Judeţul Suceava, pe primul loc în ţară la numărul de operatori din agricultura ecologică  

·        În sistemul de agricultură ecologică figurează 30.817 de hectare de terenuri agricole, 39.074 de bovine şi 35 de operatori din apicultură, cu 3.191 de familii de albine.

Judeţul Suceava ocupă deţine prima poziţie în ţară, din punct de vedere al numărului de operatori din agricultura ecologică, informează Beatrice Botuşan, consilier superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava. Potrivit specialistului DAJ, Suceava deţine supremaţia cu 4.358 de operatori din producţia animalieră, înregistraţi, la sfârşitul anului 2012, cu teren arabil, precum şi cu păşuni şi fâneţe. Judeţul Suceava urmat este, în ordine, de judeţele Caraş Severin(3.754 de operatori), Bistriţa Năsăud(3.088), Alba(2.990), Iaşi(1.929), Cluj(1.440), Hunedoara(1.162) şi Maramureş(1.010). Botuşan precizează că Suceava a ocupat în fiecare an acest loc, în intervalul 2007-2012, numărul operatorilor crescând cu 1.693 de nou înregistraţi. În aceeaşi perioadă, mărimea suprafeţelor înregistrate în sistemul de agricultură ecologică a crescut de la 13.844 de hectare la 30.817 de hectare, respectiv cu 16.973 de hectare. Din totalul de 30.817 hectare de tren arabil, estimat la finele lui 2012, 675 de hectare sunt ocupate cu terenuri arabile, iar 30.142 de hectare, cu păşuni şi fâneţe. Astfel, terenurile arabile înregistrate în sistem ecologic ocupă 8,8% din suprafaţa agricolă a judeţului, în timp ce acest sistem cuprinde 18% din suprafaţa totală cu păşuni şi fâneţe. Consilierul superior în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, Beatrice Botuşan, subliniază, de asemenea, că în sistemul de agricultură ecologică este înregistrat 22,8% din efectivul de bovine al judeţului Suceava. Este vorba despre 39.074 de capete, dintre care 23.460 sunt vaci cu lapte. În 2012, în judeţ  s-au înregistrat 35 de operatori din apicultură, aceştia deţinând 3.191 de familii de albine.       

Agricultura ecologică presupune un sistem durabil de gestionare caracterizat prin sănătatea solului, apei, plantelor şi animalelor, produse de calitate superioară care nu dăunează mediului şi omului. Totodată, agricultura ecologică este sistemul de producţie caracterizat prin reducerea la minim a utilizării substanţelor chimice de sinteză.   

Preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, sceptic în privinţa regionalizării

·        „Nu sunt convins că va trece Constituţia, că va fi regionalizare”, opinează şeful administraţiei judeţene sucevene.

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava este rezervat în ceea ce priveşte concretizarea, într-un viitor foarte apropiat, a iniţiativelor de regionalizare a României. „Este un subiect despre care nu ştim nimic oficial şi care - daţi-mi voie - am încă rezerve că se va întâmpla. Eu o spun acum public: nu sunt convins că va trece Constituţia, că va fi regionalizare, că va fi un proiect sau altul”, punctează şeful administraţiei judeţene sucevene, menţionând că de regionalizare se tot vorbeşte de jumătate de an,  fiind o temă de campanie impusă de PDL. Nechifor opinează că noua organizare administrativ-teritorială nu trebuie să se face la presiunea „străzii”, fiind vorba, mai degrabă, despre o decizie politică. „Nimeni nu va muta Suceava de aici, însă trebuie să avem o discuţie, să vedem dacă într-adevăr vrem regionalizare, pe ce profil şi cu câte regiuni. Deocamdată, noi avem un fel de regiune, Regiunea de Dezvoltare Nord Est, cu 6 judeţe, respectiv Suceava, Botoşani, Iaşi Bacău, Vaslui şi Neamţ”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

·        „Dacă cineva(...) se simte nedreptăţit, acesta va putea bloca respectiva iniţiativă, prin folosirea dreptului de veto”, explică Nechifor

Şeful executivului judeţean susţine că, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord Est, judeţul Suceava a luat peste 20% din totalul fondurilor alocate pentru dezvoltare regională, din anul 2000 încoace. Iaşi, un judeţ şi o reşedinţă de judeţ mai mari, au primit, potrivit lui Nechifor, 23% din bani, restul celor 4 judeţe, situându-se sub Suceava, din acest punct de vedere. „Deci, repartizarea a fost una echitabilă, şi, dacă va fi  capitala noii regiuni la Suceava, aceasta nu va însemna că Iaşi sau Bacău vor muri”. Cătălin Nechifor reliefează că proiectul de organizare administrativ-teritorială, care urmează a fi asumat de către Guvern, garantează protejarea judeţelor împotriva unor decizii nefavorabile, viitorii viceguvernatori, adică actualii preşedinţi de consilii judeţene, având drept de veto, în luarea deciziilor. „În faza de proiect se discută ca această abordare administrativă să aibă un guvernator, iar toţi cei care sunt preşedinţi de consilii judeţene, să fie, automat, viceguvernatori sau vicepreşedinţi ai regiunii, cu drept de veto. Este un lucru foarte important, care înseamnă că, dacă cineva de la Suceava, Iaşi, Bacău, Neamţ, Vaslui sau Botoşani se simte nedreptăţit, acesta va putea bloca respectiva iniţiativă, prin folosirea dreptului de veto”, explică preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor.

