Finanţarea POR 2014-2020 nefiind accesată  

Ultima speranţă pentru reabilitarea Curţii Domneşti din centrul Sucevei stă în fondurile noii programării europene 2021-2027   

• „M-am informat despre noile axe din exerciţiul financiar european 2021-2027, existând una şi pentru reabilitarea patrimoniului cultural, în care, în cel mai rău caz, vom prinde acest proiect” arată primarul Ion Lungu, menţionând că finalizat este noul proiect
• În 2011, un studiu de reabilitare întocmit gratuit de spaniolii de la Arena Teatro aprecia investiţia la circa 17 milioane de euro, însă, prin Axa 5 a POR 2017-2020, proiectelor cu specific li s-a rezervat o finanţare de maximum 5 milioane de euro

Proiectul de reabilitare a Curţii Domneşti a fost terminat, a făcut public, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Demersurile pentru reabilitarea momentului istoric din centrul capitalei judeţului Suceava au un traseu zbuciumat, edilul-şef sucevean sperând că va putea identifica şi sursele de finanţare pentru materializarea proiectului. Una dintre acestea o reprezintă fondurile disponibile prin intermediul Institutului Naţional al Patrimoniului, soluţia finală constând, însă, în accesarea unei finanţări nerambursabile de la Comisia Europeană, în viitoarea programare 20121-2027. „Este un proiect pe care noi îl avem prins şi la Institutul Naţional al Patrimoniului. Am finalizat documentaţia tehnică, ne-am adresat acestui Institut să vedem ce posibilităţi de finanţare există pentru acest proiect. De asemenea, m-am informat despre noile axe din exerciţiul financiar european 2021-2027, existând una şi pentru reabilitarea patrimoniului cultural, în care, în cel mai rău caz, vom prinde acest proiect. Este o prioritate pentru noi să reabilităm Curtea Domnească” a reliefat Ion Lungu, şeful executivului local din reşedinţa de judeţ.  Potrivit proiectului de reabilitare al Sigm Home Projects şi Genesis Iaşi, în ceea ce privește zona arheologică, propuse sunt măsuri de conservare și restaurare ale ruinelor Palatului Domnesc, turnului locuinței și turnului porții. Amenajarea parcului public va consta în realizarea traseului străzii „Curții Domnești”, refacerea, în zona de peluză, a traseelor unor imobile sau hrube existente, cât și a unui amfiteatru înierbat cu orientare înspre Biserica Coconilor. De asemenea, prevăzute sunt un punct de intrare dinspre strada Domnească, pentru vânzare de bilete, un muzeu, spațiu de comercializare amintiri, o clădire cu parter. Accesul în zona arheologică se va face dinspre strada „Curții Domnești”, lângă Liceul de Artă, cel în parcul public urmând a fi posibil dinspre strada „Curții Domnești” și strada „Petru Rareș”. În proiect figurează și amenajarea iluminatului arhitectural, cu iluminarea zidurilor Curții Domnești, Casei Domnești, Turnului și a unor grupaje peisagistice de interes. În partea a doua a lunii iulie 2019, primarul Ion Lungu anunţa că luate în calcul erau lucrări de 5 milioane de euro, sumă maximă rezervată prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Tot atunci, la Primăria municipiului Suceava venea și propunerea Institutului Naţional al Patrimoniului de includere a Curţii Domneşti într-un program de finanţare a reabilitării monumentelor istorice derulat de Ministerul Culturii.

Reamintim că, un studiu de reabilitare a Curţii Domneşti din centrul municipiului capitală de judeţ a fost realizat de spaniolii de la Arena Teatro, în anul 2011, la acel moment autorităţile sucevene susţinând că documentaţia fusese furnizată gratuit. Investiţia fusese apreciată la circa 17 milioane de euro, însă aceasta s-a blocat după ce, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, proiectelor Axei prioritare 5 „Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural”, proiectelor cu specific li s-a rezervat o finanţare de maximum 5 milioane de euro. Curtea Domnească se află în preajma oraşului medieval, în apropierea bisericii „Sfântul Dumitru”, Parcului Şipote, vechiului centru meşteşugăresc al Sucevei, precum şi a Bisericii Beizadelelor. Primele lucrări, la Casa Domnească din lemn, prevăzută cu pivniţă, au fost iniţiate în timpul lui Petru I Muşat. Pe durata domniei lui Alexandru cel Bun au fost refăcute construcţiile din lemn şi au fost ridicate, din piatră, un zid de incintă, iar pe latura de est alte câteva clădiri cu beciuri. Peste vechea Casă Domnească a fost ridicat, din porunca lui Ştefan cel Mare, un palat de piatră dotat cu  pivniţă. Ansamblul a dăinuit până în a doua jumătate a secolului al  XVI-lea, când a fost distrus de un incendiu.