Conturile Termica, blocate din cauza nerespectării graficului de achitare a cărbunelui   

·        Primarul Lungu spune că a fost plătit un alt furnizor de huilă, conducerea societăţii de termoficare  trebuind să-şi rezolve singură problemele cu Unicom Holding.

·        Primăria orientat înspre firma din Lunca Sucevei 29,5 milioane de lei, edilul şef susţinând că, practic, datoriile către Termica au fost lichidate.         

Primarul Ion Lungu, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă,  Primăria municipiului Suceava „şi-a făcut, cu vârf şi îndesat” datoria faţă de societatea comercială Termica. Lungu face această afirmaţie pe fondul blocării conturilor firme de termoficare de către furnizorul de cărbune Unicom Holding.

Şeful executivului local spune că, luând în calcul şi actualul credit de 12 milioane de lei, contractat de Primărie de la Ministerul de Finanţe, înspre societatea din Lunca Sucevei a fost orientată suma de 29,5 milioane de lei, adică de circa 6,7 milioane de euro.  La această sumă s-ar adăuga încă 4 milioane de lei pe care municipalitatea îi plăteşte, eşalonat, către Termica, în contul datoriilor pe care operatorul de termoficare le are către ACET, pentru apa folosită la prepararea agentului termic, Lungu considerând că, „practic, astăzi, Primăria nu mai are nicio datorie faţă de Termica”.  „După 4 runde de discuţii pe care le-am avut la Bucureşti, am reuşit să obţinem acel credit pentru Termica, în valoare de 120 de miliarde de lei vechi. A fost nevoie de modificarea OG nr.3, printr-un nou articol, care să prevadă că pot beneficia de aceste sume şi operatorii din termoficare. N-a fost simplu, însă  convenţia de finanţare a fost semnată, iar banii au intrat în cont în cursul zilei de marţi. Urmează să aibă loc o şedinţă extraordinară a Consiliului Local, în cadrul căreia bugetul va fi rectificat cu suma de 120 de miliarde de lei vechi, luată cu titlul de credit, astfel încât să o putem vira către societatea de termoficare”, a precizat şeful municipalităţii sucevene.      

Ion Lungu a precizat că Unicom Holding a blocat conturile Termica pe motiv că acesta din urmă nu a respectat graficul de eşalonare a celor 15 milioane de lei, contravaloare a huilei furnizate, „fiind plătit un alt furnizor de cărbune”. „Le-am arătat celor de al Unicom Holding documentele doveditoarea. Le-am spus că Primăria trebuia să dea, la Termica, până la 31 mai 250 de miliarde de lei vechi şi am dat 295 de miliarde lei vechi, deci ne-am făcut datoria. Mai departe, acestea chestiuni trebuie  rezolvate cu conducerea societăţii de termoficare”, a încheiat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. 

Inspectorii fiscali suceveni, descinderi în domeniile cu grad ridicat de evaziune

·        În primul trimestru al anului, aceştia au întocmit 5 sesizări penale, prejudiciul cauzat fiind estimat la 3,5 milioane de lei.

·        În centrul atenţiei sunt domeniile energetic, alcoolului, tutunului, pieţelor agro-alimentare, transportului, turismului, construcţiilor, lemnului şi cel al forţei de muncă.

În cel dintâi trimestru al anului 2013, lucrătorii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava au avut mai multe descinderi la agenţii economici din judeţ, verificat fiind modul de calculare, evidenţiere şi virare, în cuantumul şi la termenele stabilite de lege, a obligaţiilor faţă de bugetul consolidat al statului. Oana Apetrea, de la compartimentul „Relaţii cu presa” al DGFP, informează că prioritate a fost acordată unităţilor care desfăşoară activităţi în domenii cu grad ridicat de risc de producere a evaziunii fiscale, respectiv în cele energetic, alcoolului, tutunului, pieţelor agro-alimentare, transportului, turismului, construcţiilor, lemnului şi în cel al forţei de muncă. Pe de altă parte, în atenţie au stat şi agenţii economici care înregistrează restanţe la plată, nu depun deconturi sau care au taxa pe valoare adăugată de rambursat, în mai multe luni dintr-un an, şi nu solicită rambursarea acesteia. Astfel, la contribuabilii persoane juridice, inspectorii fiscali au avut 250 acţiuni de control, în urma cărora, la bugetul consolidat al statului ar trebui să ajungă sume suplimentare în valoare de 7,69 de milioane de lei. Firmelor prinse în neregulă li s-au dat amenzi de 47.900 de lei, pierderea fiscală fiind diminuată cu 399.277 lei. Pentru  recuperarea a 4,44 milioane de lei, instituite au fost 10 măsuri asigurătorii şi, totodată, s-au întocmit 5 sesizări penale, prejudiciul cauzat prin aceste infracţiuni fiind estimat la 3,5 milioane de lei. Trei dintre sesizările penale vizează pe agenţi economici din domeniul exploatării şi prelucrării lemnului, cu un prejudiciu estimat de 3,4 milioane de lei. Inspectorii fiscali suceveni au făcut câte o sesizare penală pentru o firmă de transport, care ar fi prejudiciat bugetul consolidat al statului cu peste 286.000 de lei, precum şi pentru o societate de construcţii, care ar fi adus un prejudiciu de  peste 101.000 de lei.     

 La contribuabili persoane fizice, lucrătorii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava au desfăşurat 292 acţiuni, dintre care 248 inspecţii fiscale generale, 37 de inspecţii fiscale parţiale, un control inopinat, 3 controale încrucişate şi 3 cercetări la faţa locului.

Eugen Girigan, administrator special:

Ca să existe, societatea de Drumuri şi Poduri trebuie să aibă de lucru

·        Deşi legea insolvenţei este îngăduitoare cu firmele aflate în reorganizare, la licitaţie societăţile respective sunt defavorizate.