Producătorii care nu depun declaraţia anuală, riscă retragerea cotei de lapte

·        Cumpărătorul care nu trimit declaraţia, vor pierde dreptul de a achiziţiona lapte de la deţinătorii de cotă.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava) informează operatorii care achiziţionează lapte, precum şi producătorii deţinători de cotă de lapte pentru vânzări directe că pot depune declaraţiile anuale privind livrările, respectiv vânzările, realizate în anul de cotă 2012-2013. Directorul executiv Eugen Mogoş reaminteşte că anul actual de cotă s-a încheiat la 31 martie 2013, iar declaraţiile anuale trebuie completate şi depuse la cele 9 centre APIA din judeţ până pe 14 mai 2013. „Declaraţiile trebuie depuse de către producătorii care deţin cotă pentru vânzări directe şi de către operatorii care achiziţionează lapte de la producători. Producătorii deţinători de cotă pentru vânzări directe trebuie să completeze declaraţia anuală pe baza datelor din caietul fermierului. Este important de menţionat că producătorul care deţine cotă pentru vânzări directe trebuie să depună declaraţia anuală, chiar dacă nu a comercializat lapte sau produse lactate în cursul anului de cotă”, arată Mogoş.  Potrivit oficialului APIA, cumpărătorii vor aduce la centrele judeţene declaraţia anuală privind cantitatea de lapte achiziţionată în anul de cotă 2012-2013. Directorul executiv al APIA Suceava, atenţionează că producătorilor de lapte care nu depun, în termenul legal, declaraţia anuală privind cantităţile comercializate, vor fi penalizaţi prin retragerea cotei individuale de lapte la rezerva naţională. Cotele individuale nu vor fi retrase în situaţia în care producătorii vor transmite, împreună cu declaraţia anuală, şi o justificare scrisă, datată şi semnată, asupra imposibilităţii transmiterii acestei declaraţii în termenul legal. „Pentru cumpărătorii de lapte care nu depun la termen declaraţia anuală privind cantităţile achiziţionate, sunt calculate penalităţi pentru fiecare zi calendaristică de întârziere, începând cu data de 15 mai”, a declarat directorul executiv Eugen Mogoş, menţionând că penalitatea reprezintă suma corespunzătoare taxei datorate pentru o depăşire de 0,01 % din cantităţile de lapte care i-au fost livrate de producători pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. În egală măsură, cumpărătorii care nu trimit declaraţia anuală riscă să piardă dreptul de a achiziţiona lapte de la deţinătorii de cotă, prin retragerea aprobării. 

Străzile din „codiţa” POR, reabilitate până la finele lui în iunie

Trei străzi sucevene, rămase nemodernizate după finalizarea proiectului de reabilitare cu finanţare europeană a 14 artere sucevene, în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), vor fi date gata până pe 30 iunie. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu care precizează că Aleea Dumbrăvii, străzile „Câmpului” şi „Mitocelului” nu au putut intra în lucru deoarece,  mai întâi, trebuiau, obligatoriu înlocuite, reţele de alimentare cu apă şi canalizare. „În prezent, pe cele 3 străzi se lucrează la instalaţiile de apă şi canalizare. După cum se ştie, pentru a putea fi turnat asfalt pe ele, acestea au fost pregătite încă de anul trecut, însă, din cauza noilor lucrări, covorul asfaltic va fi turnat cel târziu până la 30 iunie”, subliniază primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ.  Lungu a precizat că, în lucru este un alt proiect de reabilitare a infrastructurii rutiere, valoarea fondurilor europene care urmează a fi accesate ridicându-se la 8 milioane de euro. „Suntem în grafic şi sper ca, într-o lună de zile, să putem semna cordul de finanţare şi să trecem la partea de licitaţie”, a subliniat primarul Ion Lungu.  Acest din urmă proiect are în vedere continuarea modernizării DE 85, cu străzile „Cernăuţi”, „Traian Vuia” şi „Grigore Alexandru Ghica”, din zona Iţcani, înspre municipiul Rădăuţi. De asemenea, în lucru ar urma să intre arterele „George Enescu”, „Universităţii”, Mihai Eminescu”, „Zamca” şi  „Mărăşti. Proiectul cuprinde, de asemenea, reparaţii la podul peste râul Suceava şi pasajul de peste calea ferată, ambele din cartierul Iţcani, precum şi la podurile de pe străzile Plevnei şi „Cuza Vodă”.

Din cauza neîncasării facturilor de la populaţie,

 Societatea suceveană de apă riscă să nu-şi achite ratele din Programul SAMTID    

·        „Trebuie să dispunem de bani, pentru că, altfel, sunt probleme”, a evidenţiat directorului ACET, Ştefan Groza.

Societatea comercială de alimentare cu apă, canalizare, tratare şi epurare a apelor uzate ACET Suceava se află în dificultate financiară şi riscă să nu-şi poată achita onora ratele aferente creditului contractat pentru implementarea Programului SAMTID. Cel puţin aşa semnalează directorul general Ştefan Groza, care a accentuat că în această situaţie s-a ajuns din cauză că populaţia înregistrează mari datorii la facturile emise în contul serviciilor prestate de firma pe care o conduce. Groza subliniază că rata respectivă trebuie onorată pe 8 aprilie şi că, făcând eforturi să-şi plătească obligaţiile către E.on, ACET nu are toţi banii necesari. „Aveam ameninţări de la furnizorul de energie electrică, am reuşit să trecem cu bine de plăţile de până acum, însă, în continuare, vin scadenţele şi trebuie să plătim consumurile pe care le înregistrăm. Mai mult decât atât, până în 8 aprilie, trebuie să plătim şi prima rată din împrumutul pentru derularea Programului SAMTID, care este de 1,8 milioane de lei, şi trebuie să dispunem de bani, pentru că, altfel, sunt probleme”, a evidenţiat directorului societăţii sucevene de utilităţi comunale. Ştefan Groza ţine, totuşi, să arate că, în ultima perioadă, ritmul încasărilor a crescut, însă doar în sensul că populaţia a înţeles să-şi onoreze facturile curente, şi mai puţin şi restanţele la plată. Groza reliefează că, în aceste condiţii, la nivel global, locuitorii municipiului Suceava sunt, la plata consumului, cu 2 luni în urmă, adică abia la finele lunii ianuarie. „Rămâne, în continuare, o restanţă de 60 de zile. La 31 martie, avem o restanţă de 1,73 de milioane de lei, deci consumul pe două luni”, declară  directorul general al ACET. Firma de apă, canalizare, tratare şi epurare a încheiat grafice de eşalonare a debitelor cu 14 asociaţii de proprietari de pe raza reşedinţei de judeţ, în interiorul cărora s-a procedat şi la debranşarea rău platnicilor. Dintre acestea, doar 4 şi-au ţinut promisiunile făcute,  în cazul celorlalte 10 asociaţii, angajamentele urmând a fi revăzute. „Facem apel la păstrarea ritmului de încasări şi plăţi, pentru a putea trece cu bine şi Sărbătorile de Paşti, de care trebuie să se bucure toţi cetăţeni municipiului Suceava, a explicat directorul general al societăţii de termoficare, Ştefan Groza. Reamintim că licitaţia de implementare a Programului SAMTID, organizată Ministerul Integrării Europene,  a fost câştigată de firma austriacă Strabag AG. Austria. De pe urma materializării obiectivului de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă potabilă  s-a urmărit ca beneficii să aibă 100.000 de locuitori din 3 municipii şi 3 oraşe mari, mai puţin Suceava şi Rădăuţi 

