În urma discuţiilor purtate la Bucureşti,

Primăria Suceava va angaja creditul  de 15 milioane de lei pentru stingerea arieratelor către Termica 

·        Suceava se va alege şi cu 8 milioane de euro, redistribuiri din Programul Operaţional Regional, cu care se vor reabilita alte 10 străzi din reşedinţa de judeţ.    

Primarul Ion Lungu s-a întâlnit, la Bucureşti, cu ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, în urma discuţiilor purtate  Primăria Suceava având mari şanse de a contracta un credit de 15 milioane de lei, cu care să-şi plătească datoriile istorice către firma de termoficare în sistem centralizat Termica.  „Am avut discuţii la Bucureşti cu ministrul Finanţelor, vicepremierul Daniel Chiţoiu cu privire la angajarea unui credit de 150 miliarde  de lei vechi pentru stingerea arieratelor de către Primărie la Termica. În zilele viitoare, urmează a fi elaborate, normele metodologice pentru stingerea arieratelor, existând şanse reale să angajăm respectivul credit”, a declarat şeful municipalităţii sucevene. Reamintim că primăriile se pot împrumuta de la Trezorerie cu o dobândă de 5,25% pentru plata datoriile mai vechi de 90 de zile, înregistrate la 31 decembrie 2012, împrumutul urmând a fi rambursat în 5 ani. Primarul Sucevei avut, totodată, o întrevedere şi cu secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei Publice, Iulian Ghiocel Matache, de la care a obţinut sprijin în vederea finanţării noului proiect de reabilitarea a unor artere de circulaţie din reşedinţa de judeţ. „De asemenea, am avut discuţii la Ministerul Dezvoltării Regionale, cu domnul secretar de stat Matache, în urma cărora, Autoritatea de Management a POR  şi-a dat acordul pentru proiectul suplimentar de modernizare a străzilor din municipiul Suceava, a cărui valoarea este de aproximativ 8 milioane euro”, a declarat edilul şef Ion Lungu,  mulţumind, pentru sprijinul acordat, celor doi lideri ai USL Suceava, respectiv Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava şi deputatului Ştefan Alexandru Băişanu. Alexandru Băişanu. Astfel, în calcul este luată, în primul rând, continuarea modernizării DE 85, cu străzile „Cernăuţi”, „Traian Vuia” şi „Grigore Alexandru Ghica”, din zona Iţcani, înspre municipiul Rădăuţi. De asemenea, în lucru ar urma să intre arterele „George Enescu”, „Universităţii”, Mihai Eminescu”, „Zamca” şi  „Mărăşti.  În proiect mai sunt cuprinse reparaţii la podul peste râul Suceava şi pasajul de peste calea ferată, ambele din cartierul Iţcani, precum şi la podurile de pe străzile Plevnei şi „Cuza Vodă” din Burdujeni. 

Boli profesionale în extracţia mineralelor şi activitatea forestieră

·        Cincisprezece suceveni au fost confirmaţi, anul trecut, cu silicoze, fibroze pulmonare şi bronşite profesionale.

·        Peste 4,65 milioane de lei de lei a alocat Casa Judeţeană de Pensii din bugetul pentru reabilitarea medicală a accidentaţilor şi îmbolnăviţilor la locul de muncă.

Plăţi de 4,65 milioane de lei a făcut,  în 2012, Casa Judeţeană de Pensii Suceava din bugetul de asigurări sociale pentru accidente de muncă sau o îmbolnăvire profesională. Încasările au fost însă de doar 2,65 milioane de lei, ceea ce înseamnă că de la contribuabili s-au adunat cu 2 milioane de lei mai puţin faţă de necesarul de plată a beneficiilor sociale de care au parte asiguraţii.  Potrivit directorului executiv Camelia Chitul în anul 2012, la instituţia suceveană au fost înregistrate la 78 de accidente de muncă, dintre care 12 au fost urmate de decesul persoanei asigurate, majoritatea în construcţii şi prelucrarea lemnului. Pe de altă parte, în perioada 1 ianuarie–31decembrie 2012 consemnate au fost şi 15 cazuri de boli profesionale confirmate de Direcţia de Sănătate Publică Suceava. Cele mai numeroase dintre acestea din urmă sunt silicoze, fibroze pulmonare şi bronşite profesionale, urmare a activităţilor din extracţia mineralelor şi activităţilor forestiere. Camelia Chitul reliefează că angajatorii datorează, pentru asigurarea salariaţilor la accidente de muncă şi boli profesionale, între 0,15 şi 0,85 % din suma veniturilor brute realizate lunar, proporţional cu gradul de risc al activităţii.  Casa Judeţeană de Pensii Suceava preia, de asemenea, cheltuielile legate de reabilitarea medicală în situaţia în care un accident de muncă se petrece - respectiv dacă o persoană, indiferent de unde provine, se îmbolnăveşte profesional - pe raza judeţului. „În funcţie de gravitate, dacă persoana asigurată necesită proteză, prin Casa de Pensii se acordă această prestaţie, cu suportarea tuturor cheltuielilor legate de întreţinerea protezei, pe toată durata vieţii”, precizează şefa CJP Suceava, menţionând că documentele prin care se solicita acordarea de proteze sunt expediate către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă. Pe de altă parte, în cazul unui accident de muncă mortal, Casa de Pensii plăteşte urmaşilor o despăgubire la nivelul a 4 salarii medii brute, cele 8 desdăunări din 2012 fiind în valoare totală de 99.296 de lei. O persoană care a suferit un accident de muncă sau o îmbolnăvire profesională, prin care i se reduce capacitatea de muncă, beneficiază de compensaţii în valoare de până la 12 salarii medii brute, anul trecut achitându-se, cu acest titlu, 44.317 de lei. „Casa de Pensii, având calitatea de asigurător, va prelua toate cheltuielile pentru sucevenii care lucrează în statele UE. Atunci când un salariat al unui angajator român detaşat în străinătate suferă un accident de muncă sau o îmbolnăvire profesională, Casa va deconta prestaţiile medicale, indemnizaţiile, protezele, compensaţiile etc, în funcţie de situaţie”, explică Camelia Chitul, directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava.  

Ajutor de şomaj, doar pentru jumătate din totalul şomerilor

• Şolicitanţii de adeverinţe pentru acordarea venitului minim garantat îngroaşă rândurile şomerilor neindemnizaţi.