Societatea de Drumuri şi Poduri Suceava, aflată în procedură de insolvenţă, îşi poate desfăşura oricând activitatea în condiţii normale, atât din punctul de vedere al eligibilităţii, cât şi al capacităţii profesionale şi tehnice, susţine administratorul special, Eugen Girigan, desemnat să se ocupe de reorganizarea societăţii, prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Suceava, începând cu 1 septembrie 2012. Girigan arată că  firma, la care Consiliul Judeţean Suceava este unic acţionar, deţine toate certificările necesare, inclusiv cele privind managementul calităţii, managementul mediului, securitatea muncii şi cea socială, produsele firmei având certificate europene eliberate de instituţia specializată. De asemenea, toate utilajele au fost inspectate Icecom, primind acceptul de a lucra pe teritoriul României.  Pe de altă parte, administratorul special reliefează că, pentru a funcţiona, societatea Drumuri şi Poduri trebuie să-şi găsească de lucru. Din păcate, deşi legea insolvenţei este îngăduitoare cu firmele aflate în reorganizare, la licitaţie societăţile respective sunt defavorizate. „Singura soluţie ca să existe, este ca societatea să aibă de lucru. În calitate de terţ susţinător sau subcontractor, societatea a participat la foarte multe licitaţii. Chiar dacă am ieşit pe locul întâi, cu preţul cel mai mic, nu am fost agreaţi pentru că, din punctul meu de vedere legislaţia privind achiziţiile publice este necorespunzătoare. În ciuda preţului cel mai mic, oricând se pot găsi principii din caietul de sarcini care, chipurile, nu au fost respectate”, explică Eugen Girigan, exemplificând cu o ofertă declarată neconformă, din cauză că, la organizarea de şantier, grupul sanitar a fost amenajat cu uşa pe sensul din care sufla vântul.

·        Din păcate, pentru acest an, societatea  are doar două contracte de lucrări. de câte 1 milion de lei fiecare.

Eugen Girigan spune că, pe perioada sezonului rece, societatea  a subcontractat lucrări specifice de la operatorul care a câştigat licitaţia la nivel judeţean, iar în ciuda iernii grele,  aceasta s-a descurcat foarte bine. „Am încercat să reabilităm societatea, împreună cu salariaţii de acolo, mai puţin de 200. În calitate de subcontractor, am găsit nişte lucrări, am desfăşurat o activitate destul de bună şi am ajuns să ne achităm la zi datoriile curente către bugetul de stat, respectiv cele de după 1 septembrie”, arată Girigan, menţionând că s-a înregistrat şi un profit de circa 600.000 de lei. Administratorul special Eugen Girigan relevă că, din păcate, pentru acest an, societatea  de Drumuri şi Poduri are doar două contracte de lucrări cu Direcţia de Drumuri şi Poduri a executivului judeţean, de câte 1 milion de lei fiecare.

Societatea  de Drumuri şi Poduri Suceava a intrat în procedură de insolvenţă 12 septembrie 2011, cu plan de reorganizare aprobat de către creditori. Potrivit tabloului creanţelor, societatea avea de plătit, pe o perioadă de 3 ani, eşalonat în rate semestriale, către creditori, circa 7,1 milioane de lei. În intervalul 19 aprilie 2011-1 septembrie 2012, societatea Drumuri şi Poduri a înregistrat în continuare pierderi. Din cauza cestora din urmă şi datoriilor către bugetul statului, firma suceveană nu a mai putut primi certificat fiscal şi participa la licitaţie decât în calitate de terţ susţinător şi subcontractor

Cătălin Nechifor, şeful CJ Suceava:

Drumuri şi Poduri, falimentată intenţionat, pentru a servi unor interese private

·        „Cât s-a câştigat în 2007 şi 2008, s-a pierdut în 2009 şi 2010, în primii 2 ani sub mandat PDL”, arată şeful administraţiei judeţene.

·        Fosta conducere a CJ a refuzat să achite datorii de 8 milioane de lei către firma la care autorităţile judeţene sunt unic acţionar. 

·        Întrucât leasing, iar ratele de leasing nu s-au achitat la termen, la începutul lui 2012, firma Drumuri şi Poduri a rămas fără mai multe autobasculante, autoutilitare şi cântare. 

Intrarea în procedură de insolvenţă şi aducerea în stare de faliment a societăţii de Drumuri şi Poduri Suceava a fost un demers premeditat, a dat de înţeles preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor. Şeful administraţiei judeţene afirmă că, în urma discuţiilor cu specialişti în domeniu şi alţi factori avizaţi, acestea „au fost gândite ca un demers rău voitor din partea fostei conduceri PDL a Consiliului Judeţean”. „Acest lucru s-a întâmplat odată cu instalarea noului preşedinte Gheorghe Flutur, când, practic, s-a refuzat achitarea unei datorii de circa 8 milioane de lei a Consiliului Judeţean Suceava către Drumuri şi Poduri, datorie pe care Curtea de Conturi a recunoscut-o şi pe care, în prezent, executivul judeţean o plăteşte, conform unui grafic de eşalonare. Suntem la zi cu plăţile restante,  inclusiv cu penalizări pe care, din păcate, trebuie să le plătim către această companie. Şi, o spun, nu este foarte simplu să achităm această sumă de 8,27 de milioane de lei”, relevă şeful executivului judeţean.

Preşedintele Nechifor iterează că, în 2007, firma Drumuri şi Poduri a avut venituri totale de 49,4 milioane de lei şi un profit net de 4 milioane de lei. În 2008, veniturile totale au crescut la 52,6 milioane de lei, profitul net fiind de 5,1 milioane de lei. În anul 2009, primul sub mandat PDL la conducerea judeţului, veniturile totale au scăzut la 36 milioane de lei, societatea înregistrând pierderi de circa 4 milioane de lei. În 2010, veniturile totale s-au diminuat până la 15,4 milioane de lei, pierderile fiind tot de aproximativ 4 milioane de lei. „Practic, cât s-a câştigat în 2007 şi 2008, s-a pierdut în 2009 şi 2010, în primii 2 ani sub mandat PDL. Anul 2011 a fost catastrofal, cu venituri totale la nivelul unui butic din Bazar, de 1,3 miliarde de lei vechi şi pierderi de 4,45 miliarde de lei vechi”, arată şeful Consiliului Judeţean Suceava. Nechifor spune că, în 2012, odată cu îmbunătăţirea managementului şi desemnarea administratorului special, compania la care autorităţile judeţene sunt unic acţionar a avut venituri totale de aproximativ 14,3 milioane de lei, profitul net fiind de 600.000 de lei. „Deci se poate, chiar în condiţiile în care această firmă nu avut în operare întreţinerea drumurilor judeţene. S-a participat la licitaţie, s-au făcut contracte şi lucrări şi iată că s-a reuşit un profit semnificativ”, subliniază preşedintele CJ Suceava.

