Situaţie dramatică,

 Primăria Suceava a pierdut două treimi din muncitori

·        Cimitirul „Pacea” mai are doar un paznic, din 4 câţi sunt necesari, cauza exodului constituind-o salariile mici de 500-600 de lei net pe lună.  

Primăria municipiului Suceava caută lucrători. Însă aceasta nu înseamnă că s-a dat liber la angajări, ci, mai de grabă, că Primăria este forţată să facă acest demers după ce foarte mulţi dintre salariaţi au renunţat să mai lucreze la direcţiile din subordinea executivului. Astfel, potrivit reglementărilor legale aprobate pe vremea Guvernului Boc, angajarea unei noi persoane în cadrul administraţiei publice se poate face doar după plecarea a altora 7, Primăria comunicând locurile de muncă vacante la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă(AJOFM). „Din cauză că au plecat mai multe persoane, există acea paritate de 7 la 1, adică au plecat 7 persoane şi se poate angaja doar una singură”, declară primarul Ion Lungu.  

Edilul şef sucevean că spune că starea de fapt poate fi calificată drept una dramatică, Direcţia Domeniului Public fiind părăsită, în timp, de două treimi din numărul iniţial de muncitori la spaţii verzi. Principala cauză a exodului de personal o constituie salariile mici, mulţi dintre angajaţii contractuali ai Primăriei având câştiguri lunare de numai 500-600 de lei net. O situaţie deosebită se întâlneşte la Cimitirul „Pacea”, care mai are doar un paznic din 4 necesari. „La Spaţii verzi, aşa după cum se ştie, noi am avut vreo 300 de salariaţi, iar astăzi, mai avem doar 100. Sunt situaţii chiar dramatice, spre exemplu, la paza cimitirului Pacea, din patru paznici am mai rămas doar unul. Salariile fiind foarte mici, oamenii pleacă, nevoind să lucreze pentru acestea”, a precizat primul gospodar al oraşului, Ion Lungu. 

Ajutoarele alimentare de la UE se dau cu ţârâita   

·        Disponibile sunt 6 din 11 produse, iar dacă făina albă s-a terminat, acum se dă mălaiul, care lipsit anterior.

·         După câte se pare, pe drum sunt mazărea şi uleiul, precum şi o altă cantitate de făină de grâu. 

Doar 1500 de suceveni îndreptăţiţi au ridicat, până acum, de la Primăria din cartierul Burdujeni, pachetele cu produse alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene, ceea ce înseamnă circa un sfert din totalul estimat al beneficiarilor. Ieri, mulţi dintre cei îndreptăţiţi stăteau la coadă la sediul Direcţiei de Asistenţă Socială, însă, dacă iniţial se  dădeau doar 6 dintre produse, respectiv orez, bulion, fasole, zahăr, paste făinoase şi făină, acum nu se mai găseşte acest din urmă produs. În schimb a fost introdus mălaiul, iar din unele surse am aflat că în depozit se află mazărea, iar pe drum, de la firma din Bulgaria, câştigătoare a licitaţiei de furnizare, sunt încă o cantitate de făină de grâu, precum şi, în premieră, una de ulei. În 2012, categoriile prevăzute de lege vor avea parte de câte 15 kg de făină de grâu, 7 kg de orez, 7 litri de ulei, 3kg de zahăr, 0,8 kg de paste făinoase, 0,5 kg de biscuiţi, 1 kg de fasole, 1,56 kg de mazăre, 0,8 kg de bulion, 0,6 kg de roşii în bulion şi 10 kg de mălai. Aceste produse alimentare vor ajunge la 5.880 de  suceveni, adică 192 de persoane beneficiare de ajutor social, 692 de şomeri, 2.371 de pensionari şi 2325 de persoane cu handicap grav. Pentru prima dată, anul acesta primesc ajutoare în produse alimentare şi 210 de şomeri neidemnizaţi şi persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din evidenţa AJOFM, cât şi 29 de beneficiari de indemnizaţii speciale, respectiv deportaţi, deţinuţi politic, veterani de război şi văduve ai acestora din urmă.

Milionul pentru fiecare hectar de cultură afectat de secetă, după 1 noiembrie

·        Nouă din zece potenţiali beneficiari au înaintat cereri pentru ajutorul de minimis.

Aproape 90% dintre agricultori suceveni beneficiari ai subvenţiilor pe suprafaţă au depus cereri în scopul obţinerii ajutorului financiar pentru compensarea unei părţi din pagubele făcute de lipsa de precipitaţii din acest an, informează directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava. Conform şefului DADR, deşi în judeţul Suceava seceta nu şi-a arătat colţii la fel ca în judeţele din estul şi sudul ţării, adunate au fost peste 31.400 de cereri, acestea provenind de la 35.999 de beneficiarii din cadrul schemei pe suprafaţă derulată prin intermediul APIA. „După cum se ştie, Guvernul a hotărât acordarea de sprijin financiar din cauză că, anul acesta, fenomenul de secetă a fost accentuat şi a avut răspândire naţională. În judeţul Suceava, care nu se poate plânge la fel demult de secetă ca alte judeţe, acţiunea de depunere a cererilor  a decurs bine, pin mobilizarea şi cu sprijinul colaboratorilor APIA, a celor de la primării şi implicarea salariaţilor DADR”, subliniază Schipor.  

Sprijinul financiar are valoarea de 100 de lei pe hectar şi se acordă pentru suprafeţele agricole în teren arabil de minim 1 hectar şi maxim 10 hectare, excluse fiind păşunile şi fâneţele. Beneficiarii pot fi producătorii agricoli din sectorul vegetal care beneficiază de subvenţiile pe suprafaţă acordate prin intermediul centrelor locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA). Este vorba despre persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, întreprinderi economice etc. O condiţie esenţială este aceea ca solicitanţii să nu-şi înstrăineze terenurile în următorii 3 ani. Plăţile efective se cor face treptat, începând cu data de 1 noiembrie, în funcţie de analizarea şi aprobarea dosarelor.

