Aproximativ 13.000 de fermieri au cerut subvenţia pe suprafaţă  

·        Toate cererile au fost depuse cu ajutorul aplicaţiei  IPA on line, însă puţini sunt agricultorii care se descurcă să-şi actualizeze situaţia de acasă sau din biblionet-uri

În judeţul Suceava, în cadrul Campaniei SAPS pe anul 2012, au fost depuse, până acum, în jur de 13.000 de cereri de sprijin, pentru o suprafaţă de peste 41.000 de hectare, anunţă  directorul executiv al Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură, Angela Coroleucă. De remarcat este faptul că, pentru întâia dată, anul acesta toate solicitările au fost făcute prin intermediul aplicaţiei IPA on line, un program informatic gratuit, cu ajutorul căruia agricultorii  au posibilitatea identificării şi digitizării parcelelor, implicit şi pe cea a declarării suprafaţei. „Sistemul IPA on line funcţionează de mai bine de doi ani, însă puţini sunt agricultorii care se descurcă să-şi actualizeze, de acasă sau din biblionet-urile locale, situaţia suprafeţelor, astfel încât să poată accesa subvenţiile agricole. De aceea, fermierii sunt ajutaţi de către consilierii APIA”, subliniază Angela Coroleucă. Campania pe 2012 de primire a solicitărilor pentru plăţile directe pe suprafaţă are loc în perioada 1 martie-15 mai, interval în care nu se aplică niciun fel de penalizări. În schimb, în cazul dosarelor înaintate în intervalul 16 mai-11 iunie, se vor percepe penalizări de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. Mai mult, cererile aduse după 11 iunie nu vor mai fi admise la calculul plăţii pentru anul în curs. Angela Coroleucă face cunoscut că fermierii care exploatează suprafeţe mai mari de 50 de hectare vor veni cu documentaţia direct la Centrul Judeţean Suceava al APIA, restul agricultorilor putându-se prezenta la centrele locale la care sunt arondate comunele în care locuiesc, adică la cele din Suceava, Fălticeni, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc, Siret, Rădăuti, Vatra Dornei, Vicovu de Sus şi Botoşana. În campania din 2011, APIA Suceava a înregistrat 57.655 de cereri, pentru o suprafaţă de 210.038 de hectare. 

La 80 de ani, Traian Căldare, fostul jucător şi antrenor de volei, cetăţean de onoare al Sucevei

·        Municipalitatea acordă această distincţie maestrului sportului sucevean pentru 36 de ani de activitate, Căldare fiind   preşedinte de onoare al echipei CSMU LPS

În şedinţa de la finele acestei luni, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, va propune Consiliului Local un proiect de hotărâre privind acordarea titlului de cetăţean de onoare al Sucevei fostului jucător şi antrenor al echipei de volei masculin, Traian Căldare. Cunoscuta personalitate sportivă suceveană împlineşte duminică, de Buna Vestire, vârsta de 80 de ani, edilul şef Ion Lungu considerând că distincţia amintită este menită a răsplăti efortul de peste 36 de ani în slujba comunităţii.         

„Este o personalitate care s-a dedicat voleiului sucevean,  domnul fiind Căldare fiind implicat în atât calitate de jucător, cât şi de antrenor la echipa suceveană de volei masculin.   Pentru acest efort, pe care l-a făcut în slujba comunităţii, voi propune Consiliului Local un proiect de hotărâre de Guvern pentru acordarea titlului de cetăţean de onoare”, a subliniat primarul Ion Lungu.

Traian Căldare este medic stomatolog, maestru al sporturilor şi ocupă funcţia de preşedinte de onoare al echipei locale de volei CSMU LPS. 

Potrivit regulamentului Consiliului Local, distincţia de cetăţean de onoare „se poate acorda foştilor deţinuţi politici sau veterani de război care, prin activităţile lor ulterioare, au adus un aport deosebit la realizarea unei legături între municipiu şi alte localităţi” şi, respectiv, „personalităţilor care, prin performanţele lor, au contribuit la formarea şi creşterea prestigiului oraşului Suceava”.  Reşedinţa de judeţ are, în prezent, peste 150 de cetăţeni de onoare.

Ultima zi din martie,

Suceava, în beznă timp de o oră

·        Proiectul „Ora pământului” îşi propune reducerea consumului de energie electrică şi diminuarea poluării

Primăria municipiului Suceava este partener în seria de manifestări derulate sub genericul „Ora pământului”. Astfel, pe 31 martie, între 20.30 şi 21.30, luminile din Primăria Suceava vor fi stinse, heblul urmând a fi tras şi la întregul sistem de iluminat public de pe raza reşedinţei de judeţ. Primarul Ion Lungu a spus că recomandă şi instituţiilor publice să procedeze în mod similar, locuitorii urbei fiind rugaţi să renunţe, pe durata a numai 60, la iluminatul artificial. „Pe data de 31 martie, între orele 20.30 şi 21.30vom stinge iluminatul public din oraş, cât şi pe cel de la sediul Primăriei. Vom insista şi pe lângă alte instituţii publice, iar cetăţenii sunt rugaţi să facă la fel, dacă vor dă participe la acest proiect de reducerea a consumului de energie electrică şi diminuare a poluării”, subliniază şeful  executivului local, Ion Lungu.           

La nivel mondial, în tabloul acţiunilor de conştientizare a problemelor mediului înconjurător generate de activitatea umană, se remarcă o campanie unică în istorie, care în 2010 a reuşit sa antreneze 1,3 miliarde de participanţi din 128 de ţări.