·        Camera de Conturi a constatat achiziţii de bitum şi combustibil lichid uşor la preţuri peste cel al pieţei, precum şi costuri de producţie majorate în mod nejustificat.

Nechifor a mai precizat că „sub mandat PDL, s-au achiziţionat mijloace fixe, printre care 5 autobasculante, două autoutilitare şi 7 cântare auto, valoarea totală a acestora  fiind de circa 3,6 milioane de lei. Întrucât aceste achiziţii au fost făcute prin contract de leasing, iar ratele nu s-au achitat la termen, la începutul lui 2012, firma Drumuri şi Poduri a rămas fără respectivele mijloace fixe. Cătălin Nechifor a invocat şi procesul verbal al Camerei de Conturi nr. 5506 din 15 iunie 2010, potrivit căruia bitumul achiziţionat de la societatea comercială Auto Oil 2000 Distribuţie, importator direct la începutul anului 2009, era livrat la o medie de 1.671 de lei pe tonă. Cu toate acestea, factorii responsabili de atunci, au decis să cumpere bitum de la Auto Oil 2000 Bosanci, la preţul de 1.902 lei pe tonă, plătindu-se, în plus, 231 de lei pe lună. În acelaşi raport al Camerei de Conturi, se arată că au fost majorate, în mod nejustificat, costurile de producţie cu aproximativ 200.000 de lei. De asemenea, în cazul achiziţiei de combustibil lichid uşor de la Dagida Exim SRL Rădăuţi, preţurile practicate de această societatea comercială au fost mult mai mari decât cele de pe piaţa liberă. „După câţiva ani buni, de când s-a dorit, în mod clar, falimentarea firmei, pentru a servi unor interese private, am ajuns în situaţia în care trebuie să găsim o soluţie, pentru o situaţie limită. Interesul principal este ca persoanele care lucrează la această firmă să rămână, în continuare angajate, pentru că de ele depind foarte multe familii”,  a conchis preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor.     

Pe medie,

Criminalitatea din judeţul Suceava, în scădere  

·        Faptele penale cu violenţă s-au înscris pe un trend descendent, în timp ce infracţiunile contra patrimoniului au sporit.

Criminalitatea din judeţul Suceava continuă să aibă un trend descendent, se arată într-o informarea Autorităţii Teritoriale pentru Autoritate Publică Suceava, care citează statisticile Inspectoratului de Poliţie Judeţean, referitoare la trimestrul întâi anului 2013. Astfel, în comparaţie cu perioada similară a anului 2012, per total se constată scădere a ratei criminalităţii cu 1,49%. Defalcat, la infracţiunile de natură judiciară, sesizate contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanei, înregistrată este o diminuare de 15,82%, în timp ce, faţă de primele 3 luni ale anului trecut, numărul faptelor penale contra patrimoniului a crescut cu 9,9%. De asemenea, s-a atenuat cu 16,3 procente criminalitatea stradală sesizată, numărul cazurilor scăzând de la 97, cu un an în urmă, la 80 în trimestrul întâi al anului acesta. Criminalitatea din unităţile de învăţământ, cât şi din zona adiacentă acestora,  a înregistrat o reducere de la 17 la 13 fapte penale, IPJ cercetând 7 infracţiuni de lovire şi alte violenţe, 5 infracţiuni de furt şi o infracţiune de distrugere.

Pe de altă parte, raportat la trimestrul întâi al anului 2012,  sinteza ATOP remarcă o scădere cu 9 cazuri a numărului de accidente grave de circulaţie. În cele 3 luni din anul 2013, s-au consumat 48  de asemenea evenimente, soldate cu 12 persoane decedate, 40 de răniţi grav şi alţi  25 de răniţi uşor.                   

Ultimele zile pentru declararea veniturilor agricole, în vederea impozitării  
• Până pe data de 27 mai 2013, inclusiv, persoanele care desfăşoară o activitate agricolă, pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, trebuie să depună o declaraţie specifică, respectiv „formularul 221”. 
• Aplicarea impozitului pe venitul agricol nu va duce la creşterea suprafeţelor agricole abandonate, crede Vasile Schipor, şeful DAJ Suceava. 
„Impozitul pe venitul agricol nu va speria pe agricultorii români”, crede Vasile Schipor, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava. „Nu sunt de speriat aceste impozite, ţinând cont că agricultura din România primeşte, în fiecare an, subvenţii de la stat”, arată responsabilul judeţean sucevean.  Schipor face aceste precizări, întrucât, până la data de 27 mai 2013, inclusiv, şi pentru anul în curs, persoanele care desfăşoară o activitate agricolă, pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, trebuie să depună, la organul fiscal de domiciliu o declaraţie specifică, respectiv „formularul 221”. Iniţial, data limită a fost stabilită pentru 25 mai 2013, însă aceasta este o zi de sâmbătă, respectiv una nelucrătoare, motiv pentru care declaraţii de impunere pot fi depuse şi luni.     
Potrivit Direcţiei Generale a Finanţelor publice Suceava veniturile agricole care fac obiectul impunerii sunt cele realizate din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi alte asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală. Veniturile din activităţile agricole sunt impozitate prin aplicarea cotei de impozitare de 16% asupra normei de venit stabilite pe unitatea de suprafaţă(ha), cap de animal  sau pe familie de albine. DGFP Suceava informează că, în cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligaţia depunerii declaraţiei revine asociatului care răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei. Pe baza declaraţiei depuse, organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de impunere. Plata impozitului anual, stabilit conform deciziei anuale, se efectuează către bugetul de stat în doua rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 octombrie, inclusiv; 50% din impozit până la data de 15 decembrie, inclusiv. În cazul veniturilor obţinute din activităţi agricole, pentru care venitul net anual se determină în sistem real, în perioada 1 ianuarie-1 februarie 2013, nu se mai stabilesc plăţi anticipate, iar venitul net anual se declară până pe 25 mai 2014. 
În cazul veniturilor realizate din silvicultură şi piscicultură, plăţile anticipate se fac în 4 rate egale, până ziua de 25, inclusiv, a ultimei luni din trimestru. Plata impozitului anual se face în termen de 60 zile de la data comunicării deciziei de impunere.
• Dacă agricultorii beneficiază de sprijin financiar de la stat, în mod obligatoriu trebuie să avem şi responsabilităţi, pe care ni le achităm”, precizează Schipor.

