Anunţata criză a cartofului de sămânţă nu se confirmă

• Încurajaţi de preţul mare din ultimul timp, micii fermieri cultivă suprafeţe mai întinse faţă de acum un an

• Specialiştii DADR neagă că ar exista un deficit major de sămânţă, necesarul fiind acoperit din producţia proprie, de la producători autorizaţi sau din alte judeţe

În ciuda faptului că anul trecut a fost unul nefavorabil, agricultorii suceveni nu vor abandona cultura de cartofi. Aceasta este opinia oficialilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, care cred că există posibilitatea ca suprafaţa cultivată în 2011 să crească în raport cu cea de anul trecut. Directorul executiv Florinel Avasiloaiei declară că a remarcat o preocupare intensă din acest punt de vedere, micii fermieri fiind încurajaţi de preţul mare cu care se vinde, în ultimul timp, cartoful de consum. „Mărimea suprafeţelor cultivate cu cartofi de consum ar putea creşte în mod considerabil, această tendinţă manifestându-se mai ales la producătorii de rând”, reliefează Avasiloaiei. Acelaşi lucru îl remarcă şi Vasile Tofan, specialist în cadrul DADR, accentuând că fluctuaţiile mari ale suprafeţelor semănate cu una sau alta dintre culturi sunt determinate de jocul pieţei. Tofan apreciază că raportul dintre cerere şi ofertă este cel care face legea, echilibrul urmând a se stabili la o medie acceptabilă în sezoanele următoare celor de relativă bulversare. Vasile Tofan neagă că în judeţ ar exista cu adevărat un deficit major al necesarului de cartofi de sămânţă, în sprijinul său venind şi directorul executiv Florinel Avasiloaiei, conform căruia marile asociaţii îşi produc singure sămânţa. Mai mult, acestea chiar au de vândut şi către agricultorii individuali. Preţul este de 2,5 până la 3 lei kg, însă, venită din Harghita sau Covasna, sămânţa poate costa şi 1,7 lei kg. În plus, marii producători nu-şi permit să folosească material degenerat, importând sămânţă de calitate din Olanda sau alte ţări recunoscute în domeniu. „Nu sunt probleme la înfiinţarea culturii de cartofi, în ciuda faptului că 2010 a fost un an neprielnic. Mulţi dintre ţărani folosesc sămânţa din producţia proprie de anul trecut, iar alţii pot să o procure de la producătorii autorizaţi. Pe de altă parte, asociaţiile au sămânţa lor proprie, pe care o fac an de an, iar pentru reînnoire o cumpără din afară”, evidenţiază directorul executiv al DADR, Florinel Avasiloaiei, menţionând că, potrivit Unităţii Fitosanitare din subordine, nu există probleme nici din partea nematozilor, dăunători al cartofului.

Asigurările date de responsabilii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală vin să mai atenueze din semnalul de alarmă tras de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor. „Analizând gradul de asigurare al seminţelor se constată că, la nivelul anului 2010, producerea de sămânţă a fost în regres. Aceasta în special din cauza neacordării de subvenţii guvernamentale pentru producătorii de material semincer, dar şi a lipsei banilor de care utilizatorii aveau nevoie la procurarea seminţelor certificate la semănat”, precizează Jenica Turiceanu, şefa Inspectoratului, explicând că, în general, ploile abundente, excesul de umiditate şi temperaturile înalte au favorizat atacul de bacterioze şi micoze, implicit deprecierea calitativă şi cantitativă a seminţelor. Anul acesta în judeţul Suceava ar urma să fie plantată cu cartofi de toamnă o suprafaţă de 21.020 de hectare.