În acest an, pe 31 Martie, între orele 20.30-21.30, odată cu stingerea pentru o oră a luminilor exterioare sau interioare care nu sunt esenţiale funcţionării, recomandată este şi deconectarea echipamentelor electrice şi electronice aflate în stand-by 

Timp de 6 ani,

Pieţele din municipiul Suceava, sacrificate în favoarea Bazarului  

·        Modernizarea Complexului comercial „Bazar” a costat aproape 3 milioane euro, execuţia fiind iniţiată în 2006

·        În următoarele 18 luni, reabilitarea Pieţei agro-alimentare centrale va înghiţi 1 milion de lei, fonduri de la bugetul local

La finele acestei luni, pe masa de dezbateri a deliberativului municipal sucevean va fi pus un proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici a investiţiei de modernizare a PieţeI agro-alimentare centrale a Sucevei, principala lucrare fiind cea de înlocuire a acoperişului.  Modernizarea are valoarea de 1 milion de lei, se va derula pe durata a 18 luni, anul acesta în bugetul local fiind prinsă suma de 500.000  de lei. Execuţia include amenajarea unei noi învelitori din fibră de sticlă, înlocuirea luminatoarelor şi jgheaburilor, vopsirea structurii metalice de rezistenţă, precum şi noi tencuieli şi zugrăveli. „Acoperişul este spart, iar comercianţilor de acolo le plouă în cap. Este vorba despre o reparaţie capitală, iar după ce vom aproba indicatorii tehnico-economici, probabil că, anul acesta, vom executa jumătate din lucrare”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Edilul şef susţine că reabilitarea pieţelor agro-alimentare din reşedinţa de judeţ a devenit o prioritate, mai ales că, în ultimii 6 ani toată „atenţia” financiară a conducerii municipalităţii a fost concentrată pe Bazarul din Lunca Sucevei. „Pieţele din municipiul Suceava au fost sacrificate în ultimii ani, pentru că banii au mers în Bazar, aşa cum era normal să se întâmple.  Am început modernizarea acestor pieţe în anii 2005-2006, însă lucrările au fost suspendate odată cu începerea investiţiilor în Bazar, în curs fiind proiectul din Piaţa mică, pe aleea comercială”, subliniază primarul Ion Lungu, adăugând că modernizat va fi şi spaţiul cu tarabe pentru comerţul ambulant.   

Modernizarea Complexului comercial „Bazar” a costat aproape 3 milioane euro, execuţia fiind declanşată în 2006.  În spaţiul comercial din Lunca Sucevei au fost construite, printre altele, hale pe structură metalică, alei betonate, o parcare, grupuri sanitare, canalizarea pluvială, sedii pentru lucrătorii administraţiei şi pentru cei ai Poliţiei. De asemenea, centrul comercial este protejat de o nouă împrejmuire. Pe de altă parte, Primăria intenţionează să obţină şi o finanţare pentru introducerea unui sistem de încălzire cu energie verde a spaţiilor comerciale în cauză. 

Lucrătorii SGA şi ISU au „spart” o aglomerare de gheţuri de 300 de metri de pe pârâul Moldoviţa 

·        Situaţia era una cu risc potenţial pentru locuinţele şi obiectivele socio-economice situate pe malul stâng al cursului de apă

Lucrătorii Sistemului de Gospodărire a Apelor(SGA) şi Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”   au intervenit cu două buldo-excavatoare la deblocarea şi asigurarea scurgerii apei din aglomerarea de gheţuri dinspre malul stâng al pârâului Moldoviţa, la 2,5 km în aval de Staţia hidrometrica Dragoşa.

Potrivit unui comunicat de presă semnat de directorul executiv Ioan Corjuc, respectiva aglomerare se formase pe o lungime de circa 300 de metri, avea o grosime de 1-1,5 metri şi o lăţime  de 40 de metri, adică pe întreaga deschidere a albiei majore. Situaţia era una cu risc potenţial pentru locuinţele situate pe malul stâng al pârâului Moldoviţa, la o înălţime de 3 metri şi o distanţă 30-50 de metri de faţă de cursul apei. „S-a intervenit de urgenţă, astfel încât aglomerarea de gheţuri să nu fie antrenată în aval, unde exista posibilitatea formării unui zăpor cu consecinţe destul de grave asupra obiectivelor socio-economice de pe malul stâng al pârâului Moldoviţa”, se arată în comunicatul SGA. În acesta se precizează că,  la 100 de metri în aval de locul cu pricina, este format un pod de gheaţă compact de 450 de metri şi grosime de 20-25 de centimetri, pentru moment nefiind necesară intervenţia cu mijloace explozive, deoarece apa curge printre sloiuri, cât şi prin deschiderea operată cu ajutorul celor două buldo-excavatoare. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă al comunei Frumosu şi formaţia de gospodărire a apelor Gura Humorului, din cadrul SGA Suceava, continuă să monitorizeze fenomenul.

Lungu somează Ministerul Educaţiei să se pronunţe în legătură cu fondurile pentru mobilierul claselor pregătitoare

·        Legea interzice achiziţionarea de către Primărie a respectivelor elemente de dotare, iar oficialii ministerului nu au dat nicio lămurire în privinţa sumelor cu destinaţia amintită