Rata şomajului a avut, în 2012, un parcurs asemănător cu cel din anul anterior, susţin oficialii Agenţiei Judeţene pentru ocuparea Forţei de Muncă Suceava,  apreciind că perioadele de şomaj ciclic au fost plasate în limitele „sezonalităţii” specifice domeniilor de activitate dependente de anotimpul cald sau cel rece. Astfel, la finele lui 2012, rata şomajului era de 5,67%, mai mare cu 1,04 procente în raport cu sfârşitul anului 2011. Cu acest nivel, judeţul Suceava se află peste media pe ţară, care, la 31 decembrie, era de 5,59%. Conform purtătorului de cuvânt al AJOFM, Anca Capverde, rata şomajului sucevean a scăzut  mult faţă de 2009, când s-a înregistrat un nivel de 7,96%, respectiv raportat la 2010, când indicatorul în cauză era de 7,42%. „Comparativ cu evoluţiile atipice din 2010 şi 2009, putem remarca tendinţa de echilibrare dintre cererea şi oferta de muncă, cu un uşor excedent de forţă de muncă spre sfârşitul anului 2012, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Această creştere se datorează şomajului ciclic din sezonul rece, survenind scăderii ofertelor de locuri vacante pe sfârşit de an”, relevă purtătorul de cuvânt al instituţiei sucevene, menţionând  că evoluţia de anul trecut a ratei judeţene a şomajului se încadrează în limitele tendinţei manifestate de acest indicator la nivel naţional. La 31 decembrie 2012, judeţul Suceava avea 13.881 de şomeri, în creştere cu 1.973 faţă de luna corespunzătoare a anului 2011. Însă, indemnizaţii primesc efectiv doar 6.962 de persoane, deci circa jumătate din numărul total al şomerilor. Numărul şomerilor care nu beneficiază de ajutor de şomaj a crescut comparativ în 2011, anul trecut fiind cu 94 mai multe persoane aflate în această situaţie. „Segmentul care a contribui cel mai mult la creşterea numărului de persoane luate în evidenţă în cursul anului 2012 sunt şomerii neindemnizaţi, în cadrul acestei categorii, creşterea cea mai mare înregistrând-o solicitanţii de adeverinţe pentru acordarea venitului minim garantat”, a explicat Anca Capverde, purtător de cuvânt al AJOFM, adăugând  că în această din urmă postură se regăsesc 5.654 de persoane.   

Sucevenii nu ştiu unde să reclame problemele de mediu

·        33 dintre cele 44 de reclamaţiile ajunse la Agenţia pentru Protecţia Mediului au fost trimise înspre Comisariatului Judeţean de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică şi Sistemul de Gospodărire a Apelor.

Pe adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava  au fost formulate, în cursul anului 2012,  44 de petiţii, însă mult dintre ele nu făceau obiectul activităţii acestei instituţii, informează directorul executiv Vasile Oşean.  „Deoarece instituţia noastră nu are atribuţii de control în teritoriu şi nici de sancţionare a eventualelor nereguli pe linie de protecţie a mediului, multe petiţii au fost redirecţionate către alte instituţii abilitate în acest sens”, arată şeful APM Suceava. Astfel, doar 7 petiţii au fost rezolvate de către lucrătorii APM, 33 dintre reclamaţiile în cauză luând calea altor organe. Altele 4 au fost clasate, fiind anonime sau dublând unele dintre reclamaţiile anterioare. Prin petiţiile înaintate, sucevenii reclamau depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor, poluarea aerului, apei, solului  şi pe cea fonică, dar şi aspecte legate de reglementarea unor activităţi. Cele mai multe dintre petiţii au luat destinaţia Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu, iar altele au ajuns la Direcţia de Sănătate Publică Suceava şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava. „Toate petiţiile au fost redirecţionate sau soluţionate în termenul legal, stabilit de legislaţia în vigoare. Petiţionarii ale căror petiţii au fost redirecţionate au fost înştiinţaţi cu privire la instituţia competentă”, a declarat directorul executiv al APM, Vasile Oşean, accentuând că, drept urmare, nu s-au înregistrat reclamaţii administrative şi nici plângeri în instanţă privind modul de soluţionare a petiţiilor şi de rezolvare a solicitărilor de informaţii publice sau de mediu.

Volum de muncă mare şi lucrători insuficienţi la Oficiul de Cadastru 

·        Deplasările în teren sunt cu greu acoperite ca urmare a reorganizării şi restructurării, instituţia confruntându-se şi cu uzura avansată a unor echipamente utilizate în mod frecvent.

·        Aplicarea legii fondului funciar continuă, completate fiind 1.253 de titluri de proprietate pentru terenuri agricole şi 252 pentru terenurile cu vegetaţie forestieră.

În judeţul Suceava, eliberarea titlurilor de proprietate continuă şi la 22 de ani de la apariţia primului act normativ care reglementează restituirea terenurilor, respectiv Legea nr. 18/1991 a fondului funciar. Astfel, conform directorului executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Vasile Mocanu, anul trecut verificate au fost mai multe fişe proces-verbal de punere în posesie, redactate fiind 1.505 de titluri de proprietate. În consecinţă, completate au fost 1.253 de titluri de proprietate pentru terenuri agricole şi 252 pentru terenurile cu vegetaţie forestieră. În cauză este suprafaţa totală de 3.712 hectare, dintre care 1.625 de hectare de terenuri cu destinaţie agricolă şi alte 2.087 de hectare de suprafeţe cu vegetaţie forestieră. Şeful OJCPI informează că, în anul 2012, au fost analizate şi documentaţiile pentru scoaterea din circuitul agricol, emise fiind 147 de avize, dintre care 4 avize cu caracter temporar. Lucrătorii specializaţi ai OJCPI au verificat, de asemenea, 15.449 de dosare pentru înscrierea în cartea funciară a imobilelor, precum şi 2.483 de documentaţii de înscriere a construcţiilor, a extinderii sau desfiinţării acestora. În cadrul etapei I Moara a proiectului CESAR, de înregistrare sistematică a terenurilor, consemnate au fost 2.613 contestaţii referitoare la imobilele din lucrarea de cadastru general, până la finele lui 2012 efectuându-se verificări la 721 de imobile. Specialiştii OJCPI s-au orientat şi înspre etapa a II-a proiectului, care vizează comunele Dărmăneşti, Dorna Candrenilor, Frumosu şi Mănăstirea Humorului, pregătite fiind titlurile de proprietate pentru 42.500 de imobile. Potrivit directorului executiv Mocanu, volumul de muncă este unul mare, drept pentru care s-au ivit şi unele dificultăţi. „Dintre problemele întâmpinate, menţionăm dificultăţile cu deplasările în teren, ca urmare a carenţelor de personal rezultate din reorganizarea şi restructurarea OCPI. De asemenea, vorbim şi despre uzura avansată a unor categorii de echipamente utilizate curent în fluxul de lucru, precum staţii de lucru şi echipamente de printare”, a declarat Vasile Mocanu, director  executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. 