Deşi consideră că impozitul pe venitul agricol încă nu ar fi trebuit introdus, şeful DAJ Suceava este de părere că şi agricultorilor, ca şi celorlalţi contribuabili, le revine  datoria de a participa la formarea bugetului naţional. „Cu toate că impozitele sunt mici, acestea nu ar fi trebuit  încă puse. Însă, ţinând cont de faptul că banii din agricultură provin şi din afara acestui sector, trebuie ca şi agricultura să contribuie la bugetul de naţional. Aceasta pentru că avem nevoie de drumuri, de şcoli, grădiniţe, spitale şi altele. Dacă agricultorii beneficiază de sprijin financiar de la stat, în mod obligatoriu trebuie să avem şi responsabilităţi, pe care ni le achităm”, precizează Schipor. Oficialul DADR crede că sunt doar pură demagogie afirmaţiile partidelor din opoziţie, potrivit cărora, ceea ar încasa fermierii din prime şi subvenţii impozite, ar da înapoi, în contul impozitului pe venitul agricol. „Este o poziţie demagogică şi nelalocul ei, o demagogie de prost gust. Impozitul agricol este stabilit în limite de bun simţ şi ale productivităţii pe care ferma o are”, opinează şeful Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava, accentuând că respectivele cuantumuri nu sunt de natură să descurajeze, ci să aibă o influenţă pozitivă asupra bugetului naţional. Şeful DAJ Suceava apreciază că, în primul rând, ar trebui să se manifeste preocupare pentru împiedicarea creşterii preţurilor la motorină, îngrăşăminte chimice, pesticide şi alte imput-uri din agricultură, astfel încât fermierul să poată avea un profit rezonabil, din care să achite şi impozitul pe venitul agricol datorat. Schipor a apreciat, de asemenea, că aplicarea impozitului pe venitul agricol, nu va duce la creşterea suprafeţelor agricole abandonate. „Sunt în cunoştinţă de cauză şi pot spune că nu se va întâmpla acest lucru”, a precizat directorul executiv al DAJ, Vasile Schipor.
• Plătitorii de impozit pe veniturile agricole datorează şi contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate.  
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava informează că  persoanele care realizează venituri din activităţi agricole nu datorează contribuţie de asigurări sociale. În schimb, sunt datorate contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate. Acestea sunt calculate prin aplicarea cotei de 5,5% asupra valorii lunare a normei de venit(valoarea anuală, împărţită la cele 12 luni ale anului). În cazul persoanelor care realizează numai venituri din activităţi agricole, şi nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, dacă valoarea lunară a normei de venit este sub nivelul venitului minim brut pe ţară         (de 750 lei în primele 6 luni din 2013 şi de 800 lei în ultimele 6 luni), contribuţia lunară de 5,5% se aplică la o treime din salariul de bază minim brut pe ţară. Astfel,  impozitul datorat va fi de 5,5% x 250 lei = 14 lei lunar, pentru primele 6 luni din 2013,  respectiv de 5,5% x 267 = 15 lei pe lună, pentru următoarele luni ale anului 2013. Încadrarea în plafonul de mai sus se face de către organul fiscal, după încheierea anului fiscal, pe baza declaraţiilor fiscale.
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate de 5,5% datorează şi persoanele care realizează venituri din silvicultură şi piscicultură. Contribuţia se calculează prin aplicarea cotei de 5,5% asupra bazei lunare de calcul, care este reprezentată de diferenţa dintre totalul veniturilor încasate şi cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor, raportate la cele 12 luni. În cazul persoanelor care realizează numai venituri din aceste activităţi, şi nu fac parte din familii beneficiare de ajutor social, dacă baza lunară este sub nivelul minim brut pe ţară, contribuţia datorată este aplicată la o treime din salariul minim brut pe ţară. În ambele cazuri menţionate, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate se achită odată cu impozitele corespondente pe veniturile agricole.   

Baza legală a acestei proceduri o reprezintă art. 73  din Codul fiscal, referitor la stabilirea venitului anual din activităţi agricole pe bază de norme de venit. Astfel:
 (1) Venitul dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit.
(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine.
(3) Normele de venit corespunzătoare veniturilor definite la art. 71, alin. (1) sunt stabilite pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013, cuprinsă între 1 februarie 2013 şi până la sfârşitul anului fiscal, potrivit tabelului următor:
______________________________________________________________________________
|     Produse vegetale       | Suprafaţa destinată producţiei | Norma de venit |
|                            | vegetale/cap de animal/familie |     - lei -    |
|                            | de albine                      |                |
|____________________________|________________________________|________________|
| Cereale                    | peste 2 ha                     |            449 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Plante oleaginoase         | peste 2 ha                     |            458 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Cartof                     | peste 2 ha                     |          3.488 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Sfeclă de zahăr            | peste 2 ha                     |            697 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Tutun                      | peste 1 ha                     |          1.060 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Hamei pe rod               | peste 2 ha                     |          1.483 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Legume în câmp             | peste 0,5 ha                   |          4.001 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Legume în spaţii protejate | peste 0,2 ha                   |          8.033 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Leguminoase pentru boabe   | peste 1,5 ha                   |            801 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Pomi pe rod                | peste 1,5 ha                   |          4.709 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Vie pe rod                 | peste 0,5 ha                   |          1.385 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Flori şi plante ornamentale| peste 0,3 ha                   |         11.773 |
|____________________________|________________________________|________________||                            |
|____________________________|________________________________|________________|
|          Animale           |                                |                |
|____________________________|________________________________|________________|
| Vaci şi bivoliţe           | peste 2 capete                 |            453 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Ovine şi caprine           | 10 - 50 de capete              |             23 |
|                            |________________________________|________________|
|                            | peste 50 de capete             |             65 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Porci pentru îngrăşat      | 6 - 10 capete                  |             56 |
|                            |________________________________|________________|
|                            | peste 10 capete                |            177 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Albine                     | 50 - 100 de familii            |             70 |
|                            |________________________________|________________|
|                            | peste 100 de familii           |             98 |
|____________________________|________________________________|________________|
| Păsări de curte            | 100 - 500 de capete            |              3 |
|                            |________________________________|________________|
|                            | peste 500 de capete            |              2 |
|____________________________|________________________________|________________|

