La Primăria Suceava,

Salariu minim mărit duce la creşterea cu 5% a fondului de salarii 

·        „Este bine că salariile sunt mari, însă aceste creşteri afectează şi cheltuielile de la alte capitole, cum ar fi investiţiile”, precizează primarul Ion Lungu.

·        Salariile de bază ale lucrătorilor din administraţia publică din reşedinţa de judeţ ar urma să cunoască o majorare de 9,5%.

Majorarea salariului mimim brut pe ţară, începând cu 1 ianuarie 2018, afectează bugetul municipiului Suceava. Cel puţin aşa a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu, edilu-şef precizând că, în condiţiile amintite, fondul de salarii va creşte cu circa 3,44 milioane de lei. „Unde îi lege nu-i tocmeală, fondul de salarii urmând a creşte cu aproximativ 5%. Aceasta include influenţa din majorarea salariului minim, cât şi cea din acordarea alocaţiei pentru hrană, care a intrat în vigoare încă din luna decembrie”, a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Conform unui proiect de hotărâre propus aprobării Consiliu Local, în şedinţa extraordinară de astăzi, salariile de bază ale angajaţilor Primărie reşedinţei de judeţ ar urma să cunoască o majorare de 9,5%. Primarul Sucevei este de părere că salariile din administraţia municipală suceveană sunt unele bune, însă recunoaşte că majorarea salariului minim brut pe economie, urmată de creşterea cheltuielilor salariale, se vor reflecta negativ asupra celor cu investiţiile. „Este bine că salariile sunt mari, însă aceste creşteri afectează şi cheltuielile de la alte capitole, cum ar fi investiţiile”, a spus Ion Lungu. De la 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, s-a stabilit, fără sporuri şi alte adaosuri, la 2.080 lei lunar. În cazul personalului încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un 1 an, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este, de la aceeaşi dată, de 2.350 lei lunar. Pe de altă parte, Conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 114 din 2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, în 2019  se acordă indemnizaţii de hrană în valoare brută de 346 de lei pe lună, neexistând nicio categorie de bugetari exceptată de la această facilitate.  

Lucrările de reabilitare a sediului Primăriei Suceava, scoase la licitaţie  a treia oară

·        Consiliul Local va aproba o majorare a cheltuielilor cu manopera, valoarea investiţiei urmând să crească de la 6,27 milioane de lei la 7,71 de milioane de lei, respectiv cu 1,44 de milioane de lei.

·        „Toţi care au venit până acum, au cumpărat documentaţia s-au interesat pe SEAP, au cerut clarificări, dar nu s-au mai prezentat la licitaţie”, susţine primarul Ion Lungu.

Autorităţile administraţiei publice locale din municipiul Suceava vor lansa o nouă licitaţie pentru desemnarea firmei constructoare care va face lucrările cu finanţare europeană  de creştere a eficienţei energetice a sediului Primăriei. Deoarece, până acum, la licitaţii nu s-a prezentat vreo societate specializată, prin hotărâre a Consiliului Local, devizul de lucrări din august 2017, depus la  Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est şi actualizat în ianuarie 2018, va suferi o reactualizare. Primarul Ion Lungu spune că în acesta va fi inclusă o creştere a valorii manoperei, ca urmare a transferării contribuţiilor la bugetului asigurări sociale obligatorii de la angajator la angajat. Drept urmare, valoarea investiţiei ar urma să crească de la 6,27 milioane de lei la 7,71 de milioane de lei, respectiv cu 1,44 de milioane de lei. Suma este neelegibilă în proiecte europene şi va fi suportată de bugetul local municipal. „Am scos de două ori la licitaţie lucrările de creştere a eficienţei energetice a Primăriei municipiului Suceava, dar nu s-a prezentat nimeni. Toţi care au venit până acum, au cumpărat documentaţia s-au interesat pe SEAP, au cerut clarificări, dar nu s-au mai intrat la licitaţie, ceea ce poate însemna că, în documentaţie, este ceva în neregulă. Ca urmare, am avut o discuţie cu proiectantul, l-a corectat în ultimele două săptămâni, a prezentat această reactualizare, pe care o vom supune aprobării Consiliul Local”, a declarat primarul Ion Lungu. Pe 10 octombrie 2018, edilul-şef anunţa că la licitaţia deja ţinută nu s-a arătat interesată nicio societate, punând reticenţa pe seama  complexităţii intervenţiilor, dar şi a lipsei mânii de muncă cu calificarea necesară. Licitaţia pentru desemnarea constructorului a fost reluată „de urgenţă” pe 31 octombrie, însă firma care a cumpărat caietul de sarcini nu a mai intrat şi în etapa finală. Contractul de finanțare a Proiectului „Creșterea eficienței energetice a clădirii Primăriei municipiului Suceava” cu fonduri disponibile prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3, „Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon” avea, iniţial, o participare de 150.000 de lei din partea bugetului local sucevean, reprezentând 2% din total. Durata de realizare este de 24 de luni, printre principalele intervenţii la clădirea administrativă din Areni numărându-se îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii; reabilitarea și modernizarea instalațiilor de preparare și transport a agentului termic; utilizarea resurselor regenerabile pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; montarea unei pompe de căldură; demontarea caloriferelor și înlocuirea cu ventilo-convectoare; înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incadescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice.

Clor în exces sau lipsă a acestuia în 98% din probele necorespunzătoare din reţelele de distribuire a apei potabile   

·        În cazul fântânilor, neconforme au fost 43,3% din probele prelevate pentru determinări de parametri chimici şi 86,7% din totalul celor luate pentru analize microbiologice.

·        Totuşi, după 2013, se constată o „oarecare stabilizare a numărului de îmbolnăviri prin boli diareice acute şi prin tuberculoză, boli care ar putea fi cauzate şi de contaminarea apei de băut, alături de alţi factori”.

