Judeţul Suceava, acoperit de gunoi menajer • Circa 38% din cantitatea totală de deşeuri provine din activitatea menajeră, în timp ce 34% rezultă din sectoarele industriei, iar 28% este generată în minerit
• În timp ce pe 16 iulie 2011 rampele de la Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului vor fi trase pe dreapta, există puţine şanse ca noul depozit ecologic de la Moara să fie gata
Resturile municipale deţin cea mai mare pondere în totalul deşeurilor produse în judeţul Suceava, relevă o informare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Astfel, 38% din întregul volum înregistrat provine din zona de activitate menajeră a unităţilor administrativ-teritoriale, în timp ce 34% provine din sectoarele industriale, iar 28% din deşeuri sunt generate în minerit. După cum declară directorul executiv al APM, Iluţă Cocriş, 2009 este anul care a dus schimbări importante în domeniu, spaţiile de depozitare a deşeurilor menajere din mediul rural fiind închise, conform normelor europene, pe data 16 iulie. Încetarea activităţii acestora a fost marcată şi de disfuncţionalităţi, din cauza lipsei banilor unele dintre primării renunţând, pe moment, la colectare gunoaielor de pe lângă casele oamenilor. „În noile condiţii, deşeurile au trebuit transportate pe depozitele de deşeuri care încă mai puteau opera. Astfel, o mare parte dintre primăriile rurale care asigurau salubritatea cu forţe proprii au fost nevoite să încredinţeze acest serviciu unor operatori care puteau asigura transportul la un depozit funcţional, însă au fost şi situaţii în care, din lipsa fondurilor necesare, s-a renunţat temporar la colectarea resturilor menajere”, subliniază şeful APM. Iluţă Cocriş face cunoscut că, în anul următor, eliminarea finală a deşeurilor nereciclabile s-a făcut pe depozitele neconforme, dar care au obţinut perioadă de tranziţie, precum cel de la Fălticeni, închis deja la jumătatea lui 2010. Deoarece rampele de la Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului - care vor fi trase pe dreapta pe 16 iulie 2011 - nu puteau prelua întreaga cantitate de gunoi, municipiul Suceava a apelat la serviciile judeţului Botoşani, iar restul localităţilor la ajutorul judeţului Neamţ, fapt care a condus la creşterea costurilor, în special cu transportul. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului subliniază că o situaţie aparte s-a înregistrat la Rădăuţi, operatorul local Servicii Comunale obţinând, în instanţă, suspendarea avizului de mediu de închidere a rampei de depozitare. Ba mai mult, ulterior a solicitat şi anularea respectivului documentul. „APM Suceava a făcut recurs şi a câştigat procesele, însă procedurile juridice s-au derulat pe tot parcursul anilor 2009 şi 2010. Astfel, activitatea de depozitare a continuat o bună bucată de timp, în final, în 2010, deşeurile din Rădăuţi fiind duse pe depozitele de la Botoşani şi Darabani”, relevă Cocriş.
În judeţ este în curs de implementare Sistemul integrat de management al deşeurilor, în valoare de circa 64 milioane de euro. Acesta prevede construirea a două depozite de deşeuri menajere la Moara şi Pojorîta, a 5 staţii de transfer, precum şi a infrastructurii necesare colectării şi transportării resturilor, inclusiv a celei de adunare selectivă în mediul urban şi rural. Şeful APM Suceava atrage atenţia asupra derulării în ritm lent a investiţiei, în special la prima celulă de la Moara, care potrivit autorităţilor, trebuia dată în folosinţă la finele anului trecut, iar mai nou, în primăvara aceasta. „Decalajul de timp existent între sistarea activităţii pe depozitele neconforme şi construcţia celor două depozite de deşeuri conforme, creează mari dificultăţi autorităţilor administraţiei publice locale, în special din cauza costurilor ridicate de gestionare a deşeurilor municipale în aceste condiţii”, declară Iluţă Cocriş.