Venituri din activităţi agricole în limitele prevăzute la art.72, alin (2), din Codul fiscal.
72(2) Veniturile definite la art. 71 alin. (1) sunt venituri neimpozabile în limitele stabilite potrivit tabelului următor:
 _____________________________________________________
|       Produse vegetale      |       Suprafaţă       |
|_____________________________|_______________________|
| Cereale                     | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Plante oleaginoase          | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Cartof                      | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Sfecla de zahăr             | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Tutun                       | până la 1 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Hamei pe rod                | până la 2 ha          |
|_____________________________|_______________________|
| Legume în câmp              | până la 0,5 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Legume în spaţii protejate  | până la 0,2 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Leguminoase pentru boabe    | până la 1,5 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Pomi pe rod                 | până la 1,5 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Vie pe rod                  | până la 0,5 ha        |
|_____________________________|_______________________|
| Flori şi plante ornamentale | până la 0,3 ha        |
|_____________________________|_______________________|
|                             |                       |
|_____________________________|_______________________|
|          Animale            | Nr. de capete/Nr. de  |
|                             | familii de albine     |
|_____________________________|_______________________|
| Vaci şi bivoliţe            | până la 2             |
|_____________________________|_______________________|
| Ovine şi caprine            | până la 10            |
|_____________________________|_______________________|
| Porci pentru îngrăşat       | până la 6             |
|_____________________________|_______________________|
| Albine                      | până la 50 de familii |
|_____________________________|_______________________|
| Păsări de curte             | până la 100           |
|_____________________________|_______________________|

Nereguli în brutăriile sucevene

·        Inspectorii de muncă au descoperit lucrători la negru, instruire neadecvată pe linie de protecţie a muncii.

Inspectorii de muncă suceveni au depistat mai multe deficienţe şi au aplicat sancţiuni contravenţionale agenţilor economici cu activitate în domeniul panificaţiei. Acestea sunt rezultatul unei campanii privind combaterea muncii nedeclarate şi de verificare a modului de respectare a prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă în unităţile care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de brutărie şi produselor făinoase.     

 În urma verificărilor făcute, inspectorii de muncă suceveni au descoperit 3 angajatori care aveau la muncă tot atâtea persoane fără forme legale de angajare în formă scrisă, aşa cum prevăd actele normative în vigoare. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, respectivii agenţii economici au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi care însumează 20.000 de lei. Pe linia relaţiilor dintre angajatori şi angajaţi, inspectorii de muncă au mai descoperit că, cei dintâi nu au evaluat activitatea profesională desfăşurată de angajatori în 2012; nu au respectat prevederile privind acordarea repausului săptămânal, la control nefiind prezentat, de asemenea, regulamentul de ordine internă, întocmit conform legii. Totodată, unii dintre operatorii economici controlaţi nu au putut face dovada iniţierii negocierilor colective, în vederea încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate.  În ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea în muncă, un singur angajator, dintre cei 4 controlaţi, s-a ales cu 3 avertismente. Neregulile priveau instruirea neadecvată, instrucţiunile necorespunzătoare şi nedesemnarea persoanelor care să acorde primul ajutor în caz de accidente.      

Anul acesta,

Program bogat de peticiri asfaltice, în municipiul Suceava  

·        „Am vrea şi noi să avem străzile la cheie, însă, din păcate, nu există posibilităţi financiare”, a declarat primarul Ion Lungu.  

De la începutul săptămânii următoare, 4 echipe de muncitori ai operatorului de întreţinere şi reparare a străzilor vor fi prezente în principalele cartiere ale municipiului Suceava, a anunţat primarul Ion Lungu. Edilul şef a ţinut să precizeze că, din cauza contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice care nu-şi achită dările restante, în oraş nu se vor turna covoare asfaltice, făcându-se doar peticiri.  „Nu vom face lucrări de covoare asfaltice, ci doar plombări. Am vrea şi noi să avem străzile la cheie, însă, din păcate, nu există posibilităţi financiare. Avem de încasat de la populaţie şi agenţi economici, din impozite şi taxe locale, circa 50 de milioane de lei. Însă, populaţia nu are bani, puterea de plată fiind scăzută. Ne chinuim cu executări silite, cu portărei pe la poartă, însă mare lucru nu am reuşit”, precizează ocupantul fotoliului din Areni. Cu toate acestea, Primăria se laudă cu un bogat program de reparaţii.  Lungu precizează că formaţii ale constructorului SUCT Suceava şi Florconstruct Suceava vor interveni în cartierele Burdujeni, Zamca, „George Enescu” şi Obcini. În cartierul Iţcani, se execută asfaltări cu fonduri europene în cadrul POR, în perioada care vine urmând a se intra pe strada „Aurel Vlaicu”, una cu mari probleme şi care adunat numeroase reclamaţii la Primărie. Pe de altă parte, şeful municipalităţii a atras atenţia că prioritate la reparaţii vor avea străzile care adună fluxurile principale de circulaţie. „Fiecare dintre noi dorim alei asfaltate în faţa blocului nostru. Însă, acest lucru este mai puţin probabil, pentru că vor avea prioritate străzile mai importante din cartiere, care adună străduţe, alei, fluxuri”, subliniat primarul Sucevei, Ion Lungu. Infrastructura rutieră municipală suceveană va consuma, anul acesta, 14% din bugetul local, adică un total de 37,9 milioane de lei, sumă în care intră inclusiv lucrările de executat cu finanţare europeană.