Anul trecut,

Cel mai mic număr de accidente mortale de muncă din 2007 încoace 

·        În 2012, s-au înregistrat şi cercetat un total de 59 de accidente de muncă, cu 29 mai puţine astfel de evenimente decât în 2011.

·        Cele mai multe victime le fac industria prelucrării lemnului, construcţiile, transporturile şi exploatarea forestieră.

Serviciul control securitate şi sănătate în muncă al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava a avut, pe parcursul anului trecut,  1.573 acţiuni de control, în urma cărora s-au stabilit 3.642 măsuri de remediere a neconformităţilor, face public directorul executiv al instituţiei sucevene, Romeo Butnariu. „Activităţile desfăşurate de către compartimentul de securitate şi sănătate în muncă au avut drept scop principal reducerea numărului accidentelor de muncă”, relevă Butnariu. 

Şeful ITM informează că, în anul 2012, inspectorii de muncă suceveni au înregistrat şi cercetat un total de 59 de accidente de muncă, cu 29 mai puţine decât în 2011, când s-a consemnat cel mai mare număr de astfel de nefericite evenimente din 2007 încoace. Anul trecut, ca urmare a accidentelor de muncă şi-au pierdut viaţa 6 persoane, acesta fiind cel mai mic număr de decese legate de muncă din perioada anilor 2007-2012. De asemenea, pe toată durata anului trecut, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava au fost înregistrate 53 de accidente cu pierderea temporară a capacităţii de muncă,  număr mai mic decât în 2011, când s-au petrecut 66 de astfel de evenimente. Potrivit şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, cei mai mulţi accidentaţi provin din industria prelucrării lemnului şi din domenii precum construcţiile, transporturile şi exploatarea forestieră. Inspectorul şef Romeo Butnariu a mai arătat că, în urma neregulilor constatate pe parcursul descinderilor din 2012, s-au aplicat 2.654 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de 663.500 lei. Pentru abateri grave de la legislaţie, în 12 cazuri s-au aplicat şi sancţiuni complementare de sistare a activităţii agenţilor economici verificaţi sau a unor echipamente cu risc. Totodată, lucrătorii ITM au înaintat, instituţiilor competente, 3 propuneri de începere a urmăririi penale. În cadrul din cadrul Serviciului control securitate şi sănătate în muncă al ITM îşi desfăşară activitatea 14 inspectori.

Majoritatea locurilor de muncă vacante, ocupate de muncitori necalificaţi în construcţii

·        Căutaţi au fost, de asemenea,  şoferii şi vânzătorii.

În judeţul Suceava, oferta de locuri de muncă vacante a înregistrat, în prima parte a lui 2012, un regres faţă de 2011, urmată fiind de o uşoară creştere pe ultima parte a anului recent încheiat, relevă o analiză a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Tendinţa descrescătoare din 2012 este considerată a fi unul dintre factorii răspunzători de sporirea în intensitate a şomajului, cu toate că parametrii specifici nu prezintă diferenţe de impact în raport cu anul precedent. Din acest motiv, se apreciază că a avut loc o stagnare a valorilor principalilor indicatori statistici ai pieţei muncii şi un parcurs asemănător pe durata celor 2 ani. Conform analizei AJOFM, cele mai multe locuri de muncă vacante din anul trecut au fost ocupate de muncitori necalificaţi în construcţii, şoferi şi vânzători. Pe de altă parte, se consideră că reinserţia pe piaţa muncii a şomerilor este cu atât mai dificilă cu cât nivelul de pregătire al acestora este mai scăzut, mobilitatea profesională mai redusă, fapt pentru care durata de şedere în şomaj se prelungeşte. „Pentru a preveni aceste dificultăţi şi a reduce cât mai mult perioada de inactivitate, Agenţia vine în sprijinul persoanelor afectate de şomaj prin servicii şi măsuri active care vizează îmbunătăţirea capacităţii de ocupare şi stimularea financiară a şomerilor în vederea încadrării. De asemenea, se acţionează şi pentru motivarea angajatorilor, subvenţionându-se cheltuielile cu forţa de muncă provenită din rândul grupurilor dezavantajate”, declară directorul executiv adjunct al AJOFM Suceava, Mirela Adomnicăi. 

Cărbunele pentru Termica, blocat de firma furnizoare în staţia CFR la Dorneşti

·        Dumitrescu spune că în curtea societăţii mai există 12.000 de tone cărbune, iar dacă nu se găsesc bani, de la începutul lui martie încălzirea apartamentelor va înceta.    

·        „Pentru prima dată, populaţia are datorii mai mari la Termica decât Primăria, de aceea trebuie să participe la acest efort, astfel încât să putem ieşi din iarnă”, a accentuat edilul şef.  Ion Lungu

Firma furnizoare a blocat livrările de cărbune către Termica Suceava, în stoc existând necesarul pentru doar 2 săptămâni de funcţionare, a anunţat ieri, directorul general Ovidiu Dumitrescu, într-o şedinţă care a avut loc la Prefectură, cu toţi factorii responsabili. Dumitrescu spune că în curtea Termica mai există 12.000 de tone cărbune şi că un transport de 8000 de tone de huilă este blocat în staţia CFR Dorneşti, furnizorul urmând a-l debloca doar după ce va intra în posesia tranşei pe luna ianuarie a restanţelor eşalonate. Societatea de termoficare din Lunca Sucevei are de achitat, potrivit contractului, un total de 20 de milioane de lei, pentru luna trecută trebuind a fi onorate 3,6 milioane de lei. „Ne confruntăm cu foarte grave. Stocul de cărbune de la Termica este de circa 12.000 de tone, ceea ce însemnă 15 zile de funcţionare. Niciodată, în sezonul de iarnă, Termica nu a fost în asemenea situaţie. Pentru că nu s-au plătit sumele datorate, după programul de eşalonare stabilit de comun acord, furnizorii au blocat livrarea de cărbune. Deci 8000 tone de cărbune, care veneau să ne mai dea o gură de oxigen, până la sfârşitul lunii februarie, sunt blocate, deocamdată, în staţia CFR Dorneşti”, a precizat Dumitrescu.  

Primarul Ion Lungu a declarat că, luna trecută,  Primăria a dat pentru aprovizionare 2,2 milioane de lei, urmând a mai veni cu încă 800.000 de lei, bani care vor fi disponibilizaţi în cursul acestei săptămâni. „Pentru prima dată, populaţia are datorii mai mari la Termica decât Primăria, de aceea trebuie să participe la acest efort, astfel încât să putem ieşi din iarnă”, a accentuat edilul şef.  Ion Lungu a mai menţionat că, în perioada 2007-2012, de la bugetul local, înspre societatea de termoficare s-a îndreptat suma de 118,3 milioane de lei, dintre care 60 milioane lei pentru investiţii, iar 53,8 milioane de lei cu titlu de subvenţii. Primarul Sucevei a pus în vedere că, în sezonul rece următor, încălzirea sucevenilor nu mai poate fi asigurată cu cărbune, întrucât necesare sunt nu mai puţin de 100 de milioane de lei, „bani pe care Primăria nu are de unde-i scoate”.

