De la 1 ianuarie 2014,

Interdicţie la vânzarea şi livrarea de lapte crud neconform

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava desfăşura, începând de astăzi şi până la finele lunii, în curs, o campanie de informare a producătorilor de lapte cu privire la măsurile obligatorii care trebuie luate de către aceştia pentru ca laptele crud să se încadreze în standardele impuse de Uniunea Europeană. Potrivit DSVSA, de la 1 ianuarie 2014, după expirarea perioadei de tranziţie, va fi interzisă livrarea la centrele de colectare şi unităţile de procesare a laptelui crud care nu se încadrează în numărul total de germeni şi cel de celule somatice. Astfel, vineri, la sediul DSVSA, medicii de veterinari din teritoriu  au fost instruiţi cu privire la cerinţele de calitate impuse de normele UE; căile de contaminare a laptelui; regulile de igienă de respecta la mulsul vacilor; eliminarea din consumul uman a laptelui de la animale bolnave şi a celui care reprezintă modificări de culoare, gust şi miros. Totodată, prezentate vor fi aspecte legate de răcirea şi depozitarea laptelui muls şi de restricţiile referitoare la vânzarea directă sau livrarea către centrele de colectare şi unităţile de procesare. Dr. Dănuţ Corneanu, purtător de cuvânt al DSVSA, informează că, până pe 30 iunie, cu sprijinul autorităţilor locale, vor fi ţinute, pe zone, întâlniri cu producătorii, colectorii şi procesatorii de lapte din judeţul Suceava.  Cu acest prilej, vor fi distribuite şi afişate materiale informative la primării, posturile de poliţie, şcoli, dispensare, biserici, cămine culturale,  pieţe şi târguri. Conform unui ordin al ANSVSA din 2009, privind aprobarea „Programului naţional pentru îmbunătăţirea calităţii laptelui crud de vacă”, numărul total de germeni/ml, la 30⁰C, trebuie să fie mai mic decât 100.000, în timp ce numărul de celule somatice/ml nu poate depăşi limita maximă admisă de 400.000

Ploile prelungite nu au afectat viitoarea recoltă de grâu a sucevenilor

·        „Se întârzie un pic coacerea, însă contăm pe o producţie bună”, precizează şeful Direcţiei pentru Agricultură, Vasile Schipor

Condiţiile meteorologice vitrege din ultima perioadă nu au dăunat viitoarei recolte de grâu a judeţului Suceava. Cel puţin aşa declară Vasile Schipor, directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene Suceava, potrivit căruia, ploile, acolo unde au fost liniştite, au prins foarte bine culturilor agricole.  „Culturile de cereale arată neaşteptat de bine, la orz urmând a se intra la recoltare peste circa 3 săptămâni, iar la grâu, în cel puţin o lună”,  precizează Shipor. Responsabilul DAJ susţine că, de obicei, în luna iunie, atacă bolile foliare, însă menţionează că tratamentele, inclusiv erbicidările,  au fost făcute la timp, iar „bobul este plin şi lanurile închegate”. Schipor recunoaşte că procesul de coacere este un pic întârziat, dar crede că, în perioada următore - aşa cum o arată şi prognoza temperaturile vor fi ridicate şi vor favoriza maturizarea spicelor. „Se întârzie un pic coacerea, însă contăm pe o producţie bună”, evidenţiază şeful DAJ, menţionând că în sudul ţării campania de recoltarea păioaselor este cu circa 3 săptămâni  înaintea celei nord, iar în acea partea a ţării bobul s-ar fi putut să fi încolţit în spic. Vasile Schipor a menţionat că întârziate un pic din cauza precipitaţiilor din ultima vreme sunt erbicidările la porumb, soia şi floarea soarelui, constatând de asemenea, că rodul livezilor, acolo unde nu a fost afectat de vijelii,  este pe calea cea bună.  Cu toate că a plouat mult, pe fondul temperaturilor relativ scăzute, nu au existat codiţii nici pentru proliferarea manei cartofului, Vasile Schipor, şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţene, menţionând că, la această cultură, se mai pot aplica încă tratamentele de rigoare.     

Se apropie termenul prelungit pentru depunerea declaraţiilor de impunere a veniturilor agricole

·        Termenul iniţial a fost 27 mai, Direcţia de Finanţe anunţând că nu se consideră că declaraţiile au fost depuse cu întârziere şi nu vor fi aplicate sancţiuni.  

După ce a fost prelungit, termenul de depunere a declaraţiei fiscale(formularul 221) pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi agricole, determinate pe bază de norme de venit, expiră pe data de 25 iunie 2013, informează într-un Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava. Acest nou termen este valabil pentru toţi contribuabilii, indiferent dacă cei vizaţi au depus sau nu declaraţia până la termenul iniţial de 27 mai 2013. Potrivit responsabililor instituţiei sucevene, nu se consideră depuse cu întârziere şi nu vor fi aplicate sancţiuni în cazul contribuabililor/asociaţilor desemnaţi care fac declaraţiile respective, până pe data de 25 iunie, inclusiv. Modelul formularului precum şi instrucţiunile de completare acestuia pot descărcate de pe pagina web a ANAF sau pot fi obţinute gratuit de la sediul administraţiei finanţelor publice. Pentru completarea corectă a informaţiilor cuprinse în declaraţie, contribuabilii pot beneficia de asistenţă din partea reprezentanţilor acestora. Potrivit Direcţiei Generale a Finanţelor publice Suceava veniturile agricole care fac obiectul impunerii sunt cele realizate din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi alte asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală. Veniturile din activităţile agricole sunt impozitate prin aplicarea cotei de impozitare de 16% asupra normei de venit stabilite pe unitatea de suprafaţă(ha), cap de animal  sau pe familie de albine. DGFP Suceava informează că, în cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei. Pe baza declaraţiei depuse, organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de impunere. Plata impozitului anual, stabilit conform deciziei anuale, se efectuează către bugetul de stat în doua rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 octombrie, inclusiv; 50% din impozit până la data de 15 decembrie, inclusiv. În cazul veniturilor realizate din silvicultură şi piscicultură, plăţile anticipate se fac în 4 rate egale, până ziua de 25, inclusiv, a ultimei luni din trimestru. 