Fermierii suceveni primesc sprijin financiar pentru bunăstarea păsărilor

·        Beneficiarii îşi vor asuma voluntar angajamente în favoarea bunăstării păsărilor pentru o perioadă de minim 5 ani.

Fermierii suceveni pot depune cereri de ajutor financiar în cadrul Măsurii 2.1.5. „Plăţi privind bunăstarea animalelor”, pachetul „b”, care are ca ţintă crescătorii de păsări. Sprijinul se acordă exploataţiilor comerciale din sectorul de creştere a păsărilor, autorizate sanitar-veterinar, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor pentru o perioadă de minim 5 ani, precizează directorul Agenţiei de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură, Centrul Judeţean Suceava, Angela Coroleucă, accentuând că solicitările pot fi formulate până pe 15 noiembrie 2012. Potrivit şefului APIA Suceava, formularul va fi completat on-line, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, după care tipizatul se tipăreşte şi duce la Centrul Judeţean al APIA din Suceava. Dosarul va mai conţine copii după CUI; actul de identitate; notificarea crescătorului de păsări către DSVSA referitor la densitatea practicată pentru bunăstarea minimă; copie după autorizaţie sanitar-veterinară, cât şi a schiţei adăposturilor. În acest din urmă caz, pentru fiecare exploataţie trebuie menţionate adresa şi suprafaţa spaţiilor de cazare; spaţiul maxim de cazare pe hale sau cuşti, dar şi programul de iluminat vară/iarnă, în funcţie de tehnologia de creştere. Documentaţia include graficele anuale estimative de livrare şi populare; mişcarea anuală estimată a efectivelor de găini ouătoare; document de coordonate bancare, precum şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul. Pentru categoriile de pui de carne şi/sau pui de curcă, se estimează efectivul care urmează a fi livrat pentru sacrificare în perioada 16 octombrie 2012-15 octombrie 2013. În cazul în care beneficiarul nu are livrări către abator pentru categoriile de găini ouătoare/găini rase grele, se estimează efectivul mediu anual.

Încă o amânarea pentru proiectele de reabilitare termică 

·        „Aşteptăm, să vedem hotărârea de Guvern care prevede exact categoriile de populaţie care pot beneficia de aceste facilităţi, contravaloarea pe care  trebuie să o suporte Primăria şi cea care revine asociaţiilor de proprietari”, a declarat edilul şef Ion Lungu.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a amânat termenul de la care pot fi depuse proiectele pentru creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, a declarat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Edilul şef spune că mai există discuţii asupra condiţiilor care trebuie îndeplinite, municipalitatea suceveană aşteptând hotărârea de Guvern cu privire la categoriile beneficiare şi proporţia în care bugetul de stat, bugetul local şi proprietarii participă la achitarea contravalorii lucrărilor. „Solicitările se puteau depune începând cu 1 noiembrie, dar s-a amânat până la 15 noiembrie. Aşteptăm, să vedem hotărârea de Guvern care prevede exact categoriile de populaţie care pot beneficia de aceste facilităţi, contravaloarea pe care  trebuie să o suporte Primăria şi cea care revine asociaţiilor de proprietari, respectiv proprietarilor de apartamente”, subliniază edilul şef. Şeful administraţiei locale sucevene spune că de facilităţi financiare ar urma să se bucure familiile cu venituri foarte mici, asociaţiile de proprietari trebuind să dea dovadă  de serozitate ţi să adune un avans în contul viitoarelor lucrări. Lungu face această remarcă după ce unii dintre proprietarii beneficiari ai reabilitării termice din anii anteriori nu şi-au onorat nici până la această dată parte lor de contribuţie. „Din câte am văzut până acum, aceste fonduri sunt destinate categoriilor vulnerabile, respectiv celor cu venituri foarte mici. Trebuie obţinut şi acordul asociaţiilor de proprietari, iar din acest punct de vedere nu avem o foarte bună practică la Suceava. Din cele 12 blocuri pe care le-am reabilitat termic prin proiecte guvernamentale, la două dintre ele nu am tras linia nici în momentul de faţă. Proprietarii nu s-au ţinut de cuvânt - poate că nu au avut banii necesari -, însă nici Primăria nu are cum suporta această sumă. Vin mulţi omeni la mine şi vor să ia iniţiativa pe cont propriu, însă, din păcate nu se poate, parteneri în program fiind Primăria, Guvernul – cu fondurile europene –, precum şi asociaţiile de proprietari. Trebuie o seriozitate maximă din partea asociaţiilor de proprietari, aceştia din urmă fiind obligaţi să vină cu bani. Noi am făcut un efort financiar şi anterior, vom face şi de această dată, pentru categoriile cu venituri reduse”, a declarat primarul Ion Lungu. În anul 2011, municipalitatea suceveană a depus la Ministerul Dezvoltării Regional şi Turismului două solicitări pentru finanţarea reabilitării termice din fonduri europene prin Programul Operaţional Regional(POR). În primă etapă erau cuprinse 750 de apartamente care aveau deja întocmită documentaţia aferentă şi a cărora anvelopare presupune cheltuieli de aproximativ 3,3 milioane de euro.  Cea de a doua solicitare se referă la 7.463 de apartamente inventariate de către asociaţiile de proprietari, suma necesară execuţiei fiind de 31 de milioane de euro. Pe de altă parte, un proiect de hotărâre de Consiliul Local prevedea acordarea de facilităţi financiare în funcţie de veniturile realizate pe membru de familie, aceasta însemnând că bugetul local ar fi putut prelua între 25% şi chiar 100% din partea  de contribuţie bănească a proprietarilor de apartamente. Însă, în aprilie, iniţiativa legislativă privind aprobarea condiţiilor în care se va desfăşura anveloparea termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Suceava nu a mai fi dezbătut în şedinţa ordinară deliberativului local. La acea dată, primarul Sucevei, Ion Lungu, declara că autorităţile naţionale încă mai aşteaptau ca Bruxelles să dea undă verde pentru finanţarea cu fonduri europene a lucrărilor de creştere a eficienţei energetice.   

