Datorii istorice de peste 32 de milioane de lei, recuperate de Finanţele Publice  

·        AJFP a aprobat 722 de eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante, valoarea acestora fiind de 58,36 de milioane de lei.

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava implementează un management performant al arieratelor, acordând de facilităţi la plata acestora din urmă, prin aplicarea măsurii de eşalonare a achitării sumelor recuperabile, informează instituţia suceveană. Conform raportului privind activitatea AJFP Suceava, toate acestea constituie o preocupare prioritară, în primele 9 luni ale anului 2015, accelerarea recuperării arieratelor fiind caracterizată prin identificarea şi concentrarea eforturilor de colectare pe arieratele mari si recente. Astfel, până la 1 octombrie a anului în curs, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a aprobat 722 de eşalonări la plata obligaţiilor bugetare restante, valoarea acestora fiind de 58,36 de milioane de lei. Din total, în intervalul 1 ianuarie-30 septembrie 2015, conform graficului, încasările din arierate au însumat 31,57 de milioane de lei.

„S-au luat măsuri pentru accelerarea recuperării arieratelor, îmbunătăţirea procedurii de valorificare a bunurilor în cadrul executării silite, precum şi a celor de insolvabilitate şi stabilire a răspunderii solidare”, se arată în informarea Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava. Arieratele constau în obligaţiile financiare ajunse la scadenţă şi neachitate. Arieratele sunt datoriile a căror dată scadentă a fost depăşită cu 90 de zile.

Patru milioane de  lei au costat prestaţiile medicale acordate sucevenilor în statele membre UE

·        În primele 3 trimestre ale anului, serviciile stomatologice au primit 1,03 milioane de lei., singurul centru de permanenţă din judeţ s-a ales cu 392.590 de lei, iar cu îngrijirile la domiciliu s-au cheltuit 227.338 de lei.

Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a achitat, în primele 3 trimestre ale anului 2015, pentru serviciilor prestate către asiguraţi, un total de 297,53 de milioane de lei, se arată într-o informare a instituţiei sucevene. Plăţile s-au făcut în baza contractelor şi actelor adiţionale semnate cu furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale, pentru intervalul 1 mai-31 decembrie, respectiv până la 31 decembrie 2016, în cazul derulării programelor naţionale de sănătate. Drept urmare, CAS Suceava a achitat 87,51 de milioane de lei pentru medicamente; aproximativ 119,47 de milioane de lei pentru spitale; 28,32 de milioane de lei pentru servicii medicale în asistenţa medicală primară; 22,81 de milioane de lei pentru medicamentele destinate bolilor cronice cu risc crescut, utilizate în programele naţionale cu scop curativ; 13,28 de milioane de lei pentru servicii medicale în asistenţa medicală de specialitate, dar şi 6,31 de milioane de lei pentru servicii medicale paraclinice. Fonduri în valoare de 2,85 de milioane de lei au acoperit cererile de finanţare a dispozitivelor şi echipamentelor medicale; cu 1,97 milioane de lei s-au decontat materialele sanitare specifice utilizate în programele naţionale de sănătate, cu 1,69 de milioane de lei s-au plătit serviciile medicale de recuperare-reabilitare a sănătăţii, iar serviciile stomatologice au primit 1,03 milioane de lei. Potrivit datelor CAS privind activitatea instituţiei în primele 9 luni ale anului 2015, singurul centru de permanenţă din judeţ s-a ales cu decontări de 392.590 de lei, iar cu îngrijirile la domiciliu s-au cheltuit 227.338 de lei. Pentru prestaţiile medicale acordate sucevenilor în statele membre UE, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava achitat 4,03 milioane de lei, în cazul serviciilor medicale de hemodializă fiind achitată suma de 7,6 milioane de lei. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a încheiat 871 de contracte, dintre care, pe tipuri de furnizori de servicii medico-farmaceutice, cele mai multe, adică 286, sunt pentru medicina primară. Urmează, în ordine, furnizorii de medicamente, respectiv farmaciile, cu 148 de contracte; ambulatoriul de specialitate clinic-107; furnizorii de dispozitive medicale-67; asistenţa medicală dentară-50; ambulatoriul de specialitate paraclinic-27; ambulatoriul de specialitate de recuperare-15; îngrijirile la domiciliu, cu 5 acte contracte parafate cu furnizorii de servicii medicale, iar asistenţa medicală spitalicească, cu încă 14. Alte 4 acte adiţionale au fost semnate pentru programul de diabet zaharat, şi 141 în cazul farmaciilor cu circuit deschis.  Pentru servicii medicale de dializă sunt încheiate 3 contracte. 

Aproape 2.100 de seniori suceveni şi-au pierdut locurile de muncă 

·        Doar puţin peste 500 de dintre aceşti primesc ajutor de şomaj, iar în condiţiile în care tendinţa de retragere de pe piaţa muncii este accentuată, AJOFM Suceava derulează o campanie de prevenire a marginalizării a persoanelor în vârstă de peste 55 de ani.

Promovarea conceptului de îmbătrânire activă devine o prioritate pentru Serviciul public de ocupare, anunţă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Directorul executiv Mirela Adomnicăi arată că acest concept devine actual în contextul în care oferta de forţă de muncă autohtonă scade, iar tendinţa de retragere prematură de pe piaţa muncii a persoanelor peste 55 ani este destul de pronunţată. Astfel, în judeţul Suceava, la sfârşitul lunii octombrie, şomerii cu vârsta mai mare de 55 ani deţineau o pondere de 13,4% din numărul persoanelor înregistrate în evidenţa AJOFM Suceava. Din acest segment al şomerilor, 516 persoane beneficiau de indemnizaţie de şomaj, în urma pierderii locului de muncă, iar 1.564 de şomeri sunt neindemnizaţi. Proiectul „Fii activ la orice vârstă”, implementat de ANOFM, îşi propune conştientizarea clienţilor Serviciului public de ocupare - şomeri peste 55 de ani şi angajatori - cu privire la importanţa conceptului de îmbătrânire activă pe piaţa muncii, iar pe de altă parte,  instituţia suceveană oferă de instrumente informative, necesare asigurării de servicii personalizate. „Personalizarea serviciilor de ocupare, pentru a răspunde nevoilor seniorilor neocupaţi, porneşte de la o preselecţie în baza de date cu persoane înregistrate şi continuă cu adaptarea instrumentelor informative, în scopul prevenirii marginalizării şi creşterii implicării pe piaţa muncii a acestora”, a declarat Mirela Adomnicăi, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Proiectul „Fii activ la orice vârstă” este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007–2013, Axa prioritară 4 „Modernizarea serviciului public de ocupare”, Domeniul major de intervenţie 4.1 „Întărirea capacităţii SPO pentru furnizarea serviciilor  de ocupare”.