Suceava, prima poziţie în ţară la numărul de cereri pentru sprijinul pe suprafaţă 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava a finalizat campania de primire a cererilor de plată în cadrul schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă, pentru anul 2013. Perioada de depunere a dosarelor a fost 1 martie-15 mai, în timp ce pentru intervalul 16 mai-10 iunie s-au perceput penalizări de 1% pentru fiecare zi de întârziere. După data de 11 iunie 2013, nicio o solicitare de sprijin depusă nu a mai fost admisă. Directorul executiv al APIA Suceava, Eugen Mogoş, informează că numărul cel mai mare de cereri, 57.724, au fost adunate în judeţul Suceava,  acesta fiind urmat de Dolj (50.620 de cereri), Olt (40.900 de cereri) şi Maramureş (40.055 de  cereri). Pe de altă parte, cele mai mari suprafeţe solicitate la plată se regăsesc în judeţele Timiş (535.001 de hectare), Constanţa (498.303 hectare), Dolj (445.027 de hectare) şi Teleorman (434.626 de hectare).  La nivel naţional, în intervalul 1 martie-10 iunie, au fost depuse 1.044.593 cereri, pentru o suprafaţă de 9.883.807 de hectare de terenuri agricole. Din totalul, cererilor 99,9 % au fost înregistrate utilizându-se aplicaţia electronică IPA Online, respectiv pentru 99,88 % din suprafaţa solicitată la plata sprijinului financiar pe suprafaţă. Sprijinul financiar pe suprafaţă este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

La fiecare angajator, câte un lucrător la negru 

Aproape 300 controale pe linia respectării relaţiilor de muncă, au avut, pe parcursul lunii trecutw, inspectorii de muncă suceveni, face cunoscut, Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Potrivit inspectorului şef sucevean, descinderile la firmele din judeţul Suceava s-au lăsat cu 94 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate însumând 175.900 lei.  Controlorii Inspectoratului Teritorial de Muncă au depistat 10 pe angajatori care au primit la muncă persoane fără forme legale de angajare, Butnariu reliefând că, la fiecare dintre aceştia, câte un angajator desfăşura activitate fără contract individual de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă.  Firmele prinse că practicau şi întreţineau munca la negru au primit amenzi care au  totalizat 90.000 de lei. În domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii de muncă suceveni au mai constatat deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, nereguli privind repausul săptămânal, munca suplimentară, încălcarea dispoziţiilor referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de fiecare salariat, precum şi în legătură cu lipsa registrului general de evidenţă a salariaţilor de la sediul angajatorului. În luna mai a anului 2013, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 412 verificări, dintre care 294 în domeniul relaţiilor de muncă şi 118 pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă. Ca urmare a neregulilor constatate, au fost aplicate 274 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 219.400 lei. 

Aproape 3000 de hectare de culturi agricole, distruse sau afectate parţial de grindină şi vijelii

·        Fermierii asiguraţi vor fi despăgubiţi, şeful Direcţiei Agricole, Vasile Schipor, precizând că face demersuri pentru ca restul agricultorilor să beneficieze de eventuale ajutoare de minimis.   

Fenomenele meteorologice periculoase din ultima perioadă au făcut stricăciuni importante în 9 localităţi din judeţul Suceava, anunţă, Vasile Schipor, directorul executiv al Direcţiei Agricole Judeţene Suceava. Este vorba, după cum precizează oficialul DAJ, despre un estimativ de 2.991 de hectare de culturi agricole, distruse sau afectate parţial de căderile masive de precipitaţii, grindină, precum şi de vântul care a bătut cu putere.

Astfel, în Cornul Luncii au avut de suferit 650 de hectare de culturi, în ordine urmând Baia-cu 584 de hectare, Bălcăuţi-500 de hectare, Şerbăuţi-420 de hectare, Rădăşeni-360 de hectare, Bogdăneşti-300 de hectare, Horodnicu de Sus-100 de hectare, Mălini-50 de hectare şi Forăşti cu 26 de hectare. Ploile, grindina şi vijelia au făcut pagube, în principal, pe 1.268 de hectare de porumb şi 810 hectare de grâu, afectate fiind şi 368 de hectare de cartofi, 227 de hectare de ovăz, 146 de hectare de livezi, 57 de hectare de rapiţă, 31 de hectare de soia, 22 de hectare de orz, 20 de hectare de legume, 19 hectare de mazăre şi 3 hectare de căpşuni. Cel mai bătute de urgie au fost Conul Luncii, unde culturile au fost calamitate în proporţie de 100%, precum şi Horodnicu de Sus, cu 70% distrugeri.  Şeful Direcţiei Agricole Judeţene precizează că procesele verbale întocmite de specialiştii instituţiei pe care o conduce vor sta la baza despăgubirilor pe care fermierii asiguraţi ar urma să le primească ulterior. „Agricultorii care nu sunt asiguraţi vor trebui să se prezinte, cu procesul verbal de calamitate, la centrele locale APIA de care aparţin, pentru a fi introduşi în baza de date, astfel încât, la controalele din teren, să poată face dovada că respectivele suprafeţe nu mai sunt în cultură”, subliniază Schipor. Vasile Schipor a evidenţiat că va face demersuri la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a vedea în ce măsură, agricultorii ar putea beneficia de ajutoare financiare de minimis, aşa cum s-au acordat, anul trecut, pentru culturile distruse de secetă.     

Suceava, judeţ bogat în resurse naturale, dar insuficient valorificate   

·        „Aceste resurse sunt exploatate şi prelucrate la un nivel mult mai redus faţă de deceniile anterioare”, se arată într-o informare a APM.

Judeţul Suceava dispune de un preţios „rezervor” de  resurse naturale neregenerabile şi regenerabile, se poate concluziona din analizarea Raportului privind starea mediului în anul 2012, întocmit de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava.

·        Tehnologiile folosite nu mai afectează factorii de mediu la fel ca în perioadele apuse.