Preţurile la zahăr şi ulei vor creşte ca urmare a producţiilor diminuate din cauza secetei

·       În ciuda lipsei de precipitaţii,  recolta de cereale, rapiţă şi roşii a fost una bună, însă cartoful şi porumbul au fost afectate în proporţie de 40%.       

În ciuda estimărilor pesimiste, dar şi  lipsei de precipitaţii, recolta de cereale a judeţului Suceava a fost una bună anul acesta, apreciază directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Vasile Schipor. Şeful DADR spune că, la culturile înfiinţate în toamna lui 2011, s-au obţinut producţii peste aşteptări. Astfel. dacă se ţine cont şi de specificul acestei părţi a ţării, la orz în hambare s-au adunat, în medie, 2600 kg de pe fiecare hectare, iar la grâu 2.962 kg. „La cerealele semănate din tomna lui 2011, producţiile medii au fost destul de bune, atât la orz, cât şi la grâu, secară şi triticale, ţinând cont şi de faptul că judeţul Suceava nu este unul cu specific cerealier”, precizează specialistul DADR Suceava, evidenţiind şi recolta medie de rapiţă, de 2070 kg pe hectar şi cea de orzoaică, de 2100 kg pe hectar. Legumicultorii, spre exemplu, au cules şi câte 12.000 kg de omate pe hectar, fiind vorba, mai ales, despre cei care au avut posibilitate de a uda plantele.    

În schimb, Schipor a precizat că există şi culturi la care pagubele sunt cuprinse între 40% şi 50%. Într-o asemenea postură se află, cartoful, la care, faţă de anii buni, cu producţii de 20.000 de tone pe hectar, anul acesta s-a strâns doar o medie  de puţin peste 13.000 kg la hectar. Şi la porumb, recolta s-a diminuat sub efectele secetei prelungite, de pe câmp adunându-se o medie de 3500 kg pe hectar. Şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală opinează că urmare deficitului de apă şi producţiilor scăzute, în viitor preţul la unele produse  prelucrate ar putea creşte în perioada care vine.                                  „Am avut producţii care au avut de suferit şi preţurile o să crească. Din caza secetei, situaţii nesatisfăcătoare s-au înregistrat la prăşitoare, precum la zahăr şi floarea soarelui, la care recoltele sunt mult, diminuate, de aceea vom avea scumpiri la zahăr şi ulei”, subliniază Schipor. 

Comisie pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin muncă

·        „Copii sunt şi trebuie să rămână o prioritate, copilăria fiind o perioadă vieţii dedicată dezvoltării şi educaţiei, nu muncii”, declară Margareta Isăilă, director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi protecţia Drepturilor Copilului.

Deliberativul judeţean sucevean a aprobat, în ultima întrunire ordinară, componenţa nominală a echipei intersectoriale locale pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin muncă. Potrivit legii, structura judeţeană are misiunea de a identifica şi monitoriza cazurile de muncă efectuată de către minorii din aria de competenţă, din organism făcând parte reprezentaţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi protecţia Drepturilor Copilului, Inspectoratului Teritorial de Muncă, Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului Şcolar Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică şi Organizaţiei „Salvaţi copiii”. „Copii sunt şi trebuie să rămână o prioritate, copilăria fiind o perioadă vieţii dedicată dezvoltării şi educaţiei, nu muncii. De aceea, eliminarea efectivă a exploatării muncii copiilor este unul dintre dezideratele momentului”, declară Margareta Isăilă, director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului.   Printre altele, noul organism formulează recomandări privind îmbunătăţirea activităţii, identifică exemple de bune practici şi participă la acţiuni de prevenire din şcoli şi comunităţi. Echipa intersectorială locală pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin muncă poate avea atribuţii şi în domeniul violenţei asupra minorului şi a celei din familie. Pentru managerii de caz, echipa are rol consultativ, consultanţa vizând particularităţile cazurilor, cât şi asigurarea colaborării dintre instituţiile cu atribuţii în domeniu. Pe de altă parte, factorilor de  decizie le revine elaborarea de strategii şi revizuirea cestora, înfiinţarea de servicii, precum şi organizarea de activităţii de prevenire. 

La Cernăuţi,

Şedinţă comună a Consiliului Judeţean Suceava şi Consiliului Regional Cernăuţi

·        Urgentată va fi semnarea acordului inter-guvernamental pentru trecerea simplificată a frontierei de stat între România şi Ucraina.

Miercuri, pe 24 octombrie, o delegaţie a Consiliului Judeţean Suceava se va întâlni cu membrii Consiliului Regional   Cernăuţi, anunţă şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor. 

Potrivit acestuia, în cadrul întrunirii bilaterale din Cernăuţi se va face o evaluare a proiectelor de colaborare transfrontalieră din cadrul instrumentelor regionale de bună vecinătate şi parteneriat. La fel, căutată va fi o modalitate comună prin care va fi urgentată semnarea acordului inter-guvernamental pentru trecerea simplificată a frontierei de stat între România şi Ucraina. „Administraţia de stat de la Cernăuţi este subordonată centrului, Kievului, şi atunci vom încerca, într-o manieră comună, să obţinem această simplificare, sigur, împreună cu partea ucraineană”, arată Nechifor. Potrivit şefului  executivului judeţean, la solicitarea locuitorilor de ambele părţi ale graniţei, în discuţie va fi luată şi redeschiderea punctului vamal de trecerea a frontierei de stat din zona Climăuţi. „Sperăm ca, tot pe 24 octombrie, la Cernăuţi, să fixăm şi data unei şedinţe pe care să ţinem la Suceava, atât a Consiliului Judeţean, în plenul său, cât şi a Consiliului Regional Cernăuţi, şedinţă care ar avea loc în noiembrie, în aşa fel încât să putem pregăti, şi din punct de vedere formal, activitatea pe care o avem în comun. Suceava şi Cernăuţi sunt regiuni înfrăţite, dar şi parte  a Euroregiunii Prutul de Sus, acestea putând fi motorul dezvoltării în această zonă a frontierei României cu Ucraina”, a declarat preşedintele 

Gheorghe Acatrinei:

USL şi PDL au început să pregătească pomenile electorale  

·        Liderul PRM Suceava cere măsuri de prevenire a tentativelor de mituire, „primul ministru Ponta a promiţând că acestea vor fi cele mai corecte alegeri”.

Preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei, semnalează surepecte „mişcări de trupe” în zona principalilor competitori la alegerile parlamentare din 9 decembrie. Acatrinei a declarat, într-o conferinţă de presă, că are informaţii că, atât USL, cât şi PDL, prin intermediul unor „agitatori”, caută să determine sucevenii, cu diverse promisiuni şi beneficii, să voteze cu candidaţii acestor partide.  „Din ceea ce constatat în teritoriu, cele două mari formaţiuni combatante apelează la practici mai puţin ortodoxe, căutând oameni care să le atragă cât mai mulţi votanţi de partea lor. Încă de la început, după cum se vede, startul este necinstit, pe ascuns având loc instruiri în care se fac pregătiri despre cum se poate cumpăra electoratul”, precizează preşedintele PRM Suceava. Acatrinei cere atât conducerii Prefecturii, cât şi organelor specializate ale statului să facă demersuri  de prevenire a eventualelor tentative de mituire a alegătorilor, conform reglementărilor legale în vigoare.  „Trag un semnal de alarmă şi pentru domnul prefect al Sucevei, Florin Sinescu, pentru că primul ministru Ponta a promis că acestea vor fi cele mai corecte alegeri. Trebuie să ştie întreaga opinie publică dacă mai are rost să se prezinte la urne, dacă se vor organiza alegeri cinstite sau dacă se va umbla tot cu pomeni”, accentuează Gheorghe Acatrinei, liderul judeţean al Partidului România Mare.      

Suceava continuă să figureze pe harta terminalelor de transfer intermodal de marfă  

·        „În Suceava există un nod foarte important, şi asta pentru că structura de transport rutier şi feroviar ne favorizează”, arată preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor.

·        „Studiile s-au întocmit, plătit şi transferat cu titlu gratuit către Compania CFR Marfă, care este beneficiarul acestui sistem intermodal”, precizează şeful executivului judeţean.

Staţia de transfer intermodal din  zona Dărmăneşti este prinsă în Strategia naţională de transport intermodal „România-Orizont 2020” aprobată de Guvernul României, iar aceasta are toate şansele să fie materializată, declară preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor. „Este un document asumat în discuţiile cu Comisia Europeană, pentru că tot ceea ce ţine de strategia de transport intermodal este parte a unor angajamente legate de apartenenţa la Uniunea Europeană, iar finanţarea urmează să vină prin intermediul unui program operaţional sectorial pe transport”, iterează şeful administraţie judeţene sucevene. Nechifor arată că la stabilirea terminalelor avute în vedere în strategia amintită s-a ţinut cont de o anumită stare de fapt, alături de cea din judeţului Suceava, figurând, într-o primă etapă, alte 5 posibile variante, respectiv cele de la Timişoara, Bucureşti, Constanţa, Braşov şi zona fluvială Giurgiu-Olteniţa. „În Suceava există un nod foarte important, şi asta pentru că structura de transport rutier şi feroviar ne favorizează. În zona Suceava avem coridorul pan european nr. 9, pe secţiunea Siret-Suceava-Bacău-Mărăşeşti, precum şi reţeaua Petia-Satu Mare-Baia Mare-Dej-Suceava-Rădăuţi, înspre Republica Moldova, cu o conexiune la varianta de legătură pe drumul rutier care face joncţiunea între sudul continentului şi nordul acestuia. De asemenea, mai există varianta pe tronsonul Apahida-Dej-Beclean-Salva-Vatra Dornei-Suceava, aceasta însemnând coridorul feroviar şi, evident, Aeroportul Suceava. Acestea au fost, în primă instanţă, elementele care au determinat, anul trecut, ca la nivelul Guvernului României, să se ia decizia  ca acele 6 zone, inclusiv Suceava, să fie trecute în strategia naţională pentru finanţarea acestor staţii intermodale”, explică şeful executivului judeţean, precizând că o staţie de  transport intermodal este o zonă în care se face transferul de marfă de pe sistemul feroviar, pe cel rutier, sau aerian.

Conform lui Cătălin Nechifor, în cadrul aceleiaşi strategii, urmau a fi identificate şi alte posibile staţii care îndeplineau aceleaşi condiţii, printre care cea mai importantă, este ce referitoare la existenţa unor coridoare naţionale sau internaţionale. Astfel, au fost luate în calcul terminalele din zonele Calafat-Craiova-Piteşti, Turda-Cluj Napoca-Dej-Tîrgu Mureş, Făgăraş-Sfântu Gherghe, Galaţi-Bacău-Iaşi şi Giurgiu-Olteniţa.  „Suceava rămâne, în continuare, definită ca prioritară în cadrul strategiei pentru transportul intermodal. Spre deosebire de ceea ce se spunea înainte, că până şi soarele răsărea domnului Flutur, aceste lucruri nu au legătură cu judeţul Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, decât în faza incipientă, adică atunci când s-a făcut studiul de fezabilitate. Studiile s-au întocmit, plătit şi transferat, mai departe, cu titlu gratuit către Compania CFR Marfă, care este beneficiarul acestui sistem intermodal. Din fericire, Guvernul încearcă să găsească o soluţie la insolvenţă şi să pună pe picioare această companie de stat, situaţie în care vor fi făcute şi investiţiile în staţiile de transfer intermodale”, reliefează preşedintele Consiliului Judeţean Cătălin Nechifor, menţionând că, în acest context, Guvernul Boc nu a făcut nimica pentru a salva CFR Marfă.                 