Calitatea apei potabile din sursele din judeţul Suceava este pe cale de a cunoaşte îmbunătăţiri, lucru evidenţiat printr-o scădere a numărului de îmbolnăviri cu transmitere hidrică. Cel puţin aşa se poate concluziona dintr-un raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, datele fiind valabile pentru perioada 2013-2017 şi având la bază analizele efectuate de Direcţia de Sănătate Publică Suceava. Doar în 2017, lucrătorii DSP au recoltat, din reţelele de distribuţie şi la ieşirea din staţiile de tratare, nu mai puţin de 3.462 de probe. După analize, probele găsite necorespunzătoare au reprezentat 11,3% din totalul probelor prelevate pentru determinări ale parametrilor chimici şi 8,6% din cel al probelor pentru determinări microbiologice. Parametrii chimici la care s-au descoperit neconformităţi sunt turbiditatea şi conţinutul de nitraţi sau clor, la acesta din urmă fiind vorba despre depăşiri ale nivelului de clor rezidual liber sau lipsa acestuia în 98% din probele necorespunzătoare. În cazul determinărilor parametrilor microbiologici, este vorba, în principal, despre prezenţa unor e-coli, enterococi  şi a bacteriilor coliforme. În ceea ce priveşte calitatea apelor din fântâni, analizele pentru determinări chimice şi microbiologice s-au făcut pe 300 de probe preluate din fântânile publice indicate de primării. Drept urmare, în acelaşi an 2017, necorespunzătoare au ieşit 43,3% din numărul total de probe prelevate pentru determinări de parametri chimici şi 86,7% din totalul probelor prelevate pentru determinări microbiologice.  Dată fiind această situaţie, Direcţia de Sănătate Publică a înştiinţat primăriile, în raza cărora care au fost depistate fântânile cu apă necorespunzătoare din punct de vedere chimic şi microbiologic, să ia măsurile  care se impun, pentru ca aceasta să devină potabilă, respectiv cele de curăţare şi dezinfectare. „Primăriile au obligaţia de a informa populaţia privind potabilitatea apei din fântânile publice, prin aplicarea la loc vizibil a unor afişe cu menţiunea , sau ori ”, se arată în raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Potrvit raprtului APM Suceava, dintre bolile neinfecţioase cauzate de poluare apei potabile, interes aparte prezintă methemoglobinemia, rezultat al poluării pânzei freatice cu nitraţi, prin administrarea în exces a îngrăşămintelor chimice pe bază de azot sau a celor naturale. Boala apare, în principal, la copii, având implicaţii grave, însă ultimul caz de methemoglobinemie a fost înregistrat în 2013. De asemenea, conform sursei citate, începând din acelaşi an se remarcă o scădere şi „oarecare stabilizare a numărului de îmbolnăviri prin boli diareice acute şi prin tuberculoză, boli care ar putea fi cauzate şi de contaminarea apei de băut, alături de alţi factori”. De la 3.027 de cazuri boli diareice acute în 2013 s-a ajuns la 2.284 în 2017, în timp ce numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut de la 423 la 190.  În 2013 au fost luate în evidenţă  6 cazuri de dizenterie, încă unul în 2014 şi altele 3 în 2015, pentru ca în 2016 şi 2017 să nu fie raportat vreun caz de îmbolnăvire.  

Dezinteres faţă de asigurările împotriva dezastrelor naturale

·        În judeţul Suceava, la sfârşitul anului 2018, gradul de cuprindere în asigurări era de 16,48%, mai mic faţă de noiembrie 2017, când acesta era de 16,78%. 

·        Conform legii, neîncheierea unei poliţe de asigurare contra dezastrelor este sancţionată cu amendă variind între cuprins între 100 şi 500 de lei.   

Asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, inundaţiilor şi alunecări de teren, trei riscuri de bază specifice României, nu se bucură de prea mare atenţie la suceveni. Aşa se poate concluziona din statisticile Pool de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), potrivit cărora, la 1 ianuarie 2018, în judeţul Suceava erau în vigoare 44.573 de poliţe de asigurare împotriva dezastrelor naturale, gradul de cuprindere în asigurări fiind de 16,48%. Conform sursei citate, în anul precedent asiguraţilor din judeţul Suceava le-au fost plătite daune care însumează 46.106,86 de lei.  Potrivit aceleiaşi surse, spre exemplu, la 1 noiembrie 2017, cu 45.137 de poliţe de asigurare împotriva dezastrelor naturale, judeţul Suceava avea un grad de cuprindere în asigurări de 16,78%. Poliţa de asigurare împotriva dezastrelor naturale are valabilitate pe o perioadă de 12 luni, fiind înscrisul care atestă încheierea contractului de asigurare a locuinţelor, în temeiul căruia asiguratorul se obligă să plătească asiguratului despăgubirea totală sau parţială pentru prejudiciul cauzat de producerea riscului asigurat. Pentru construcţii cu structura de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, prima de asigurare este de 20 euro, iar suma asigurată de 20.000 euro. Pentru construcţii cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi /sau chimic este prima asigurare este de 10 euro, iar suma asigurată de 10.000 euro. În cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social şi care au în proprietate construcţii cu destinaţie de locuinţă, asigurarea locuinţelor împotriva dezastrelor naturale se plăteşte de către Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială. În situaţia producerii unor inundaţii, proprietarii locuinţelor afectate nu beneficiază de sprijin de la bugetul de stat, despăgubirile urmând a fi achitate doar în baza poliţei de asigurare încheiate. Conform legii, pentru cei care nu se asigură nivelul sancţiunilor contravenţionale este cuprins între 100 şi 500 de lei. „Pool de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale” (PAID) este o societate de asigurare-reasigurare cu capital privat, formată prin asocierea societăţilor de asigurare pentru încheierea de asigurări obligatorii de locuinţă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2008. PAID s-a constituit ca societate de asigurare în luna noiembrie 2009, prin efortul comun a 12 societăţi de asigurare, acţionari ai „Pool de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale”.

Contra a circa 500.000 de euro,

Primăria ar putea cumpăra fostele garaje ale prestatorului de transport local de călători

·        Acestea au fost cumpărate de TASA, după ce, în 2005, Finanţele Publice le-au scos la licitaţie pentru recuperarea a 46 miliarde lei vechi, pe care TPS, predecesoarea TPL le avea la bugetul statului.

·        „Este o sumă apreciată drept pertinentă, nefiind un capăt de ţară”, a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că suma avansată în urma negocierilor va fi analizată de o comisie a Consiliul Local. 