Conform sursei citate, în prezent, în judeţul Suceava există şi, sunt exploatate parţial, resurse precum cele de uraniu, minereuri feroase, minereuri neferoase, minereuri nemetalifere şi sare.

Astfel, Compania Naţională a Uraniului Bucureşti, Sucursala Suceava, extrage minereu de uraniu din sectoarele miniere Crucea şi Botuşana; Florexym Trade Impex Bucureşti   exploatează, în carieră, la Mănăila, minereu polimetalic;  Sinarom Mining Group, cu punct de lucru în Iacobeni şi în cariera Ulm, din Bazinul Dornelor se ocupă de extracţia, prin lucrări de suprafaţă, a manganului. Pe de altă parte, Salina Cacica, aparţinând Companiei Naţionale a Sării, extrage şi prepară, prin recristalizare, sare gemă. „Aceste resurse sunt exploatate şi prelucrate la un nivel mult mai redus faţă de deceniile anterioare, tehnologii folosite afectând în măsură redusă factorii de mediu de pe teritoriul judeţului Suceava”, se arată în informarea APM. De asemenea, în judeţul Suceava continuă să fie exploatate roci utile din cariere precum andezitele în Poiana Negri, calcare dolomitice la Pârâul Calului, calcare la Lelici şi Valea Seacă şi serpentinite la Breaza.  

·        Gradul de valorificare a apelor minerale carbogazoase din Bazinul Dornelor este de doar circa 9%.

Judeţul Suceava are mari rezerve de ape minerale, carbogazoase şi necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. Potrivit datelor APM, în zona cristalino-mezozoică din Depresiunea Dornelor, gradul de valorificare a apelor minerale carbogazoase este de doar circa 9%. În Bazinul Dornelor, în exploatare sunt zăcămintele de ape minerale Roşu; Dorna Candrenilor; Poiana Negri; Poiana Vinului; Poiana Coşnei, Dealul Floreni; Moara Dracului şi Izvorul Alb(apă plată); Vatra Dornei (ape minerale terapeutice), precum şi cel de la Negreşti.

Nu trebuie neglijat faptul că, pe teritoriul judeţului Suceava au fost identificate şi resurse de gaze naturale, acestea exploatându-se în zonele Frasin, Todireşti, Valea Moldovei, Comăneşti şi Frătăuţi. În ceea ce priveşte resursele regenerabile, cursurile de apă din judeţ se remarcă prin cantităţi mari de nisip şi pietriş, exploatate prin balastierele amplasate în albiile minore ale râurile Suceava, Moldova şi Bistriţa, precum şi pe unii dintre afluenţii acestora, respectiv Moldoviţa, Suceviţa şi Dorna. Apele stătătoare sunt amenajate în scopul constituirii rezervelor de apă industrială şi potabilă, apărare împotriva inundaţiilor şi piscicultură, cele mai importante acumulări antropice fiind cele 6 lacuri de pe râul Şomuzu Mare.

·        Pădurile constituie o nepreţuită bogăţie naturală a judeţului Suceava, ocupând 49,2% din suprafaţa acestuia.

O importantă resursă o constituie terenurile agricole, care însumează aproximativ 41% din suprafaţa totală a judeţului, suprafaţa arabilă reprezentând 21% din aceasta din urmă. Caracteristicile solurilor extra-montane favorizează, îndeosebi, cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice şi porumbului. Pe de altă parte, pădurile constituie, de asemenea, o nepreţuită bogăţie naturală a judeţului Suceava, ocupând 49,2% din suprafaţa acestuia, respectiv 95,9% din cea a fondul forestier total, care se întinde pe 435.091 de hectare. Nu trebuie uitat faptul că, judeţul Suceava dispune şi de un important fond cinegetic, administrat în 71 fonduri de vânătoare şi piscicole, dar şi de cele mai remarcabile pajişti din ţară. „În vederea protejării acestui valoros capital natural şi asigurării unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale de importanţă regională, naţională, dar şi europeană, în ultimii ani s-au făcut paşi importanţi pe linia implementării directivelor Uniunii Europene privind conservarea habitatelor şi a biodiversităţii”, se precizează în informarea privind starea mediului în anul 2012, întocmită de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava.  

Perioada de vară, lucrări multe cu bani de la bugetul de stat

·        Investiţii de aproape 10 milioane de lei, în alimentare cu apă, canalizare şi drumuri ar urma să se facă în 29 de localităţi ale judeţului Suceava.  

În perioada următoare, în judeţul Suceava vor fi semnate 39 de contracte de finanţare a proiectelor administraţiilor locale şi celei judeţene, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor. „Acestea sunt derulate pe ceea ce au fost, în trecut, OG nr. 7, HG nr. 577 şi OG nr. 40. Între timp acestea s-au comasat, fiind vorba despre investiţii în apă, canal, dar şi drumuri, fiind integrate toate la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”, explică Nechifor. Cele mai multe dintre proiecte, în valoare totală de 6,1 milioane de lei, vizează reţele de alimentare cu apă şi reţelele de canalizare, beneficiare fiind 29 de localităţi ale judeţului. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, cele 10 investiţii „în continuare”, cu alocare de aproximativ 3,5 milioane lei, se derulează în 8 comune, precum şi pe două porţiuni de drumuri judeţene. Cătălin Nechifor susţine că, în cadrul subprogramului „Dezvoltare urbană a municipiilor şi oraşelor”, pentru investiţii în alimentări cu apă şi canalizări, finanţare vor primi, în scurt timp, Frasin, Broşteni, Liteni, Salcea Milişăuţi, Cîmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Cajvana. Subprogramul „Dezvoltarea satului românesc”, cu investiţii se va implementa în Suceviţa, Todireşti, Iaslovăţ, Ostra, Fundu Moldovei, Pătrăuţi, Gălăneşti, Hînţeşti, Dolheşti, Panaci, Pojorîta, Stulpicani şi Vadu Moldovei. Pentru canalizare şi staţii de tratare-epurare, fonduri vor primi Putna, Suceviţa, Dorneşti, Forăşti, Frătăuţii Noi şi Gălăneşti. „Parte dintre acestea localităţi primesc sume în primă instanţă, cu prioritate, altele, pentru că sunt şi alte programe, vor beneficiari de finanţări ulterior”, reliefează şeful administraţie judeţene. Pe latura infrastructurii rutiere judeţene, se vor continua investiţiile de reabilitare şi modernizarea a două drumuri clasificate ca drumuri judeţene, adică DJ 176 Vama-Vatra Moldoviţei şi DJ 209H, Baia-Cornu Luncii. „Iată că există finanţare, front de lucru şi ne dorim ca banii de la bugetul de stat să ajungă cât mai repede, să vedem că perioada de vară însemnă şi lucrări multe, în judeţul Suceava”, a conchis preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.        