Pentru suceveni,

Locuri de muncă la cules de zmeură în Portugalia

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava face cunoscut că, în prima jumătate a lunii ianuarie 2016, va avea loc o selecţie a solicitanţilor de locuri vacante în sectorul agricol din Portugalia, oferta fiind de 400 de posturi. Amatorii trebuie să ştie că respectivul contractul se încheie începând din lunile februarie sau martie şi durează până în mai sau iunie 2016, cu posibilitate de integrare permanentă în cadrul companiei. Timpul de lucru este de 40 de ore pe săptămână, cu varianta ca, în timpul campaniei, în funcţie de producţie, să poată fi efectuate ore suplimentare. Angajatorii portughezi caută persoane fără cazier, apte pentru munca în câmp, avantaj din acest punct de vedere având persoanele cu experienţă în agricultură, respectiv în recoltarea zmeurii, sau cele cu activitate în sere. AJOFM Suceava informează că angajatorul oferă cazare contra a 1 euro pe zi, asigurând plata în avans a cheltuielilor cu transportul până în Portugalia, acestea urmând a fi deduse din primele salarii. Totodată, angajatorul se obligă la susţinerea contravalorii călătoriei înspre casă, în cazul în care angajatul lucrează până la sfârşitul campaniei, dată care urmează a fi stabilită în cursul lunii mai 2016. Salariul de bază, pentru o săptămână de lucru de 40 ore, respectiv de 5 zile lucrătoare, este cuprins între 505 şi 724,94 de euro brut pe lună. Salariul lunar cu ore suplimentare, adică 48 de ore pe săptămâna de muncă, cu 6 zile lucrătoare, porneşte de la 842,02 euro şi poate ajunge la 1192,02 euro brut. Un alt avantaj îl au, de asemenea, cunoscătorii, la nivel de bază, ai limbii engleze sau spaniole - cunoştinţele în cauză nefiind obligatorii. Locurile de muncă sunt oferite  prin intermediul reţelei EURES.

Cu datorii restante, bazariştii vor scutiri de la plata chiriei 

·        Pe perioada închiderii Bazarului, bugetul local pierde sute de mii de lei prin neîncasarea de la comercianţi a chiriilor.

·          „Sunt şi multe restanţe la plată în Bazar, i-am rugat - şi am reuşit - ca în perioada în care acesta este închis‚ să-i determinăm să mai plătească şi restanţele”, susţine primarul Lungu.

Mulţi  din către comercianţii din Complexul comercial „Bazar” Suceava, închis de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, nu sunt cu plata la zi a chiriilor. Aceasta în ciuda faptului că respectivele obligaţii nu sunt mari, întrucât, aşa cum susţine primarul Ion Lungu, în Lunca Sucevei se face protecţie socială. De altfel, edilul-şef  sucevean a făcut apel la comercianţi ca, până la reluarea activităţii, să mai reducă din datoriile pe care le au.  „Sunt şi multe restanţe la plată în Bazar, i-am rugat - şi am reuşit -, ca în perioada în care acesta este închis‚ să-i determin să mai plătească şi restanţele ”, a precizat Lungu. Şeful municipalităţii a făcut public că va propune Consiliului Local un proiect de hotărâre care, o dată aprobat, va fi de natură să statueze scutirea de la plata chiriei datorate a tuturor comercianţilor din Bazar, în intervalul în care acesta din urmă nu va fi accesibil cumpărătorilor. Pentru primele 2 săptămâni de inactivitate, vistieria municipală este păgubită de 150.000 de lei, daune financiare care vor creşte dacă măsurile impuse de ISU nu vor fi luate la timp.  „Noi încasăm cam 300.000 de lei lunar din Bazar,  iar în această perioadă de 2 săptămâni     s-au pierdut circa 150.000 de lei. Asta este situaţia! Acolo este o problemă socială pe care eu mi-o asum, nefiind o sumă importantă”, arată Lungu, iterînd că respectivii bani publici nu vor mai fi recuperaţi. Şeful administraţiei locale din reşedinţa de judeţ susţine că expertiza la foc ar putea fi încheiată în această săptămână şi că, totodată, sunt în curs eliberarea căilor de acces, eliminarea instalaţiilor electrice improvizate, punerea în capacitatea a hidranţilor şi amenajarea gradului despărţitor între parte publică şi cea privată. „Cu expertiza la foc realizată vom merge la ISU, unde există mai multe etape de conformare, dar sperăm să găsim înţelegere, să putem redeschide Bazarul. Totul depinde de rapiditatea cu care se mută aceste chioşcuri”, subliniază edilul-şef Ion Lungu, menţionând că, în primăvară va fi amenajată şi instalaţia automată de stingere a incendiilor. Din cele 150 de chioşcuri, deja au fost „relocate” peste 100, dintre le 86 găsindu-şi locul în partea acoperită a Complexului comercial, care până acum a rămăs neocupată.  Pe de altă parte, Primăria ar putea angaja 10 pompieri şi înfiinţa un serviciu permanent de specialitate al administraţiei locale, aceştia urmând a lucra în Bazar, câte 3 pe schimb. În caz contrar, se va apela la o firmă specilizată, care va sigura personalul necesar în baza unui contract de prestări servicii.    

Poliţişti locali pe biciclete electrice

·        Finanţarea pentru achiziţionarea acestora este obţinută prin Programul de cooperare elveţiano-român, care are valoarea de 3,11 milioane de franci elveţieni şi prevede inclusiv dotarea cu 11 autoturisme electrice, două furgonete şi o automăturătoare electrică.