Sucevenii fug de reabilitarea termică cu bani europeni, de teamă să nu fie siliţi la plata integrală a lucrărilor

·        În măsura în care pe parcurs se constată nereguli, proiectul este declarat neeligibil, iar toată suma va trebui suportată de către populaţie şi parteneri”, relevă şeful administraţiei locale, Ion Lungu.

·        O piedică în calea celor mai curajoşi dintre proprietari, o constituie şi obligaţia achitării la zi a facturilor către firmele care furnizează serviciile de utilităţi.

Pregătirile pentru implementarea proiectului privind creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe „nu prea au eficienţă”, a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Edilul şef  sucevean crede că, după principiul „frica păzeşte bostănăria”, proprietarilor de apartamente le teamă să se implice în asemenea proiecte,  aceştia auzind - şi pe bună dreptate – că, în cazul unor nereguli depistate de verificatori, finanţarea europeană va trebui returnată, iar  toată cheltuielile li se vor pune lor în cârcă. Pe de altă parte, o piedică în calea celor mai curajoşi dintre proprietari, o constituie şi obligaţia achitării la zi a facturilor către firmele care furnizează serviciile de utilităţi, deziderat relativ greu de atins, în condiţiile în care locuitorii Sucevei au printre cele mici venituri salariale din ţară. „Din păcate, pe fonduri europene, restricţia şi disciplina sunt mult mai mari, punându-se şi acea condiţie ca asociaţiile de proprietari să nu aibă restanţe la operatorii de utilităţi. Sigur, trebuie respectată eligibilitatea proiectului, iar în măsura în care pe parcursul derulării se constată nereguli, nefiind bani sau neplătindu-se la timp cotele pentru cofinanţare, acesta este declarat neeligibil, iar toată suma va trebui suportată de către populaţie şi parteneri”, relevă şeful administraţiei locale.  În luna martie a cestui an, la serviciul specializat al executivului municipal s-au înregistrat documentaţii înaintate de către proprietarii din 4 blocuri, acestea din urmă având 122 de apartamente. Este vorba despre imobilele de locuit de pe străzile „Mihai Viteazu”, „Vasile Bumbac”, „Ştefan cel Mare” şi „Ana Ipătescu”, proprietarilor în cauză, în funcţie de veniturile realizate, revenindu-le o cotă de participare de 20% sau, după caz, de 30% din contravaloarea lucrărilor.

·        În aşteptare sunt 3.500 de unităţi de locuit, însă dosare de anvelopare au fost depuse doar pentru 245 de apartamente.

Astfel, în total, Primăria a reuşit să adune solicitări pentru reabilitarea termică a 245 de apartamente, deşi, potrivit unui inventar, obiect al cererilor de finanţare cu fonduri europene ar putea face 3.500 de unităţi de locuit. Este forte puţin, pentru că noi ne-am propus, să reabilităm în perioada imediat următoare, aproximativ 3500 de apartamente. În bugetul local, cu această destinaţie, respectiv drept cofinanţare a municipiului Suceava,  am prins suma de 1 milion de lei. Vrem să vedem exact numărul de solicitări care vor fi şi vom încerca să fim foarte operativi. Aşteptăm în continuare să vină cereri, pentru a anvelopa, în intervalul care vine, cât mai mult apartamente”, a iterat primarul Sucevei Ion Lungu.

Potrivit ghidului şi programului pilot, anvelopate pot fi locuinţele construite în perioada 1950-1990, beneficiarii, adică proprietarii de apartamente şi Primăria, participând, al un loc, cu 40% din resursele financiare necesare. În blocurile în care peste 50% din familii au venituri mai mici de 150 de euro, bugetul local va suporta 30% din fonduri, iar proprietarii vor asigura partea lor de 10%. Participarea va fi de împărţită, în mod egal, acolo unde veniturile a peste 50% din proprietari nu depăşesc 350 de euro pe familie. Primăria va veni cu 10% din finanţare în situaţia în care peste jumătate din familiile de pe un condominiu au venituri de sub 550 de euro, caz în care acestea din urmă vor avea, fiecare, câte un aport de 30% din contravaloarea lucrărilor.

Muncă la negru şi amenzi de zeci de mii de lei în brutăriile sucevene

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de identificare şi combatere a cazurilor de muncă nedeclarată, precum şi de verificare a respectări prevederile legale de securitate şi sănătate în activităţile de fabricare a produselor făinoase şi a celor de brutărie, informează directorul executiv, Romeo Butnariu. Astfel, inspectorii Serviciului „Control relaţii de muncă” au controlat 44 de angajatori de profil, descinderile lăsându-se cu amendarea a 21 angajatori, iar sancţiunile date au totalizat 83.100 lei. Inspectorii de muncă au prins 2 operatori la care lucrau fără forme legale de angajare 7 persoane, aşa zişilor angajatori dându-li-se amenzi în valoare totală de 70.000 lei. Controlorii au constatat printre altele, deficienţe constând în nepăstrarea registrului general de evidenţă a salariaţilor; nerespectarea repausului săptămânal şi neacordarea sporului pentru munca desfăşurată pe timpul nopţii. Pe de altă parte, lucrătorii Serviciului „Control securitate şi sănătate în muncă” au verificat 31 de firme, 17 dintre acestea fiind sancţionate contravenţional cu suma de 8.000 lei. În acest domeniu, s-a mai descoperit că instrucţiunile proprii de protecţie nu sunt conforme particularităţilor locurilor de muncă, semnalizarea de securitate la locul de muncă este necorespunzătoare şi că nu sunt numiţi salariaţii care să acorde măsurile de prim ajutor. „În principal, campania a avut ca obiectiv diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea, de către angajatori din domeniul fabricării produselor de brutărie şi a produselor făinoase, a prevederilor legale menţionate. De asemenea, s-a urmărit eliminarea neconformităţilor constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate”, a declarat directorul executiv al ITM, Romeo Butnariu.  