Producţia agricolă a judeţului Suceava, afectată de ploi şi grindină 

·        Fenomenele meteorologice extreme au făcut stricăciuni mari în 7 comune, anunţă prefectul de Suceava, Florin Sinescu.

Atenţionarea meteorologică de cod galben sub care stat judeţul Suceava, pe durata a 3 zile, a făcut importante stricăciuni, mai ales la infrastructura rutieră, dar şi în agricultură, a declarat ieri, prefectul Florin Sinescu. Reprezentantul Guvernului în teritoriu crede că, din cauza ploilor, însoţite de căderi de gheaţă, producţia agricolă va avea mult de suferit în acest an. „Au fost câteva fenomene extrem care au creat probleme la nivelul judeţului şi vorbim, în primul rând de ploi torenţiale, de grindină şi vijelii, care au afectat infrastructura rutieră şi culturile agricole. Marea problemă pe care o avem este în acest din urmă domeniu, pentru că grindina a făcut mari stricăciuni”, a reliefat şeful serviciilor desconcentrate, subliniind că unele localităţi au fost lăsate în beznă din cauza căderii liniilor electrice şi posturilor de transformare. Prefectul de Suceava susţine că lucrul cel mai important  este că acela că râurile şi pâraiele din judeţ nu şi-au ieşit din matcă, în perioada aceasta nefiind consemnate inundări ale perimetrelor locuite. Cele mai afectate au fost comunele Şerbăuţi, Muşeniţa, Vicovu de Sus, Cornul Luncii, Mălini, Rîşca, Rădăşeni, în care potrivit prefectului Sinescu, au intervenit atât Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cât şi comitetele locale. „În continuare, se va realiza o evaluare a tot ceea ce înseamnă pagubele şi vom avea o imagine completă în zilele următoare. Important este că nu avem localităţi izolate, poduri şi podeţe rupte, ci doar zone colmatate şi terasamente balastate de drumuri comunale, care au fost  afectate de precipitaţiile căzute”, a declarat reprezentatul Guvernului în judeţul Suceava.  Prefectul Florin Sinescu relevă că, împreună cu autorităţile locale, se caută soluţiile de rezolvare a problemelor cauzate de vremea rea,  astfel încât orice activitate să se desfăşoare în condiţii normale.

Finanţele publice verifică legalitatea încredinţării directe a lucrărilor pentru îndepărtarea efectelor inundaţiilor

·        Pe de altă parte, există suspiciuni conform cărora contravaloarea facturilor nu ar fi pe măsura volumului de lucrări şi nici a calităţii acestora.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava verifică, în cadrul unei acţiuni desfăşurate la nivel naţional, respectarea reglementărilor legale în vigoare privind încredinţarea prin negociere directă a contractelor de lucrări pentru remedierea efectelor inundaţiilor care s-au abătut asupra judeţului Suceava în anii 2008 şi 2010. Cel puţin aşa declară preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, care precizează că acestea survin înregistrării unui număr mare de facturi emise în acea perioadă, şi neachitate încă, banii respectivi constituindu-se ca arierate ale unităţilor administrativ-teritoriale care au beneficiat de intervenţiile în cauză. Pe de altă parte, există suspiciuni conform cărora contravaloarea facturilor nu ar fi pe măsura volumului de lucrări şi nici a calităţii acestora. Şeful executivului judeţean susţine că există multe societăţi comerciale din judeţul Suceava care au înregistrate facturi emise şi neachitate încă din anii 2009, 2010 şi 2011. Printre firmele de construcţii cu cele mai mari sume de încasat de la primării se numără  Test Prima, SUCT şi Con Bucovina, care au executat lucrări de îndepărtare a efectelor inundaţiilor din 2008 şi 2010. În perioadele respective, fiind vorba despre forţă majoră, execuţia a făcut obiectul încredinţării directe şi „poate că, nu întotdeauna, lucrările au fost, calitativ şi în cuantum financiar, în conformitate cu costurile reale”. „Ştiu că, în acest moment, cei de la Direcţia de Finanţe, sunt într-o acţiune, derulată la nivel naţional, pentru a verifica aceste arierate şi a vedea dacă sunt în conformitate bugetele care au existat, cu hotărârile de consiliu local, în atenţie fiind toate aspectele privind legalitatea încredinţării contractelor de lucrări”, a explicat Nechifor. Şeful administraţiei judeţene sucevene a ţinut să precizeze că nivelul arieratelor a scăzut în mod semnificativ în judeţul Suceava, exprimându-şi speranţa că, printr-o rectificare pozitivă a bugetului de stat, acestea se vor diminua şi mai mult. „Există bani în trezorerie, care vor fi la dispoziţia autorităţilor pentru plata de arierate, în trimestrul al treilea, respectiv trimestrul al patrulea. Evident, sperăm şi în acea rectificare de la nivel naţional, care să fie pozitivă, în aşa fel încât să putem face redistribuire acolo unde este nevoie şi unde nu sunt  alte resurse la nivel local”, a explicat Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului judeţean Suceava.   

Sâmbătă,

Peremiştii merg  să-l detroneze pe Vadim

La Plenara Consiliului Naţional al Partidului România Mare, membrii organismului vor propune alegerea unei noi componenţe a conducerii acestei structuri, precum şi înlocuirea lui Corneliu Vadim Tudor din funcţia de preşedinte al formaţiunii politice. Liderul organizaţiei judeţene Suceava a PRM, Gheorghe Acatrinei, membru al comitetului de iniţiativă, spune că, văzând că treburile sunt serioase, tribunul Corneliu Vadim Tudor încercat să  amâne data plenarei, însă Consiliul Naţional al PRM se va întruni mâine, aşa cum s-a stabilit.