·        „Ne confruntăm cu o situaţie deosebit de gravă, societatea fiind la un pas de a intra în faliment”, a reliefat Doru Mireuţă, liderul Sindicatului liber independent.

De la populaţie, în luna ianuarie, s-au strâns 4 milioane de lei, încasare record pentru o singură lună. În următoarele zile  Termica este pe cale să încaseze contravaloarea energiei electrice furnizate în sistemul energetic naţional, astfel încât, înspre furnizor ar urma să fie orientată o parte a tranşei aferente lunii trecute. „În caz contrar, iarna o închidem în măsura în care furnizorul de cărbune va fi de acord să eşalonăm, încă o dată şi încă o dată plăţile, şi ne va da cărbune. Dacă nu se întâmplă aşa, o vom încheia mai repede, adică atunci când se va termina cărbunele, adică la sfârşitul lui februarie, începutul lui martie. Altă soluţie nu este”, a mai punctat Ovidiu Dumitrecu, directorul general al Termica.       

Doru Mireuţă, preşedintele Sindicatului liber independent de la Termica, a reclamat, printre altele, situaţia financiară grea în care se află firma de termoficare; neplata a 9,8 milioane lei pe care Primăria îi datorează Termica; tergiversarea achitării drepturilor băneşti câştigate de către salariaţi în instanţă, precum şi lipsa măsurilor de protecţie socială pentru agajaţi, în situaţia în care firma din Lunca Sucevei va intră în insolvenţă sau faliment. „Ne confruntăm cu o situaţie deosebit de gravă, societatea fiind la un pas de a intra în faliment”, a reliefat Doru Mireuţă. Prefectul de Suceava, Florin Sinescu, a solicitat o întâlnire cu reprezentanţii Adrem Invest Bucureşti, societate cu care municipalitatea a semnat contractul pentru construirea unei noi centrale termice în cogenerare de înaltă eficienţă, astfel încât să se stabilească data exactă de la care compania bucureştană va asigura agent termic pentru consumatorii suceveni racordaţi la sistemul centralizat.

După mai multe ratări şi amânări,

  Sucevenii vor plăti impozite şi taxe locale majorate cu 16 la sută 

·        „Deja avem consecinţe la Primăria municipiului, pentru că, cetăţenii sunt bulversaţi şi nu mai ştiu ce au de făcut”, a precizat primarul Ion Lungu.

·        „O hotărâre de respingere a acestui proiect ar fi revocată imediat sau atacată în contencios administrativ de către Prefectură”, a atenţionat viceprimarul Ovidiu Doroftei.

Consilierii locali suceveni au aprobat, ieri, abia la şasea strigare, nivelul  definitiv al dărilor locale pe 2013. Potrivit modificărilor aduse Codului fiscal, acestea sunt majorate cu 16%, reprezentând actualizarea cu indicele inflaţiei din ultimii 3 ani. Încă din start, consilierii PDL au anunţat că nu vor vota proiectul de hotărâre, primarul Ion Lungu accentuând că Ordonanţa Guvernului nr. 8 din 2013, de modificarea Codului Fiscal, prevede imperativ că deliberativele locale care nu au procedat la majorare sunt obligate să adopte noi hotărâri de actualizare a dărilor şi impozitelor locale cu 16%. Însă, în cauză se află doar administraţiile locale care au înregistrat arierate la  finele lunii decembrie 2012. „Nu trebuie să mai politizăm acest subiect, având în vedere că deja avem consecinţe la Primăria municipiului, pentru că,  cetăţenii sunt bulversaţi şi nu mai ştiu ce au de făcut. Mulţi ne-au sunat, aşteptând să luăm o decizie”, a declarat edilul şef.             

Pe de altă parte, viceprimarul Ovidiu Doroftei a atenţionat că o hotărâre de nemajorare a taxelor şi impozitelor locale nu va trece de controlul legalităţii actelor administrative, Instituţia Prefectului urmând a cerere revocarea acesteia sau chiar să o atace la instanţa de contencios administrativ. „Legea nu este negociabilă, cu atât mai puţin în acest cadru şi în acest for. Nu este loc de campanie electorală, demagogie, populism sau politicianism, fiind vorba despre respectarea unei prevederi legale. Cine votează împotriva legii, îşi va suma acest lucru. Însă, o hotărâre de respingere a acestui proiect ar fi revocată imediat sau atacată în contencios administrativ de către Prefectură”, a subliniat Doroftei. Până la urmă, proiectul de hotărâre a trecut cu 12 voturi „pentru” şi altele 7 „împotrivă”.          

Ultima dată, aleşii au votat amânarea luării unei decizii, în perioada trecută de  joi şi până ieri, aceştia trebuind să se edifice asupra măsurii şi a vota în cunoştinţă de cauză. La acea dată, consilierii suceveni au procedat la diminuarea taxei de ecologizare de la 4 lei pe lună şi persoană, la  3 de persoană pe lună, demersul fiind de natură să compenseze creşterea cu 16% a nivelului impozitelor şi taxelor locale. Astfel, după şedinţa de ieri, pentru un apartament cu 2 camere, creşterea este de la 104 lei, la 122 de lei; la unul cu 3 camere, de la 150 de lei la 175 de lei, iar în cazul unui apartament cu 4 camere, majorarea este de la 174 de lei la 202 lei.

Anul trecut,

Aproape 130 de lucrători la negru

·        Amenzile date de inspectorii de muncă la cei 91 de agenţi economici în neregulă se ridică la 1,16 milioane de lei.

În 2012, inspectorii de muncă suceveni au controlat 3.508 de unităţi, sancţionaţi fiind 1.401 de angajatori, anunţă şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, Romeo Butnariu. Potrivit inspectorului şef,  în perioada la care facem referire, ca urmare a controalelor efectuate s-au aplicat 2.464 de sancţiuni contravenţionale, a căror valoare este de 1,74 milioane de lei.