Primăria Suceava a finalizat prima procedură de achiziţii din cadrul Proiectului „Electromobilitate-vehicule electrice pentru o municipalitate verde". Ion Lungu, şeful administraţiei locale anunţă că, astfel, în primă fază şi în primul lot vor fi achiziţionate 11 autoturisme şi 2 furgonete electrice, în valoare de 1,33 milioane de lei. În al doilea lot vor fi furnizate o automăturătoare electrică şi o autocisternă electrică, acestea costând 1,4 milioane de lei. În acelaşi proiect, în pregătire sunt procedura pentru achiziţionarea a 10 biciclete electrice, care vor intra în dotarea Poliţie Locale şi, de asemenea, procedura pentru amenajarea infrastructurii electrice, respectiv a punctelor de încărcare a acumulatorilor pentru autovehiculele electrice şi bicicletele electrice. Valoarea finanţării obţinută prin Programul de cooperare elveţiano-român „Swiss-Romanian cooperation programe” este de 3,11 milioane de franci elveţieni, 85% reprezentând finanţare nerambursabilă, iar 15% contribuţie a financiară  de la bugetul local sucevean. Proiectul cu finanţare elveţiană prevede achiziţionarea a 11 autoturisme electrice, la care se adaugă două furgonete electrice, o automăturătoare electrică, o autocisternă electrică şi 10 biciclete electrice. De asemenea, prevăzută este creare a 56 de locuri de parcare destinate vehiculelor electrice, precum şi înfiinţarea a 28 de puncte de încărcare a acumulatorilor. În acelaşi cadru, al Programului de cooperare elveţiano-român, municipiul Suceava va implementa proiectul „Management modern şi eficient al iluminatului public”. Bugetul total al proiectului este de 27 de milioane de lei, contribuţia proprie a municipiului Suceava fiind de 4,96 milioane de lei. Modernizarea presupune înlocuirea a 3.816 corpuri de iluminat, îmbătrânite, deteriorate şi cu randament scăzut de funcţionare şi amenajarea unui sistem de telegestiune, graţie căruia fiecare dintre corpurile de iluminat, dotat cu un sistem de control de la distanţă, va transmite date către dispeceratul de la sediul Primăriei. Un al treilea proiect intitulat „Piaţa regională sustenabilă-Bazar Suceava”, pentru care încă nu a fost obţinut acordul de finanţare, are valoarea de 16,3 milioane de euro, municipiului Suceava revenindu-i o cofinanţare de 2,37 milioane de lei. Obiectivul proiectului este cel privind reabilitarea şi asigurarea confortului termic şi vizual în Complexul comercial „Bazar”.  

Cu încă peste 2,4 milioane de lei, prin PNDL,

Lucrările de modernizare a Zonei centrale a Sucevei,   în prelungirea „pietonalului pentru maşini”, continuă

·        Pe segmentul stradal pe care se află clădirea Parchetelor şi Muzeul Bucovinei va fi  turnat un covor asfaltic, acesta nemaifiind amenajat cu dale de granit, la fel ca perimetrul Palatului Administrativ.

·        Cu toate că suprafaţa din faţa sediului CJ şi Prefecturii trebuia să fie rezervată  exclusiv pietonilor, din cauza traficului deosebit de aglomerat, aceasta este deschisă şi circulaţiei autoturismelor.

Primăria municipiului Suceava a încheiat un contract suplimentar în cadrul proiectului de reabilitare a Zonei centrale, cu finanţare acordată prin intermediul Programului Naţional de Dezvoltare Naţională (PNDL). În baza acestuia, Suceava va beneficia de încă 2,43 de milioane de lei, care se adaugă sumei virate în luna august, una de 136.931 de lei,  bani cu care vor fi demarate lucrările următoarei etape de modernizare. Ion Lungu, primarul Capitalei de judeţ relevă că intervenţiile vor cuprinde porţiunea din strada „Ştefan cel Mare”, cuprinsă între intersecţia cu strada Metropoliei şi intersecţia cu strada „Ana Ipătescu”. Pe segmentul respectiv, pe care se află clădirea Parchetelor şi Muzeul Bucovinei, va fi  turnat un covor asfaltic, şi nu va fi placat cu dale de granit, la fel ca împrejurul Palatului Administrativ, în care funcţionează Consiliul Judeţean şi Prefectura.  În şedinţa ordinară din această lună, Consiliul Local va aproba rectificarea bugetului local cu suma amintită, după care va fi demarată procedura de organizarea a licitaţiei pentru desemnarea firmei constructoare. În afara finanţării din proiectului mare rămâne porţiunea de infrastructură rutieră aferentă Palatului de Finanţe, pe strada „Vasile Bumbac”, de la intersecţia cu strada „Ştefan ce Mare”, până la Palatul Administrativ. „Pentru aceasta din urmă sperăm să găsim o altă sursă de finanţare. Iată că, pe bucăţi, reuşim să finalizăm modernizarea Zonei centrale a municipiului”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. La jumătatea lunii octombrie, autorităţile sucevene au inaugurat lucrarea de modernizare a perimetrului aferent Palatului Administrativ, din lucrarea generoasă de reabilitarea a Zonei centrale a urbei reşedinţă.  Deşi contractul de lucrări a fost semnat până la finele anului, constructorul a promis că va termina execuţia pe 30 septembrie, însă şantierul a fost ridicat pe 15 octombrie. Cu toate că suprafaţa din faţa Palatului Administrativ trebuia să fie exclusiv pentru pietoni, în acest sens fiind placată cu dale de granit, din cauza traficului deosebit de aglomerat, aceasta este deschisă şi circulaţiei autoturismelor. La origine, proiectul viza modernizarea infrastructurii stradale urbane şi a sistemului de iluminat public pe străzile „Ştefan cel Mare”, „Vasile Bumbac”, „Libertăţii” şi pe Aleea Nucului. Prevăzută era înlocuirea a 41 de stâlpi ai sistemului de iluminat public, iniţial documentaţia fiind depusă la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est, cu sediul la Piatra Neamţ.      

Primăria Suceava este interesată să cumpere, la vânzarea pe bucăţi a defunctului operator de termificare Termica 

·        Autorităţile locale vor participa la licitaţiile pe care lichidatorul judiciar le va organiza pentru valorificarea activelor, urmărită fiind achiziţionarea unor  echipamente necesare activităţii de transport agent termic.

·        Primăria este înscrisă la masa credală cu 4% din totalul creanţelor din tabelul final al creditorilor Termica, care, potrivit primarului Ion Lungu, este de 78 de milioane de lei. 

Cu o creanţă în valoare de 3,5 milioane de lei, Primăria municipiului Suceava a fost admisă în tabelul definitiv al creditorilor societăţii comerciale falimentare Termica Suceava, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.  „Această creanţă provine din sumele pe care Primăria municipiului Suceava le-a plătit la E-on Energie şi ACET Suceava şi vor mai creşte pe măsură ce vom mai face plăţi către aceasta din urmă, conform graficului de eşalonări”, a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni, menţionând că suma amintită reprezintă 4% din totalul creanţelor din tabelul final al creditorilor Termica. Lungu a mai menţionat că raportul creditorilor majoritari s-a modificat, Bioenergy Suceava „revendicând” 22,95% din total; ACET Suceava-12,54%; Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava-17,42%, iar Banca Românească-7,72%. Cu 27.43%, Unicom Holding Voluntari, firma care a aprovizionat Termica cu huilă în iarna 2012-2013, rămâne cel mai mare creditor a falimentarei Termica, însă nu mai este creditorul majoritar. Ion Lungu a precizat că înscrierea în tabloul definitiv al creditorului oferă Primăriei avantajul de a fi la curent cu ceea ce se întâmplă la Termica, autorităţile locale fiind acţionar unic la firma în cauză, chiar dacă  aceasta este în faliment.  „În ultima perioadă, din cauza procedurilor de insolvenţă, Primăria nu a avut acces la informaţii şi nici nu a participat la luarea deciziilor de acolo. Acum va participa şi va avea posibilitatea să-şi expună punctele de vedere, în aşa fel încât să promoveze şi să protejeze interesele municipalităţii în această situaţie delicată de faliment la Termica”, evidenţiat şeful executivului local sucevean.  Pe de altă parte, Lungu a arătat că Primăria va participa la licitaţiile pe care lichidatorul judiciar le va organiza pentru valorificarea activelor, urmărită fiind achiziţionarea, la preţuri convenabile, a unor echipamente necesare activităţii de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic. „S-a stabilit că se vor vinde echipamente ale Termica, Primăria municipiului Suceava participând la licitaţie pentru active grupate pe partea de transport şi distribuţie. Aici avem avantajul că se derulează proceduri legale, corecte, iar în măsura în care nu sunt adjudecate la prima etapă, se merge la etapele următoare, după care sper să obţinem preţuri bune le echipamentele respective”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Reamintim că intrarea în faliment a societăţii comerciale Termica a fost dispusă prin Decizia nr. 75 din 30 iunie a Tribunalului Suceava, activitatea de lichidator judiciar fiind desfăşurată provizoriu de administratorul judiciar format din consorţiul MGA Insolvency SPRL Suceava şi Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL, care, de altfel, a asigurat observarea şi reorganizarea în perioada procedurii de insolvenţă. 