Acatrinei spune că din cei 27 de membri ai biroului permanent judeţean al PRM Suceava, 25 s-au exprimat ferm pentru detronarea lui Corneliu Vadim Tudor. Acatrinei spune că majoritatea filialelor PRM din ţară se exprimă în acelaşi sens, de la Suceava, cu respectivul mandat mergând, la Bucureşti, 11 peremişti care fac parte din Consiliul Naţional.  „S-a ajuns la concluzia că trebuie făcută o analiză foarte atentă şi înlocuit tot, pentru că, cu cârpeli, înainte nu se mai poate merge”, a precizat ex-senatorul de Suceava.  Gheorghe Acatrinei susţine că, la preşedinţia Partidului România Mare,  trebuie să ajungă un om cu prestigiu şi cu autoritate.  „Trebuie să fie un om care demonstrează calităţi de lider, că poate avea grijă de oameni, că are capacitatea de a conduce o formaţiune de asemenea nivel, astfel încât să poată să ajungă la guvernare şi să-şi aplice programul”, a reliefat preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare.            

Pentru consumul din vara acesta,

Termica vrea să scumpească gigacaloria de două ori şi jumătate

·        La ANRE, societate de termoficare cere o creştere de la 185 de lei la 511 lei, invocând  liberalizarea tarifului la gaze naturale.

·        Primarul Lungu recomandă sucevenilor să rămână branşaţi la sistemul centralizat, întrucât Adrem Invest va livra energie ieftină, la 143 de lei pe gigacalorie, adică la jumătatea tarifului de la Termica.

Societatea comercială Termica Suceava a trimis o solicitare la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prin care propune ca noul tarif al energiei termice livrate populaţiei să fie de gigacalorie de 511 lei, inclusiv TVA, iar pentru instituţii publice şi agenţi economici-de 587 de lei, inclusiv TVA. Cererea vizează perioada mai-decembrie 2013, până la punerea în funcţiune a noii centrale în cogenerare de înaltă eficienţă, primarul Sucevei, Ion Lungu accentuând că, în aceste circumstanţe  proiectul de amenajarea a centralei Adrem Invest din Lunca Sucevei, îşi dovedeşte, o dată în plus, justificarea. Primarul evidenţiază că noul tarif va afecta bugetul local, de la care sunt plătite utilităţile pentru unităţile de învăţământ preuniversitar. „Conform intenţiei Termica însemnă că Primăria ar trebui să plătească, pentru şcoli, o gigacalorie de aproape 600 de lei, 6 milioane de lei vechi, adică o diferenţă  de 326 de lei faţă de  tariful de referinţă de 165 de lei. Din punctul de vedere al efortului financiar sunt nişte sume enorme, iar acest lucru confirmă, încă o dată, că deciziile luate până acum, se justifică”, relevă şeful administraţiei locale.         

·        Lungu nu a vizat solicitarea Termica, acesta urmând a fi supusă analizei plenului deliberativului local.

Solicitarea, care se referă la agentul termic produs în centrala pe gaze naturale a Termica, a fost înaintată şi municipalităţii, şeful executivului precizând că nu a vizat-o şi că aceasta urmează a fi supusă analizării în Consiliul Local. „Nu pot să îmi mai permit aşa ceva, pentru că sunt nişte sume foarte mari. De aceea voi intra în Consiliul Local, să vedem ce este de făcut”, a reliefat primarul municipiului Suceava, menţionând că diferenţele în cauză sunt foarte mari şi nu mai pot fi suportate de către Primărie.  

Primarul Lungu recomandă sucevenilor să rămână branşaţi la sistemul centralizat de termoficare, întrucât, din noiembrie, Adrem Invest, prin noua centrală, va livra, la gardul centralei, energie ieftină, la 143 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA, edilul şef expicând că aceasta este la jumătatea celei de la Termica.   

De precizat ar fi, însă, că la tariful Adrem Invest, Termica, în calitate de concesionar al reţelelor, va adăuga şi contravaloarea transportului şi distribuţiei, în valoare de circa 80 de lei pe gigacalorie. În concluzie, la iarnă, populaţia urmeaz[ a achita, pentru fiecare gigacalorie, un total de aproximativ 260 de lei.               

După ani de procese cu TASA,

Societatea de transport călători ar putea avea propriul ei sediu    

·        Întrucât finanţarea serviciului de transport metropolitan de călători nu acceptă litigii legate de patrimoniu,  pentru TPL se va amenaja un punct de lucru la ieşirea din Suceava înspre Fălticeni.

Societatea de transport public local de călători TPL îşi va muta parcul de autobuze şi microbuze pe un nou amplasament, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Decizia survine intenţiei municipalităţii  sucevene şi localităţilor membre ale Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară „Zona Metropolitană Suceava” să depună un proiect de finanţare a unui serviciu de transport public metropolitan în comun. Proiectul în cauză este condiţionat inclusiv de situaţia juridică a terenului firmei municipale de transport, iar TPL şi societatea Transporturi Auto tocmai se află într-un litigiu care are un asemenea obiect.  „Prima problemă care se pune, este cea privind situaţia patrimoniului, proprietatea. După cum se ştie, suntem într-o situaţie conflictuală cu cei de la TASA, procesele durând de 7 ani de zile. În prezent, am ajuns la un soi de înţelegere punctuală, în ceea ce priveşte unele executări silite la adresa TPL, însă această situaţie dificilă persistă, societatea municipalităţii deschizând, şi ea mai multe, procese. Aşa cum stă situaţia acum, există premise şi pentru alţi ani buni de conflicte În justiţie”, a reliefat Lungu. Edilul şef  spune că, pe masa legislativului municipal, va fi pus un proiect de hotărâre privind înfiinţarea unui punct de lucru al TPL în preajma Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, la ieşirea din municipiul Suceava, înspre Fălticeni. În zonă, Primăria a preluat, de la aceasta din urmă instituţie, prin hotărâre a guvernului, 12 hectare, teren desinat înfiinţării viitorului Complex sportiv al Sucevei. Din total, o suprafaţă de 2 hectare, prevăzută pentru serviciile tehnice ale Complexului, vor fi orientate înspre noile amenajări necesare funcţionării punctului de lucru al TPL.