Suceava are nevoie de 25.000 de locuri de parcare

·        În faţa şi în jurul blocurilor municipiul reşedinţă nu vor fi acordate locuri de parcare cu taxă,  acestea urmând a fi folosite după principiul <primul venit primul servit>”.

Conducerea Primăriei municipiului Suceava a respins propunerea asociaţiilor de proprietari, aceea de amenajare, în faţa şi în jurul blocurilor, a locurilor de parcare cu plată pentru maşinile ocupanţilor apartamentelor în cauză. Diriguitorii de asociaţii au cerut ca proprietarii de autoturisme să suporte cheltuielile cu lucrările, urmând ca, până la acoperirea sumelor consumate cu amenajarea, municipalitatea să nu le mai perceapă taxele de parcare.  Primarul Ion Lungu a declarat că majoritatea parcărilor de pe lângă blocuri se află pe terenul public al Primăriei, iar potrivit legii, administrarea acestora nu se poate face decât prin licitaţie. „Dacă în faţa unui bloc există 10 locuri de parcare şi 30 de maşini, trebuie să organizăm licitaţie. Sunt multe parcări de făcut, însă aş merge pe ideea ca, mai întâi, să reparăm străduţele, iar mai la urmă va veni şi rândul acestora, dacă vom avea posibilităţi”, a reliefat primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ. Lungu a amintit că, într-o perioadă anterioară, în Suceava au fost atribuite locuri de parcare cu plată, însă veniturile realizate la bugetul local erau insignifiante, de circa 20.000 de lei pe an.

·        Strategia noastră este de a face parcări de reşedinţă şi parcări supraetajate, declară Lungu.

Pe de altă parte, la Primărie era mereu scandal, cei care plăteau taxe venind şi reclamând că locul de parcare le este ocupat de către altcineva. „Nu vrem să redeschidem cutia Pandorei. Strategia noastră este de a face parcări de reşedinţă şi parcări supraetajate. Ne trebuie circa 25.000 de locuri de parcare, cele pe care le vom amenaja urmând a fi folosite după principiul <primul venit primul servit>”, a declarat şeful executivului municipal sucevean, Ion Lungu.  La sfârşitul anului trecut, în centrul Sucevei au fost inaugurate cele două corpuri ale parcărilor subterane amenajate cu fonduri POR, care însumează 162 de locuri  disponibile. De asemenea, în anii trecuţi, pe Bulevardul „George Enescu” - zona „Belvedere”  au fost amenajate 50 de noi locuri de parcare  de reşedinţă; pe Aleea „Jupiter”-30; pe strada „Lazăr Vicol”-20; pe strada „Ştefan cel Mare”-80 de locuri; pe strada „Baladei”-20, iar pe strada „Iacob Zadic”-80 de locuri de parcare.  Anterior amenajări similare s-au făcut şi în cartierul Burdujeni

Cositul spaţiilor verzi, afectat de neplata taxei de salubritate

·        În luna ianuarie, Consiliul Local a diminuat taxa de salubritate de la 4 lei pe lună şi persoană, la 3 lei pe lună şi persoană.

Campania de cosit iarba de pe spaţiile verzi şi de tuns gardurile vii din municipiul Suceava are de suferit de pe urma slabei încasări a sumelor datorate bugetului local din taxa de salubritate. Primarul Ion Lungu a declarat că populaţia nu îşi achită într-o măsură acoperitoare contribuţia pentru curăţenia oraşului, chiar dacă aceasta  este cea mai mică din ţară. Astfel, în ultimi 2 ani, restanţele sucevenilor în contul acestei taxe au ajuns la 3 milioane de lei. „Iarăşi, ne întoarcem la bani. Nu am ascuns-o niciodată, şi spun, din nou, populaţia are datorii de circa 30 de miliarde de lei din taxa de salubritate. Aceasta în condiţiile în care avem cea mai mică taxă de salubritate din ţară. Nu putem bate cu pumnul în masă la Rosal, în măsura în care plăţile către această societate sunt aşa cum sunt”, a accentuat primarul Ion Lungu. Săptămâna aceasta, personalul specializat al firmei de salubritate Rosal a fost prezent cu moto-cositoarele de mână în zona asociaţiilor de proprietari nr.1, nr. 104, nr. 26, nr.25, „Măgura”, nr. 14, nr. 8+30 şi nr. 23+27.  În săptămâna care vine, este rândul asociaţiilor de proprietari nr. 24 şi nr. 25 din zona centrală, nr. 35 şi nr. 50 din cartierul Burdujeni, 8+30 din cartierul Obcini, T 46, T 47, nr. 48 şi nr. 18 din cartierul „George Enescu”. În luna ianuarie, Consiliul Local a diminuat taxa de salubritate de la 4 lei pe lună şi persoană, la 3 lei pe lună şi persoană, demersul având menirea de a compensa creşterea cu 16% a impozitelor şi taxelor pe clădiri, terenuri şi autovehicule. 