Unii politicieni suceveni speră în eşuarea proiectului „Suceava-capitală europeană”

·        Ion Lungu spune că are semnale potrivit cărora adversarii săi abia aşteaptă ca acesta să se împotmolească, astfel încât să pună eşecul în cârca primarului, pentru a-l discredita.

·        „Eu cred că avem şansa noastră, chiar dacă această Strategie a fost făcută şi depusă în ceasul al paisprezecelea”, relevă şeful administraţiei municipale, făcând apel al solidaritate.

Pe data de 10  decembrie 2015, echipă de 10 persoane va susţine, la Ministerul Culturii, proiectul „Suceava-Capitală europeană”. Ion Lungu primarul municipiului Suceava a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că pe lângă domnia sa din delegaţie vor face parte, printre alţii, doctorandul Radu Bores, a cărui firmă de consultanţă a întocmit Strategia culturală a Sucevei;  Carmen Steiciuc, preşedintele Asociaţiei „Suceava. Capitală europeană” şi Tatiana Tatarciuc, de la Primăria din Cernăuţi, Ucraina. Proiectul sucevean se va bucura, de asemenea, şi de susţinere spaniolă, prin intermediul Susanei Alonso San Pedro, din Barcelona, colaborator al firmei Genesis, cea care a realizat strategia culturală suceveană.

În acest context, Ion Lungu spune că are deja semnale potrivit  cărora unii oameni politici abia aşteaptă ca demersurile de la Suceava să se împotmolească, astfel încât să pună eşecul în cârca primarului, pentru a-l discredita. Şeful administraţiei locale face apel la solidaritate, punând în vedere că nu este vorba despre un proiect personal, ci despre unul de primă importanţă al Sucevei. „Desigur, aflu că anumiţi adversari ai primarului pregătesc deja strategii cum să-l atace, dacă nu se aprobă proiectul. Eu cred că avem şansa noastră, chiar dacă această Strategie a fost făcută şi depusă în ceasul al paisprezecelea. Am cheltuit bani foarte puţini, doar 50.000 de lei, în condiţiile în care alte localităţi au început cu 5 ani înainte şi până acum au sume importante cheltuite. Doamne fereşte !, în cazul cel mai rău, rămânem cu strategia culturală”, a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.                    

Propunerea iniţială pentru bugetul proiectului „Suceava-Capitală europeană” este de 25 de milioane de euro, municipiul Suceava urmând a participa cu 10 milioane de euro, Guvernul României-cu 10 milioane de euro, iar Consiliul Judeţean Suceava va veni cu o cofinanţare de 2 milioane de euro. O sumă de 2 milioane de euro urmează a fi accesată prin proiecte culturale finanţate din fonduri nerambursabile europene, iar alta de 1 milion de euro va fi atrasă de la sponsori. Programele culturale vor consuma 18 milioane de euro, adică 72% din totalul alocat, promovarea şi marketingul vor avea alocate 3 milioane de euro, respectiv 12%, în timp ce altor cheltuieli de organizare şi personal le este rezervată suma de 4 milioane de euro, reprezentând 16% din propunerea de buget. Ion Lungu a declarat a precizat că, până în 2021, în domeniul infrastructurii culturale urmează a fi realizate Sala de sport polivalentă, „care are şi o componentă culturală”, cât şi reabilitarea Curţii Domneşti, ambele obiective cu finanţare din fonduri locale, guvernamentale şi europene. De asemenea, bani vor fi cheltuiţi pentru infrastructura rutieră stradală, a doua centură ocolitoare a oraşului, dar şi pentru alte oportunităţi de dezvoltare a Sucevei.

Compania germană E-on va investi în reţele de gaze şi cele de energie electrică din Suceava  

·        E-on Gaz va prinde extinderea reţelelor de gaze în Burdujeni-sat în lista de investiţii din anul viitor, acelaşi lucru urmând al face şi autorităţile locale sucevene.

·        Dacă analizele cost-beneficiu vor concluziona că extinderile sunt eficiente, compania ar putea face lucrările din fonduri proprii.

Conducerea Primăriei municipiului Suceava s-a întâlnit cu 7 directori ai companiei germane E.on, respectiv atât cu responsabili din domeniul gazelor naturale, cât şi cu oficiali de pe partea de energie electrică din Tîrgu Mureş, Iaşi şi Suceava.  În primul rând, accent s-a pus pe un vechi proiect care priveşte cartierul Burdujeni-sat, locuitorii acelei părţi a reşedinţei de judeţ aşteptând de foarte mulţi ani extinderea reţelelor de alimentare cu gaze naturale.  „A fost o discuţie constructivă în ceea ce priveşte investiţiile pe care E-on vrea să le facă în municipiul Suceava. În acest sens, am solicitat corelarea lor cu intervenţiile din cadrul proiectelor europene şi le-am dat lista cu străzile pe care se va interveni anul viitor. De asemenea, am discutat pe marginea reluării proiectului de asociere între municipalitate şi E-on Gaz, pe tema aducerii gazului metan în Burdujeni-sat, pentru amenajarea staţiei de medie presiune care va fi amplasată în apropierea Primăriei Burdujeni”, a precizat Lungu. Potrivit edilului-şef, E-on Gaz va prinde obiectivul în cauză în lista de investiţii pe anul viitor, acelaşi lucru urmând al face şi autorităţile locale sucevene. Noua staţiei de reglare măsurare (SRM) va asigura gazele naturale pentru Burdujeni-sat şi cartierele „Tinereţii” şi „Lanişte”.  Într-o etapă următoare, vizată este introducerea reţelelor de gaze naturale în cartierul „Europa” de pe Dealul „Tătăraşi”. Investiţia în extinderea reţelei de gaze naturale în Burdujeni-sat a fost aprobată în urmă cu mai mulţi ani, în Consiliul Local. Astfel, de la bugetul local urma a fi disponibilizată suma de 4,18 milioane lei, execuţia fiind programată pentru o perioadă de un an şi jumătate. Lucrările prevedeau înfiinţarea a 1,16 km de conductă de medie presiune, 19,3 km de conductă de presiune redusă, precum şi a staţiei de reglare măsurare, acestea urmând a deservi consumatorii de pe aproape 30 de străzi.  