Cu prilejul verificărilor, inspectorii ITM au depistat 91 angajatori care au primit la muncă persoane fără forme legale de angajare. La operatorii economici cu pricina desfăşurau o activitate, fără a avea contact individual de muncă, 128 de lucrători. Potrivit şefului Inspectoratului Teritorial de Muncă, dintre aceştia 57 erau femei, iar 71 bărbaţi, amenzile date ridicându-se la 1,16 milioane de lei. Pentru alte deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă, lucrătorii ITM au aplicat sancţiuni contravenţionale de 437.500 lei. „Prioritare pentru inspectorii de muncă au fost depistarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale, atât prin activităţi de control planificate, cât şi prin acţiuni inopinate, pe timp de zi sau noapte, pe zone sau pe profiluri de activităţi”, a declarat inspectorul şef Romeo Butnariu.  

Peste 950 de mişcări de aeronave pe Aeroportul Suceava

·        La unitatea aeroportuară suceveană şi-au luat zborul sau au aterizat peste 25.000 de pasageri.

·        Faţă de 2011, s-au înregistrat cu 115 zboruri în minus şi cu circa 2100 de pasageri mai puţin.

Anul trecut, Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” Suceava a deservit 948 de mişcări de aeronave. Aşa se arată într-o informare a Consiliului Judeţean, potrivit căreia  „procesaţi” au fost 25.212 pasageri. Pe de altă parte o statistică a Prefecturii, releva că, în cursul anului 2011, Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” a procesat 1.063 de mişcări de aeronave şi 27.208 de pasageri, ceea ce înseamnă  cu 115 zboruri în minus şi cu circa 2.100 de pasageri mai puţin. Raportul CJ relevă că, în a doua jumătate a anului 2012, a demarat proiectul de modernizare a aerogării pe fluxul de pasageri, valoarea acestuia fiind de peste 360.000 de lei. De asemenea, a fost achiziţionat un aparat de securitate cu raze „x”, un echipament modern pentru determinarea gradului de frânare a suprafeţei de mişcare, precum şi 3 cabine destinate posturilor de pază, suma alocată fiind de mai mult de 820.000 de lei. După ce s-a elaborat proiectul tehnic şi s-a lucrat la documentaţia de licitaţie pentru adjudecarea contractului de executare a lucrărilor, în cea de a doua decadă a lunii decembrie 2012 au fost deschise ofertele pentru proiectul de modernizare a suprafeţei de mişcare şi balizajului, turnului de control şi amenajare a terenului în vederea amplasării sistemului de navigaţie de tip ILS. Tot în 2012, au fost începute intervenţiile de pentru realizarea Biroului vamal, cheltuielile necesare fiind de peste 60.000 de lei.       

Campanii de vaccinare antirabică aeriană şi manuală la vulpi

·        „La ora actuală, majoritatea focarelor de epizootii sunt stinse, rămânând în stoc cele de leucoză enzootică la bovine şi rinotraheită infecţioasă la bovine”, a declarat şeful DSVSA Suceava, Octavian Ilisoi

În cursul anului 2012, în judeţul Suceava au fost declarate nu mai puţin de 38 focare de rabie, anunţă directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Octavian Ilisoi. Întrucât majoritatea cazurilor de turbare este întâlnită vulpi, a fost efectuată vaccinarea antirabica la animalele din această specie. Anul trecut, efectivul de vulpi evaluat a fost de 3.222 de exemplare, aflat pe  raza a 71 fonduri de vânătoare, administrate de 18 asociaţii de vânătoare. Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a repartizat judeţului Suceava 2.084 de momeli vaccinale, urmând ca, anul acesta, să se desfăşoare alte două campanii de vaccinare, una pe cale  aeriană, iar alta manuală. Octavian Ilisoi precizează că vaccinarea manuală va fi efectuată în 30 de fonduri de vânătoare, adică în Moldoviţa, Horodnic, Pătrăuţi, Suha Mare, Paltinu, Frătăuţii Vechi, Stroieşti, Mihoveni, Suceava, Fîntînele, Fălticeni, Rotopăneşti, Salcea, Baia, Berchişesti, Frătăuţii Noi, Huşi, Păltiniş, Barnar, Orata, Cacica, Volovăt, Serişoare, Botuş, Brodina de Sus, Liteni, Suceviţa, Vicov, Satu Mare, Şerbăuţi. Dintre acestea, pe 20 de fonduri de vânătoare a evoluat rabia. Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a mai informat că, în 2012, pe raza judeţului Suceava au evoluat 3 focare de trichineloză, două fiind depistate la cabaline sacrificate la abatorul firmei Nicşan şi încă două la mistreţi vânaţi pe fondurile de vânătoare din judeţ.  La acestea se adaugă 7 focare de leucoză enzootică bovină; 6 de anemie infecţioasă la ecvine; 5 de bruceloză ovină şi un focar de chlamidioza bovină. „Toate cazurile de boli notificabile au fost transmise la timp autorităţilor competente, s-au făcut anchete epidemiologice corespunzătoare şi s-au luat măsuri de combatere conform legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare. Astfel, la ora actuală, majoritatea focarelor sunt stinse, rămânând în stoc cele de leucoză enzootică la bovine şi rinotraheită infecţioasă la bovine”, a declarat şeful DSVSA Suceava, Octavian Ilisoi.   

Anul trecut,

Autorizaţiile de construire au adus un plus de aproape 100.000 de lei la bugetul judeţean

·        În 2008, la începutul crizei, s-a încasat puţin peste 1 milion de lei, adică cu aproximativ 50% mai mult faţă de realizările din 2012.

Autorizaţiile de construire au adus, anul trecut, încasări mai mari la bugetul judeţean. Aşa rezultă dintr-o informare a Biroului de urbanism al Consiliului Judeţean, potrivit căreia, în 2012, au fost eliberate 590 de documente specifice activităţii acestui birou, faţă de 611 cu un an în urmă.  Este vorba despre   49 de autorizaţii de construire, comparativ cu 81 în 2011 şi 58 de certificate de urbanism faţă de 100, în anul anterior. Anul trecut au fost date, de asemenea, 296 de avize ale arhitectului şef la certificate de urbanism(368 în 2011), 158 de avize ale arhitectului şef la autorizaţii de construire(110 în anul precedent) şi 29 de avize la documentaţii de urbanism(40 în 2011). De pe urma eliberării actelor amintite, bugetul judeţean s-a ales cu 508.425 de lei, raportat la 409.585 lei în 2011 şi 441.708 de lei, în 2010. În 2012, cea mai mare sumă, cea de 492.065 de lei, a fost încasată de pe urma autorizaţiilor de construire. În vistieria judeţeană au intrat mai puţine fonduri comparativ cu 2009, când în contul eliberării documentelor în cauză s-au încasat 663.404 lei, dar şi faţă de 2008, respectiv la începutul crizei, an în care s-au consemnat intrări de puţin peste 1 milion de lei, adică cu aproximativ 50% mai mari faţă de realizările din anul recent încheiat. 