Conducerea administraţiei municipiului Suceava se va adresa Ministerului Educaţiei, căruia îi va cere să dea precizări precise în legătură cu alocarea sau nu a fondurilor necesare achiziţionării de mobilier pentru sălile de curs ale noilor clase pregătitoare. Primarul Ion Lungu a reliefat ieri, într-o întâlnire cu reprezentanţii mass media locale, că singurele informaţii pe care le are provin doar de la televizor, oficialii acestui minister neavând încă vreo poziţie concretă în privinţa disponibilizării sumelor cu destinaţia amintită. Lungu evidenţiază că, pe lângă, amenajările cu fonduri alocate de la vistieria locală, acum intervine acut şi problema dotării cu mobilier. Şeful municipalităţii sucevene spune că legea interzice achiziţionarea de către Primărie a respectivelor elemente de dotare,  executivul local văzându-se pus, din acest punct de vedere, în faţa unei adevărate dileme. „Noi am prins nişte bani în buget, la începutul exerciţiului bugetar şi le-am dat şcolilor, după caz, nişte sume, acolo, să mai amenajeze o sală sau două pentru clasele pregătitoare. Sunt, însă, nişte lucruri pe care le aflăm de la televizor. Ministerul  Educaţiei, fostul şi actualul ministru, spun că există fonduri prevăzute pentru amenajarea spaţiilor, dar voi face o adresă oficială în acest sens, să vedem ce bani sunt prinşi la nivel de Guvern, pentru că aceste clase trebuie oblgatoriu amenajate”, subliniază ocupantul fotoliului din Areni. Edilul şef  a subliniat că bună ar fi şi o derogare de la actul normativ care interzice implicarea financiară a executivului local, astfel încât, până la 1 mai, să fie cunoscute numărul copiilor înscrişi, al sălilor necesare, cât şi  efortul bănesc pentru dotare. „Aşteptăm să se finalizeze şi etapa a doua de înscrierea copiilor în clasele pregătitoare. Am avut discuţii cu directorii de şcoli, să vedem exact ce se întâmplă, câte spaţii sunt necesare pentru noile clase, iar din ceea ce am văzut, am înţeles că sunt vreo 4000 de locuri neocupate la grupele pregătitoare şi clasa întâi”, a conchis primarul Sucevei, Ion Lungu. 

Pentru asigurarea încălzirii în iarna care vine,

Serviciul sucevean de termoficare, concesionat cu porţia

·        În schimbul asigurării stocurilor de huilă pe cheltuială proprie, mai multe firme şi-au exprimat intenţia de colabora temporar cu autorităţile locale şi a-şi scoate banii din livrarea de energie electrică în sistemul energetic naţional     

O comisie tripartită formată din reprezentanţi ai conducerii Primăriei, Termica şi sindicatelor de la această societate s-a format la ultima întâlnire a părţilor implicate în asigurarea funcţionării sistemului centralizat de termoficare din municipiul Suceava. Primarul Ion Lungu a anunţat că, în urma decalării termenului de finalizare a primei capacităţii a noii centrale a Adrem Invest, în iarna următoare încălzirea sucevenilor va fi asigurată tot de la Centrala Electrică de Termoficare(CET). Mai mult, aprovizionare cu huila necesară se va face prin intermediul unor societăţii care şi-au anunţat disponibilitatea  de a colabora cu Termica şi executivului din reşedinţa de judeţ.     „Avem solicitări de la anumite firme care sunt dispuse să colaboreze cu Termica în vederea asigurării combustibilului pentru iarna 2010-2013. Este vorba despre o colaborare scurtă, de circa 6 luni de zile, iar în scrisoare de intenţie a acestora se vorbeşte şi de o colaborare pe termen lung. Pe noi ne interesează o strategie pe termen scurt, să vedem cum trecem iarna 2012-2013, după care ne vom gândi la strategia pe termen lung”, relevă edilul şef. Lungu spune că sindicaliştii, conducerea Termica şi cea a executivului municipal şi-au exprimat acordul de principiu asupra colaborării în sezonul rece care va urma, parteneriatul pentru viitor urmând a fi abordat după discuţii mai aprofundate. În acest sens, primarul Sucevei a dat ca exemplu modul în care o colaborare similară a funcţionat în municipiul Iaşi. Lungu crede că societăţile implicate vor aduce pe cheltuială proprie cărbune la Termica, iar acestea îşi vor recupera banii din livrarea de energie electrică în sistemul energetic naţional.  „Vom concesiona - dacă se poate spune aşa - serviciul de termoficare pe o perioadă scurtă, în primă fază pentru o iarnă. Aceasta pentru ca sucevenii să beneficieze de apă caldă şi căldură, iar firmele care vor aduce combustibil pentru iarna 2012-2013, să poată să îşi recupereze bani din cât mai multă energie electrică furnizată în sistem”, explică şeful administraţiei locale sucevene, Ion Lungu.       

Reamintim că Adrem Invest nu va putea da gata o primă capacitate a noii centrale până finele acestui an, noul termen fiind stabilit pentru data de 9 mai 2013, adică la 2 ani de la semnarea contractul de concesionare           

Denivelarea podului de pe Suceava, afectat de viituri, va fi umplută cu asfalt

·        Deşi unul dintre piloni a necesitat intervenţii de consolidare, proiectantul susţine că volumul suplimentar de adaos nu va afecta structura de rezistenţa a obiectivului

·        Cu toate că pare mai facilă, noua soluţie va înghiţi aceleaşi fonduri ca şi varianta ridicării întregii căi de rulare la nivelul iniţial       

Proiectantul a dat varianta finală pentru cea de a doua etapă de consolidare a podului de peste râul Suceava, grav afectat de viiturile din vara lui 2010, a anunţat ieri, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.  Edilul şef a declarat că a fost abandonată strategia de aliniere la nivelul iniţial a căii de rulare „lăsate”, înălţarea acesteia urmând a se face prin umplere. Lungu spune că proiectantul şi arhitecţii s-au exprimat pentru această soluţie, structura de rezistenţa podului cu pricina permiţând această încărcare „cu asfalt suplimentar”.  Ocupantul fotoliului din Areni informează că, deocamdată, circulaţia nu va fi afectată, întrucât intervenţiile vor debuta cu lucrări auxiliare. Pe parcurs, concomitent cu unele restricţiile de trafic, se va prefera lucrul de după amiază sau pe timpul nopţii.   „Se va începe cu partea de jos, respectiv cu acele consolidări laterale. Unele dintre ele au fost făcute şi anul trecut, dar mai sunt tencuieli şi alte lucrări auxiliare. Am atras atenţia foarte ferm pentru ca, atunci când vom demara lucrările efective la căile de rulare de pe pod, să fie stabilite, împreună cu Poliţia Rutieră, eventualele restricţii de circulaţie. După mine, lucrările ar trebui făcute pe timp de noapte sau după amiază, atunci când traficul este mai redus”, reliefează şeful administrativului municipal. Lungu conţine că nu se ştie dacă noua soluţie este una mai avantajoasă financiar, însă, cu siguranţă, acestea are darul de nu a fi de complexitatea celei dintâi. „Pentru aducerea la nivel, Nu mai sunt necesare macarale de mare tonaj, greu deplasabile, care necesitau montaj îndelungat şi special. Poate, doar şi din acest punct de vedere, costurile pot fi mai reduse”, a conchis Ion Lungu.   