În ciuda creşterii cu 62% a costurilor,

Centura neterminată a Sucevei nu va trece în conservare

·        „Soluţia de conservare este una nu tocmai bună, pentru că aceasta va genera costuri suplimentare, care, sigur, sunt în sarcina contractantului, şi nu a noastră”, declară preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor. 

·        „Vreau spun, categoric, că această centură este o lucrare foarte amplă, care, din păcate, şi-a crescut costurile cu 62%, când procedura legală permite creşterea cu doar 50%”, arată  şeful executivului judeţean.

Şoseaua de centură a municipiului Suceava nu va fi trecută în conservare, a declarat ieri, preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, menţionând că, recent, a avut discuţii cu Mircea Pop, director general al CNADNR. Nechifor a ţinut să reamintească faptul că a făcut acest demers cu toate că investiţia este finanţată din bugetul de stat, iar beneficiarul este Compania de Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România(CNADNR). Responsabilul judeţean sucevean spune că la obiectivul de investiţii din jurul reşedinţei de judeţ se înregistrează probleme din cauza creşterii nepermis de mult contravalorii intervenţiilor.     

Astfel, în anul 2007, prin Hotărâre de Guvern, când s-au aprobat indicatorii tehnico-economici, valoarea investiţiei era de 220 de milioane de lei, ulterior, începând cu 2008, când a demarat lucrarea, la un grad fizic de execuţie prezent de circa 76%,  creşterea valorică a acesteia ridicându-se cu aproximativ 62% şi ajungând la de 370 de milioane de lei.  Nechifor a pus în vedere că, în anul 2012, finanţarea pentru această investiţie a fost de circa 75 de milioane de lei, având ponderea cea mai mare în comparaţie cu anii trecuţi. Însă, din nefericire, banii au fost consumaţi pe achitarea intervenţiilor făcute anterior şi rămase nedecontate, o parte dintre datoriile  către compania executantă urmând a fi achitate după rectificarea, de la sfârşitul acestei luni, a bugetului de stat.  „În intervalul anterior, alocarea financiară a fost una modestă, ea nedepăşind suma de 200 de milioane de lei. Timp de 4 ani s-au alocat 125 de milioane de lei, iar doar în acest an s-au dat 75 de milioane de lei. Suntem în situaţia în care statul român, prin CNDANR mai are ceva datorii către firma privată care execută lucrarea, iar în urma discuţiilor de la Ministerul Transporturilor, CNADNR, precum şi cu premierul Victor Ponta, sperăm ca, la final de lună, când va fi rectificarea bugetului de stat pe anul 2012, să avem parte de nişte plăţi suplimentare faţă de cele 75 de milioane de lei, care s-au decontat deja în acest an”, arată şeful administraţiei judeţene sucevene. Nechifor reliefează că intenţia - cel puţin cea a autorităţilor judeţene - nu este aceea de trece investiţia în conservare, soluţie care ar presupune costuri suplimentare.       „Soluţia de conservare este una nu tocmai bună, pentru că aceasta va genera costuri suplimentare, care, sigur, sunt în sarcina contractantului, şi nu a noastră, în niciun caz. Vreau să asigur că facem toate demersurile ca această lucrare să ajungă la finalitate, chiar dacă este foarte scumpă”,  susţine preşedintele Consiliului Judeţean.  

·        Guvernul analizează cum s-a produs acestă creştere exagerată de costuri.

Investiţia mai are 24% de executat din stadiul fizic prevăzut iniţial, şeful CJ contrazicând unele voci din administraţia judeţeană  anterioară care iterau că lucrările pot fi terminate într-un termen foarte scurt.  „Este un lucru fals, acest stadiu presupunând foarte multe lucrări. Pe tronsonul care leagă DN 17 de DN 2 există necesitatea de a turna un strat final de uzură, lucrări prevăzute pentru balustrade la podul care traversează râul Suceava, precum şi alte foarte multe investiţii”, relevă Nechifor. Şeful CJ consideră că suplimentarea pe parcurs a contravalorii  execuţiei este de neînţeles, Guvernul făcând o analiză a depăşirii cu 12% a nivelului maxim permis de 50%. „Vreau spun, categoric, că această centură este o lucrare foarte amplă, care, din păcate, şi-a crescut costurile cu 62%, când procedura legală permite creşterea cu doar 50%. Guvernul analizează cum a fost posibil acest lucru, aşa cum analizează foarte multe lucruri care, în timp, au dovedit că s-a produs o creştere exagerată de costuri”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, adăugând că săptămâna viitoare va fi prezent la Suceava noul director al companiei care face investiţia. Precizările făcute de şeful executivului judeţean survin unei interpelări a consilierului judeţean PDL, Sorina Barbu, care şi-a exprimat  temeri în legătură cu tragerea pe dreapta a obiectivului de investiţii şi  trecerea a acestuia în conservare. „Am dori să ştim care sunt perspectivele pentru continuarea lucrărilor la şoseaua  de centură, întrucât, la ora actuală, acolo a început să se fure materiale. Am dori să se dispună o analiză, să vedem ce se poate face, în continuarea, deoarece menţinerea în conservare a cestor lucrări este foarte scumpă, de preferat fiind continuarea lor”, a subliniat Sorina Barbu, în cadrul plenului deliberativului judeţean, de ieri. Execuţia la prima rută ocolitoare a municipiului Suceava a demarat efectiv în 2009, constructorul fiind firma SCCF Group Colas Iaşi, iar beneficiarul, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Varianta de ocolire are, potrivit priectului de la acea dată, o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Şchiea –  Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei spre frontiera cu Ucraina. Valoarea iniţială a proiectului era de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. Carosabilul era prevăzut cu două benzi, o lăţime de 7 metri, permiţând o viteză de circulaţie de 80 km/oră. Iniţial, pe traseul ocolitor trebuiau a fi construite 3 viaducte, de 384,5 metri, 295,5 metri şi, respectiv, de 249,5 metri. Prevăzute erau, de asemnea, 6 poduri, dintre care unul pe râul Suceava, în zona Mihoveni, în lungime de 17,7 metri.