Ministerul Finanţelor aprobat creditul de 12 milioane de lei pentru stingerea arieratelor Termica

Ministerul Finanţelor Publice a aprobat, Primăriei municipiului Suceava, contractarea unui credit în valoare de 11,96 de milioane de lei, anunţat ieri, primarul Ion Lungu, în urma pe care discuţiilor pe care le-a avut, pe această temă, în Bucureşti, cu vicepremierul Daniel Chiţoiu, ministru al Finanţelor. Lungu a declarat că, în ultimul timp, a făcut demersuri multiple în acest sens, banii urmând a lua calea achitării datoriilor Primăriei către Termica, precum şi stingerii arieratelor pe care această societate comercială le înregistrează către furnizori şi bugetul consolidat al statului.  Acest lucru a fost posibil ca urmare a modificării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.3/2013, prin Legea nr. 140/2013, „Mulţumesc pentru sprijinul acordat domnului vicepremier şi ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, precum şi celor doi copreşedinţi ai USL Suceava, Cătălin Nechifor şi Alexandru Băişanu”, a declarat, primarul Ion Lungu. Potrivit unei hotărâri a Consiliului Local, aprobată pe fondul problemelor deosebit de grave de Termica şi necesităţii diminuării volumului arieratelor cu cel puţin 85%, până la 31 martie 2013, creditul respectiv ar urma să fie angajat pentru o perioadă de 5 ani. În conformitate cu OUG nr.3/2013 unităţile administrativ-teritoriale pot lua împrumuturi de la Ministerul Finanţelor Publice, banii putând fi folosiţi pentru achitarea arieratelor înregistrate faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi executanţii de lucrări. La sfârşitul anului 2012, datoriile municipalităţii sucevene către Termica erau de 16,5 milioane de lei, reprezentând subvenţia restanţă la diferenţa dintre costul real al  gigacaloriei şi cel achitat efectiv de consumatorii casnici.      

La Bucureşti,

Lungu a obţinut 2,3 milioane de lei pentru reabilitarea punctelor termice

·        „Avem prins în buget 1 milion de lei pentru confinanţare, lucrările urmând a  fi scoase la licitaţie”, a declarat edilul şef.

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a mers la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru a cere disponibilizarea de fondurile necesare reabilitării sistemului de transport şi distribuţie a energie termice, precum şi modernizării punctelor termice. „Vrem să procedăm, în continuare, la reabilitarea reţelelor de transport şi distribuţie, precum şi a punctelor termice. Este vorba, în principal despre zona centrală a municipiului, în care există puncte termice vechi, care trebuie modernizate”, a declarat Lungu. Edilul şef spune că, după ce s-a întâlnit cu factorii decizionali din Capitală, a smuls acestora promisiunea îndreptării înspre Suceava a sumei de 2,3 milioane de lei. Şeful executivului local arată că banii sunt alocaţi în cadrul în Programul guvernamental „Termoficare 2008-2015”, bugetul central suportând 70% din finanţare, iar bugetul local venind cu diferenţa de 30%.  „Noi avem prins în bugetul local 1 milion de lei pentru confinanţare şi, cu banii care vin de la bugetul de stat, în perioada următoare vom scoate la licitaţie lucrările pentru unele puncte termice şi reţelele secundare”, precizează şeful municipalităţii sucevene. Lungu spune că pe listă se află 6 puncte termice cu proiecte deja aprobate şi care aşteaptă la rând să intre în modernizare. „Sper ca fondurile să vină la timp, pentru că, în unii ani, acestea au fost date în octombrie sau noiembrie, şi nu au putut fi cheltuite. Fondurile fiind prevăzute pe execuţia bugetară anuală, la 31 decembrie au  trebuit să fie date înapoi”, a conchis primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Până acum, în Suceava au fost modernizate 19 puncte termice, din totalul celor 50 existente pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Cu circa 30 de milioane de lei, municipiul Suceava este pe o poziţie fruntaşă în ţară la sumele luate în cadrul Programului „Termoficare 2006-2015”.                     

Noi investiţii în şcoli, doar după achitarea datoriilor

Şcolile din municipiul Suceava nu vor mai primi bani pentru investiţii, deşi presiunile în acest sens sunt multe, a pus în vedere primarul Ion Lungu, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii Curţii de Conturi, directorilor şi contabililor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din reşedinţa de judeţ. Lungu le-a atras atenţia responsabililor din educaţia suceveană că Legea finanţelor publice are prevederi stricte în această privinţă şi că investiţiile noi şi lucrările de reparaţii vor fi declanşate doar în urma consultării şi aprobării Primăriei.               

„Există, mai ales în perioada de  vară, presiuni pentru lucrări de investiţii sau de reparaţii, însă trebuie să respectăm Legea finanţelor, aşa cum este ea astăzi. În primul rând, trebuie să achităm arieratele, în al doilea rând să finalizăm investiţiile în curs şi, abia în al treilea rând, să începem investiţii noi”, a puncta Lungu. Şeful administraţiei locale, în calitatea de ordonator principal de credite, a precizat că respectă autonomia centrelor bugetare din învăţământul preuniversitar sucevean şi strategiile stabilite în consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare, responsabilitatea pe această linie revenindu-le. Lungu a menţionat că a întâlnit şi directori de unităţi de învăţământ care şi-au declinat competenţa în materie de contabilitate, edilul şef susţinând că aceasta nu este o scuză pentru eventualele nereguli. „Din moment ce funcţia de director este acceptată, trebuie ştiute şi contabilitate şi de toate”, a iterat primarul Ion Lungu.

O echipă de audit de la Camera de Conturi Botoşani va face, până la sfârşitul lunii iunie o auditare a activităţii financiar-contabile a ordonatorilor terţiari de credite, respectiv a unităţilor de învăţământ  preşcolar şi şcolar din municipiul Suceava.

Cornelia Obreja, director în cadrul Camerei de Conturi Suceava, precizat că Inspectoratul Şcolar Judeţean Şcolar a făcut o evidenţă a investiţiilor începute încă din 1999, toate actele contabile privind  derularea acestora trebuind a fi revăzute şi actualizate.          

Luna trecută,

Amenzi de 220.000 de lei, pentru muncă fără forme legale

·        Inspectorii de muncă au depistat 17 angajatori care au primit la muncă persoane fără forme legale de angajare, la aceştia desfăşurându-şi activitatea, în lipsa unui contract individual de muncă în formă scrisă, 22  de lucrători.