Lucrările de reparaţii la podul rutier de peste râul Suceava, amenajare care face legătura între cartierul Burdujeni şi restul reşedinţei de judeţ, au demarat pe 17 octombrie 2010, prima etapă încheindu-se în martie 2011. Constructorul a fost SCCF Group Colas Iaşi, cea de a doua etapă a intervenţiilor fiind prevăzută, iniţial, a începe în primăvara anului trecut. Aceste din urmă lucrări trebuiau să includă, printre altele, consolidarea infrastructurii şi alinierea la calea de rulare a porţiunii încovoiate a podului. Pentru prima etapă, de repararea pilonului înclinat, s-au cheltuit  circa 37 de milioane de lei(aproape 1 milion de euro). Potrivit declaraţiilor de la cea vreme a primarului Ion Lungu, cea de a doua etapă ar fi urmat să încgită tot ţn jur de 1 milion de euro.     

Opt cazuri de turbare, în nici 3 luni 

·        Ultimul este un câine din Drăgoieşti, şeful DSVSA,  Petrea Dulgheru, recomandând persoanelor agresate să se prezinte la centrele antirabice de pe lângă spitalele de boli infecţioase

·         În 2011, în judeţ au fost înregistrate 40 de focare de turbare, care au afectat 8 bovine, 2 câini, 2 jderi şi 28 de vulpi

Ieri, autorităţile sanitar-veterinare sucevene au diagnosticat un nou caz de rabie, de data aceasta la un câine de pe raza localităţii Drăgoiesti. Directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, dr. Petrea Dulgheru anunţă că animalul, în vârstă de 5 luni şi care aparţinea localnicului Gheorghe Stavnic, prezenta semne clinice nervoase specifice turbării, examenul ulterior de laborator confirmând prezenţa virusului rabic. „A fost efectuată o anchetă epidemiologică şi s-au instituit măsuri specifice conform legislaţiei in vigoare”, subliniază şeful DSVSA. Dulgheru informează că este vorba despre al  optulea caz de rabie înregistrat anul acesta în judeţul Suceava, celelalte 7 fiind depistate la animale sălbatice, respectiv la vulpi. Petrea Dulgheru avertizează pe toţi proprietarii ca, în cazul în care sesizează modificări ale comportamentului ori agresivitate neîntemeiată a câinilor, să anunţe medicul veterinar din localitate, animalele respective urmând a fi puse sub observaţie, ca suspecte de rabie.  Situaţia este mai agravă atunci când caninele au muşcat sau zgâriat persoane, acestea din urmă trebuind să se prezinte de urgenţă la centrele antirabice de pe lângă spitalele de boli infecţioase. În 2011, în judeţul Suceava au fost înregistrate 40 de focare de turbare, care au afectat atât animalele domestice, respectiv 8 bovine şi 2 câini, cât şi animalele sălbatice, adică 2 jderi şi 28 de vulpi, animale care constituie principalul rezervor de virus rabic.

Zilele acestea,

Sute de tone de antiderapant, măturate de lucrătorii de la salubritate de pe străzile Sucevei  

Municipalitatea suceveană a intrat în linie dreaptă în ceea ce priveşte efectuarea curăţeniei de primăvară, declară şeful executivului local Ion Lungu. Edilul şef precizează că, inclusiv sâmbătă şi duminică, s-a lucrat la eliberarea carosabilului, trotuarelor şi rigolelor de  depunerile de peste iarnă. De ieri, lucrătorii Rosal au intrat în cartierul Obcini, iar la sunt  „George Enescu” şi „Cuza Vodă”, zone în care sunt măturate sutele de tone de pietriş şi nisip împrăştiate ca şi antiderapant în iarna care a trecut. „După cum arată prognoza, vremea este încălzire, de aceea s-a intrat în linie dreaptă cu campania de curăţenie. În această săptămână se va face curăţenie în cartierele Obcini, şi , de luni începând şi vopsitul bordurilor şi băncilor din parcuri”, a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că în lucru se află proiectele peisagistice pentru amenajarea florală a sensurilor giratorii.   

Edilul şef Lungu a precizat că, în aceleaşi timp, se intervine la repararea la rece, cu pavele refolosibile, a găurilor din asfalt. Soluţia este una provizorie, deoarece, pe de o parte, procedura de licitaţie pentru desemnarea firmei asfaltatoare este în curs, iar pe de altă parte, temperaturile nocturne scăzute încă nu permit lucrul cu mixtură asfaltică. „Estimăm că asfaltarea va începe de luna viitoare, întrucât contractul pentru întreţinere şi reparaţii străzi încă nu este semnat. Pe de altă parte, este riscant să se treacă al turnat asfalt, pentru că temperaturile pot coborî sub zero grade Celsius şi nu se pot face lucrări de calitate”, explică primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ. 