Primele stricăciuni, pe magistrala rutieră reabilitată, anul trecut, cu fonduri europene

·        „Este vorba despre vreo 11 grătare de scurgere şi cămine de canalizare, reparaţiile trebuind a fi făcute gratuit, întrucât lucrările sunt în garanţie”, a subliniat Lungu.

·        Edilul şef le-a găsit o scuză constructorilor, motivând prin aceea că intervenţiile au fost făcute târziu, în toamna trecută, „lucrurile fiind un pic forţate”.

Pe magistrala rutieră care străbate municipiul Suceava, de la intrarea dinspre Fălticeni, la ieşirea înspre Botoşani, reabilitată anul trecut, cu fonduri europene în cadrul Programului Operaţional Regional, au început să apară primele probleme. Este vorba despre deteriorarea carosabilului din jurul gurilor de scurgere şi capacelor căminelor de la reţelele de canalizare, primarul Ion Lungu, menţionând că s-a întocmit o notă de  constatare, iar constructorului Con Bucovina i s-a cerut să treacă la remedierea, în garanţie, a stricăciunilor. „Am făcut o notă de constatare şi am trimis-o celor de la Con Bucovina, care a fost liderul proiectului, să repare unele defecţiuni apărute pe bulevardul principal, în ceea ce priveşte grătarele de scurgere şi căminele de canalizare. Este vorba despre vreo 11 poziţii, reparaţiile trebuind a fi făcute gratuit, întrucât lucrările sunt în garanţie”, a subliniat Lungu. Edilul şef le-a găsit o scuză constructorilor, motivând prin aceea că intervenţiile au fost făcute târziu, în toamna trecută, „lucrurile fiind un pic forţate”.       Totodată, şeful administraţiei locale a ţinut să evidenţieze că, în schimb, în ciuda iernii neprielnice, covoarele asfaltice turnate anul trecut sunt în stare bună „A fost o iarnă foarte grea, cu multe cicluri de îngheţ-dezgheţ, un lucru pozitiv fiind acela că aceste străzi şi-au trecut testul, deoarece la covoarele asfaltice nu au apărut probleme”, a declarat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, concluzionând că respectivele artere sunt în regulă din punct de vedere tehnic. Conform contractului, execuţia din proiectul cu finanţarea europeană în cadrul POR a fost încheiată la finele lui 2012. Indicatorii economici iniţiali pentru reabilitarea celor 14 străzi, inclusiv a magistralei centrale, au fost de circa 50 de milioane de lei, însă după licitaţie, consorţiul de firme Con Bucovina, Florconstruct, Cominco şi Symmetrica a câştigat cu ofertă de aproximativ 40 de milioane de lei. Ordinul de începerea a fost dat în septembrie 2011, înainte de venirea sezonului rece în cauză ajungând-se, cu un prim strat de bitum, până în centrul municipiului Suceava. Intervenţiile au fost încheiate în toamna lui 2012.       

În semifinale,

Sala de sport din Roman, rezervă pentru întâlnirile handbaliştilor suceveni cu rivalii luxemburghezi

·        „Noi nădăjduim să ajungem şi în finală”, declară primarul Ion Lungu.

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, şi-a exprimat, ieri, speranţa, că echipa de handbal C.S. „Universitatea” Suceava va juca finala Challenge Cup. Lungu spune că formaţia handbalistică studenţească este o carte de vizită a municipiului şi judeţului Suceava, care ar trebui să fie onorate că au o echipă care evoluează în competiţii de acest nivel. Edilul şef este de părere că eforturile întreprinse de administraţia locală în ultimii 9 ani, în care domnia sa a fost primar, au dat roade, iar C.S. „Universitatea” aduce „cinste şi onoare” Sucevei. Până atunci, primarul Lungu s-a exprimat ca meciurile din semifinale cu rivala luxemburgheză Handball Esch să fie organizate „acasă”. În acest sens, în curs de pregătire este Sala Liceului Sportiv din Suceava, iar potrivit rigorilor organizatorice, în ceea ce priveşte „rezerva”, s-a obţinut acordul autorităţilor locale romaşcane, pentru folosirea sălii de sport din Roman. „Noi nădăjduim să ajungem şi în finală, iar pentru acest ni s-a cerut şi o sală de rezervă. Pregătim sala Liceului Sportiv, unde am mai disputat o finală de Challenge Cup, iar ca sală de rezervă, cu acordul primarului de la Roman, vom avea acces la sala de sport din acest municipiu. În măsura în care ar apărea vreo problemă, meciul va fi susţinut acolo”, a reliefat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. 

Cinema 3D, pe locul vechiului cinematograf comunist „Modern”    

·        Pentru încheierea lucrărilor de reabilitare, Primăria va lua un credit de 4,6 milioane de lei, după care încă  1 milion de lei va fi cheltuit cu dotările, inclusiv cu echipamentul pentru cinematograful tridimensional.     