În sezonul trecut

Peste 260 de suceveni au primit necuvenit ajutoare la încălzire

·        Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei a dispus  recuperarea banilor în cauză.  

Mai mulţi suceveni au solicitat şi beneficiat de sprijin financiar necuvenit pentru încălzirea locuinţelor în sezonul rece trecut. Potrivit unei informări a Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava, sondări ale corectitudinii declaraţiilor s-au făcut în cazul a 60% dintre beneficiari, constatându-se că peste 260 dintre aceştia au primit ilegal ajutorul acordat de la bugetul de stat.  Pe de altă parte, 405 dosare au fost respinse din start, autorii cererilor neîndeplinind condiţiile prevăzute de lege.              

În sezonul rece noiembrie 2011-martie 2012, ca activitate comună a celor patru compartimente ale Direcţiei de Asistenţă Socială, conform OUG nr. 70/2011, privind acordarea de ajutoare de încălzire a locuinţei, au fost înregistrate, verificate şi gestionate 7.019 de cereri. Este vorba despre 6.696 de solicitări din partea racordaţilor la sistemul centralizat de termoficare, dintre care 360 au fost respinse şi despre 323 de acordări şi 45 de respingeri, în cazul sucevenilor care se încălzesc cu lemne, combustibili solizi şi petrolieri. „Pentru 60 la sută dintre beneficiari au fost efectuate 3.736 de anchete, dintre care, pentru 261 de familii s-a dispus recuperarea sumelor ca fiind încasate necuvenit”, a declarat Narcisa Marchitan, directorul Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei.  În iarna aceasta, 4.927 de dosare au fost depuse de către de branşaţii la sistemul centralizat de termoficare, aceştia urmând a beneficia, în total de ajutor bănesc de 2,3 milioane de lei. Proprietarii de centrale termice individuale au înaintat 843 solicitări, iar cei care se încălzesc cu combustibili solizi au venit cu 265 de dosare.  Pentru sezonul de iarnă 2012-2013 primesc ajutor de încălzire, familiile care realizează venituri lunare nete pe membru de familie de până la 786 lei, respectiv persoanele singure care au venit de până la 1082 lei.  

Buget aprobat cu întârziere, medicină şcolară cu finanţare sub semnul incertitudinii 

Consilieri locali suceveni au prelungit contractul pentru asigurarea cheltuielilor de personal aferente medicilor, medicilor dentişti, asistenţilor medicali. Măsura survine întârzierii cu care este aprobat bugetul de stat pe anul 2013, contractul semnat între Direcţia de Sănătate Publică şi Consiliul Local Suceava expirând la 31 decembrie 2012.  Astfel necesară a fost, în primă fază, semnarea unui act adiţional pentru suplimentarea cu 45.595 de lei  a valorii aprobate prin contract, sumă  necesară pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile până la sfârşitul anului 2012.  De asemenea, s-a suplimentat valoarea contractului cu încă 135.443 de lei, sumă achitată în luna ianuarie 2013 şi reprezentând drepturile aferente lunii decembrie 2012. Acoperite, în acelaşi mod urmează a fi şi cheltuielile pentru medicamente şi materiale sanitare pentru baremul de dotare din cabinetele de medicină generală şi dentară din unităţile sanitare din învăţământ.  După aprobarea bugetului de stat pe anul 2013,  urmează a fi semnat încă un contract cu suma repartizată în baza noii Legi a bugetului de stat. Începând cu 1 iulie 2007, în cadrul Primăriei municipiului Suceava au fost create Compartimentul  de medicină şcolară, structurat în biroul de medicină şcolară generală şi biroul de medicină şcolară dentară. Acestea se află în subordinea Serviciului de autoritate tutelară al Direcţiei de Asistenţă Socială şi cuprinde 10 cabinete medicale şcolare şi unul studenţesc, precum şi 8 cabinete şcolare de medicină dentară. Compartimentul de medicină şcolară care în evidenţă 50 de cadre medicale care îşi desfăşară activitatea în cabinetele medicale şcolare.      

Zona metropolitană Suceava ar putea aduna 200.000  de locuitori

·        Interesul de a adera la această structură şi l-a manifestat şi comunele Siminicea, Vereşti şi Stroieşti.   

Deliberativul local al municipiului Suceava a aprobat numirea reprezentanţilor acestei autorităţi locale în Consiliul de Administraţie a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Zona metropolitană” Suceava. Este vorba despre toţi cei 23 de aleşi, iar măsura era obligatorie, întrucât componenţa Consiliului Local s-a schimbat o dată cu alegerile din iunie 2012. Primarul Sucevei, Ion Lungu a declarat că o primă şedinţă în noua componenţă va avea loc în această lună, prilej cu care  vor fi reluate demersurile pentru întocmirea de proiecte, în vederea promovării acestora în cadrul Strategiei „Europa - 2020”. „Este foarte important să actualizăm componenţa acestui consiliul de administraţie, iar în luna februarie ne vom întâlni în plen. Din discuţiile pe care le-am avut la Ministerul Dezvoltării Regionale, în ceea ce priveşte Strategia <Europa 2020>, la finanţare vor avea prioritate asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, aşa cum este şi Zona metropolitană Suceava. Potrivit edilului şef, deja mai multe comune şi-au manifestat interesul de a adera la  Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona metropolitană”, şansele accesăriă de fonduri europene fiind mai mari în această formulă.  „Avem o scrisoare de principiu, de intenţie, prin care intenţionează să adere şi comuna Siminicea, interes fiind manifestat şi din partea comunelor Vereşti şi Stroieşti. Intenţia noastră este de a atrage un număr cât mai mare de comune, astfel încât Asociaţia să ajungă la circa 200.000 de locuitori, o populaţie optimă pentru a putea promova proiecte conform Strategiei „Europa -2020”, a declarat primarul Ion Lungu. Zona metropolitană Suceava a fost constituită, potrivit OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, către de municipiul Suceava, împreună cu alte 7 unităţi administrativ-teritoriale limitrofe, ca membri fondatori. Din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona metropolitană” Suceava fac parte municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adîncata, Ipoteşti, Mitocu Dragomirnei, Moara, Pătrăuţi şi Bosanci. Organele de conducere ale Asociaţiei sunt Consiliul de Administraţie, Consiliul Director şi Cenzorul.  Consiliul de Administraţie are 57 de membri din rândul consilierilor locali ai localităţilor componente, iar din Consiliul Director fac parte cei 7 primari.  Preşedintele Asociaţiei este primarul de Suceava, Ion Lungu, în calitatea sa de şef al celei mai mari unităţi teritorial-administrative din componenţă. 