Primarul Ion Lungu a ţinut să precizeze că, în perioada care vine, Primăria va asfalta, din fonduri, proprii două străzi de pământ, respectiv „Bogdan Vodă” din cartierul Zamca şi „Mihail Sadoveanu”, din preajma zonei centrale a Sucevei.                

Comisarii de mediu şi inspectorii APIA sunt pe urmele agricultorilor care îşi incendiază vegetaţia uscată

·  Amenzile pentru ardere ilegală sunt de minim 3.000 de lei, sătenii putându-şi pierde şi subvenţia pe suprafaţă   

În lipsa unor minime măsuri sau dotări de prevenire a eventualelor incendii este interzisă, odată cu venirea primăverii,  arderea nesupravegheată a vegetaţiei ierboase uscate, frunzişului şi a resturilor rezultate de la curăţirea arborilor, atrage atenţia Comisariatul Regional Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu. Avertizarea este lansată  ca urmare a perpetuării practicilor de eliberare a terenurilor de resturile vegetale prin incendiere, cât şi amploarei pe care fenomenul a căpătat-o în ultima perioadă. „Avertizăm proprietarii de terenuri agricole că astfel de practici contravin legislaţiei în vigoare, conform căreia persoanele fizice sau juridice au obligaţia de a nu arde miriştile, stuful, tufărişul sau vegetaţia ierboasă, fără acceptul autorităţilor pentru protecţia mediului şi fără informarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă”, subliniază comisarul şef regional Diana Mihaela Găşpărel, adăugând că, în caz contrar,  amenda este de 3.000-6.000 de lei pentru persoane fizice şi de 25.000 - 50.000 de lei pentru persoane juridice. Şefa Comisariatului Regional Suceava face cunoscut că eliberarea terenului prin incendiere nu se sancţionează doar contravenţional, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) putând retrage sprijinul financiar pe suprafaţă sau, în funcţie de gravitatea, amploarea şi persistenţa fenomenului, să reducă mărimea plăţilor. De altfel, cele două instituţii vor identifica persoanelor fizice şi juridice care nu respectă standardele pentru menţinerea conţinutului optim de materie organică din sol şi le vor tragere la răspundere,  conform legii. Pe de altă parte, comisarul şef regional pune în vedere că se interzice cu desăvârşire arderea deşeurilor menajere, a celor reciclabile de hârtie, carton, plastic, cauciuc, precum şi a altor tipuri asimilabile acestora. „Tragem un semnal de alarmă asupra pericolelor multiple pe care le reprezintă incendierea în mod necontrolat a terenurilor, dar şi a diverselor deşeuri, cu repercusiuni nu numai asupra calităţii mediului, dar mai ales asupra vieţii oamenilor şi bunurilor acestora. Condiţiile meteo pot favoriza extinderea incendiilor şi către căile de comunicaţie, putând provoca, din cauza slabei vizibilităţi, accidente rutiere care se pot solda cu pierderi de vieţi omeneşti”, a semnalat Diana Mihaela Găşpărel, şefa Comisariatului Regional Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu. 

Încep lucrările la noul cimitir al iţcănenilor

Primarul Sucevei, Ion Lungu, s-a întâlnit, ieri, cu reprezentanţii cultelor religioase, enoriaşii şi membrii Asociaţiei „Gospodarul” din cartierul Iţcani, în vederea consultării acestora cu privire la demararea lucrărilor de amenajare a noului cimitir.  „Intenţionăm să demarăm lucrările la noul cimitir şi să stabilim ce suprafaţă va fi îngrădită. Probabil, într-o primă fază se va  amenaja un hectar din cele 3 la dispoziţie, locuri de înhumare urmând a fi repartizate la toate unităţile de cult”, a spus Lungu. Începerea lucrărilor este posibilă după ce, prin Legea nr. 203 din noiembrie 2011, legiuitorul a modificat actul normativ prin care municipiul Suceava primise, prin transfer, de la Staţiunea de Cercetări şi Dezvoltare Agricolă, un total de 12 hectare de teren, în două suprafeţe aflate la ieşirea din municipiul Suceava înspre Fălticeni, respectiv în cartierul Iţcani, pe strada „Grigore Alexandru Ghica”. Modificarea a venit pe fondul necesităţii schimbării încadrării cadastrale iniţiale, cele 3 hectare atribuite iniţial fiind într-o zonă cu surplus de umiditate şi improprie amenajării unui nou spaţiu de înmormântare pentru iţcăneni.  „Iniţial s-a dat o lege prin care s-au aprobat 3 hectare de teren într-o zonă mlăştinoasă, la capătul iazului Lipoveni. Am făcut eforturi împreună cu ei şi deputatul Sanda Maria Ardeleanu, care a fost la preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, reuşindu-se schimbarea amplasamentului”, evidenţiază primul gospodar al urbei, care informează că noua locaţie a viitorului cimitirului se află pe marginea DE 85, înspre Siret. Primarul Ion Lungu că, după finalizarea amenajărilor, la noul cimitir vor primi zone distincte de înhumare toate confesiunile relgioase din cartier.   

Rabla” demarează efectiv din aprilie

·        Anul trecut în judeţ au fost eliberate 4680 de tichete valorice, ceea ce ar putea însemna că până la 1560 de suceveni şi-au luat maşini noi

Începând de pe 3 aprilie, debutează efectiv ediţia 2012 a Programului „Rabla” de stimulare a înnoii parcului naţional de autoturisme. La fel ca în campaniile din 2010 şi 2011,  cuantumul primei de casare este 3.800 lei de fiecare hârb, aceasta fiind exprimată  printr-un tichet cu valoare nominală.  De asemenea, pentru achiziţionarea unui autoturism nou pot fi utilizate decât cel mult 3 cupoane valorice. Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat că „Rabla” din acest an porneşte de pe 19 martie, însă pentru început, parcursă va fi etapa de înscriere şi validare a colectorilor şi producătorilor. În scopul predării autoturismelor vechi, proprietarii persoane fizice se vor putea adresa firmelor colectoare în intervalul 3 aprilie - 19 noiembrie 2012.