Autorităţile administraţiei publice locale sucevene intenţionează să achiziţioneze de la societatea comercială Transporturi Auto a activelor care, de-a lungul timpului, au aparţinut operatorilor de transport local în comun de călători. Ion Lungu primarul municipiul Suceava spune că imobilele în cauză sunt folosite de TPL, firma la care acţionar unic  este Consiliul Local, actualul prestator al serviciului, negocieri în vederea pregătirii tranzacţiei purtându-se de bună bucată de vreme. Lungu susţine că fostele hale şi garaje vor fi destinate transportului metropolitan, care ar putea să fie înfiinţat după sosirea la Suceava a autobuzelor electrice, mijloacele de transport folosite până acum urmând a face curse în localităţile din preajma Sucevei. „Cei de la TPL au avut o discuţie cu reprezentanţii TASA, care şi-au dat un acord asupra vânzării activelor de acolo. Ne trebuie aceste active pentru că avem un proiect pe care vrem să-l implementăm în Zona Metropolitană, când vor veni cele 60 de autobuze electrice. Este vorba despre transportul metropolitan, iar în acest sens avem nevoie de această Bază. Cred că va fi şi o măsură de eradicare a pirateriei cu maxi-taxi din localităţile vecine”, a precizat primarul Ion Lungu. Reamintim că, în 2005, Atlassib Sibiu, prin TASA Suceava, câştiga licitaţia organizată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice pentru vânzarea activelor TPS, al cărui actual continuator este TPL. La mezat au fost scoase clădirea administrativă şi garajele societăţii, cu o valoare ce se ridica la 5,5 miliarde lei vechi, mai puţin terenul de sub acestea. Finanţiştii au organizat licitaţia în vederea recuperării unor debite de 46 miliarde lei vechi, pe care TPS le avea la bugetul consolidat la statului. Totuşi, în anii următori, în schimbul achitării unei chirii, TPL a folosit clădirile şi bunurile proprietate a TASA.  Edilul-şef spune că în urma negocierilor dintre cele două părţi, avansată a fost o sumă de 500.000 de euro, însă, în final, contractul de vânzare-cumpărare va fi aprobat în şedinţă a Consiliului Local. „Au fost nişte negocieri, iar la un moment dat s-a vorbit despre circa 500.000 de euro. Este o sumă apreciată drept pertinentă. Nu este un capăt de ţară, însă aceste demersuri vor fi reluate în Consiliul Local, unde se va face o comisie în acest sens”, a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  TPL va avea un nou sediu care va fi amenajat pe o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi, pe imaşul din Burdujeni-sat, pe strada „Căpitan Andrei”. Existenţa unei noi amenajări de acest gen, pe un tren proprietate a municipiului Suceava, este o condiţie eliminatorie pentru accesarea finanţării europene în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, prin care reşedinţa de judeţ ar urma să obţină 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a minim 40 de autobuze electrice cu sistem de e-tiketing şi de „monitorizare în trafic a flotelor”.  

Firmele sucevene, atenţionate că mai au puţin timp pentru a majora salariul minim    

·        Modificarea trebuie transmisă în REVISAL în primele 20 de zile lucrătoare ale lunii ianuarie.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava informează că se apropie termenul limită în care modificările operate în contractele individuale de muncă, în urma majorării salariului minim brut pe ţară, trebuie transmise în Registrul de Evidenţă Electronică a Salariaţilor (REVISAL).  „Atenţionăm pe agenţii economici că transmiterea în REVISAL a modificărilor contractelor individuale de muncă, survenite în urma majorării salariului minim brut pe ţară garantat în plată, trebuie făcută în termen de 20 de zile lucrătoare, calculate începând cu 1 ianuarie 2019”, arată inspectorul şef Romeo Butnariu.  De precizat este că, de la 1 ianuarie 2019, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, s-a stabilit, în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 de lei pe oră. Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un 1 an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este de 2.350 lei lunar, însemnând 14,044 de lei pe oră. În intervalul 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2019, în domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată este stabilit, în condiţiile amintite mai sus, la suma de 3.000 de lei lunar, reprezentând 17,928 de lei pe oră. În ceea ce priveşte măsura din urmă, şeful ITM Suceava este de părere că aceasta va diminua considerabil fenomenul muncii „subdeclarate”, adică „neevidențierea, în documentele contabile, a unei părţi din salariul acordat, care are incidenţă mare în acest sector de activitate şi este un fenomen cu efecte negative atât asupra lucrătorilor, cât şi asupra mediului de afaceri, prin concurenţa neloială practicată”. De asemenea, Romeo Butnariu, consideră că restrângerea domeniilor de activitate în care pot fi folosiţi zilierii, prin limitarea acestora la 3, respectiv, în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere, pescuit şi acvacultură, „dă posibilitatea lucrătorilor care erau folosiţi înainte ca zilieri să beneficieze de contracte individuale de muncă, cu toate avantajele care decurg, astfel, pentru cei în cauză, în calitate de salariaţi”. Aceasta deoarece, în baza unor noi prevederi legale, agentul economic care va utiliza o persoană ca zilier pentru o perioadă mai mare de 25 de zile calendaristice succesive trebuie să încheie cu lucrătorul respectiv un contract individual de muncă pe perioadă determinată.

Prin „INDIP”,

Servicii de consiliere vocaţională și stagii de practică pentru studenţii şi masteranzii USV

·        Proiectul are ca obiectiv general, printre altele dezvoltarea resurselor umane şi creşterea accesului la activităţi de învăţare prin stagii de practică, astfel încât să fie facilitată inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii terţiare.

Astăzi este ultima zi a etapei de depunere a dosarelor de candidatură în vederea participării în grupul ţintă pentru anul academic 2018- 2019 în cadrul Proiectului „Învaţă din practică! INDIP” implementat la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. Potrivit prof. dr. Marian Lupan, manager de proiect, grupul ţintă este format din minimum 150 de studenţi înscrişi la programele de studii de licenţă şi masterat ale USV, care urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică şi ale Facultăţii de Istorie şi Geografie, atât la forma de învăţământ cu frecvenţă, cât şi la forma de învăţământ la distanţă. Pentru a fi eligibil, candidatul trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe cerinţe, printre care cea privind calitatea de student sau de masterand înmatriculat în anul al II-lea, anul care prevede stagii de pregătire practică în planurile de învăţământ, în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, la una din facultăţile amintite. Candidaţii trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în mediul rural sau urban; să fie cetăţean român sau al unui stat membru al Uniunii Europene şi să accepte să participe la toate activităţile prevăzute în cadrul Proiectului „INDIP”. Pe de altă parte candidatul nu trebuie să beneficieze sau să fi beneficiat de beneficiat de finanţare prin alte proiecte similare pentru servicii de consiliere vocaţională și/sau de efectuare a stagiului de pregătire practică şi să nu fi luat parte la activităţi similare în alte proiecte.  Nu în cele din urmă, viitorii beneficiari trebuie să fie de acord cu utilizarea şi prelucrarea datelor cu caracter personal furnizate pe parcursul perioadei de selecţie. Conform prof. dr. Marian Lupan, obiectivul general al Proiectului „Învaţă din practica! INDIP” vizează dezvoltarea resurselor umane prin îmbunătăţirea utilizării tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, crearea de medii de practică în cadrul universităţii şi creşterea accesului la activităţi de învăţare la un potenţial loc de muncă (stagii de practică), care să faciliteze inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii terţiare, pentru un număr de 250 studenţi înmatriculaţi în sistemul naţional de învăţământ (licenţă şi master). „Selecţia grupului ţintă va respecta principiului egalităţii de şanse şi nediscriminarii şi se va realiza fără condiţionări, deosebiri, excluderi, preferinţe, restricţii bazate pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, vârstă, handicap, situaţie sau responsabilitate familială şi alte asemenea criterii care pot conduce la acte de discriminare directă sau indirectă”, arată  prof. dr. Marian Lupan, manager de proiect. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Suceava și Great People Inside SRL Braşov implementează proiectul „Învață din practică! INDIP”-Cod SMIS:107439. Perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni, respectiv 25 iulie 2018-24 iulie 2020. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Anul 2019 aduce

Limite la folosirea muncii cu “ziua”

·        Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare de 25 de zile calendaristice, este obligatoriu ca acesta din urmă să presteze în baza de contract de muncă pe perioadă determinată.