Termen prelungit pentru depunerea proiectelor de modernizare a exploataţiilor şi creşterea valorii adăugate a produselor agricole  

Termenul limită pentru depunerea proiectelor aferente Măsurii 1.2.1 „Modernizarea exploataţiilor agricole” şi Măsurii 1.2.3 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” se prelungeşte. Anunţul este făcut de directorul executiv al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit(OJPDRP), Mihai Moraru, care precizează că, pentru sesiunea care a debutat pe 26 noiembrie 2012, data limită pentru înaintarea documentaţiilor este 15 februarie 2013. Potrivit lui Moraru, fermierii interesaţi se află în faţa celei de a zecea sesiuni pentru Măsura 1.2.1 „Modernizarea exploataţiilor agricole” şi a celei de douăsprezecea, în cazul Măsurii 1.2.3 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”.

Beneficiarii eligibili pentru  sprijinul acordat prin Măsura 1.2.1 „Modernizarea exploataţiilor agricole” sunt fermierii definiţi conform Planului Naţional pentru Dezvoltare Rurală(PNDR) ca fiind persoane fizice sau juridice, care practică, în principal, activităţi agricole, a căror exploataţie are o dimensiune egală sau mai mare de 2 UDE. O unitate de dimensiune economică are o valoare de 1.200 euro, solicitanţii trebuind să fie înregistraţi în Registrul fermelor, respectiv Registrul agricol. Măsura 1.2.3 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” sprijină proiecte pentru realizarea de investiţii în cadrul micro-întreprinderilor de procesarea şi marketingul produselor agricole, unităţi care procesează materii prime. Cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibilă a investiţiei, cu un plafon maxim al sprijinului public nerambursabil de 3 milioane de euro pe proiect, pentru investiţiile care aparţin unei forme asociative şi care îi servesc pe membrii acesteia.   

Anual,

Lacurile de la Fălticeni adăpostesc peste 20.000 de păsări migratoare

Pe 2 februarie este marcată Ziua zonelor umede. În 2013, declarat Anul internaţional pentru cooperare în domeniul apei, celebrarea are loc sub sloganul „Zonele umede şi managementul apei”, reflectând rolul cheie pe care acestea din urmă îl joacă în circuitul hidrologic. Conform unui comunicat de presă al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, zonele umede cele mai cunoscute din judeţul Suceava sunt acumulările de la Rogojeşti şi Bucecea, de pe Siret, precum şi acumulările Moara şi Fălticeni, de pe râul Şomuzu Mare. Acumularea Rogojeşti se află la 12 km de la intrarea râului Siret în ţară,  iar cea de la Bucecea, la 50 km. Lacurile Fălticeni sunt situate pe valea  Şomuzului Mare, pe teritoriul localităţilor Fălticeni, Buneşti, Rădăşeni, ocupând o suprafaţă de 659,8 de hectare. Acestea fac parte din reţeaua „Natura 2000”, având calitatea de arii de protecţie avi-faunistică, dar şi pentru habitate. Zona lacurilor este un important loc de popas pentru păsările migratoare, adăpostind, în mod regulat, anual, peste 20.000 de exemplare. Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, a fost semnată la Ramsar, în Iran, în 1971. Zonele umede includ habitate precum mangrove, mlaştini de apă dulce, mlaştini de pădure, turbării împădurite şi păduri sezonier inundate. „Aceste zone umede sunt importante, deoarece sunt leagăne ale diversităţii biologice, cuprinzând  populaţii numeroase de păsări, mamifere, reptile, amfibieni, peşti şi nevertebrate. Importanţa zonelor umede rezidă din faptul că acestea se comportă ca nişte uriaşe filtre de apă, asigurând apă potabilă pentru necesarul de zi cu zi al populaţiei. Aceste zone sunt sisteme de stocare a apei, dar şi sisteme de deviere a apei contribuind la rezolvarea problemelor de gospodărire a apelor în timpul inundaţiilor”, se precizează în comunicatul APM Suceava, semnat de directorul executiv Vasile Oşean. 

În medie,

Fiecare disponibilizat de la Termica ar putea primi salarii compensatorii de peste 360 de milioane de lei vechi

·        Primarul Lungu a negat că plata se va face din banii adunaţi de la contribuabili, Primăria având de achitat către Termica, datorii de 1,6 milioane de lei, plus încă 1 milion de lei, subvenţii aferente perioadei rămase din actualul sezon rece

·        Societatea de termoficare în sistem centralizat din Lunca Sucevei  avea de încasat 45,75 de milioane de lei, datoriile fiind de 92,63 de milioane de lei, adică duble în comparaţie cu  creanţele.

Energia termică pentru sistemul centralizat de termoficare ar urma să fie asigurată, din august 2013, potrivit contractului de concesionare nr. 16.331 din 9 mai 2011, de noua centrală în cogenerare de înaltă eficienţă, cu funcţionare pe gaze naturale şi biomasă, pe care o va finaliza societatea comercială Adrem Invest Bucureşti. Aşa se arată într-o informare a actualului operator, Termica Suceava, în care se accentuează că se impune adoptarea de urgenţă a unor hotărâri privind strategia globală de dezvoltare, restructurare economico-financiară, retehnologizare sau modernizare a societăţii comerciale de pe malul răului Suceava. „Este necesară o analiză  a opţiunilor şi oportunităţilor de funcţionare, în continuare, a capacităţilor de producţie aferente CET pe huilă din gestiunea Termica şi adoptarea de urgenţă a hotărârilor care se impun, la nivelul Consiliului Local”, se precizează în materialul citat.   Şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, este de părere că, într-o primă fază, Centrala Electrică de Termoficare(CET) va fi trecută în conservare, urmând ca, pe parcurs, să fie căutat un investitor. „Este un program pe care îl gândesc specialiştii de acolo, membrii în AGA. Nu înseamnă că, dacă facem o societatea de termoficare mică, nu o putem valorifica pe cea mare. Nu doar nord-coreenii de la Daewoo s-au interesat de CET, au mai venit şi alte firme, purtând-se mai multe discuţii şi, în consecinţă, vom face o nouă licitaţie” arată edilul şef.        

Aşa cum rezultă din Programul de restructurare al societăţii, document în fază de discuţii, prezentat în Adunarea Generală a Acţionarilor, renunţarea la producerea a energiei electrice şi energiei termice în cogenerare în Centrala Electrică de Termoficare(CET), precum şi la  activităţile conexe, va duce la desfiinţarea locurilor de muncă în cauză. Astfel, concediaţi colectiv ar urma să fie circa 330 de salariaţi, care ar avea dreptul, potrivit contractului colectiv de muncă la nivel de societate, de ajutoare de concediere în valoare de aproximativ 11.934.000 de lei. Acesta înseamnă că, În medie, fiecare disponibilizat colectiv de la Termica ar putea primi salarii compensatorii de peste 36.000 de lei(360 de milioane de lei vechi).