Autoritatea de ordine publică intră în atribuţii cu întârziere 
• „Această autoritate nu funcţionează încă şi, de aceea, cred că ni se datorează nişte explicaţii”, a declarat fostul preşedinte al structurii Tudor Plăcintă(PDL)
Aleşii judeţeni au aprobat ieri, componenţa nominală a Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică. ATOP are 12 membri, printre care şeful IPJ, comisarul şef Marcian Colman, reprezentantul Corpului Naţional al Poliţiştilor,  comisar şef, Constantin Alistar, subprefectul Constantin Harasim, 3 reprezentanţi ai comunităţii, şi 6 consilieri judeţeni, validarea cu întârziere a desemnării nominale a acesteia fiind „taxată” de preşedintele din legislatura trecută a organismului, consilierul PDL, Tudor Plăcintă.  Acesta a arătat că a trecut 4 luni de la constituirea noului Consiliul Judeţean, iar între timp au intervenit fapte antisociale grave produse pe raza judeţului. „La 4 luni de la constituirea Consiliului Judeţean şi mai bine de 3 luni de la nominalizarea reprezentanţilor Consiliului în ATOP, această autoritate nu funcţionează încă şi, de aceea, cred că ni se datorează nişte explicaţii. Deja Autoritatea trebuia să prezinte un raport trimestrial pe care, din păcate nu-l poate prezenta, având în vedere că, între timp, s-a schimbat şi conducerea Inspectoratului Judeţean de Poliţie, precum şi ultimele evenimente care s-au  produs pe raza judeţului. Cred că se impunea mai demult constituirea Autorităţii, pentru o mai  supraveghere şi o coordonare mai bună la nivelul instituţiilor componente”, a spus Plăcintă. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, ţinut să precizeze că ATOP s-a constituit într-un termen rezonabil, conform prevederilor legale în vigoare.  „Reglementările spun că această constituire se face într-un termen rezonabil.  Cred că am făcut-o  într-un termen rezonabil. Prin consultare am încercat să găsim o soluţie, care să permită ca cest organism să poată funcţiona acest organism colectiv”, a precizat Nechifor. Preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor subliniază că structura se va întruni în cursul săptămânii viitoare, prilej cu care va aborda activitatea pe linie de ordine publică a instituţiilor abilitate judeţene şi va realiza, în acest sens, un raport pentru  trimestrul al treilea al anului. De menţionat este şi faptul că  aleşii PPDD s-au plâns că nu au primit niciun loc în această structură.   În conformitate cu Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţie Române, ATOP se constituie la nivelul fiecărui judeţ, fiind un organism cu rol consultativ şi cu activitate în folosul comunităţii.  

Primăria face eforturi să menţină Termica pe linia de plutire

·        În măsura în care cărbunele nu va fi achitat la timp, este posibil ca furnizarea căldurii să se oprească.

·        „Fără o finanţare de la buget nu putem să asigurăm o funcţionare permanentă la Termica, în ideea de a asigura intrarea fluxului de cărbune”, arată primarul Lungu.

Municipalitatea suceveană face eforturi pentru a menţine societatea de termoficare în sistem centralizat pe linia de plutire. Afirmaţia aparţine primarului Sucevei, Ion Lungu, care a declarat, după şedinţa Adunării Generale a Acţionarilor(AGA) de la Termica, că adoptată a fost o strategie pentru iarna 2012-2013. Astfel, până la finele anului, Primăria se angajează să vireze în contul operatorului de termoficare local încă 3 milioane de lei. De asemenea, în acelaşi interval, asociaţiilor de proprietari le revine sarcina de a achita către Termica 5 milioane de lei, de la Guvern fiind aşteptat un sprijin financiar de 5 până la 8 milioane de lei. În acest context, edilul şef sucevean, crede că, după tăierea, de către Cabinetul Boc, a subvenţiei de 45%, sprijinul financiar promis de premierul Victor Ponta ar avea darul de ajuta municipiul reşedinţă de judeţ să depăşească noul sezon rece. „Între priorităţile primului ministru există aceea de a da un ajutor financiar societăţilor de termoficare din oraşele mari, acolo unde au dispărut subvenţiile pe care Guvernul le dădea în mod normal.  Avem promisiuni de la Guvern şi sper ca acestea să fie onorate, pentru că, fără o finanţare de la buget, nu putem să asigurăm o funcţionare permanentă la Termica, în ideea de a asigura intrarea fluxului de cărbune”, arată primarul. Lungu spune că municipiul Suceava a  intrat în iarnă cu un stoc de 20.000 de tone de huilă, cantitate acoperitoare doar pentru o lună de funcţionare în plin a Centralei Electrice de Termoficare(CET). „Sigur, mai sunt şi alte navete pe drum înspre Termica, însă în măsura în care cărbunele nu va fi achitat la timp, este posibil ca furnizarea să se oprească. Şi, atunci, nu vom putea sigura funcţionarea permanentă a societăţii de termoficare”, subliniază şeful executivului sucevean.

Şeful municipalităţii susţine că acest sezon este ultimul pentru Termica, de la anul urmând a intra în funcţionare noua centrală în cogenerare de înaltă eficienţă pe care o va menaja Adrem Invest în Lunca Sucevei, în prejma CET. „Este ultima iarnă pe care trebuie să o trecem în actuala schemă de funcţionare, pentru că se lucrează, jos la Termica, la pregătirea terenului şi demolările din zonă. Sper ca Adrem să se ţină de cuvânt, iar în primăvară să avem noua centrală de termoficare”, a încheiat primarul Sucevei, Ion Lungu.             