În cartierul Burdujeni-sat erau identifcate ca beneficiare peste 600 de locuinţe, 15 obiective social-culturale şi 15 societăţi comerciale.  Totodată, de menţionat este că, în august 2008, municipalitatea suceveană renunţa la colaborarea cu E-on Gaz, primarul urbei, Ion Lungu, declarând, la acea dată, că hotărârea de ieşire din asociere este consecinţă a faptului că oficialii de la compania de gaze naturale solicitau preluarea noii investiţii, inclusiv cea aferentă cofinanţării de la bugetul local. Conform asocierii, E-on se angaja să înfiinţeze reţelele de medie presiune şi de distribuţie, precum şi staţia de reglare de măsurare, iar în contrapartidă, de la vistieria locală se asigurau fondurile necesare cheltuielilor cu manopera.

O altă temă abordată în recentele discuţii cu oficialii E.on  a fost şi extinderea reţelelor electrice, municipiul Suceava vizând o colaborare cu E-on şi în acest scop. Astfel, dacă analizele cost-beneficiu vor concluziona că extinderea este eficientă, compania ar putea face lucrările din fonduri proprii.            „Oraşul este într-o fază de  dezvoltare, apar străzi în fiecare an şi, de aceea, există solicitări pentru a introduce iluminatul public. Cei de la E-on vor face nişte analize de cost-beneficiu, existând situaţii care vor finanţa aceste lucrări din fonduri proprii, acolo unde sunt mai mulţi consumatori, iar dacă investiţiile sunt mai puţin eficiente, va veni cu finanţare şi Primăria Suceava”,   a explicat primarul Ion Lungu.   

Cu fonduri europene,

Alimentare cu apă şi canalizare pe 138 de străzi din municipiul Suceava

• Lucrările cu finanţare nerambursabilă atrasă în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu au fost finalizate, într-o etapă viitoare reşedinţa de judeţ urmând a mai realiza investiţii de 28,81 de milioane de lei.       
• „Astăzi avem 96% acoperire cu servicii de apă alimentare şi de canalizare,  doar 5 oraşe mari din ţară le mai au realizate şi, de aceea, nu vom plăti penalităţi la UE, pe clauza de infrigement”, reliefează edilul-şef sucevean, Ion Lungu.    
Ieri, a fost ţinută ultima întrunire a comandamentului din cadrul proiectului european de reabilitarea şi extindere a reţelelor de alimentare cu apă şi a reţelelor de canalizare din municipiului Suceava. Primarul Ion Lungu, a declarat că intervenţii la infrastructura subterană de utilităţi au avut loc pe un total 138 de străzi, pe 67 de străzi fiind operate refaceri, iar pe 71 de artere introducându-se, pentru prima dată, pe numite porţiuni, serviciile comunitare în cauză. Şeful municipalităţii a menţionat că specialiştii din compartimentele Primăriei vor monitoriza aducerea la starea iniţială a carosabilului  de pe străzile pe care s-au făcut decopertări şi săpături, în vederea efectuării remedierilor necesare, astfel încât  la recepţionarea finală a lucrărilor să nu existe probleme. „Punem astăzi punct proiectului, a fost o perioadă de disconfort, dar totul este bine când se termină cu bine. Dacă mă uit prin oraşele învecinate, precum Rădăuţi sau Fălticeni, suntem cu un pas înaintea lor, pentru că noi am finalizat aceste lucrări. În comandamentele pe care le-am avut, am adoptat strategia cu biciul şi cu zăhărelul, iar până la urmă am scos-o la capăt. Astăzi avem 96% acoperire cu servicii de apă alimentare şi de canalizare,  doar 5 oraşe mari din ţară le  mai au realizate şi, de aceea, nu vom plăti penalităţi laUE, pe clauza de infrigement”, reliefează edilul-şef sucevean.   
În tot judeţul Suceava, obiectivul ,,Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată” este finanţat din Fondul de coeziune, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 1, Faza I, având valoarea iniţială totală a contractului de finanţare de peste 494,7 milioane de lei. În proiect sunt prinse 6 municipii şi, respectiv Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei, Gura Humorului şi Salcea. În municipiul Suceava, în etapa încheiată zilele acestea a fost prevăzută extinderea cu circa 31,3 km a reţelelor de alimentare cu apă, iar reabilitările au avut drept ţintă 25,4 de km de conducte.  Reţelele de canalizare au fost extinse cu 32,7 km, iar pe o lungime de 6 km s-au reabilitat, executantul lucrărilor fiind compania Ludwig Pfeiffer Hoch und Tiefabau GMBH&CO KG din Germania. Iniţial, pentru aglomerarea urbană Suceava- Salcea s-au solicitat fonduri nerambursabile de 30 de milioane de euro, însă municipiului reşedinţă i s-a aprobat o finanţare de 15 de milioane de euro, iar oraşului Salcea, una de 9 milioane de euro. 
• În anii următori, într-o etapă nouă, la nivel de judeţ vizate sunt lucrări de circa 251 de milioane de euro. 
 „Această extindere a reţelelor de apă şi canalizare este în permanentă dinamică, pentru că oraşul se dezvoltă, iar acesta este un lucru bun. Urmează o altă etapă în anii viitori, în care avem prevăzute circa 22 de milioane de euro, de această dată pentru extinderile din cartierele noi, cum ar fi zonele , ,  , şi altele din municipiul Suceava. Sigur, acest lucru se va întâmpla la anul sau în anii următori, pentru că trebuie aprobat şi organizate licitaţii, care, de obicei  întârzie”, arată Lungu.  Primăria municipiului Suceava a semnat acordul de principiu pentru faza secundă a celei de a doua etape a proiectului judeţean de alimentare cu apă şi canalizare, susţinută financiar din Fondul de coeziune al Uniunii Europene. Din circa 251 de milioane de euro la nivel de judeţ, municipiului reşedinţă îi revin 28,81 de milioane de lei, adică 11,23% din total. Potrivit edilului-şef, Ion Lungu, cu aceşti bani urmează a fi finanţată reabilitarea staţiei de alimentare cu apă de la Mihoveni, staţiei de tratare a apei şi a staţie de apă brută din aceeaşi localitate, precum şi reabilitarea staţiei de pompe Zamca. De asemenea, sunt prevăzute extinderi ale reţelelor de alimentare cu apă şi reţelelor de canalizare din noile cartiere rezidenţiale „Europa”, „Lanişte”, în zona „Fundătură” - pe strada „Gheorghe Doja” şi în cartierul Obcini - strada „Traian Ţăranu”. Municipiul Suceava a accesat şi Programul ISPA, valoarea totală a investiţiilor ridicându-se la 52,68 milioane euro, dintre care 33,442 milioane euro reprezintă finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, 12,55 milioane euro – participare a Guvernului României şi 6,68 milioane euro – împrumut de la banca germană KFW. În urma licitaţiilor, executantul sistemului de alimentare cu apă a fost declarat concernul TMUCB şi Energ Termorom Bucureşti, pentru suma de 14,89 milioane euro, în timp ce lucrările la reţeaua de canalizare au fost adjudecate de compania Ludwig Pfeiffer Germania, cu un contract de 20,96 milioane euro.  De modernizarea staţiei de epurare s-a ocupat Dytras Spania, contra a 13,66 milioane euro. Contractul de asistenţă tehnică  a fost semnat cu firma germană Eptisa şi a avut o valoare de 3,16 milioane euro. Execuţia a fost lansată pe  2 mai 2008 şi trebuia încheiată, potrivit contractului, la 31 decembrie 2010. Întrucât termenul nu a fost respectat, autorităţile sucevene au obţinut o derogare până la 30 iunie 2011, dată la care s-a pus capăt execuţiei. 