·        Posibilitatea asigurării resurselor financiare necesare funcţionării CET pe huilă şi în sezonul rece 2013- 014 este incertă.

Primarul Ion Lungu a negat că banii respectivi vor veni din impozitele şi taxele adunate de la contribuabili, declarând că Primăria are de achitat către Termica, datorii de 1,6 milioane de lei, la care se mai adaugă mai mult de 1 milion de lei, subvenţii aferente perioadei rămase din actualul sezon rece.   „Nu din taxe şi impozite sunt plătite acele salarii compensatorii, pentru că nici nu este legal, ci din datoriile pe care noi le avem către Termica. Avem de achitat restanţe de 160 de miliarde de lei vechi, la care se mai adaugă peste 100 de miliarde de lei vechi pentru subvenţiile din această iarnă”,  a evidenţiat Ion Lungu, precizând că respectivele compensaţii băneşti trebuie achitate potrivit contractului colectiv de muncă.

Conducerea Termica Suceava  apreciază că, dată fiind situaţia actuală, „posibilitatea asigurării resurselor financiare necesare funcţionării CET pe huilă, în sezonul rece 15 octombrie 2013-15 aprilie 2014, este incertă”. La 31 decembrie 2012, Termica Suceava avea de încasat 45,75 de milioane de lei, datoriile de la aceeaşi dată însumând 92,63 de milioane de lei, fiind duble în comparaţie cu  creanţele. Printre cauzele care au determinat prezenta situaţie sunt invocate modificarea reglementărilor privind acordarea subvenţiilor; scăderea producţiei de energie termică, pe fondul diminuării cererii; reducerea veniturilor realizate de Termica din vânzările de energie electrică; încasarea cu întârziere a contravalorii energiei termice furnizate populaţie, cât şi a penalităţilor aferente; creşterea preţului combustibilului; contractarea sistematică de credite bancare pentru activitatea de producţie, cât şi starea tehnică precară a instalaţiilor  CET pe huilă.   

Întrucât luarea unei hotărâri a fost amânată,

Sucevenii încă nu află cât de mari taxe şi impozite locale vor plăti în 2013  

·        Amânarea a fost solicitată pentru a se analiza mai în amănunt proiectul de hotărâre şi a se vota în cunoştinţă de cauză.

·        Legislativul municipal „nu face decât să valideze o hotărâre a Guvernului, pe care nimeni nu o poate încălca”, a spus preşedintele PNL, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu.

Ieri, s-a consumat o cincia întrunire a Consiliului Local Suceava, în care a fost atacată problema majorării sau nemajorării taxelor şi impozitelor locale pentru anul fiscal 2013.       

Încă din start, preşedintele de şedinţă, Eugen Girigan(PSD), a propus ca dezbaterile pe marginea actualizării taxelor şi impozitelor locale să fie amânate şi să aibă loc marţi, 5 februarie, într-o întrunire extraordinară a deliberativului municipal. „Aceasta pentru a analiza mai în amănunt proiectul de hotărâre prezentat din iniţiativa primarului Ion Lungu şi pentru a se vota în cunoştinţă de cauză”, a pus în vedere Girigan. Consilierii locali din opoziţie, respectiv cei ai PDL, prin vocea fostului viceprimar Lucian Harşovschi au susţinut că este mai bine ca decizia actualizării dărilor cu 16% să nu fie amânată, astfel încât sucevenii să ştie o dată pentru totdeauna cât au de a plătit. „Deja mulţi dintre suceveni au achitat taxele şi impozitele locale, iar Primăria are nevoie de bani la buget. În aceste condiţii,  dacă nu au intervenit date suplimentare, cred că este mai bine să tranşăm acum problema”, a precizat Harşovschi. Primarul Ion Lungu a reliefat că Ordonanţa nr. 8 de modificare a Codului fiscal, prin care autorităţile locale sunt obligate să actualizeze taxele şi impozitele locale, intră în vigoare de pe 1 vigoare, lăsând consilierilor locali să aprecieze dacă „o zi în plus sau în minus mai contează”.

·        „În condiţiile în care nu se procedează la majorare, mărim arieratele şi blocăm firmele”, a iterat alesul PNL, Vasile  Mocanu.

Viceprimarul Ovidiu Doroftei(PNL) a reproşat fostei administraţii PDL, cât şi consilierii democrat-liberali aflaţi la încă un mandat, că în legislatura trecută nu şi-au manifestat dorinţa de a actualiza taxele şi impozitele locale cu indicele de inflaţie. „Aceasta deşi ştiaţi că se va ajunge la acest moment şi va fi mult mai greu pentru suceveni să suporte, în actualele condiţii, o majorare a taxelor şi impozite”, a evidenţiat Doroftei. Viceprimarul a găsit că nu este scuzabil ca administraţia locală să aibă arierate de 2 milioane de lei, opinând că, an de an, la fundamentare bugetului, cheltuielile nu au fost coroborate, foarte judicios, cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor. Alesul local PNL, Vasile Mocanu, a nuanţat, remarcând că obligate sunt să reactualizeze impozitele şi taxele locale doar acele primării care au înregistrat arierate la finele lui 2012. „Dacă execuţia bugetară ne aducea în situaţia ca, la sfârşitul lui 2012, Primăria municipiului Suceava să nu aibă arierate, nu eram acum în această postură, deoarece aveam o bună gospodărire a banului. În condiţiile în care nu se procedează la majorare, mărim arieratele, blocăm firmele şi intrăm cercul vicios pe care noua ordonanţă vrea să-l deblocheze”, a iterat Mocanu. Preşedintele PNL Suceava, deputatul Ştefan Alexandru Băişanu, prezent la şedinţa Consiliului Local, a constat că legislativul municipal „nu face, de fapt, decât să valideze o hotărâre a Guvernului României pe care nimeni nu o poate încălca”. Parlamentarul USL a sugerat plenului, în numele PNL, că este nevoie de o amânare, astfel încât să aibă loc o negociere şi cu toţii să ia aceeaşi hotărâre. „Aceasta pentru a nu lăsa loc interpretărilor populiste şi şansa populismului vreunuia dintre partide. Dacă vom lua această hotărâre în unanimitate, cred că lucrurile vor fi extraordinar de bune”, a explicat Ştefan Alexandru Băişanu, solicitând „raţionalitate maximă în ceea ce se va face”. Cea de a şasea şedinţă a deliberativului pe tema impozitelor şi taxelor locale va fi una extraordinară şi va avea loc marţi, 5 februarie, la ora 14.00.