·        Instanţa a obligat municipalitatea să achite, către  TASA, chirii neachitate şi penalităţi în valoare de 318.000 de euro.

Locul ales se bucură de avantajul că, în preajmă, la 300 de metri, au fost construite blocurile ANL şi cel pentru evacuaţii din casele naţionalizate, iar reţele de utilităţi sunt la dispoziţia constructorilor, fără prea mari investiţii suplimentare. „Vrem să avem un sediu stabil pentru societatea de transport public local”, a  conchis primarul reşedinţei de judeţ, Ion Lungu.          

Reamintim că, la începutul anului 2005, compania Atlasib, deţinătoarea TASA, a fost declarat câştigătorul licitaţiei organizată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava, pentru vânzarea activelor societăţii de transport public de persoane TPL. La mezat au fost scoase clădirea administrativă şi garajele societăţii,  ale căror valoare se ridica la 5,5 miliarde lei vechi, precum şi mai multe utilaje.  Finanţele sucevene au organizat această licitaţie în vederea recuperării unor debite de 46 miliarde  de lei vechi lei, pe care TPL le avea  către bugetul consolidat la statului. Litigiul este are la bază faptul că TPL este proprietarul terenului de pe strada „Aurel Vlaicu”, iar TASA, cel al halelor şi platformele betonate amenajate pe respectiva suprafaţă. Recent, instanţa a obligat municipalitatea suceveană să achite, către  societatea Transporturi Auto S.A. Suceava, membră a holdingului sibian Atlasib, chirii neachitate şi penalităţi aferente în valoare de 318.000 de euro.

Primăria Suceava nu găseşte furnizor de recuzită medievală

·        La bătaie a fost scoasă suma de 120.000 de lei, licitaţia pentru costumele care vor fi folosite la festivalul de artă medievală nefiind onorată de vreun ofertant.  

Licitaţia organizată de Primăria municipiului Suceava pentru achiziţionarea de costume medievale nu s-a bucurat de succes.   

Pentru adjudecarea sumei de aproape 120.000 de lei scoase la bătaie de municipalitate nu s-a înregistrat nicio ofertă, primarul Ion Lungu opinând că „licitaţia este una mai sensibilă, mai pretenţioasă”. „Din păcate, nu s-a prezentat nimeni la această licitaţie”, a relevat Lungu. Edilul şef a arătat că, potrivit cerinţelor din caietul de sarcini, câştigătorul ar urma să realizeze 10 corturi şi 20 de tipuri de costume medievale. Cât priveşte acest din urmă aspect, este vorba despre costume pentru voievodul Moldovei, boieri moldoveni, domniţe, oşteni moldoveni, slujitori moldoveni, gâde, orăşeni, oşteni otomani, spahii otomani, oşteni tătari, nobili poloni, nobili unguri, nobili veneţieni, nobili germani, medic german, cărturar moldovean şi copil de boier moldovean. „În concluzie, licitaţia va fi reluată şi încercăm să fim optimişti că se vor înscrie firme de specialitate care lucrează pentru teatre sau alte domenii în care este folosit acest gen de recuzită”, a subliniat primarul Sucevei, Ion Lungu.   Achiziţionarea de îmbrăcăminte şi obiecte de recuzită se va face  cadrul proiectului „Perlele medievale-Suceava, Hotin Soroca”. Acestea vor face parte din patrimoniul municipalităţii sucevene, urmând a fi folosite cu prilejul evenimentelor care vor fi organizate la Cetatea de Scaun a Sucevei.  Proiectul „Perlele medievale Suceava, Hotin, Soroca” este finanţat de Uniunea Europeană în cadrul Programului Operaţional Comun „România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013”. Obiectivele constau în promovarea turistică a cetăţilor medievale din Suceava, Soroca şi Hotin, valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, prin restaurarea monumentelor şi cetăţilor medievale; creşterea calităţii serviciilor turistice în zona trasnfrontalieră; integrarea monumentelor istorice în circuitul turistic internaţional, precum şi implicarea actorilor locali în dezvoltarea pieţei turistice.  

Sanitar-veterinari suceveni au sechestrat 25 de caserole cu pastă de mici din lotul cu salamonella

·        Siguranţa consumatorilor şi sănătatea publică nu au fost afectate”, precizează dr. Dănuţ Corneanu, responsabil  relaţii cu mass media al DSVSA.

În urma notificării primite prin sistemul rapid de alertă pentru alimente şi furaje, prind punerea în consum a cărnii de mici suspecte de infestare cu salmonella, inspectorii sanitar-veterinari suceveni au verificat cele 3 filiale ale Kaufland România SCS, informează Dănuţ Corneanu, responsabil  relaţii cu mass media al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. În urma controalelor, s-a constatat că, în municipiul Suceava nu au existat intrări din lotul cu probleme, în timp ce la Fălticeni inspectorii DSVSA au dispus retragerea de la comercializare şi reţinerea sub sechestru sanitar-veterinar a 16 caserole de pastă de mici, a câte 1 kg fiecare. La filiala din Rădăduţi a Kaufland România SCs s-au luat aceleaşi măsuri, în cazul a 9 caserole din produsul amintit.      

„Prin acţiunile întreprinse şi promptitudinea cu care s-a acţionat, siguranţa consumatorilor şi, implicit, sănătatea publică nu au fost afectate”, a precizat dr. Dănuţ Corneanu.

Pasta de mici  cu carne de pasăre  „Delicia” a fost preparată la o unitate de procesare din Piatra Neamţ, sortimentul fiind livrat de către Kaufland România SCS, din depozitul frigorific din Ploieşti, la  filialele din ţară, printre care şi cele 3 din judeţul 

Datorii de 16 milioane de lei ale populaţiei la apă rece    

·        „Suntem în luna şasea, iar datoriile sunt la fel ca la începutul anului”, arată viceprimarul Ovidiu Doroftei, care precizează că ritmul scăzut de plăţi se răsfrânge şi asupra Primăriei, care a girat debitele ACET către E.on. 

