Primăria se zbate pentru reabilitarea Casei Culturii

• „Nu ne lăsăm bătuţi”, declară primarul Ion Lungu, precizând că a purtat discuţii cu sindicatele, în vederea perfectării unei colaborări

Municipalitatea suceveană nu renunţă la ideea reabilitării Casei Culturii. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu declară că avut discuţii cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale în administrarea cărora se află obiectivul cu destinaţie culturală din centrul Sucevei, în timpul acestora căutându-se o variantă de colaborare între cele două părţi. Demersul primarului vine pe fondul amenajării parcărilor subterane în zona în cauză, reabilitării pasajelor pietonale şi al programului de anvelopare termică a blocurilor din preajmă. „Nu ne lăsăm bătuţi. Am avut discuţii cu reprezentanţii federaţiilor sindicale pentru o colaborare în ceea ce priveşte Casa Culturii, să găsim împreună o soluţie, astfel încât să putem prinde în programul de modernizare şi acest obiectiv important din centrul Sucevei. Sperăm să găsim o variantă de asociere, un parteneriat, noi fiind dispuşi la orice fel de colaborare, în aşa fel încât să putem reabilita şi Casa Culturii”, declară edilul şef Ion Lungu. Ocupantul fotoliului din Areni recunoaşte că activitatea culturală din municipiul Suceava este în mare suferinţă, tratative pe marginea transferării obiectivului amintit la primărie purtându-se de mai multă vreme. Parteneri de discuţii au fost reprezentanţii sindicaliştilor, Casa de Cultură fiind moştenire a Uniunii Generale a Sindicatelor din România, structură de dinainte de 1989. Lucrările de reabilitare sunt obligatorii, Lungu apreciind că acestea ar putea costa până la 2 milioane de euro. Ion Lungu. evidenţiază că, din păcate, la din Casa Culturii se desfăşoară tot felul de activităţi, şi mai puţin cele care ţin de actul cultural. Actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava a fost construită între anii 1965-1969, fiind inaugurată în anul 1969, cu prilejul celui de-al X-lea Congres al PCR. Imobilul este asemănător cu cel din Baia Mare, fiind conceput într-o manieră modernă. În anul 1973, pe o faţadă laterală a clădirii, fost plasat mozaicul „Cântarea Ţării de Sus”, lucrare realizată de un colectiv de pictori format din Constantin Crăciun, Constantin Berdilă, Paul Gherasim şi Mihai Horea.