·        Zilerii nu vor mai putea fi folosiţi în exploatările forestiere, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi culturale, manipulări de mărfuri, cât şi la întreţinere sau curăţenie.

Schimbări importante au intervenit, încă de la începutul anului 2019, în legislaţia care reglementează munca zilierilor.  Aceasta după ce, în Monitorul Oficial nr. 1116 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114 prin care s-au adus modificări şi completări la Legea nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. Astfel, după cum informează Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, într-un an calendaristic, o persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile, indiferent de numărul de beneficiari ai muncii acestuia. Excepţie fac zilierii care desfăşoară activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile. Legea din 2011 stipula că durata minimă de muncă este de cel puţin o zi, adică de 8 ore de activitate, respectiv de 6 ore, în cazul minorilor.

·        Zilierul care nu respectă perioada maximă de lucru va fi amendat cu până la 2.000 lei.

Pe de altă parte, un beneficiar nu poate utiliză o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice, în mod continuu, în activităţile de tip zilier. Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare de 25 de zile calendaristice, este obligatoriu ca acesta din urmă să muncească în baza de contract de muncă pe perioadă determinată. Anterior, perioada maximă de prestare a muncii către acelaşi beneficiar, aceasta era de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. Noile prevederi aplicabile începând cu anul 2019 introduc şi sancţiuni, nerespectarea de către zilier a perioadelor maxime de lucru fiind amendate cu sume variind între 500 de lei şi 2.000 lei. În cazul aplicării unei contravenţii, sancţionatul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării procesului verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator menţionând această posibilitate în respectivul proces verbal. Conform modificărilor aduse de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114 din decembrie 2018,  munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii care sunt prevăzute în „Clasificarea activităţilor din economia naţională”, actualizată: agricultură, vânătoare şi servicii anexe; silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere; pescuit şi acvacultură. Din informaţiile pe care le avem, iniţial, Legea nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri prevedea că domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt agricultura, vânătoarea şi pescuitul, silvicultura, exploatările forestiere, piscicultura şi acvacultura, pomicultura şi viticultura, apicultura, zootehnia, spectacolele, producţiile cinematografice şi audiovizuale, publicitatea, activităţile care au caracter cultural, manipulările de mărfuri, serele şi spaţiile verzi, săpăturile arheologice, precum şi în activităţi de întreţinere şi de curăţenie. Vârsta minimă a persoanelor care pot desfăşura activităţi cu caracter ocazional trebuie să fie de minim 16 ani. Conform Legii nr.  52 din 2011, agenţii economici care folosesc munca zilierilor au obligaţia să achiziţioneze registre pe care să le completeze, în ordine cronologică, cu toţi zilierii cu care au raporturi de muncă. Registrul de evidenţă a zilierilor este un registru cu regim special care se tipăreşte de Imprimeria Naţională, iar distribuirea se face, la cerere şi contra cost, de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava.

Aproape 50.000 de lei, valoare amenzilor date inspectorii sanitari veterinari după controalele din perioada Sărbătorilor de iarnă   

·        Aceştia au avut 347 de descinderi, depistate fiind abateri de la normele de igienă referitoare la manipularea produselor alimentare, depozitarea neconformă, funcţionarea fără documente de înregistrare, transportul şi comercializarea fără acte a animalelor vii.

·        Pe linia prevenirii pestei porcine africane,  în trafic au oprite, împreună cu lucrătorii IPJ, 34 de mijloace auto, în judeţ fiind descoperite în evoluţie două focare de trichineloză la mistreţ şi unul la urs. 

Măsuri specifice a dispus Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară Suceava, în perioada Sărbătorilor de iarnă, în care, în mod tradiţional comercializarea şi consumul unor cantităţi de alimente de origine animală creşte considerabil. Începând de pe 30 noiembrie 2018 şi până pe 7 ianuarie 2019, s-au intensificat controalele sanitare veterinare pentru verificarea respectării condiţiilor de igienă, a condiţiilor în care sunt produse, depozitate, transportate şi valorificate carnea de porc destinată consumului uman şi alte produse de origine animală. Totodată, s-au înmulţit şi acţiunile întreprinse în scopul prevenirii răspândirii pestei porcine africane. Dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al DSVSA, informează că, pe linie de siguranţă alimentară, controlate au fost 347 de unităţi autorizate şi înregistrate sanitar veterinar,  dintre care 139 de restaurante, pensiuni turistice, baruri, patiserii, laboratoare de cofetărie şi fast food-uri; 102 de magazine alimentare; 20 de hypermaketuri şi supermarketuri; 14unităţi de procesare a cărnii, carmangerii şi măcelării; 13 pieţe agroalimentare, târguri şi oboare; 11 brutării; 5 depozite alimentare; 4 unităţi de prelucrare a laptelui şi două abatoare. Pe linia prevenirii pestei porcine africane, lucrătorii DSVSA, în echipe mixte cu cei ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean,  au oprit în trafic şi au verificat 34 de mijloace auto. Descinderile inspectorilor de muncă au dus la depistarea mai multor deficienţe, printre care abateri de la normele de igienă referitoare la manipularea produselor alimentare de origine alimentară; depozitarea neconformă; funcţionarea unităţilor fără documente de înregistrare sanitară veterinară; transportul şi comercializarea animalelor vii fără documente sanitare veterinare. În baza legislaţiei sanitare veterinare în vigoare, neregulile constatate au fost sancţionate cu 19 amenzi în valoare totală de 47.800 de lei, dar şi cu 36 de avertismente. Potrivit dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al DSVSA, în perioada amintită, în evoluţie, în judeţul Suceava, erau un focar de bruceloză, cu 3 animale afectate, precum şi 3 focare de trichineloză, cu 3 animale afectate, adică 2 mistreţi şi un urs. 

Jumătate din candidaţi au picat examenul pentru obţinerea permisului de conducere auto

·        În 2018, numărul posesorilor carnetului de şofer a crescut cu peste 4%, „la sală” promovabilitatea fiind de 53,45%, iar la proba de traseu una de 70,21%.   