Societatea de utilităţi comunale ACET Suceava avea de încasat, la începutul acestei luni, de la consumatorii casnici din municipiul Suceava circa 16 milioane de lei, sumă care nu includea şi factura aferentă serviciilor din luna mai.  Bogdan Cristache, directorul adjunct al firmei la care municipalitatea suceveană este acţionar majoritar, spune că, în principiu, situaţia restanţelor s-a mai ameliorat, însă, dacă volumul plăţilor nu va spori, datoria  se va întoarce la vechiul nivel. Viceprimarul Ovidiu Doroftei constată că ACET nu se confruntă  cu o situaţie nu tocmai fericită, chiar dacă prin votul deliberativului local, Primăria s-a pus garant la achitarea debitelor societăţii către compania E.on. Adjunctul şefului executivului local relevă că populaţia nu-şi onorează aşa cum ar trebuie obligaţiile către operatorii de utilităţi, iar de 5 luni, blocajul nu mai conteneşte. „Suntem în luna şasea, iar datoriile sunt la fel ca la începutul anului. Datoriile foarte mari către ACET grevează şi Primăria, care a girat cu nişte sume debitele acesteia că furnizori. Însă, suntem nevoiţi şi ne dorim să susţinem şi această societate, după ce, la Termica, în urma creditului contractat, problema s-a rezolvat, în mare parte”, a subliniat Ovidiu Doroftei.         

În lunile februarie şi martie, potrivit directorul adjunct Bodan Cristache, pe raza urbei reşedinţă de judeţ, au fost făcute debranşări ale unor scări de bloc din cadru a 15 asociaţii de proprietari. Acestea nu au durat decât 2-3 zile, după care s-a procedat de încheierea de grafice de eşalonare a debitelor, în urma cărora doar 4 dintre asociaţii proprietarii au înţeles să-şi achite restanţele. La începutul lunii iunie, situaţia s-a inversat, rămânând doar 4 asociaţii care nu şi-au respectat în totalitate angajamentele de plată. Dintre acestea din urmă, două au achitat sume nesemnificative, motiv pentru care s-a procedat la sistarea furnizării apei reci, pe scări de bloc, la Asociaţia nr. 47, de pe strada „Lalelelor” şi Asociaţia nr. 36 „ANL-Burdujeni”. Ulterior, venind cu documente doveditoare ale acţiunilor de executare silite a rău platnicilor, precum şi a unor plăţi suplimentare, livrarea serviciului de alimentare cu apă potabilă a fost reluată.   

Primăria Suceava ar putea angaja firme specializate în recuperarea dărilor de la rău platnici 

·        „Am primit oferte de la firme private, care se oferă să încaseze aceşti bani”, precizează primarul Ion Lungu, menţionând că va propune Consiliul Local să adopte a această soluţie de încasare a celor 500 de miliarde de lei vechi.

La Primăria municipiului Suceava, lucrurile sunt destul de complicate din punct de vedere financiar, subliniază Ion Lungu, şeful administraţiei locale sucevene, referindu-se la  restanţele la plata impozitelor şi taxelor locale pe care contribuabilii suceveni le au la bugetul local. Acesta însumează circa 50 de milioane de lei, cele mai mare parte revenind populaţiei, inclusiv din amenzi.  În aceste condiţii, Lungu nu exclude folosirea firmelor specializate în recuperare, menţionând că primit oferte în acest sens.  „Avem, foarte mult de încasat de la populaţie, iar pe de altă parte am primit oferte de la firme private, care se oferă să încaseze aceşti bani. Nu ştiu cât este de legal, vom analiza şi vom veni în Consiliul Local cu o propunere, pentru că trebuie să facem ceva să încasăm cele 500 de miliarde de lei vechi, în aşa fel încât să putem mergem mai departe”, a declarat ocupantul fotoliului din Areni.       

·        „Se pune problema adoptării insolvenţei primăriilor, de aceea trebuie să fim atenţi să nu ne întindem mai mult decât ne ţine plapuma”, arată edilul şef.

Şeful a executivului municipal evidenţiază că, din, păcate, după cum s-a văzut şi din statisticile oficiale, foarte multe societăţi au declarat procedura de insolvenţă, amenzile fiind, de asemenea, sunt foarte greu de încasat. Lungu remarcă, totuşi, şi un aspect pozitiv, acela că deficitul secţiunii de funcţionare a bugetului local, după primul trimestru al anului, este de 3,4 milioane de lei, mai mic cu 6,9 milioane de lei faţă de cele dintâi 3 luni ale anului trecut şi cu 6,6 milioane de lei sub cel de la finele lui 2012. Potrivit edilului şef, aceasta înseamnă că încep să dea roade eforturile Finanţelor, pe linia acţiunii de achitare a arieratelor, precum şi de neangajare a altor cheltuieli, decât dacă sunt plătite cele vechi. „Este bine să facem o regularizare,  reglementare, o echilibrare contabilă, în aşa fel încât să avem o situaţie solidă la Primărie, pentru că se pune problema adoptării Legii insolvenţei primăriilor. Sigur, nu este cazul Primăriei municipiului Suceava, însă trebuie să fim atenţi să nu ne întindem mai mult decât ne ţine plapuma”, a conchis primarul Sucevei, Ion Lungu.  