Pe 8 mai, va fi ţinută licitaţia prin care Primăria municipiului Suceava intenţionează să contracteze un credit bancar de 4,6 milioane de lei, destinat susţinerii încheierii lucrărilor de  reabilitare a fostului cinematograf „Modern”. Anunţul este făcut de către şeful administraţiei locale, Ion Lungu, care a precizat că declanşarea procedurii a obţinut girul deliberativului local şi că, după darea în funcţiune a viitorului Centru Cultural „Bucovina”, va fi asigurată o nouă infrastructură culturală, iar cu sprijinul Guvernului, se vor face angajări de specialişti pentru această activitate. Lungu a subliniat că, o dată cu finalizarea execuţiei, se va trece la dotări, inclusiv cu echipamente pentru amenajarea unui cinematograf 3D. Edilul şef a precizat că avut o întrevedere cu reprezentanţii constructorului Civica Grup Suceava, cerându-le acestora să întocmească un grafic strict de desfăşurare a intervenţiilor. „Lucrările restante sunt de 46 de miliarde de lei vechi şi sunt convins că, în acest an, vom finaliza acest obiectiv. Sigur, ulterior mai rămân de făcut dotările, unele moderne, pentru că intenţionăm să facem un cinematograf 3D, iar altele vor fi necesare pentru teatru, filarmonică şi Ansamblul Ciprian Porumbescu. Este o construcţie destul de reprezentativă şi bine gândită. Sperăm să putem revigora activitatea culturală din municipiul Suceava şi chiar de la nivel de judeţ”, a declarat ocupantului fotoliului administrativ din Areni, Ion Lungu, adăugând că pentru dotări va mai fi cheltuit încă 1 milion de lei de lei, sumă de  prinsă în poziţia bugetară a Primăriei”. Investiţia totală în reabilitarea fostului cinematograf „Modern” şi de amenajare a Centrului Cultural „Bucovina” este de 13 milioane de lei, până în prezent fiind plătită efectiv suma de 7 milioane de lei. În momentul de faţă, structura de rezistenţă este finalizată, închiderile sunt la 80% din total, finisajele fiind făcute în proporţie de 60%.  Cu creditul de 4,6 milioane de lei, gradul de îndatorare al Primăriei ar ajunge la 17,49%, unul sub limita de 30% impusă de legislaţia în vigoare. După terminarea lucrărilor, sala de spectacole va avea 300 de locuri, prin extinderea clădirii vechi obţinându-se o suprafaţă desfăşurată de 2.500 de metri pătraţi. Noul imobil extins va avea 3 etaje, plus un etaj tehnic, compartimentate în birouri, spaţii pentru expoziţii, magazin, bibliotecă, laboratoare, cabine, depozit pentru costume, spălătorie etc. 

Primăria desfiinţează crescătoriile de câini din jurul blocurilor

·        „Vom interveni cu toată fermitatea, acolo unde oamenii se ascund sub umbrela iubitorilor de animale, au cuşti în jurul blocurilor, iar la 5 dimineaţa ies să dea mâncare la câini”, a declarat primarul Ion Lungu.

Primarul Ion Lungu le-a cerut, ieri, preşedinţilor de asociaţii de proprietari, să demaşte crescătorii de maidanezi  dintre blocurile din municipiu Suceava. Edilul şef a făcut acest demers în perspectiva încheierii lucrărilor la cel de-al doilea adăpost pentru câinii fără stăpân, Lungu precizând că, personal, cunoaşte mai multe cazuri, în care, prevalându-se  de calitatea de mari iubitori de animale, unii suceveni au adunat, în preajma imobilului în care locuiesc,  chiar şi zeci de canine vagabonde.                „Suntem în faza în care, în această lună, vom finaliza adăpostul pentru câinii comunitari şi vom trece la adunarea acestora.  Există cartiere în care sunt adevărate crescătorii de câini, şi, nu exagerez, pentru că numai eu ştiu câteva. De aceea, vom interveni cu toată fermitatea, acolo unde oamenii se ascund sub umbrela iubitorilor de animale, au cuşti în jurul blocurilor, iar la 5 dimineaţa ies să dea mâncare la câini”, a precizat primul gospodar al oraşului. Primarul a  declarat că primele ridicate vor animalele fără stăpân din „cuiburile” în cauză, după care se va continua şi cu restul câinilor care hoinăresc pe străzi. „Nu este simplu, pentru că nici nu vrem să stresăm acei căini. De aceea, probabil, vom  colabora şi cu asociaţiile de protecţia animalelor şi firmele specializate”, a explicat  Ion Lungu, evidenţiind că o piedică o constituie chiar unii dintre cetăţeni, care ascund animalele din faţa echipelor de ecarisaj. Dacă vremea o va permite, intervenţiile de amenajare a celui de al doilea adăpost din Lunca Sucevei vor fi gata în jurul date de 1 mai. Lucrările, care au început încă din vara anului trecut, costă circa 500.000 de lei. În primul adăpost sunt îngrijiţi circa 1500 de câini fără  stăpân, apreciindu-se că, în oraş, sunt liberi cam tot încă pe atâţia.          

În urma adunărilor generale,

Unul din zece preşedinţi suceveni de asociaţii de proprietari a fost detronat din funcţie

·        „Nu este un lucru rău, iar atunci când nu voi mai fi primar, probabil voi candida pentru o funcţie de preşedinte”, a subliniat şeful municipalităţii, Ion Lungu.  

Circa 10% din preşedinţii de asociaţii de proprietari din municipiul Suceava şi-au pierdut funcţiile pe care le deţineau, unii chiar de foarte mulţi ani. Detronarea a avut loc cu prilejul adunărilor generale de alegeri şi dări de  seamă, încheiate în luna martie, primarul Ion Lungu apreciind, în mod pozitiv, primenirea care are loc la nivelul structurilor respective. „Nu este un lucru rău, iar atunci când nu voi mai fi primar, probabil voi candida pentru o funcţie de preşedinte, întrucât, în cadrul asociaţiilor stabilitatea este mai mare”, a precizat  edilul şef, adăugând că nici salariul diriguitorilor în cauză nu este mai puţin atrăgător. Pe de altă parte, primarul Sucevei a remarcat lipsa de implicare  a proprietarilor, maxim 15% dintre aceştia participând la adunările generale. Lungu arată că sucevenii sunt foarte „vocali” atunci când şi reclamă conducerile  asociaţiilor la Primărie, însă dau dovadă lipsă de simţ civic atunci când pot să-şi spună cuvântul în cadru organizat şi să se exprime prin vot. „Supărător este că, la fel ca în anii trecuţi, cu toate apelurile pe care le-am făcut, rata de participare la adunările generale a fost foarte scăzută, cuprinsă între 10 şi 15%. Din păcate, oamenii încă nu şi-au dezvoltat simţul civic. De multe ori vin şi fac observaţii şi reclamă la Primăriei, însă atunci când trebuie să se implice, nu o fac”, a declarat şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu. În municipiul Suceava au fost înfiinţate şi funcţionează aproximativ 110 asociaţii de proprietari. 