 V.I. ADOMNICĂI       

Crăciun vienez la Suceava

Primăria municipiului Suceava, în colaborare cu Consiliul Judeţean, organizează aniversarea vieneză a Crăciunului din acest an.  Primarul reşedinţei de judeţ, Ion Lungu, informează că marea Sărbătoare a Naşterii Domnului va fi celebrată, din nou, pe esplanada Casei Culturii, respectiv deasupra parcărilor subterane care vor fi inaugurate pe 1 decembrie, dată la care vor fi aprinse şi instalaţiile ornamentale specifice acestei perioade a anului. „Constructorul s-a angajat să încheie lucrările la 1 decembrie, dată la care avea loc şi inaugurarea parcărilor subterane. Acolo va fi amplasat şi pomul de Crăciun, acesta urmând a fi organizat în stil vienez. Sperăm să organizăm un târg frumos şi să facem o tradiţie din acest eveniment care este organizat în faţa Casei de Cultură”, arată ocupantul fotoliului din Areni.  În zonă vor fi amplasate 20 de căsuţe de lemn în care vor expune comercianţii de suveniruri, precum şi reprezentanţii firmelor din Asociaţia „Produs în Bucovina”. Primarul Ion Lungu a ţinut să precizeze că Revelionul, precum şi alte manifestări de amploare, vor fi ţinute, în continuare pe platforma de la Iulius Mall, în caz contrar riscându-se distrugerea modernizărilor făcute în centrul urbei reşedinţă de judeţ cu finanţare europeană atrasă în cadrul Programului Operaţional Regional.

Complexul social de pe lângă Mănăstirea „Bogdana” primeşte banii promişi în urmă cu 10 luni

·        Jumătatea de milion de lei promisă a fost prinsă în buget propriu încă de la începutul anului 2012, însă administraţia judeţeană nu a avut posibilităţi financiare pentru a-şi onora obligaţia.

Consiliul Judeţean va disponibiliza 500.000  de lei în vederea continuării investiţiilor de la Complexul social „Sfântul Ierarh Leontie” de pe lângă Mănăstirea „Bogdana” din Rădăuţi.    

Pentru finalizarea lucrărilor necesarul este de 3,61 milioane de lei, la data actuală nedecontate fiind facturi în valoare de 1,1 milioane de lei. Jumătatea de milion de lei amintită a fost prinsă în bugetul propriu al Consiliului Judeţean încă de la începutul anului 2012, însă administraţia judeţeană nu a avut posibilităţi financiare pentru a-şi onora obligaţia. Şeful executivului judeţean, Cătălin Nechifor, promitea încă din luna august, la un an de la deschiderea Centrului, că va identifica  sursele de finanţare necesare.  „Avem o problemă cu Centrul de plasament în care suntem parteneri cu Mănăstirea Bogdana. Situaţia este un pic mai complicată acolo. Noi am finanţat o parte din lucrările la acel Centru extrem de important, iar cu o parte din colegii din staff-ul Consiliului Judeţean, am mers la faţa locului. Trebuie să găsim o soluţie prin care să putem să susţinem în continuare această activitate”, spunea Nechifor.

Consiliul Judeţean Suceava s-a asociat cu, în urmă cu 4 ani, Mănăstirea „Bogdana” Rădăuţi şi Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava în scopul finalizării, dotării şi asigurării funcţionării Complexului social „Sfântul Ierarh Leonte”, aflat la 3 km de Rădăuţi. Mănăstirea rădăuţeană a demarat construirea unităţii de asistenţă socială încă din anul 2001, în total investindu-se 40 de milioane de lei, fonduri guvernamentale, contribuţii externe şi sponsorizări. Complexul social este destinat copiilor şi tinerilor  şi cuprinde 18 clădiri şi are o capacitate de 200 de locuri. Acesta fost „populat” în urmă cu un an, mai precis pe 29 august 2011,  copiii provenind din  centrele de plasament de la Gura Humorului, Solca şi Fălticeni.   

Într-un an,

Câştigurile salariale ale locuitorilor judeţului Suceava au crescut cu 2,2% 

·        Însă, august 2912, faţă de luna precedentă, acestea s-au diminuat cu 0,3%, fiind cu aproape 500 de lei sub media naţională.

Sucevenii au printre cele mai mici venituri salariale din ţară. Aşa rezultă dintr-o informare a Direcţiei Judeţene de Statistică, în conformitate cu care câştigul salarial mediu net realizat în luna august 2012, în judeţul Suceava, este cu 31,3% sub nivelul celui naţional, acesta din urmă fiind de 1.534 de lei. Astfel, în judeţul Suceava, câştigul salarial mediu net a fost, în luna la care facem referire, de 1.054 lei de persoană, cu 3 lei((0,3%) mai mic decât cel din iulie. Potrivit datelor oferite publicităţii de instituţia suceveană, în august 2012, câştigul salarial mediu net a crescut cu 3,4% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură şi 0,5% în servicii, scăzând cu 1,7% în industrie şi construcţii. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, câştigul salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, a atins, în august 2012, faţă de aceeaşi lună a lui 2011, nivelul de 102,7%. Raportat la luna iulie 2012. în august indicatorul în cauză este de 99,2%.

Supraveghere video în Bazar şi pieţe agroalimentare 

Primăria municipiului Suceava are în derulare un proiect de introducere a supravegherii cu camere video în Complexul comercial „Bazar” din Lunca Sucevei.  Şeful municipalităţii sucevene, Ion Lungu, a declarat ieri, într-o întâlnire cu presa, că este vorba despre 36 de camere, rolul sistemului fiind de prevenire a incidentelor şi de creştere a siguranţei comercianţilor şi cumpărătorilor. Într-o etapă următore, începând de anul viitor, asemenea instalaţii vor fi montate şi în principalele pieţe agrolimentare de pe raza municipiului.  „Ne dorim ca, în perioada următoare, să montăm cât mai multe camere video în Bazar şi în pieţe. Deja s-a semnat un contract pentru 36 de camere video în Bazar, în ideea de fi mai multă ordine şi a se asigura paza bunurilor. Acesta, ştiut fiind faptul că am avut mai multe incidente legate şi de respectarea instrucţiunilor de prevenire şi stingere a incendiilor”, a declarat Lungu, adăugând acesta va avea un dispecerat propriu de monitorizare.  Primăria, a implementat, anul trecut, proiectul de creştere a siguranţei cetăţeanului şi prevenire a criminalităţii, primul dintre cele 5 proiecte din cadrul Programului Operaţional Regional pe care municipalitatea le-a accesat, obţinând finanţare.  Proiectul a avut ca obiectiv monitorizarea cu 108 camere video a 80 de locaţii de pe lângă unităţile şcolare(10 şcoli generale, 13 grădiniţe şi 9 licee), instituţiile publice, parcuri, pieţe agro-alimentare, precum a intrărilor şi ieşirilor din municipiu. Materializarea acestuia a presupus consumarea a 600.000 de euro. Municipalitatea are programe de modernizare a pieţelor agroalinentare din Centru, precum şi din cartierele Burdujeni şi „George Enescu”.    