Prezenţa slabă la urne nu va legitima noua Constituţie a României

Constituţia României, nu trebuie afectată în esenţa ei, la actul fundamental al ţării fiind necesare doar unele amendamente şi modificări, opinează Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare. Acatrinei ţine foarte mult la articolul 1 al Constituţiei, cel care prevede că  „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, politicianul sucevean subliniind că, „de acesta nu trebuie să se atingă nimeni”. Ex-senatorul PRM de Suceava este nemulţumit şi de faptul că din comisia care întocmeşte proiectul legislativ „fac parte oameni  subţiri”. „La o Constituţie modernă nu pot lucra decât marii specialişti ai dreptului naţional şi internaţional, cu consultarea teoreticienilor, specialiştilor şi practicienilor în domeniu”, reliefează Acatrinei, adăugând că la şefia comisiei care pregăteşte importantul proiect legislativ nu trebuia să stea copreşedintele USL, Crin Antonescu, ci un jurist academician. Liderul PRM iterează că actul suprem nu trebuie, de asemenea, să aibă în vedere doar organizarea teritoriala-administrativă, funcţionarea organelor centrale şi regionale ale administraţiei publice de stat, ci şi reglementări care să privească securitatea socială a cetăţeanului. Aceasta în condiţiile în care, starea de sănătate a populaţiei este în continuă degradare, iar nivelul de trai scade. „Constituţia nu trebuie să prevadă doar reglementări statale, esenţiale fiind prevederile care privesc poporul, cel care, de altfel, este chemat la referendum să valideze actul suprem”, accentuează preşedintele PRM Suceava. Acatrinei nu este de acord nici cu cvorumul de 30% din numărul total al electorilor, susţinând că o prezenţă slabă la urne nu va legitima Constituţia României. „Sunt convins că, la contestaţia făcută de opoziţie, Curtea Constituţională va respinge acest cvorum”, a conchis Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare. 

Zona policentrică Suceava-Botoşani, o regiunea mai mică în nordul Moldovei 

·        „Vrem să ne unim cu Botoşani şi să constituim o contrapondere la Iaşi, care este favorit în cursa pentru banii europeni, în perioada 2014-2020”, declară Ion Lungu, primarul Sucevei.

În cursul acestei săptămâni, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, se va întâlni cu omologul său Ovidiu Portariuc, edilul şef al municipiului Botoşani. Potrivit şefului executivului sucevean, în cadrul întrevederii va fi abordată strategia de dezvoltare comună a zonei policentrice Suceava-Botoşani. „Prin acest demers, vrem să ne unim cu Botoşani şi să constituim o contrapondere la Iaşi, care este favorit în cursa pentru banii europeni, în perioada 2014-2020. Acesta deoarece, una dintre priorităţile Uniunii Europene este promovarea dezvoltării teritoriale policentrice şi echilibrată, o mare atenţie acordându-se dimensiunii teritoriului şi mărimii populaţiei”, evidenţiază şeful administraţiei locale sucevene, iterând că cele două capitale de judeţ, Suceava şi Botoşani se află aproape unul de altul, respectiv la circa 35 km  distanţă. Lungu precizează că viitoarea structură policentrică, alături de asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană” Suceava reprezintă un important atu pe linia accesării de finanţare comunitară nerambursabilă în noul exerciţiul bugetar al Uniunii Europene. „Vrem să atragem cât mai mulţi bani în această parte ţării, în acest sens, un rol foarte important avându-l şi Zona Metropolitană Suceava”, a iterat edilul şef sucevean, Ion Lungu. În vederea concretizării iniţiativei, cele două deliberative locale trebuie să aprobe hotărâri separate de asociere a municipalităţilor, strategia comună cuprinzând oportunităţi comune de dezvoltare. Dezvoltarea policentrică este un concept relativ nou pentru România, acest proces fiind iniţiat prin HG nr. 998/2008, prin care au fost declarate, drept poli de creştere, municipiile Braşov, Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara, iar ca poli de dezvoltare urbană, Arad, Baia Mare, Brăila, Bacău, Deva, Galaţi, Oradea, Rîmnicu Vîlcea, Piteşti, Tîrgu Mureş, Sibiu, Satu Mare şi Suceava.

Din cauza erodării digului Sucevei,

Depozitul de zgură şi cenuşă de la Termica, ameninţat de viituri 

·        Conform unei statistici a APM, pe malul Sucevei sunt depozitate peste de 4 milioane de tone de reziduuri din ardere.

Digul de pe râul Suceava este erodat de ape şi slăbit în dreptul depozitului de reziduuri de ardere de la Centrala Electrică de Termoficare, a semnalat ieri, şeful Termica, Ovidiu Dumitrescu. „Există un punct slab pe digul din dreptul depozitului de zgură şi cenuşă. Acesta a apărut încă din urmă cu vreo doi ani, în timpul ultimelor inundaţii”, a declarat responsabilul sucevean, în cadrul video-conferinţei de la sediul Prefecturii Suceava.  Directorul general al firmei de termoficare a evidenţiat că a fost întocmit un proiect de refacere a apărării de mal din zona cu pricina, valoarea investiţiei ridicându-se la 2,8 milioane de lei. Însă, deoarece nu au fost găsite fondurile necesare, lucrarea de protejare a depozitului rezultat din arderea huilei a stagnat. „Există documentaţie, autorizaţie de construire, numai bani nu sunt. Ca atare, lucrările nu sunt efectuate”, a precizat şeful producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic. Ovidiu Dumitrescu  a precizat că proiectul este al Termica, însă, între timp, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a dat câştig de cauză Primăriei, iar cele circa 156 de hectare de terenuri aferente obiectivului din Lunca Sucevei au fost date în proprietatea municipiului Suceava. Conform unei statistici a Agenţiei pentru Protecţia Mediului, pe malul Sucevei sunt depozitate peste de 4 milioane de tone de reziduuri din ardere. În 2007, Termica a întocmit un studiu de fezabilitate pentru înlăturare pericolului pe care îl reprezintă zgura şi cenuşa de pe malul râului Suceava.  Între timp, o parte din groapa de zgură şi cenuşă a CET a fost acoperită cu pământ excavat de pe şantierele deschise în ultimii ani pe teritoriul municipiului Suceava. Haldele de cenuşă şi zgură a Centralei Electrice de Termoficare(CET), administrate de societatea comercială Termica,  trebuie închise şi ecologizate până în anul 2015. În următorul interval de timp, obligatorie este sistarea depozitării, acoperirea cu depozitelor cu pământ şi înierbarea întinderilor cu reziduuri rezultate din procesul de ardere al cărbunelui în scopul producerii a energiei electrice şi energiei termice.