Campanie de îndepărtare a deşeurilor şi resturilor lemnoase din albiile cursurilor de apă

·        Pe fondul dezgheţului şi precipitaţiilor consistente din ultima perioadă, în atenţie stau zonele locuite cu risc de inundare.

Începând din primele zile ale lunii aprilie, în judeţul Suceava se desfăşoară o campanie de curăţare a albiilor cursurilor de apă. Acţiunea este iniţiată printr-un ordin al Prefectului de Suceava, Florin Sinescu, care stabileşte măsuri urgente de îndepărtare a deşeurilor şi resturilor de vegetaţie din imediata apropiere a apelor curgătoare. „Intenţionăm să verificăm la, modul cel mai serios, starea curăţeniei de pe cursurile de apă, să stabilim măsuri clare şi imediate de îndepărtare a vegetaţiei uscate, pet-urilor şi altor deşeuri, mai ales din zona podeţelor şi podurilor”, a declarat reprezentatul Guvernului în teritoriu. Prefectura trimis circulare la primăriile din judeţ, solicitând ca, pe fondul dezgheţului şi precipitaţiilor consistente din ultima perioadă, în atenţie să stea, cu prioritate, zonele locuite inundabile. „În vedere vor fi avute zonele de case, care ar putea fi afectate de scurgerea masivă a apelor pluviale. Autorităţile locale trebuie să fie foarte serioase în această privinţă, pentru că, de regulă, se ştie unde vin aceste inundaţii, şi nu vrem ca ele să ne mai surprindă”, a precizat şeful serviciilor desconcentrate ale ministerelor în judeţ. Prefectul de Suceava a precizat că în arhiva Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”  şi Sistemului de Gospodărire a Apelor există hărţi ale zonelor cu risc mare de inundare, solicitând lucrătorilor celor două instituţii să se deplaseze în teren, să identifice, să prevină sau să intervină la eventualele revărsări  de ape. Florin Sinescu a cerut, de asemenea, ca Direcţia Silvică să procedeze la deblocarea torenţilor permanenţi şi permanenţi şi nepermanenţi de pe povârnişuri, în aşa fel încât resturile lemnoase să nu ajungă în pâraie şi râuri. „Materialul rămas după fasonare este abandonat la întâmplare, după care este antrenat la vale, producând obturări ale secţiunilor de scurgere ale podeţelor şi podurilor”, a reliefat prefectul de Suceava, Florin Sinescu. 

Criminalitate în mediul şcolar sucevean

·        Ponderea o deţin lovirile şi vătămările corporale, 12 elevi fiind victime ale infracţiunilor.

În primul semestrul al anului şcolar 2012-2013, în mediul şcolar  la judeţului Suceava, au fost sesizate 13 infracţiuni, dintre care 9 în mediul urban şi 4 în mediul rural.  Aşa reliefează o situaţie statistică a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, privind criminalitatea înregistrată în şcoli şi în zona adiacentă acestora, în care au fost implicaţi elevii. Conform materialului prezentat în şedinţa Colegiului prefectural, din totalul sesizărilor, 11 infracţiuni au fost comise în incinta unităţilor de învăţământ, iar 2 în afara şcolilor, respectiv în zonele adiacente. Potrivit şefului IPJ, Marcian Colman, în cazul acestora, 11 elevi au avut calitatea de autori, iar 12 au fost victime ale infracţiunilor. „Pozitiv este faptul că, în urma activităţilor desfăşurate de către structurile de poliţie, toate cele 13 infracţiuni sunt cu autori cunoscuţi”, subliniază comisarul şef de poliţie, Marcian Colman. În structura infracţiunile sesizate, ponderea o deţin lovirile şi vătămările corporale cu 69,2% din cazuri, furturile-cu 15,4%, fiind sesizate, în acelaşi timp, o faptă penală de tâlhărie, precum şi una privind tulburarea liniştii şi ordinii publice. Cele mai multe dintre infracţiunile sesizate în mediul şcolar au fost înregistrate în municipiul Suceava, adică 3, respectiv un furt, o infracţiune de lovire sau alte violenţe şi o tâlhărie. În mediul urban, în Fălticeni a fost consemnată o infracţiune de lovire sau alte violenţe; în Rădăuţi, de asemenea, o infracţiune de lovire sau alte violenţe; în Cîmpulung Moldovenesc o  sesizare de furt; în Vicovu de Sus, una de tulburare a liniştii publice şi una de lovire sau alte violenţe; iar în Dolhasca şi Gura Humorului, s-a înregistrat câte o sesizare privind infracţiuni de lovire sau alte violenţe. În mediul rural din zona municipiului Rădăuţi au fost consemnate 3 sesizări, toate de loviri sau alte violenţe.

S-a turnat la baza noii centrale de termoficare a municipiului Suceava

·        „Este un moment important pentru viitorul termoficării sucevene”, declară primarul Ion Lungu, manifestându-şi încrederea că, noul obiectiv va fi dat în folosinţă înaintea viitorului sezon rece.

 Firma constructoare a trecut la amenajarea fundaţiei noii centrale termice în congenerare de înaltă eficienţă, obiectiv ridicat de compania bucureşteană Adrem Invest, câştigătoare a licitaţiei pentru concesionarea serviciului public de termoficare, anunţă primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.  Organizarea şantierului şi pregătirea terenului s-au derulat pe durata iernii, odată cu venirea primăverii fiind posibile şi intervenţiile care nu  se putea face la temperaturi scăzute. Şeful administraţiei locale este de părere că acesta este un moment important pentru viitorul termoficării sucevene, manifestându-şi încrederea că, din sezonul rece 2013-2014, abonaţii sistemului centralizat de vor primi apă caldă şi căldură produse de la noul obiectiv amenajat pe malul râului Suceava. „Deoarece au angajat deja cheltuieli cei de la Adrem Invest sunt interesaţi să demareze, să finalizeze şi să pună în funcţiune cât mai repede această investiţie, astfel încât să treacă la recuperarea banilor. Îmi exprim optimismul că, până la începerea noului sezon rece, noua centrală termică va fi dată în folosinţă din Lunca Sucevei”,  subliniază Lungu, menţionând că, în sezonul călduros, noua centrală va folosi biomasă, iar pe durata iernii va intra în funcţiune şi componenta pe gaze naturale. Reamintim că executantul lucrărilor este firma de construcţii General Construct Suceava, furnizorul echipamentelor fiind compania specializată Urbas. Investiţia este apreciată la 90 de milioane de euro, centrala urmând a produce 130 MW pe partea de energie termică şi 31 MW, pe cea de energie electrică. Conform contractului semnat în 9 mai 2011, între  Primăria municipiului Suceava, Termica Suceava şi Adrem Invest Bucureşti,  aceasta din urmă se obliga ca, timp de 5 ani, să furnizeze agent termic la gardul centralei la un tarif de 116 lei de fiecare gigacalorie, plus TVA. La acest din urmă preţ se adaugă contravaloarea transportului şi distribuţiei, în valoarea de circa 90 de lei pe gigacalorie.