Creditul de 5 milioane de lei pentru încălzirea sucevenilor, în aşteptare la Ministerul de Finanţe  

·        Aprobarea de noi credite ţine de obligaţia încadrării în deficitul bugetului de stat, cererea de la Suceava urmând fi analizată de Comisia pentru împrumuturi la concurenţă cu municipiul Bucureşti, care cere  248 de milioane de lei.

Conducerea Primăriei municipiului Suceava este nesigură în ceea ce priveşte aprobarea creditului de Trezorerie în valoarea de 5 milioane de lei, necesar susţinerii financiare a  demersurilor de constituire a stocurilor de combustibil pentru asigurarea căldurii în sistem centralizat până la sfârşitul anului. Primarul Ion Lungu a declarat că documentaţia a plecat de la Trezoreria Suceava la Bucureşti, cererea urmând fi analizată în Comisia pentru  împrumuturi de pe lângă Ministerul de Finanţe. Este vorba despre un avans acordat producătorului de energie termică Bioenergy Suceava, în vederea aprovizionării cu biomasă  pentru centrala în cogenerare de înaltă eficienţă. Din cauză că fostul transportator falimentar Termica nu i-a plătit contravaloarea  energiei termice livrate în ultimele luni, firma producătoare din Lunca Sucevei a trecut la furnizarea către consumatori a agentului termic la parametri reduşi, atenţionând că va recurge la sistarea totală a serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldură.  Ion Lungu precizează că Suceava a luat-o înaintea municipiului Bucureşti, care apelează la un credit mult mai mare, respectiv unul de 248 de milioane de lei. Primarul Lungu speră ca la  Comisia pentru  împrumuturi să se obţină undă verde, aprobarea de noi credite ţinând de obligaţia încadrării în deficitul bugetului de stat .  „Cu celeritate am înaintat documentaţia la Trezorerie şi înţeleg că a plecat de la Suceava la Bucureşti, la Comisia de împrumuturi de la Ministerul de Finanţe. Suntem pe drumul cel bun, s-a văzut că nu este o altă soluţie, şi bine că ne-am grăbit, pentru că a venit Bucureşti din urmă, cu 248 milioane de lei, faţă de 5 milioane de lei ale Sucevei. Sigur că, dacă nu ne grăbeam, riscam nu mai prindem finanţare.  Sper să se aprobe acest credit, să vină bani la Bioenergy şi să nu avem probleme cu căldura şi apa caldă în municipiu”, a  explicat primarul Ion Lungu. Consiliul Local a aprobat, în şedinţă de îndată, contractarea creditului de Trezorerie, în valoarea de 5 milioane de lei, pentru asigurarea stocurilor de biomasă necesare producerii energiei termice în centrala în cogenerare de înaltă eficienţă, în perioada rămasă din acest an. Suma contractată urmează a ajunge la Bioenergy, societate care este decapitalizată, în condiţiile în care, de mai mult de 2 luni, nu a mai primit niciun ban de la transportatorul în faliment Termica. Imperativul contractării creditului survine şi faptului că Thermonet a intrat în sistem pe 15 octombrie, primele încasări de la populaţie urmând a intra în conturile societăţii abia în decembrie. 

Judeţul Suceava are peste 207.000 de îndreptăţiţi la beneficii sociale

·        Populaţia judeţului este de circa 614.000 de locuitori, o persoană singură sau o familie formată din soţ/soţie, cu unul sau mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, putând  fi beneficiară a unuia sau a mai multor tipuri de beneficii sociale concomitent.

·        În 9 luni, numărul celor îndreptăţiţi la alocaţii, ajutoare indemnizaţii şi alte drepturi de asistenţă socială s-a diminuat cu 12.066 de persoane.

O sumă de 22,95 de milioane de lei s-a achitat, în septembrie 2015, în judeţul Suceava, cu titlul de alocaţii şi prestaţii sociale, relevă o situaţie a Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţii Sociale, din care se rezultă că beneficiari ai celor două categorii de drepturi au fost nu mai puţin de 167.305 persoane. Potrivit statisticii amintite, în evidenţa instituţiei sucevene se aflau în plată 137.885 de alocaţii de stat pentru copii, pentru care s-a achitat 13,86 de milioane de lei;  1.207 de alocaţii de plasament – cu plăţi de 775.794 de lei; 15.078 de alocaţii pentru susţinerea familiei – cu 2,42 de milioane de lei; 980 de stimulente de inserţie – cu 491.063 de lei şi 11 de indemnizaţii şi ajutoare conform OUG nr. 111 – cu 59.630 de lei.   Totodată, în luna la care facem referire, AJPIS a plătit 7.131 de ajutoare sociale, potrivit Legii venitului minim garantat, în valoare de 1,67 de milioane de lei; 11 ajutoare pentru refugiaţi, de 4.320 de lei; 203 indemnizaţii de hrană pentru persoane cu HIV/SIDA, de 78.180  de lei şi 3 ajutoare de urgenţă, în valoare de 6.500 de lei. La cele de mai sus se adaugă 40.078 de drepturi pentru persoanele cu handicap, cu un total de plată, pe luna septembrie, în valoarea de 7,25 de milioane de lei, astfel că numărul îndreptăţiţilor la beneficii sociale ajunge la 207.383 de persoane. Aceasta în condiţiile în care, după recensământul din 2012, populaţia judeţului Suceava nu depăşea 614.451 de locuitori, dar şi cu menţiunea că o persoană singură sau o familie formată din soţ/soţie, cu unul sau mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, poate fi beneficiară a uneia sau a mai multor forme de beneficii sociale concomitent. La începutul 2015, potrivit Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, judeţul Suceava avea 219.449 de beneficiari de drepturi de protecţie socială, ceea ce înseamnă că, în 9 luni, numărul celor îndreptăţiţi la beneficii de asistenţă socială s-a diminuat cu 12.066 de persoane. Prestaţiile sociale se încadrează în rândul măsurilor de redistribuire financiară destinate persoanelor sau familiilor care întrunesc condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege, iar serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri şi acţiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor, în vederea prevenirii şi depăşirii unor situaţii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenţă, pentru creşterea calităţii vieţii şi promovarea coeziunii sociale. 