În anul 2018, cei 11 lucrători ai Compartimentului „Permise de conducere şi examinări” de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Suceava au preluat 35.028 de dosare pentru obţinerea permisului de conducere. Conform Biroului  de presă al Prefecturii, este vorba despre 9.408 mai multe dosare faţă de anul anterior, din acest total 19.582 reprezentând preschimbări sau adăugări de categorii. Astfel au fost preschimbate în documente similare româneşti 1.941 de permise de conducere, cu 687 în plus, raportat la anul 2017. Potrivit sursei citate, la  proba teoretică de sală, supuşi examinării au fost 25.602 de candidaţi, cu 1.150 mai mulţi decât în anul precedent, declaraţi admişi fiind 13.685 la obţinerea permisului, cu un procentaj de promovare de 53,45%, în scădere cu 5,94% comparativ cu de 2017. În ceea ce priveşte  proba practică de traseu, la aceasta au participat 18.839 de candidaţi, testarea fiind trecută 13.227 dintre aspiranţi, cu o promovabilitate de 70,21%, una în creştere cu 1,38%. Biroul de presă al Prefecturii subliniază că, prin ordin al prefectului Mirela Elena Adomnicăi, această probă  se desfăşoară în municipiile Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Rădăuţi, în perioada analizată, rata de promovare la ambele probe fiind de 51,66%.

În 2018,

Creştere cu aproape 18% a suspendărilor temporare ale dreptului la libera circulaţie dispuse de instanţele de judecată

·        Anul trecut, mai mare cu 14,7% a fost şi numărul  persoanelor verificate în vederea eliberării unor dovezi care să ateste sau să infirme existenţa limitărilor la libera circulaţie în străinătate.

În 2018, comparativ cu anul precedent, o creştere semnificativă a numărului de cereri pentru eliberarea paşapoartelor, în special a celor simple, s-a înregistrat la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Suceava. Conform Biroului de presă al Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, la ghişeele Serviciului, numărul total al cererilor pentru eliberarea paşapoartelor simple (electronice şi temporare) a crescut cu 20,9%, adică de la 58.373 la 70.593, în timp ce  numărul cererilor pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice a săltat cu 39,7%, respectiv de la 34.411 la 48.024. De asemenea, în creştere a fost şi numărul cererilor preluate prin punctul de lucru mobil de la Rădăuţi, de la 3.847 la 4.535, reprezentând 17,9%, dar şi cel pentru eliberarea paşapoartelor simple, electronice şi temporare destinate minorilor sub 14 ani,  de la 3.085 la 3.719, ceea ce înseamnă mai mult cu 20,6% faţă de anul 2017. Pe de altă parte, a scăzut cu 1.393 cereri (5,8%) numărul cererilor pentru eliberarea paşapoartelor simple temporare, respectiv de la 23.962 la 22.569. Creşterea numărului de solicitări pentru paşapoartele simple electronice şi scăderea cererilor  pentru paşapoartele simple temporare se datorează modificărilor  legislative intrate  în vigoare pe 20 iulie 2018. Potrivit acestora, de la data în cauză, paşapoartele simple temporare sunt eliberate numai pe baza unor documente justificative şi doar în situaţii obiective, iar termenul de valabilitate al paşapoartelor simple electronice a crescut de la 5 la 10 ani. În comparaţie cu 2017, a sporit cu 29,4% şi numărul de cereri depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate,  de la 9.090 la 11.767. În ascensiune, faţă de 2017, este şi numărul de cereri pentru paşapoarte simple electronice soluţionate prin Serviciul amintit, una de la 9.090 la 11.767, însemnând 29,4%, dar şi numărul de  paşapoarte simple (electronice şi temporare) eliberate la ghişeele acestuia, creşterea fiind de 15,2%, de la 52.118 la 60.028. În ceea ce priveşte aplicarea măsurilor restrictive, a sporit cu 17,8% numărul comunicărilor primite de la instanţele de judecată privind dispunerea măsurilor de suspendare temporară a dreptului la libera circulaţie. În 2018, mai mare cu 14,7% a fost şi numărul  persoanelor care au fost verificate în vederea eliberării unor dovezi care să ateste sau să infirme existenţa limitărilor la libera circulaţie în străinătate. Anul trecut, în scopul fluidizării activităţii şi soluţionării unui număr cât mai mare de cereri spaţiul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidenţa Paşapoartelor Simple a fost  reamenajat, instalându-se şi o nouă staţie de lucru cu publicul, în 2018 lucrându-se cu 5 staţii, faţă de 4 staţii, în anul 2017.

În 2018,

Creştere cu peste 60% a numărului de înmatriculări de autovehicule  

·        Anul trecut, „accent deosebit s-a pus pe aspectele care pot cauza prejudiciu mare, cum ar fi furturile de vehicule, eludarea taxelor vamale şi a accizelor, dar şi pe evaziunea fiscală”, se arată într-o informare a Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor.

În 2018, parcul auto al judeţului Suceava a crescut cu 20.695 autovehicule, respectiv 9,51%, ajungându-se la un total de 238.226 de autovehicule. Cel puţin aşa evidenţiază o informare a Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor al judeţului Suceava, conform căreia anul trecut, în aceste condiţii, „lucrătorii serviciului au desfăşurat un volum considerabil de muncă pentru deservirea publicului”. Potrivit statisticii amintite, în creştere a fost şi numărul celor cu permise de conducere, acesta ajungând la 241.920 de posesori, însemnând un plus de  6.580 de conducători auto, respectiv cu 4,13% mai mulţi comparativ cu 1 ianuarie 2018. Sursa citată reliefează că, pe linia înmatriculării vehiculelor şi autorizării provizorii, în intervalul 1 ianuarie-31decembrie 2018, cei 8 lucrători de la ghişeele Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor au făcut 42.137 de operaţiuni de  înmatriculare în circulaţie a vehiculelor, cu 28.023 mai multe, raportat la aceeaşi perioadă din 2017; 16.781 de transcrieri, cu 8.822 în plus faţă de anul precedent, cât şi 23.255 de operaţiuni de înmatriculare pentru prima dată în România, în creştere cu 1.920 în comparaţie cu 2017. Totodată, procesate  au fost 42.013 de certificate de înmatriculare, cu un plus de 16.400 mai multe faţă de anul precedent şi s-au  atribuit 19.303 de autorizaţii provizorii şi plăcuţe  pentru vehiculele înregistrate provizoriu, până la definitivarea documentelor pentru înmatriculare definitivă. Din acest punct de vedere, statistica arată o scădere cu 5.830 a numărului de autorizaţii provizorii.  În 2018, au fost făcute, de asemenea 21.425 de radieri auto din evidenţe, ca urmare a schimbării proprietarului, la cererea proprietarului, dar şi în caz de dezmembrare, furt şi export numărul operaţiunilor fiind în creştere cu 18.773. „Activitatea s-a axat, mai ales, pe creşterea nivelului profesional al angajaţilor Serviciului, desfăşurarea tuturor activităţilor în interesul persoanei şi al comunităţii, cât şi pe asigurarea legalităţii operaţiunilor efectuate. În acest sens, s-a pus accent deosebit pe aspectele care pot cauza prejudiciu mare, cum ar fi furturile de vehicule, eludarea taxelor vamale şi a accizelor, dar şi pe evaziunea fiscală”, se arată în informarea  Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor al judeţului Suceava, în care se mai precizează că preocupare s-a manifestat şi pentru scurtarea timpului de efectuare a operaţiunilor, amenajarea spaţiului de lucru cu publicul şi oferirea de lămuriri asupra posibilităţilor legale de soluţionare. 

