În anul trecut,

Revărsările de ape au făcut pagube de aproape 62 de milioane de lei în 209 de localităţi sucevene

>Inundațiile au fost cauzate de precipitațiile torențiale, creșterile de debite, scurgerile de pe versanți, dar şi de colmatarea rigolelor, șanțurilor, podurilor și podețelor

Riscurile hidrologice specifice judeţului Suceava, în special viiturile şi inundaţiile, au la origine precipitaţiilor abundente, scurgerilor de pe versanţi, formarea de zăpoarelor şi/sau topirea stratului de zăpadă, dar şi unele caracteristici fizico-geografice, precum „mărimea şi topografia bazinului de drenaj, cât şi capacitatea de infiltrare a apei”. Potrivit Inspectoratului Județean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, în anul 2023, în 76 de unități administrativ-teritoriale afectate, cu 209 localități componente, valoarea pagubelor produse de fenomenele meteo-hidrologice a totalizat de 61.926.470 de lei. Datele sunt prezentate în Raportul privind starea mediului al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, în care se reliefează că factorii generatori ai inundațiilor din 2023 au fost precipitațiile torențiale; creșterile de debite; scurgerile de pe versanți; subdimensionarea rețelelor de trecere a apei pe sub poduri şi podețe, dar şi de colmatarea rigolelor, șanțurilor de deversare, podurilor și podețelor. În 2022, afectate au fost 53 de unităţi administrativ-teritoriale, cu 141 de localităţi componente, numărul intervenţiilor Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Suceava la asemenea fenomene fiind mult mai mic. În conformitate cu sursa citată, în 2022 valoarea pagubelor produse de inundaţii a însumat 24,68 de milioane de lei, comparativ cu anul precedent înregistrându-se „o stagnare a amplorii şi intensităţii fenomenelor meteo-hidrologice periculoase”. Totodată, conform Direcției pentru Sănătate Publică Suceava, în anul 2023, în județul Suceava „nu au fost înregistrate persoane decedate sau rănite ca urmare a inundaţiilor”. În judeţul Suceava,  inundaţiile sunt favorizate inclusiv de „unele condiţii de alimentare şi de parametrii morfogenetici şi morfometrici ai bazinelor hidrografice, cum ar fi suprafaţa, fragmentarea reliefului, altitudinea medie, forma, pantele, gradul de împădurire etc, care determină durata, debitele şi volumele maxime ale viiturilor”. Ziua internaţională pentru reducerea riscului dezastrelor naturale, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, este marcată anual, pe 13 octombrie. Aceasta vizează creşterea gradului de conştientizare a riscurilor generate de dezastrele naturale, cât şi popularizarea modalităţilor de prevenire şi de reducere a efectelor acestora.