Datele Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava relevă că, în 2011, 10 operatori suceveni au colectat autovehicule uzate, aceştia fiind Maricol, OMT Metal, Tiger, Serv Vonec, Paltiniş, Polien ServCom, Alin for you, Autoservice, Schiporemat şi Darex Auto. Conform declaraţiilor directorului executiv al APM, Vasile Oşean, până în noiembrie 2011, aceştia din urmă au eliberat 4680 de tichete valorice, ceea ce ar putea însemna că până la 1560 de locuitori ai judeţului şi-au luat maşini noi prin intermediul programului guvernamental. La ediţia anterioară, în judeţul Suceava fuseseră duse la unităţile de dezmembrare autorizate 4.931 de autoturisme uzate, mai multe cu 531 faţă de media pe ţară, de 4400 de maşini. În 2012, Administraţia Fondului pentru Mediu are un buget de 114 milioane lei, sumă care va permite scoaterea din uz a 30.000 de autoturisme mai vechi de 10 ani. La nivel naţional, în ultimii 2 ani, prin Programul „Rabla” de stimulare a înnoirii parcului auto, au fost casate 305.964 autoturisme uzate, fiind achiziţionate 101.766 de maşini noi, dintre care 40.269 de origine autohtonă.

În cadrul măsurilor promovate pe când era ministrul Agriculturii,

Flutur este nemulţumit de numărul mic al proiectelor pentru servicii la sate

·        „La câte frâne şi birocraţie există, uneori este descurajator, ştim lucrul acesta”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean Suceava

·        „Anul trecut, PIB-ul României a fost salvat, în bună parte, şi de producţia agricolă”, relevă şeful executivului judeţean sucevean

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, este nemulţumit de numărul mic al proiectelor pentru înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii în mediul rural sucevean.  Flutur spune că măsurile pentru finanţarea serviciilor de la ţară au fost iniţiate pe vremea în care deţinea ministeriatul la Ministerul Agriculturii, fondurile alocate putând ajunge până la 200.000 de euro.  Şeful administraţiei judeţene susţine că în judeţ au fost promovate doar 80 de asemenea proiecte, fiind dezamăgit că acestea încă nu au fost pe deplin înţelese de către locuitorii satelor. „Stăm încă rău la fondurile care se referă la întreprinderile mici şi mijlocii din mediul rural, respectiv la acele servicii de la ţară. Aici am văzut că există doar vreo 80 de proiecte şi sunt foarte necăjit că acestea încă nu s-au făcut înţelese. Pentru că eu sunt cel care le-am iniţiat, iar într-un stat european aceste serviciile ajung până la 90% din activitate. Este vorba despre fonduri de până la 200.000  de euro pentru înfiinţarea unei mici afaceri, a unui atelier de reparat tractoare, a unei manufacturi, cum ar fi o ţesătorie. Mă aştept ca mai multă lume să facă aşa ceva”, reliefează şeful executivului judeţean sucevean. Flutur consideră că, în perioada următoare, sunt obligatorii parteneriatele dintre primării şi întreprinzători, astfel încât aceştia din urmă să poată rezista pe piaţă. Aceasta în ciuda piedicilor pe care întreprinzătorii în cauză le întâmpină. „La câte frâne şi birocraţie există, uneori este descurajator, ştim lucrul acesta”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean. Flutur este de părere că actuala criză economică poate fi combătută cu iniţiativă, precizând că mediul rural este o resursă în acest sens. Lucru dovedit şi prin aportul din 2011 al agriculturii la produsul intern brut. „Criza nu trebuie contemplată şi să se facă poeme sau bocete despre ea. Criza trebuie atacă frontal, combătută cu iniţiativă şi, nicăieri, ca în mediul rural, nu există mai multă resursă. Numai anul trecut, PIB-ul României a fost salvat, în bună parte, şi de producţia agricolă”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.

Pe fondul scăderii efectivelor, 

Bovine în lohn

·        „Deşi potenţialul este mare, am devenit, din păcate, importatori”, evidenţiază fostul ministru sucevean al Agriculturii, Gheorghe Flutur

·        Acesta în condiţiile în care judeţul Suceava are 12 abatoare şi 33 fabrici de lapte amenajate conform standardelor europene

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia este  „convocat” la Suceava pentru a aborda, împreună cu autorităţile judeţene şi fermierii, „chestiuni de grad zero” care privesc zootehnia, un domeniu foarte important al economiei naţionale. Aşa a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care susţine că întâlnirea vine în contextul scăderii efectivelor de bovine şi imperativului găsirii de soluţii pentru stoparea regresului. „Suceava ţipă - şi are obligaţia să ţipe -, pentru că, în momentul de faţă, este principalul producător de carne de bovine, dar şi de lapte de vacă. Dorim ca, în perioada următoare, să găsim soluţii mai avantajoase, deoarece, dacă ne uităm la nivel naţional, efectivele de taurine au scăzut. Nevoia de carne de taurină pe piaţa românească, dar şi pe cea europeană, este tot mai mare şi, deşi potenţialul este mare, am devenit, din păcate, importatori. Aş vrea să gândim ofensiv, astfel încât judeţul Suceava  să devină un exportator”, subliniază Flutur, menţionând că, în acest sens, a fost gândită şi modernizarea Aeroportului Suceava, de unde ar putea pleca curse cargo cu produse alimentare procesate pe plan judeţean. Aceasta şi în condiţiile în care judeţul Suceava are 12 abatoare şi 33 fabrici de lapte amenajate conform standardelor europene. Fostul ministru sucevean al agriculturii spune că are în intenţie să propună înspre analiză şi aprobare un program care să stimuleze şi să sprijine financiar creşterea raselor de bovine pentru carne. Flutur a anumit acest posibil nou program „lohnul în agricultură”, proprietarii de păşune din zona montană urmând a primi înspre creştere tăuraşi de câteva zeci de kilograme, animalele urmând a fi predate atunci când vor ajunge la peste 500 de kilograme.                      