Într-un singur an,

Câştigul salarial mediu al sucevenilor a crescut cu 200 de lei

·        Creşterea a fost de 6,4% în industrie si construcţii şi de 15,2% în servicii, în timp ce în agricultură, vânătoare, silvicultură şi piscicultură s-a înregistrat o scădere de 20,6%. 

·        Câştigul salarial mediu net înregistrat la nivel naţional a fost de 2.720 lei de persoană, cu aproape 700 de lei peste media din judeţul Suceava.

Sucevenii i-au salarii mărite, de la o lună la alta, cât şi pe an ce trece.  Aşa relevă informaţiile publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, după trei trimestre ale anului 2018 şi potrivit cărora câştigul salarial mediu net în luna octombrie 2018 a fost, în judeţul Suceava, de 2.061 lei de persoană, cu 22 lei mai mare faţă de câştigul salarial mediu net din luna precedentă, ceea ce reprezintă o creştere de 1,1%. Conform Buletinului statistic lunar al DJS Suceava, pe sectoare de activitate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 1,6% în sectorul agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 0,7% în cel al industriei şi construcţiilor, precum şi cu 1,2% în sectorul serviciilor. Pe de altă parte, raportat la octombrie 2017, câştigul salarial mediu net la sucevenilor a cunoscut o creştere de 201 lei, respectiv de 10,8%. Pe sectoare de activitate, faţă de luna octombrie 2017, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 20,6% în sectorul agricultură, vânătoare servicii anexe, silvicultură şi piscicultură şi a crescut cu 6,4% în sectorul industrie şi construcţii, respectiv cu 15,2% în sectorul serviciilor. În luna octombrie a anului 2018, câştigul salarial mediu net înregistrat la nivel naţional a fost de 2.720 lei de persoană, cu aproape 700 de lei mai mare decât cel din judeţul Suceava. Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 100,6%, în luna octombrie 2018, faţă de septembrie 2018 a aceluiaşi an, şi de 106,3%, comparativ cu luna octombrie 2017. La nivel naţional, indicele câştigului salarial real, în luna octombrie 2018, a avut valoarea de 100,7% faţă de luna septembrie, iar în comparaţie cu octombrie 2017, indicele câştigului salarial real la nivel de ţară a fost de 109,1%.

Judeţul Suceava, 0,31% din volumul capitalului străin subscris la nivel naţional

·        În 10 luni, în judeţ s-au înmatriculat 39 de firme cu capital social extern subscris însumând 107.307,3 euro, Suceava având 0,83% din numărul total al societăţilor comerciale înregistrate în toată ţara.

Judeţul Suceava se situează pe poziţii nesatisfăcătoare în clasamentul privind numărul societăţile cu capital străin, dar şi în ceea ce priveşte mărimea acestuia din urmă. Astfel, conform recentelor informaţii oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Satistică, care au ca sursă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în luna octombrie a anului 2018, în judeţ au fost înmatriculate 4 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, reprezentând 0,8% din numărul firmelor cu capital social extern înregistrate pe total ţară.      Valoarea aportului total în monedă naţională a fost, în luna la care facem referire, de 8.000 de lei, respectiv echivalentul a 185,3 dolari sau a 160,7 euro. În funcţie de numărul societăţilor înmatriculate în octombrie 2016, judeţul Suceava ocupa locul 21 în ţară, în ordine descrescătoare. Suceava se afla, de asemenea, pe poziţia a 26-a după mărimea capitalului social exprimat în valută.

În conformitatea cu Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în intervalul 1 ianurie-31 octombrie 2018, în judeţul Suceava s-au înmatriculat 39 de firme cu capital social subscris străin, acesta din urmă însumând 500.000 de lei, adică echivalentul a 132.389,6 dolari sau a 107.307,3 euro. În intervalul menţionat, judeţul Suceava s-a remarcat cu 0,83% din numărul total al societăţilor comerciale înmatriculate la nivel naţional şi cu 0,31% din valoarea capitalului social subscris în toată ţara.     

O treime din plăţile restante ale Primăriei Suceava sunt către Diasil, prestatorul serviciului de salubritate

·        Restanţele către furnizori sunt de circa 16 milioane de lei, primarul Ion Lungu, făcând apel la suceveni să-şi onoreze obligaţiile către buget, deoarece „sunt multe lucruri de făcut în oraş”.   

În prima zi în care au fost deschise casieriile Primăriei Suceava, cea de 7 ianuarie, contribuabilii persoane fizice au achitat 250.607 lei, iar în cea de a doua încasările de la acestea au fost de 238.038 de lei. „Plăţile pot face în numerar, cu POS, la ghişeele Primăriei, online pe www.ghişeul.ro, dar şi prin internetbanking, pe www.primăriasv.ro” a precizat primarul Ion Lungu, potrivit căruia, în cea dintâi zi încasările prin mijloace electronice au fost de 12.000 de lei, iar în următoarea, de 48.240 de lei. Şeful executivului face apel la locuitorii reşedinţei de judeţ să-şi onoreze obligaţiile către buget, astfel încât serviciile publice să poată fi prestate în condiţii bune. „Sunt multe lucruri de făcut în oraş, cetăţenii fac observaţii, şi au dreptate. Dar şi la Primărie este la fel ca şi în casele lor: totul se opreşte la bani. Ştiu toate priorităţile Sucevei, însă, din păcate, ne rezumăm, şi noi, la partea financiară”, a precizat primul gospodar al urbei. Conform edilului-şef, la această dată Primăria de achitat facturi restante de circa 16 de milioane de lei, cea mai mare datorie, una de 5 milioane de lei, fiind către Diasil, prestatorul local al serviciului de salubritate menajeră.                „Unele dintre facturi sunt de  2-3 luni de zile, arieratele fiind mai puţine. Deja am început să facem plăţi, iar pe 31 martie vom avea un moment , dată la care Primăria nu va mai avea nicio datorie. Aşa se întâmplă în fiecare an: se plătesc taxele şi impozitele locale, ajungem pe zero, în trimestrul întâi, după care se acumulează din nou”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că, la început de 2018, Primăria avea datorii restante de 30 de milioane de lei, aproape dublul celor actuale. Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice care îşi onorează anticipat şi integral, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme au parte de o reducere de 10% a sumei datorate.

Din ianuarie,

Creşte numărul sucevenilor care primesc ajutor la încălzirea locuinţei 

·        Venitul minim net pentru care se acordă această facilitate a fost majorat din prima lună din 2019, persoanele care încadrează în noul plafon fiind aşteptate cu cereri la Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei.      

·        „Au fost persoane care au avut mărită pensia în vară şi, până acum, au pierdut ajutorul la încălzire, deoarece nu a mai fost indexată această valoare a venitului”, spune primarul Ion Lungu.