Benzină mai multă pentru plimbările şefilor din CJ şi instituţiilor subordonate  

·        Măsura de plafonare a consumului survenea crizei economice declanşate în anul 2009, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Rădulescu crezând că nu se mai impun asemenea restricţii.

·        „Măsurile pe care Guvernul le-a impus contravin principiului descentralizării şi celui al autonomiei locale”, este de părere adjunctul şefului executivului judeţean sucevean.

Şefii din Consiliul Judeţean Suceava, precum şi cei ai  instituţiilor din subordinea acestuia vor avea la dispoziţie mai mult combustibil pentru autoturismele cu care se deplasează.  Aceasta după ce deliberativul judeţean a aprobat majorarea cotelor de consum, pentru autoturismele executivului judeţean fiind stabilită o cantitate maximă lunară de 450 de litri, iar pentru cele ale instituţiilor subordonate una maximă de 250 de litri pe lună.  Plafonarea cotei de combustibil a fost impusă de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 55/2010 privind limitarea cheltuielilor publice, printre care şi cele ale autorităţilor administraţiei publice locale şi altor instituţii  ale statului. Măsura survenea crizei economice declanşate în anul 2009 şi avea ca scop reducerea deficitului bugetului de stat. 

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Rădulescu crede că, la ora actuală, pentru autorităţile locale şi instituţiile publice nu se mai impun asemenea restricţii. Aceasta din mai multe motive, printre care adjunctul şefului executivului judeţean le enumără pe cele legate de creşterea atribuţiilor pe care instituţiile amintite le au.  Pe de altă parte, Rădulescu este de părere că o cotă obligatorie impusă de la centru nu este  tocmai în ordine, din moment ce unele judeţe sunt mai întinse, iar altele au o suprafaţă mai mică. „Dacă ne uităm la atribuţiile din ultima vreme ale autorităţilor locale şi celorlalte instituţii publice, vizavi de accesarea programelor europene, cât şi a celor naţionale, precum şi la deplasările pe care acestea le presupun, limitarea cotelor de combustibil este nejustificată. De asemenea, măsurile pe care Guvernul le-a impus contravin principiului descentralizării şi celui al autonomiei locale. Acestea au un profund caracter inechitabil, întrucât autorităţile locale sunt aşezate în cadrul judeţului, şi în cadrul ţării, la diferite distanţe, deci o anumită cotă fixă vine în detrimentul celor care se află în localităţi mai îndepărtate”, explică Alexandru Rădulescu, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

În primele trei trimestre ale anului,

Comisarii suceveni de mediu au suspendat activitatea a 10 agenţi economici

·        O sancţiune complementară a vizat desfiinţarea lucrărilor, iar în cazul unei societăţi comerciale au fost sesizate organele de urmărire penală.   

În primele trei trimestre ale anului 2015, lucrătorii Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au avut un total de 790 de controale, informează comisarul şef Adriana Iordache. Oficialul instituţiei sucevene face cunoscut că personalul din subordine a întreprins 346 de inspecţii planificate la obiective încadrate în clasele de risc A, B, C şi D (cuprinse în Planul de control pentru anul 2015), dintre care 166 în domeniul poluării industriale, iar 180 în cel al biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. În perioada la care facem referire, comisarii de mediu suceveni au desfăşurat, de asemenea, 444 de inspecţii neplanificate, 358 fiind pe linia controlului poluării industriale, iar 86 pe cea a controlului biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. În cadrul controalelor neplanificate, 176 de acţiuni au fost desfăşurate pentru verificarea sesizărilor şi petiţiilor; 2 în vederea  controlului respectării condiţiilor impuse de actele de reglementare, iar 37 inspecţii au fost urmare a autosesizării. Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu a impus efectuarea a 163 de inspecţii, în timp ce 48 de verificări au avut loc în colaborare cu alte autorităţi, respectiv cu Instituţia Prefectului a judeţului Suceava, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Bucovina” şi Sistemul de Gospodărire a Apelor. Încă 8 acţiuni au vizat identificarea unor obiective noi, iar 6 controale s-au axat verificarea ducerii la îndeplinire a măsurilor impuse.  Comisarul şef Adriana Iordache  a declarat că, pe durata descinderilor, au fost constatate 131 de sancţiuni contravenţionale principale, controlorii aplicând 67 de amenzi, în valoare totală de 881.800 de lei, şi au dat 64 de avertismente. În primele 9 luni ale anului 2015, comisarii suceveni de mediu au luat măsura aplicării a 10 sancţiuni contravenţionale complementare de suspendare a activităţii agenţilor economici, făcând şi 2 propuneri de suspendare a actelor de reglementare, respectiv a autorizaţiei de funcţionare pe linie de mediu.  O sancţiune complementară a vizat desfiinţarea lucrărilor, iar în cazul unei societăţi comerciale au fost sesizate organele de urmărire penală. În octombrie, comisarii de mediu suceveni au fost în 86 de inspecţii, aplicând 3 amenzi în valoare totală de 6.500 de lei şi a dând 4 avertismente.    

Localităţile care refuză să achite contribuţiile, interdicţie la depozitarea gunoiului pe noile platforme ecologice   

·        „Vom intra cu procedură prealabilă în instanţă, pentru a putea recupera sumele, însă nu cred că va fi suficient ca primarii să înţeleagă că acest proiect este al lor”, a declarat Ioan Cătălin Nechifor, şeful CJ Suceava.

·        La finele lui 2015, se vor încheia lucrările de înfiinţare a două depozite ecologice, precum şi a 5 staţii de transfer, iar din cauza neasigurării contribuţiei locale, Consiliul Judeţean a fost nevoit să recurgă la contractarea unui credit de 20 de milioane de lei.  