Luna trecută, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut 455 de descinderi, dintre care 336 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 119 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul şef Romică Butnariu anunţă că, în total, pentru deficienţele constatate, controlorii au dat 303 amenzi în valoare de 426.100 de lei. Pe linia relaţiilor angajator-angajat, inspectorii de muncă au aplicat 128 de sancţiuni contravenţionale, agenţii economici prinşi în neregulă fiind amendaţi cu 352.600 de lei. Numai pentru munca la negru, amenzile prescrise au însumat 220.000 lei. Inspectorii de muncă au depistat 17 angajatori care au primit la muncă persoane fără forme legale de angajare, la aceştia desfăşurându-şi activitatea, în lipsa contract individual de muncă în formă scrisă, 22 de lucrători.  Controlorii au mai depistat şi alte deficienţe, printre cele mai frecvente fiind nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă; repausului săptămânal; munca suplimentară, precum şi cele vizând dispoziţiile referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat. Pe latura sănătăţii şi securităţii în muncă, lucrătorii ITM au dat aplicat 175 sancţiuni de contravenţionale, acestea însumând 73.500 lei. În aprilie, Inspectoratul Teritorial de Muncă a înregistrat, şi are în curs de cercetare, 12 accidente de muncă, dintre care 3 soldate cu decesul victimelor. Cu prilejul verificărilor s-au mai constatat abateri legate de instruirea insuficientă a lucrătorilor; lipsa autorizaţiei de funcţionare din punct de vedere al securităţii muncii; neevaluarea riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională, precum şi de neîntocmirea fişelor de identificare a factorilor de risc profesional. 

Gheorghe Acatrinei:

Filiala Suceava vrea reformarea Partidului România Mare

·        „Am primit multe reproşuri din partea membrilor de partid şi simpatizanţilor, vizavi de comportamentul general al conducerii partidului”, spune liderul judeţean sucevean.

Organizaţia judeţeană a PRM Suceava s-a angajat într-un proces „foarte hotărâtor” de reorganizare a activităţii partidului, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele sucevean al formaţiunii politice, Gheorghe Acatrinei. Ex-senatorul PRM precizează că, la solicitarea membrilor de la Suceava, pe 18 iunie va avea loc şedinţa Consiliului Naţional, prilej cu care vor fi luate măsuri organizatorice la „vârful” partidului. „Suntem prima filială care a solicitat conducerii partidului convocarea Consiliului Naţional. Acest organism este singurul în măsură să decidă cum anume trebuie să mergem mai departe. Am primit multe reproşuri din partea membrilor de partid şi simpatizanţilor ,vizavi de comportamentul general al conducerii partidului. Aceştia ne-au cerut să venim cu măsuri concrete, astfel încât să putem participa la guvernare şi să ne punem în practică programul”, precizează preşedintele PRM Suceava.          Acatrinei subliniază că delegaţii suceveni merg la Bucureşti cu gândul de „clarifica problemele legate de  conducere” şi de reforma partidul.  Liderul judeţean sucevean nu a putut să spună dacă preşedintele Corneliu Vadim Tudor va fi înlocuit din funcţie, „însă unele măsuri vor fi luate”. „Există prevederi statutare, iar acestea prevăd clar când există posibilitatea suspendării din funcţie a celor care se fac vinovaţi de nerespectarea statutului partidului. Oricum, trebuie făcută curăţenie, iar la Consiliul naţional vor ava loc nişte schimbări forate mari”, a reliefat Gheorghe Acatrinei, preşedintele PRM Suceava, neexcluzând ca în partid să se reîntoarcă lideri marcanţi care, de-a lungul timpului, au fost nevoiţi să părăsească formaţiunea.                

Sucevenii riscă un sezon estival fără apă caldă la robinete

·        Consumatorii sistemului centralizat de termoficare sunt cu plata facturilor restante încă la nivelul anului 2012.      

Directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu, a semnalat ieri, în cadrul unei întâlniri cu preşedinţii şi administratorii de asociaţii de proprietari, că s-a ajuns într-un moment dificil, atât pentru prestatorul de servicii publice de termoficare, cât şi pentru abonaţii acestuia. Dumitrescu a reliefat că, în cea mai mare parte, sucevenii branşaţi la sistemul centralizat sunt în urmă cu plăţile, achitând încă facturile  aferente consumului de agent termic din anul 2012. Responsabilul de la Termica a atras atenţia că, în cazul în care încasările nu cresc, din octombrie şi până pe 9 noiembrie, când ar urma să fie dată în folosinţă central nouă a Adrem Invest,  sucevenii riscă să tremure de frig în apartamente.  „Va fi foarte greu, dacă nu aproape imposibil ca, în toamnă, după 1 octombrie, când va fi nevoie de furnizare de încălzire, şi până pe 9 noiembrie, măcar o lună de zile, să fim pregătiţi tehnic şi financiar să dăm căldură produsă pe gaze naturale”, a accentuat directorul general al Termica.          

·        Echipele mixte ale termica şi asociaţiilor vor bate pe la uşi, pentru a-i stimula pe suceveni să-şi onoreze obligaţiile. 

La rându-i, primarul Ion Lungu, a avertizat că în caz de neplată a facturilor, locuitorii municipiului Suceava vor avea parte de un sezon estival fără apă caldă la robinete. „Primăria şi Termica au făcut supra-eforturi în această perioadă  şi mulţumim lui Dumnezeu că am ajuns până aici. În măsura în care eforturile noastre nu sunt completate şi cu cele ale populaţiei, nu vom putea asigura furnizarea ape calde pe toată pe toată perioada anului, până va fi dată noua centrală în funcţiune”, a declarat edilul şef, menţionând că abonaţii firmei de termoficare din Lunca Sucevei continuă să aibă datoria de 20 de milioane de lei. Lungu a pus în vedere că populaţia trebuie să menţină ritmul plăţilor şi că, indiferent care va fi operatorul de termoficare, „nimeni nu va mai consuma fără să plătească”. Edilul şef, Ion Lungu a cerut conducerilor Termica şi asociaţiilor de proprietari ca prin comandamentele pe care le-au constituit, şi care au dat roade până în prezent, să continue acţiunea de stimulare la plată a consumatorilor.