Printr-o posibilă finanţare europeană,

 Un nou parc auto pentru transportul sucevean de călători

Autobuzele din parcul actual al TPL au o durata de funcţionare de 8 ani depăşită sau peste 500.000 de km rulaţi,  ca urmare multe dintre ele trebuie casate.

În Strategia „Europa 2014-2020” ar urma să se constituie o axă specială şi să se prevadă fonduri pentru transportul public local.  Această posibilitate s-a discutat în cadrul şedinţei Asociaţiei Municipiilor din România(AMR), propunerile venind din partea mai multor primari, printre care şi şeful administraţie locale de la Suceava, Ion Lungu, o adresă fiind înaintată Ministerului Afacerilor Europene. Proiecte integrate în acest sens ar putea fi promovate prin intermediul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară de tip zonă metropolitană. „Există finanţare pentru infrastructură rutieră, nu şi pentru transport public local. Acest lucru a fost solicitat  de mai multe primării, printre care şi cea de la Suceava, semnându-se, în acest sens, o adresă oficială către Ministerul Afacerilor Europene, care urmează a face lobby pentru înfiinţarea unei axe pe transport public local. Proiecte ar putea fi promovate în cadrul zonei metropolitane, iar noi vom iniţia un demers în acest sens, astfel încât să avem  un sistem integrat în ceea ce priveşte mijloacele de transport, gestionarea şi urmărirea în trafic a acestora”, declară ocupantul fotoliului din Areni, adăugând că forul de conducere a Asociaţiei Intercomunitare Zona Metropolitană Suceava se va întruni după alegerile parlamentare, iar un prim subiect atacat va fi tocmai acela al transportului în comun.   Ion Lungu precizează că ideea este de „cumpăra un nou parc auto” pentru municipiul Suceava, cel actual urmând a fi unul de rezervă.  Autobuzele din parcul actual al societăţii de transport local TPL au o durata de funcţionare de 8 ani depăşită sau peste 500.000 de km rulaţi,  ca urmare multe dintre ele trebuie casate.   

Graţie unei măsuri a Guvernului Ponta,

Primăria Suceava a stins arierate de peste 15 milioane de lei

·        10 milioane de lei sunt din cele pe care le avea operatorul de termoficare Termica.

În urma analizei cererii înregistrate la Direcţia Generală a Finanţelor Publice, potrivit OG nr.13/2012 cu privire la rectificarea bugetului de sta pe 2012, pentru Primăria municipiului Suceava s-a aprobat suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de 6,42 milioane de lei, anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Banii sunt folosiţi la stingerea arieratelor către bugetul de stat sau alţi operatori pe care firmele în relaţii cu administraţia locală le-a înregistrat până în momentul de faţă. Astfel, 5 milioane de lei au servit Termica, firma termoficare onorându-şi o parte din facturile pentru transportarea cărbunelui, precum şi datoriile din taxe, impozite şi contribuţii către stat. Societatea de transport local TPL s-a ales cu circa 224.000 de lei, operatorul de salubritate Rosal Grup-cu aproximativ 550.000 de lei, iar SCCF. Group Colas cu peste 638.000 de lei. „Aceste compensări de sume defalcate cu datorii la bugetul de stat este o măsură bună de deblocare financiară a Guvernului Ponta”, relevă edilul şef Ion Lungu. Astfel, în cele două etape de compensare, Primăria municipiului Suceava a reuşit să stingă datorii  de 15,8 milioane de lei, dintre care peste 10 milioane de lei dintre cele pe care le avea operatorul de termoficare Termica.               

Încă o încercare pentru construirea noului adăpost pentru câinii fără stăpân   

Patru firme s-au înscris la licitaţia pentru amenajarea noului adăpost din Lunca Sucevei, pentru câinii fără stăpân. Este vorba despre asociaţiile DIC Construct şi Transporturi Auto Botoşani,  Agacon şi Florconstruct Suceava, SUCT Suceava, precum şi de Afla Construcţii Suceava. Primarul Ion Lungu a  precizat că, de această dată, licitaţia nu va mai fi contestată, iar câştigătorul va trece cît mai repede la treabă, până vine îngheţul. „Avem patru oferte apropiate ca valoare, iar după o primă evaluare acestea sunt în ordine. Urmează ca această licitaţie să fie adjudecată şi aşteptăm ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, după deliberarea comisiei de specialitate. Dacă nu vor interveni contestaţii, vom semna contractul şi sper ca, în acest an, să turnăm pardoseala, să amenajăm cuştile şi să trecem la prinderea câinilor fără stăpân de străzi şi să-şi ducem la adăpost”, spune primul gospodar la reşedinţei de judeţ, Ion Lungu. În adăpostul în folosinţă de pe malul râului Suceava sunt îngrijiţi circa 1200 de câini, în timp ce pe străzi şi-ar mai face veacul încă 1500. În lipsa unei contestaţii, lucrările efective la al doilea adăpost vor putea începe în cel târziu 20 de zile. O primă procedură s-a derulat încă din vară, însă una dintre firmele participante a făcut contestaţie, iar licitaţia a fost reluată.