Reamintim că, în judeţul Suceava, potrivit raportului sinteză al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în 2011 efectivele din această specie s-au diminuat cu 14.170 de capete, comparativ cu anul 2007, scăderea fiind de 23.010 de animale. De este altfel, 2011 este cel de al cincilea an consecutiv de regres, în 2007 în judeţ existând 182.000 de bovine, în 2008-179.860; în 2009-175.000; în 2010-174.160, iar anul trecut-159.000 de capete.

Gheorghe Flutur: „Nu se poate să importăm 70% din mâncare”               

·        Şeful administraţiei judeţene spune că este nevoie de o nouă lege a zootehniei care să stimuleze investiţiile în acest important sector agricol sucevean

Târgul “Agro Expo Bucovina”, inaugurat ieri, pe platforma Shoping City Suceava  constituie un prilej de informare a fermierilor în ceea ce priveşte posibilităţile de investiţii în agricultură. Aşa a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care alături de organizatori, a tăiat panglica inaugurală a expoziţiei anuale de utilaje, echipamente şi dotări agricole, produse fitosanitare şi  produse agro-alimentare.  „A început să apară tot mai consistent această categorie, una a investitori în agricultură. La Suceava, se remarcă industria alimentară, procesarea produselor agricole, Asociaţia „Produs în Bucovina” şi alţi producătorii fiind prezenţi cu standuri bine reprezentate şi produse căutate”, a declarat Flutur.  Preşedintele Consiliului Judeţean recunoaşte, însă, că împreună cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură şi Camera Agricolă, în judeţul Suceava mai sunt multe de făcut. Aceasta în comparaţie cu alte judeţe, spre exemplu cu Bacău ori Maramureş, care s-au făcut  remarcate cu o bună promovare la expoziţia din 16-18 martie, ţinută în zona comercială din Lunca Sucevei. „Cred că şi judeţul nostru trebuie să devină mult mai ofensiv, mai agresiv, prin participarea la expoziţii la care să-şi prezinte marfa”,  subliniază Flutur. Gheorghe Flutur a punctat şi unele priorităţi judeţene, printre care expansiunea zootehniei, producerea şi valorificarea cartofului, îmbunătăţirea păşunilor şi fâneţelor, precum şi dezvoltarea legumiculturii. În ceea ce priveşte acest din urmă sector, fostul ministru sucevean al Agriculturii crede că un rol important îl va avea şi Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Zona metropolitană”, în sensul facilitării accesului agricultorilor din localităţile vecine în pieţele agro-alimentare din municipiul Suceava.                       

Şeful administraţiei judeţene spune că a invitat la Suceava pe noul ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Stelian Fuia, prilej cu care va fi abordată şi o nouă lege a zootehniei, act normativ care să stimuleze investiţiile în acest important sector al economiei naţionale. „Degeaba există furaje, dacă acestea nu pot fi transformate în bani, prin creşterea vacii şi oii de carne. Judeţul Suceava se pretează foarte bine la creşterea vacii de carne, de aceea  este nevoie de un program de reconversie”,  a explicat şeful executivului judeţean. Flutur a accentuat că judeţul Suceava, cu 170.000 de capete de bovine, este pe locul I în ţară la efectivele din această specie, cât şi la producţia de carne.  Acest număr de bovine nu este însă suficient pentru cele peste 300.000 de hectare de păşuni, cum acoperitoare nu este nici încărcătura de ovine, lucru remarcat mai ales în zona Dornelor. Gheorghe Flutur  a mai reliefat că în agricultura suceveană trebuie atraşi inclusiv investitori români, „care trebuie să facă ceva”, „Nu se poate să importăm 70% din mâncare. Am  văzut brânză de capră din Grecia şi Italia, dar cred că putem să avem fermele noastre de capre. De ceea, trebuie să încurajăm tinerii să-şi facă ferme de acest gen”, a încheiat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.                     

Primăriile sucevene primesc bani de la UE pentru infrastructura distrusă de inundaţii 

·        Judeţul Suceava are eligibile 29 de unităţi administrativ-teritoriale cu un total alocat de 38 de milioane de  euro

Mai multe unităţi teritorial-administrative sucevene primesc fonduri de la Uniunea Europeană pentru repararea infrastructurii afectate de revărsările de ape din vara anului 2010, a anunţat ieri, şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur. „În 2010, când judeţul Suceava a fost puternic afectat de inundaţii, am cerut Comisiei Europene şi comisarului Dacian Cioloş un program special pentru zonele afectate, iar acesta a fost aprobat”, menţionează Flutur. Judeţul Suceava are eligibile 29 de unităţi administrativ-teritoriale cu un total alocat de 38 de milioane de  euro. Printre primăriile care vor semna, săptămâna viitoare, contractele  de deblocare a fondurilor se numără Drăguşeni, Bălăceana, Buneşti, Vereşti, Pojorîta, Crucea şi Adîncata. Puhoaiele din 2010 au  ras de pe faţa pământului 62 de case, 100 de poduri şi au distrus parţial alte 5000 de locuinţe şi 130 de poduri. Afectate puternic sunt 5 tronsoane de cale ferată, 30 de porţiuni de pe drumurile judeţene şi 5 alte sectoare de pe drumurile naţionale. Luaţi de viitură şi înecaţi au fost 5 suceveni.     „Sunt localităţi care au fost afectate de inundaţii şi îşi modernizează infrastructura de drumuri.  Aceasta înseamnă, până la urmă, să fii membru al Uniunii Europene, iar UE să nu te lase atunci când te afli la greu”, a reliefat şeful administraţiei judeţene, adăugând că judeţul Suceava are finalizate, în desfăşurare sau în pregătire, proiecte de infrastructură de aproximativ 1 miliard de euro.    