Plafonul venitului net lunar pe membru de familie pentru care  se acordă ajutorul la încălzirea locuinţei a fost majorat a fost majorat începând cu luna ianuarie 2019. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a anunţat că creşterea este de la 615 lei la 750 de lei pe lună, edilul-şef menţionând că, urmare a creşterii pensiilor şi salariilor, există suceveni care, la începutul sezonului rece, au depăşit plafonul maxim stabilit pentru acordarea sprijinului financiar al statului. Lungu recomandă celor aflaţi în această situaţiei să depună cerere pentru obţinerea ajutorului, la dosar depunându-se şi documentele doveditore a venitului net lunar net pe membru de familie. Sprijinul financiar la noua valoare a plafonului nu este retroactiv, fiind valabil începând cu prima lună a anului 2019.                   

„Au fost persoane care au avut mărită pensia în vară şi, până acum, au pierdut ajutorul la încălzire, deoarece nu a mai fost indexată această valoare  a venitului. Rugăm persoanele care se ştiu în această situaţie să se prezinte la Primărie sau  Direcţia de Asistenţă Socială din Burdujeni să depună documentaţia necesară, din care să rezulte că au sub acest venit, şi vor putea beneficia, începând din ianuarie, de ajutorul la încălzire”, a subliniat Ion Lungu primarul municipiul Suceava. La stabilirea venitului mediu lunar pe membru de familie sau persoană singură se iau calcul toate veniturile nete realizate de membrii acesteia în luna anterioară celei în care se solicită dreptul în cauză. Excluşi de la acordarea dreptului sunt persoanele care deţin clădiri sau alte spaţii locative, în afara locuinţei; terenuri care depăşesc 1.000 de metri pătraţi, în zona urbană şi 2.000 de metri pătraţi, în zona rurală; autoturisme sau motociclete cu o vechime mai mică de 10 ani; autovehicule de orice fel; utilaje agricole; presă de ulei, moară de cereale; utilaje de prelucrat lemnul; terenuri, animale şi păsări. Responsabilii Primăriei atrag atenţia asupra depozitelor bancare în valoare mai mare de 3.000 de lei, acestea constituind „bun” care nu permite accederea la ajutoarele pentru încălzire.

Sera floricolă a Sucevei ar putea fi construită de o asociere de 3 firme

·        Proiectul prevede dotarea viitoarei sere cu instalaţii automatizate de irigare şi climatizare, cu vestiare şi grupuri sanitare cu duşuri pentru lucrători, iniţial investiţia fiind estimată la 2,85 de milioane de lei.

·        „Prioritatea este să ne facem sera floricolă proprie, astfel încât Suceava să fie oraşul florilor”, a declara primarul Ion Lungu.

Asocierea de firme Florconstruct, Agacon şi Instalatorul ar putea executa viitoarea seră floricolă a municipiului Suceava. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, în urma licitaţiei ţinute în acest scop, însă oferta făcută este încă în evaluare. Conform devizului, valoarea estimată a investiţiei este de  aproximativ 2 milioane de lei fără TVA. „Sper ca această ofertă să fie eligibilă, în aşa fel încât să putem demara efectiv lucrările de realizare a acestei sere”, a declarat şeful executivului sucevean. De precizat este faptul că, florile şi materialul săditor folosite pe raza reşedinţei de judeţ sunt produse în sera de 650 de metri pătraţi a Direcţiei Domeniului Public, precum şi în alta închiriată, de circa 5.500 de metri pătraţi, contra a 40.000 de lei pe an. „Prioritatea este să ne facem sera floricolă proprie, astfel încât Suceava să fie oraşul florilor. A fost şi în anul trecut, şi am primit felicitări pe această temă”, a precizat Ion Lungu, primarul municipiul Suceava. De menţionat este că, în 2016, spre exemplu, prin Direcţia Domeniului Public s-au achiziţionat seminţe şi răsaduri în valoare de 270.000 de lei, iar după cultivarea şi creşterea în regim propriu, pe raza Sucevei s-au plantat flori la o valoare de piaţă de 645.000 de lei. Astfel, în comparaţie cu varianta cumpărării directe a acestora din urmă de la producători, s-ar fi realizat o economie de 405.000 de lei. Valoarea estimată a lucrărilor de construire, a dotărilor pentru producţie, cât şi a celor necesare personalului de deservire a fost estimată la 2,85 de milioane de lei. Proiectul întocmit de specialişti prevede dotarea cu instalaţii automatizate de irigare şi climatizare, vestiare şi grupuri sanitare cu duşuri pentru lucrători, fiind posibil ca valoarea investiţiei să scadă în urma licitaţiei pentru execuţie.

În ultimii 4 ani,

Triplarea a numărului de cetăţeni străini care lucrează cu contracte de muncă în judeţul Suceava

·        La finele anului 2018, angajatorii cu sediul social în judeţul Suceava aveau încheiate 218 de contracte de muncă, dintre care majoritatea, respectiv 182, pentru lucrători din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.  

·        Cetăţenii UE şi SEE lucrează în principal, în restaurante, construcţii, învăţământ secundar general şi învăţământ superior universitar, iar cei non-UE şi non-SEE sunt angajaţi, în primul rând, în comerţul cu amănuntul, transportul de mărfuri; restaurante; construcţii şi în catering.  