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor este dezamăgit că, după 3 ani de când îi tot atenţionează pe primarii localităţilor asociate în vederea realizării Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID), aceştia nu plătesc sumele la care sau angajat pentru implementarea proiectului. Lucrările cu finanţare europeană trebuie încheiate până la sfârşitul anului, în caz contrar existând riscul ca fondurile nerambursabile  de la Uniunea Europeană să  nu mai vină.  „După 3 ani de discuţii cu primarii din judeţ, care s-au asociat cu Consiliul Judeţean, să facă sistemul pentru deşeuri, aceştia încă nu au plătit destul de mulţi bani, în contul contribuţiei pe care şi-au asumat-o. Din nefericire, mai este foarte puţin timp până pe 31 decembrie 2015”, evidenţiază Nechifor.  Astfel, municipiul Suceava are de achitat 2 milioane de lei, Fălticeni-270 de mii de lei, Rădăuţi-700.000 de mii de lei, Vatra Dornei-400 de mii de lei, iar oraşele Gura Humorului-670 de mii de lei şi Siret 400 de mii de lei. 
Dacă dintre localităţile urbane nominalizate unele şi-au onorat în parte obligaţiile, Gura Humorului şi Siret nu au contribuit, până acum, cu niciun leu la noul sistem de gestionare a deşeurilor menajere adunate de pe raza judeţului.
 Preşedintele CJ susţine că dacă ar fi existat bunăvoinţă, sumele datorate ar fi putut fi eşalonate cu uşurinţă pe durata celor 5 ani de implementare a proiectului.   Nechifor a precizat că  serviciul specializat al executivului judeţean va deschide acţiune în instanţă, fiind de părere că acest lucru nu este însă de ajuns. „Lista continuă cu multe alte localităţi, şi chiar nu ştim ce să mai facem, pentru că am zis că vom intra cu procedură prealabilă în instanţă, pentru a putea recupera sumele, însă nu cred că va fi suficient ca primarii să înţeleagă că acest proiect este al lor. 

La Gura Humorului tocmai am închis, cu bani europeni, o groapă de gunoi ecologică şi am făcut o staţie de tratare a apelor, în condiţiile în care nu s-a plătit. De ceea, sunt hotărât foarte ferm ca localităţile în care primarii nu vor plăti, nu vor duce gunoiul la depozitul ecologic. Deci vor rămâne cu deşeurile în comună, oraş sau municipiu. De asemenea, voi face o campanie publică pentru cetăţeni, ca să ştie cine blochează proiectul şi ca să nu existe discuţii ulterioare despre corecţii financiare şi repercusiuni”, a explicat Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. În judeţul Suceava, la finele lui 2015, urmează a se încheia lucrările de înfiinţare a două depozite ecologice la Moara şi Pojorîta, precum şi a 5 staţii de transfer, iar din cauza neasigurării contribuţiei locale, Consiliul Judeţean a fost nevoit să recurgă la contractarea unui credit de 20 de milioane de lei. Valoarea proiectului este de 218.045.617 de lei fără TVA, adică 51.761.570 euro. Durata de implementare  fost stabilită la 52 luni, contractul de finanţare fiind semnat pe 11 aprilie 2011. Finanţarea nerambursabilă este de 184.626.330 de lei, fără TVA, adică de 43.828.209 de euro. 

Sucevenii în vârstă de peste 55 ani de ani, categorie vulnerabilă pe piaţa muncii

·        „Prognozele ne arată semne îngrijorătoare în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei, procentajul acestei categorii crescând, motiv pentru care trebuie luate din timp măsurile social-economice necesare”, spune Mirela Adomnicăi, director executiv la AJOFM.

·        Agenţii economici care angajează persoane mai vârstnice de 55  de ani au parte de subvenţia de 500 de lei pe lună şi încadrat, pntru o perioadă de 12 luni.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava derulează o campanie de informare şi promovarea a conceptului de îmbătrânire activă şi prelungire a vieţii pe piaţa muncii. Mirela Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM, a declarat că proiectul „Fii activ la orice vârstă”  îşi propune conştientizarea importanţei conceptului de îmbătrânire activă atât în rândul şomerilor în vârstă de peste 55 de ani, cât şi în cel al angajatorilor, iar pe de altă parte obiectivul constă în dotarea serviciului public de ocupare cu instrumente specifice de informare, în vederea oferirii de servicii specializate acestei categorii vulnerabile pe piaţa muncii. „Este vulnerabilă, pentru că, în primul rând, angajatorii au o reticenţă în ceea ce priveşte capacitatea acestor persoane în vârstă de peste 55 de ani de a se adapta la cerinţele unui loc de muncă. Pe de altă parte, aceste persoane nu au suficientă încredere şi nu participă în mod activ şi perseverent la căutarea unui loc de muncă. De asemenea, statisticile şi prognozele ne arată semne îngrijorătoare în ceea ce priveşte îmbătrânirea populaţiei, procentajul acestei categorii crescând, motiv pentru care s-a considerat că este necesară luarea din timp a măsurilor social-economice pentru integrarea persoanelor respective”, reliefează şeful AJOFM. Mirela Adomnicăi spune că, în plus, s-a constatat că nu există o mentalitate proactivă la persoanele de peste 55 de ani, în ceea ce priveşte neperceperea beneficiilOR unei vieţi active pe piaţa muncii, dincolo de o vârstă asimilată îmbătrânirii, beneficii care constau  într-o mai mare stimă de sine, graţie autonomiei financiare şi condiţiei de persoană integrată în societate. Campania „Fii activ la orice vârstă”, derulată la nivel naţional de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin intermediul agenţiilor judeţene, face demersuri pentru integrarea persoanelor în vârstă de peste 55 de ani, „recuperarea” fiind susţinută inclusiv prin facilităţi acordate agenţilor economici care le angajează, aceştia din urmă având parte de 500 de lei  pe lună şi încadrat, pe o perioadă de 12 luni. „Prin consiliere şi informare, putem ajuta aceste persoane să-şi găsească un loc de muncă, astfel încât prezenţa pe piaţa muncii să coincidă pentru ele cu momentul în care întrunesc condiţiile pentru pensionare la limită de vârstă”, a evidenţiat Mirela Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM. Proiectul este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor 2007-2013, Axa prioritară 4 „Modernizarea serviciului public de ocupare”, Domeniu major de intervenţie 4.1 „Întărirea capacităţii SPO pentru furnizarea de servicii de ocupare”. În cadrul proiectului au fost realizate 10 broşuri, materiale informative pe care persoanele aflate în căutare unui loc de muncă le găsesc la punctul „self serice” al AJOFM Suceava.