Gheorghe Flutur a mai spus că săptămâna care vine vor fi parafate contracte de finanţare din Fondul de mediu pentru reţele de apă şi canalizare 8 localităţi din jurul municipiului Suceava.      

Produse tradiţionale sucevene la Telaviv şi Haifa  

·        Asociaţia „Produs în Bucovina”  vinde deja în Spania, Portugalia, Italia, Cipru, Marea Britanie

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur şi conducerea Asociaţiei „Produs în Bucovina” s-au întâlnit ieri, la Târgul “Agro Expo Bucovina”, cu o delegaţie din Israel care a solicitat deschiderea, la Telaviv, a unui magazin cu produse tradiţionale din judeţul Suceava. „Deocamdată, este vorba despre un magazin de produse din Bucovina care va fi deschis la Telaviv şi un altul, ulterior,  probabil  la Haifa. Mai greu este începutul, însă trebuie să ieşim pe piaţă”, relevă Flutur. Conform şefului executivului judeţean,  până acum Asociaţia „Produs în Bucovina”  vinde produse tradiţionale în Spania, Portugalia, Italia, Cipru, Marea Britanie. „Este un brand bine cotat, iar produsele au desfacere”, a reliefat preşedintele Consiliului Judeţean. Flutur menţionează că au fost contactate şi Bermas, cu sortimente de bere tradiţională din Suceava şi Betty Ice, cu îngheţată din laptele şi fructele de pădure de pe plaiuri sucevene. „Trebuie să face eforturi, să ne asociem şi să promovăm mai puternic aceste produse”, a pus în vedere ocupantul biroului de şef al administrativului judeţean din Palatul Administrativ al Sucevei, Gheorghe Flutur.     

Municipalitatea pregăteşte al doilea proiect de reabilitare a străzilor

·        Între timp, după o iarnă grea, sunt reluate lucrările şi la cel dintâi proiect de reabilitare a infrastructurii rutiere

Pe 26 martie va avea loc licitaţia pentru consultanţa în proiectul de extindere, în cadrul Programului Operaţional Regional, a proiectului de reparat străzi, anunţă şeful administraţiei municipiului Suceava, Ion Lungu.   „Am depus o intenţie de a moderniza o serie de străzi, în principal cele de pe DE 85, precum şi , dar şi altele importante de pe raza municipiului, cum ar fi , până la intersecţie cu , Bulevardul >”, a declarat primarul Ion Lungu, evidenţiind că,  în acest sens, municipiul Suceava a depus o solicitare de suplimentare a fondurilor acordate în cadrul Programului Operaţional Regional. Lungu precizează că, în vederea înaintării efective a proiectului şi semnării contractului de finanţare, obligatorie este etapa întocmirii studiului fezabilitate, pentru care se va organiza licitaţie de desemnare a consultantului.  Pe de altă parte, după o iarnă grea, au demarat lucrările şi la cel dintâi proiect de reabilitare a infrastructurii rutiere, respectiv cel pentru 14 artere principale, inclusiv a magistralei care străbate urbea reşedinţa de judeţ. Intervenţiile au demarat cu obiective din zona Iţcani, pe străzile „Cîmpului”, „Mitocelului” şi pe   Aleea Dumbrăvii. „Aici, trebuie să ne sincronizăm cu proiectul pe apă şi canalizare, din POS-Mediu, etapa a doua de extindere a reţelelor. Sper ca licitaţia să decurgă în mod normal, astfel încât să putem avea o logică în realizarea lucrărilor de asfaltare”, relevă edilul şef Ion Lungu.     

Supermarketurile sunt bune, pentru că absorb forţă de muncă şi aduc bani la buget 

·        „Indiferent dacă se făcea o fabrică de încălţăminte sau un hipermarket, probabil că salariile erau la fel”, declară primarul Ion Lungu

Primarul Ion Lungu  a declarat într-o conferinţă de presă că, de când ocupă funcţia de primar al municipiului reşedinţă, în Suceava s-au înfiinţat peste 5000 de locuri de muncă. Chiar dacă s-au iscat controverse, prin explozia numărului de supermarketuri, cei mai mulţi dintre suceveni şi-au găsit o slujbă în domeniul comerţului. Ocupantul fotoliului din Areni crede că şi activitatea comercială este bună, atât timp cât ocupă şomerii şi aduce bani la bugetul local. Şeful administrativului este de părere că, pe plan local, salariile din activitatea productivă  sau cea din sectorul serviciilor sunt, în medie, de aceeaşi mărime, drept pentru care nici sumele atrase din impozitul pe venit nu ar fi cu mult diferite. În plus, la puşculiţa bugetară sunt adunate  fonduri importante din impozitele pe clădiri şi terenuri achitate de marile complexuri comerciale de pe raza urbei reşedinţă de judeţ. Acesta cu atât mai mult cu cât, de regulă, obiectivele comerciale au fost construite în perimetre industriale  dezafectate. „Sigur, au fost discuţii pro sau contra acestor supermarketuri, însă au fost create locuri de muncă şi se aduc bani la buget. Indiferent dacă se făcea o fabrică de încălţăminte sau un hipermarket, probabil că salariile erau la fel. Din punctul de vedere al Primăriei încasările sunt aceleaşi, iar oamenii au unde lucra”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.