Deversări de ape neepurate sau epurate parţial, în râurile sucevene

·        „Depăşiri sunt înregistrate la indicatorii de calitate azot amoniacal şi fosfor”, declară comisarul şef de mediu Adriana Angela Iordache.

·        În nu mai puţin de 12 rânduri, SGA a aplicat penalităţi fiecăruia dintre staţiile de la Suceava, Siret, Solca şi Liteni.

·        Un raport al SGA releva că, în 2012, epurată corespunzător a fost o cincime din volumul de 22 de milioane de metri cubi de ape uzate evacuate în emisari.

Ape uzate insuficient epurate ajung în cursurile de apă, rezultă în urma unor verificări privind modul de funcţionare a instalaţiilor de epurare din judeţul Suceava. Concluziile au fost trase după ce lucrătorii Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu şi cei ai Sistemului de Gospodărire a Apelor au controlat staţiile de epurare a apelor uzate aparţinând sistemului public de canalizare-epurare din Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei, Gura Humorului, Siret şi Solca, toate aflate în administrarea societăţii comerciale ACET Suceava. Verificate au fost, de asemenea, şi cele din Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Liteni, Milişăuţi, Salcea şi Vicovu de Sus, obiective administrate de către autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale în cauză.

Astfel, anul trecut, dintre cele 12 staţii de epurare a apelor uzate, doar una singură, respectiv cea de la Salcea nu a fost penalizată de lucrătorii Sistemului de Gospodărire a Apelor, fiind încă în perioada de garanţie.  Pe de altă parte, îngrijorător este faptul că două dintre obiective, în speţă cele de la Solca şi Dolhasca sunt nefuncţionale, precum şi randamentul scăzut al instalaţiilor, cuprins între 40 şi 90%.   La fel de îngrijorător este şi aceea că, în nu mai puţin de 12 rânduri, penalităţi s-au aplicat fiecăruia dintre obiectivelor de la Suceava, Siret, Solca şi Liteni, valoarea acestora fiind de 235.363 de lei, 73.630 de lei, 7.388 de lei şi, respectiv, de 2.640 lei. Staţiile de la Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului au fost penalizate de câte 11 ori, în ordine, din acest punct de vedere, venind cele de la Fălticeni şi Broşteni-cu 10 câte penalizări, Rădăuţi şi Vatra Dornei-cu câte 5 penalizări fiecare şi Broşteni- cu 4 penalizări. „Penalităţile provin, cu precădere, din depăşirile înregistrate la indicatorii de calitate azot amoniacal şi fosfor. Pentru toate deversările de ape uzate, neepurate sau epurate parţial, în emisar, ca urmare a funcţionării necorespunzătoare a staţiilor de epurare din municipiile Suceava şi Fălticeni, au fost obţinute avize favorabile din partea Administraţiei Bazinale de Apă „Siret” Bacău”, a declarat comisarul şef Adriana Angela Iordache.

Verificările la staţiile de epurare au fost cerute de către prefectul de Suceava, Florin Sinescu, după ce un raport al  Sistemului de Gospodărire a Apelor releva că, în 2012, epurată corespunzător a fost puţin peste o cincime din cei peste 22 de milioane de metri cubi de ape uzate evacuate în emisari.  „În cursul anului 2012, în reţeaua hidrografică a judeţului Suceava a fost evacuat un volum total de 20,2 milioane de metri cubi de ape uzate, epurându-se corespunzător doar 22% din acest volum”, atrăgea atenţia Corneliu Vornicu, şeful SGA.

A apărut Ediţia 2012 a Anuarului statistic al judeţului Suceava

·        Publicaţia completează vechea ediţie cu cele mai recente date statistice, oferind utilizatorilor date economico-sociale pertinente referitoare la evoluţia judeţului în perioada 2005-2011.

Direcţia Judeţeană pentru Statistică anunţă lansarea ediţiei 2012 a Anuarului statistic al judeţului Suceava. Directorul executiv Stelian Ruscior precizează că este vorba despre publicaţia de bază care completează vechea ediţie cu cele mai recente date statistice, oferind utilizatorilor, într-o manieră coerentă şi organizată, date economico-sociale pertinente referitoare la evoluţia judeţului în perioada 2005-2011. Potrivit şefului DJS, pe parcursul celor 22 de capitole, utilizatorii vor identifica informaţii referitoare la locul judeţului Suceava în economia naţională, geografie, meteorologie şi mediul înconjurător, populaţie, piaţa forţei de muncă, veniturile, cheltuielile şi consumul populaţiei, locuinţe şi utilităţi publice, agricultură şi silvicultură, preţuri, conturi naţionale, activitatea întreprinderii, transporturi, comerţ internaţional, sănătate, educaţie, cultură şi sport, indicatori sintetici ai dezvoltării umane, indicatori în profil teritorial aferenţi recensămintelor populaţiei şi locuinţelor. „Fiecare capitol este precedat de precizări metodologice, iar în limita existenţei datelor statistice, s-a urmărit îmbogăţirea şi diversificarea acestora la nivel de municipii, oraşe şi comune. La această ediţie s-au adus îmbunătăţiri în direcţia conţinutului şi formei de prezentare, venind, astfel, în întâmpinarea sugestiilor primite la ediţia anterioară a anuarului”, a precizat Stelian Ruscior, menţionând că  Anuarul poate fi procurat de la sediul Direcţiei  Judeţene de Statistică Suceava. 