În judeţul Suceava, numărul lucrătorilor străini cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau determinată este în creştere. Aceasta potrivit unei situaţii a Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, informarea în cauză relevând că, în intervalul 2014-2018, numărul cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) sau al celor non-UE, angajaţi în judeţul Suceava, a cunoscut o evoluţie ascendentă. Statistica a fost realizată în urma verificării făcute în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor (REGES), constituit la nivelul Inspecţiei Muncii, asupra angajatorilor sediul social în judeţul Suceava. Astfel, în 2015, în judeţ lucrau cu forme legale de angajare un total de 79 de cetăţeni străini (dintre care 60 non-UE), pentru ca, în anul 2016 numărul acestora să crească la 188 (153 non-UE), în 2017 ajungându-se la 252 (211 non-UE). În 2018 s-a înregistrat un regres până la 218 de contracte de muncă (dintre care 182 non-UE), dar care, în cele din urmă, înseamnă, totuşi, o triplare faţă de anul de referinţă 2015. Conform lui Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, în ordinea descrescătoare a numărului de contracte de muncă, angajatorii suceveni care au încadrat cetăţeni din statele membre ale UE sau SEE au următoarele domenii de activitate: restaurante; lucrări de construcţii a  clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale; alte lucrări de instalaţii pentru construcţii; învăţământ secundar general; învăţământ superior universitar; activităţi de catering pentru evenimente; baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi activităţi ale altor organizaţii. De cealaltă parte, cetăţenii străini din afara teritoriului UE şi al celui al SEE, au fost angajaţi, în ordinea descrescătoare a numărului de contracte de muncă, de către angajatorii din judeţul Suceava care au ca obiect de activitate în comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate; transporturile rutiere de mărfuri; restaurantele; lucrări de construcţii de clădiri rezidenţiale şi nerezidențiale; activităţi de catering pentru evenimente;  spălarea şi curăţarea uscată a  articolelor textile şi a produselor din blană; activităţi generale de curăţenie a clădirilor; servicii de administraţie publică generală şi învăţământul secundar general. Potrivit legislaţiei române, pentru a angaja cetăţeni care fac, respectiv, nu fac parte din Uniunea Europeană ori Spaţiul Economic European (SEE), angajatorii din ţara noastră trebuie să îndeplinească anumite obligaţii şi să parcurgă anumite etape stabilite prin OG nr. 25 din 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Persoanele care nu au cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al SEE se pot angaja în România cu aviz de angajare, conform art.7 din OG nr. 25 din 2014. Acesta precizează că „avizul de angajare pentru lucrători permanenţi se eliberează angajatorului în vederea încadrării în muncă a unui străin, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau determinată. Contractul individual de muncă pe perioadă determinată se prelungeşte în condiţiile prevăzute de Codul muncii, fără obţinerea unui nou aviz de angajare, în situaţia în care se menţin condiţiile de angajare pe locul de muncă respectiv”. Avizul de angajare  este un document oficial care este eliberat de către Inspectoratul General pentru Imigrări, atestând dreptul unui angajator de a încadra în muncă un străin, pe o anumită funcţie. Pe de altă parte, lucrătorul permanent  este străinul încadrat în muncă pe teritoriul României, cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, încheiat cu un angajator în baza avizului de angajare.

Angajaţii Prefecturii şi cei de la Paşpoarte şi Înmatriculări lucrează pentru liberele de Sărbători 

Zilele nelucrate cu prilejul Sărbătorilor de iarnă,  la serviciile „Paşapoarte” şi „Regim Permise şi Înmatriculare Vehicule” vor fi recuperate. Potrivit unui ordin al prefectului Mirela Elena Adomnicăi, la nivelul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, cât şi al celor două servicii publice comunitare din subordine, recuperarea liberelor din 24 şi 31 decembrie 2018 va avea loc în perioadele 7-10 ianuarie 2019, respectiv 14-17 ianuarie 2019. Astfel, activitatea Instituţiei Prefectului judeţului Suceava şi a Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Suceava se va desfăşura în intervalul orar 7.00-17.30. În ceea ce priveşte Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, în perioada amintită relaţia cu publicul va avea  loc în intervalul orar 8.30 18.30, persoanele programate având prioritate. În cazul în care, în perioadele stabilite pentru recuperare, personalul respectiv se află în concedii, învoiri plătite sau alte asemenea situaţii, timpul de lucru aferent zilelor de 24 şi 31 decembrie 2018 se va recupera până pe data de 31 ianuarie. Reamintim că, pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, zilele de 24 şi 31 decembrie 2018 au fost stabilite ca fiind libere, prin hotărâre de Guvern.

Vasile Mocanu, şeful OJCPI Suceava:

„Din 2020, toate subvenţiile APIA nu vor fi date decât pentru suprafeţe înregistrate în cadastrul sistematic”

·        Cincisprezece unităţi administrativ-teritoriale din zona de munte a judeţului Suceava încă nu şi-au găsit firma autorizată prestatoare de servicii cadastrale, printre acestea numărându-se Izvoarele Sucevei, Straja, Breaza, Crucea şi Broşteni, în care „care este mai dificil de lucrat”.

Trei componente sunt esenţiale în aplicarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF), respectiv firma autorizată, care realizează lucrarea efectivă, comisiile din primării şi Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Cel puţin  aşa susţine Vasile Mocanu, şeful  OJCPI Suceava, arătând că există vârfuri ale acestui „triunghi echilateral” care nu îşi duc la capăt atribuţiile aşa cum trebuie. „Există unii primari sau reprezentanţi ai acestora care nu înţeleg încă rolul acestei lucrări în clarificarea situaţiilor care, de multe ori, sunt întortocheate din cauza multora etape succesive prin care cetăţenilor li s-au redat proprietăţile. Şi, atunci, avem situaţii în care oamenii se implică, dar primarii amână. Dar întâlnim şi cazuri în care primarii sunt destoinici, harnici, şi vor să facă, însă nu pot, deoarece cetăţenii nu aduc actele”, reliefează Vasile Mocanu.

Şeful OCPI Suceava iterează că Legea cadastrului a suferit îmbunătăţiri, în aşa fel încât unele piedici au fost îndepărtate, în cest sens fiind dată ca exemplu noua facilitate a „înscrierii posesiei”. Este vorba, în principal, despre cazul „tranzacţionării cu acte de mână” a terenurilor.  „Dacă pe un teren un posesor nu are acte, acesta poate să înscrie posesia în baza documentaţiei făcute prin intermediul primăriei, cu extras din registrul agricol, cu adeverinţă care arată perioada de posesie, cât şi cu planul cu vecinătăţile. Astfel se poate înscrie această posesie, urmând ca, după 3 ani, posesorul să devină proprietar. Această posbilitate a eliminat un factor de întârziere a lucrărilor de cadastrare”, subliniază Vasile Mocanu. Directorul executiv al OJCPI precizează că, după cel menţionate, urmează perioada de 60 de zile în care deţinătorii verifică „ceea ce se va înscrie în Cadastru”, inclusiv intervalul de contestare a datelor, după care vine deschiderea cărţilor funciare pe proprietar sau posesor. Ulterior, notarii publici vor realiza gratuit, pentru cetăţeni, succesiunile şi aducerea în cărţile funciare, la rubrica „proprietar sau posesor” a noilor proprietari sau posesori. În judeţul Suceava, din totalul de 114 de unităţi administrativ-teritoriale, 15 dintre ele, deşi au încheiat contracte de finanţare, încă nu şi-au găsit, prin procedură de achiziţie publică, firma autorizată prestatoare de servicii. Este vorba, în general, despre primăriile din zona de munte, începând cu Izvoarele Sucevei, Straja, Breaza şi până la Crucea şi Broşteni, în care „care este mai dificil de lucrat”. Şeful OJCPI mai avertizează că „se pare că, din 2020, toate subvenţiile APIA nu vor mai fi date decât pe suprafeţe înregistrate în cadastrul sistematic”. „Există unele comune fruntaşe care, în mod sigur în 2020 - deci în următori 2 ani care au mai rămas -, vor reuşi să-şi înregistreze întregul extravilanul, urmând să intre cu măsurătorile şi să acopere şi intravilanul. Astfel, nu vor mai fi create probleme cetăţenilor”, evidenţiază Vasile Mocanu, director executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.