Sălile de sport sucevene, un adevărat pericol

·        „S-au constatat deficienţe care pot afecta siguranţa spectatorilor, jucătorilor, arbitrilor, oficialilor sau forţelor de ordine”, declară prefectul de Suceava, Florin Sinescu.

Multe dintre sălile de sport din judeţul Suceava reprezintă o adevărată ameninţare la viaţa elevilor şi participanţilor la activităţi sportive organizate. Cel puţin aceasta este concluzia trasă după o serie de verificări întreprinse de comisii mixte constituite prin ordin al prefectului de Suceava, Florin Sinescu, controale care au vizat 56 de săli de sport, din 31 de localităţi ale judeţului. Astfel, ca urmare a neregulilor şi deficienţelor depistate, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” Suceava a avertizat 31 de administratori de săli de sport din Judeţul Suceava. Cei mai mulţi dintre avertizaţi sunt din municipiul Suceava(7), după care urmează Rădăuţi(5), Cîmpulung Moldovenesc(3), Fălticeni şi Vatra Dornei(cu câte 2), precum şi Broşteni, Dolhasca, Gura Humorului, Solca, Vicovu de Sus, Marginea, Mănăstirea Humorului, Moldoviţa, Păltinoasa, Pîrteştii de Jos, Todireşti şi Vicovu de Sus, cu câte un administrator sancţionat cu avertisment.  „Comisiile de verificare au constatat deficienţe care pot afecta siguranţa spectatorilor, jucătorilor, arbitrilor, oficialilor sau forţelor de ordine, în timpul desfăşurării acţiunilor sportive, motiv pentru care am solicitat organelor de control să monitorizeze permanent stadiul realizării măsurilor impuse în vederea  remedierii”, declară reprezentatul sucevean al Guvernului în teritoriu, Florin Sinescu. În urma descinderilor, printre altele, controlorii au dispus efectuarea de expertize tehnice la 5 săli de sport din judeţ; urmărirea cu personal specializat a 39 de asemenea obiective; dotarea tehnică pentru apărarea împotriva incendiilor la 28 de săli; asigurarea condiţiilor de evacuare la în caz de urgenţă la 29 de săli, precum şi refacerea instalaţiilor electrice în cazul a 22 de săli de sport sucevene.                 

Aproape o treime dintre fermierii suceveni au cerut subvenţiile pe suprafaţă

·        Agricultorii trebuie să depună, la cele 9 centre  teritoriale, până pe 15 mai 2013, o singură cerere de plată.

Peste 18.000 de cereri de plată, pentru o suprafaţă de aproape 54.000 de hectare, au depus, începând cu 1 martie, fermierii suceveni, în cadrul Campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafaţă în anul 2013, informează Eugen Mogoş, directorul  executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. APIA a lansat la campania pe 1 martie, iar pentru a beneficia de sprijinul financiar pe suprafaţă, agricultorii trebuie să depună, la cele 9 centre  teritoriale, până pe 15 mai 2013, o singură cerere de plată. Cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere, solicitările pot fi înaintate şi după 16 mai, însă cererile depuse mai târziu de 10 iunie, mai sunt admise la calcul. Potrivit şefului APIA Suceava, Eugen Mogoş, pot beneficia de măsurile de sprijin pe suprafaţă persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează terenul agricol, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari sau administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune. Dacă proprietarul a dat terenul în arendă, l-a concesionat sau l-a închiriat, sprijinul financiar pe suprafaţa respectivă va reveni celui care lucrează terenul. Eligibile la plată sunt exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 hectar şi formate din parcele agricole de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei  este obligatoriu a fi de cel puţin 0,1 hectare. De asemenea, solicitantul trebuie să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, precum şi cerinţele legale în materie de gestionare, pe toată suprafaţa fermei. În 2012, au depus cereri 58.393 de agricultori suceveni, pentru o suprafaţă de 217.380 de hectare de teren agricol, ceea ce însemnă că, până la această dată, s-au prezentat la APIA mai puţin de o treime din numărul potenţialilor îndreptăţiţi.    

Sucevenii nu vor mai pleca la muncă peste graniţe, având o Europă a lor 

·        Noua zonă de locuinţe de pe Dealul Tătăraşi a fost botezat Cartierul Europa, străzi ale acestuia purtând denumiri de capitale europene.   

Aleşii locali suceveni au aprobat atribuirea denumirii de Cartierul Europa noii zone de destinată construirii de locuinţe, situată la ieşirea din municipiul Suceava, înspre comuna Ipoteşti, pe strada Brădetului, după livada şi iazurile care au aparţinut RAAPPS, pe versantul nordic al Dealului  Tătăraşi. Cu acelaşi prilej, consilierii locali au votat şi atribuirea de denumiri stradale arterelor de circulaţie din acest cvartal, acestea din urmă fiind botezate cu numele unor capitale europene, precum Berlin, Paris, Madrid, Londra, Roma şi Viena. Consilierul PSD, Cornel Grosaru, a ţinut să remarce că, de acum înainte, sucevenii vor avea o Europă a lor, şi nu vor mai fi nevoiţi să meargă să muncească peste graniţe. „Sper ca va fi un atu un plus pentru cetăţenii care vor să plece la muncă în străinătate, de a rămâne, acum, acasă, având în vedere că am adus Europa la noi. Sper să nu intrăm într-o europenizare forţată, însă dacă trebuie o Europă la noi acasă, atunci să o avem”, a iterat Grosaru.  Pentru a păstra un oarecare echilibru, noile artere din zona livezi-iazuri, din acelaşi cartier, au primit denumiri ale renumitelor mănăstiri din Bucovina, precum Voroneţ, Suceviţa şi Moldoviţa. „Mi se par corecte acestea denumiri, pentru că vrând-nevrând într-acolo ne îndreptăm, şi sperăm la mai bine”, a declarat primarul Ion Lungu.  Reamintim că, pe 9 mai 2012, de Ziua Europei, pe Dealul Tătăraşi, au primit loturi de câte 300 de metri pătraţi fiecare, 142 de tineri de maxim 35 de ani, care nu au avut sau nu deţineau o locuinţă ori teren proprietate personală „pretabil” la ridicarea unei case.