Mobilitate academică inter-universitară a studenţilor de la Administrarea afacerilor

·        Implicate sunt universităţile „Petru Maior” Târgu Mureş, „Ştefan cel Mare” Suceava şi „Lucian Blaga” Sibiu, studenţii implicându-se în activităţile de educaţie non-formală, luând parte şi la activităţile sociale şi culturale specifice fiecărui centru universitar.

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava continuă, în această săptămână, programul pilot de mobilitate academică inter-universitară a studenţilor de la domeniul „Administrarea afacerilor”. Programul de mobilitate a fost iniţiat în anul 2018, implicând studenţi de la Programul de studii „Economia comerţului, turismului şi serviciilor” (ECTS) al universităţilor „Petru Maior” Târgu Mureş, „Ştefan cel Mare” Suceava şi „Lucian Blaga” Sibiu, membre ale Asociaţiei facultăţilor de economie din România. Conform prof. univ dr. Carmen Năstase, obiectivul general al acestui parteneriat îl constituie promovarea învăţământului economic, prin facilitarea accesului studenţilor la cunoştinţele şi activităţile oferite de fiecare centru universitar implicat şi realizarea unui program de schimb inter-universitar al studenţilor. Astfel, în baza acestui acord de parteneriat, câte doi studenţi de la fiecare universitate sunt implicaţi în programul de mobilitate internă cu o durată de trei săptămâni. Este vorba despre câte o săptămână în fiecare centru universitar, respectiv 1 - 7 aprilie, în Tîrgu Mureş; 8-14 aprilie, în Suceava şi 15-21 aprilie 2019, în Sibiu. „Prin intermediul acestui program, studenţii participă la activităţile didactice specifice programului de studii „Economia comerţului, turismului şi serviciilor” din domeniul se implică în activităţile de educaţie non-formală derulate de fiecare partener, luând parte şi la activităţile sociale şi culturale specifice fiecărui centru universitar”, a declarat prof. univ. dr. Carmen Năstase, coordonatorul programului de mobilitate inter-universitară.  

Aproape trei sferturi dintre suceveni sunt asiguraţi medical fără plata contribuţiei  

·        Este vorba despre 369.038 de persoane, respectiv copii, elevi, studenţi, ucenici, co-asiguraţi soţ, soţie şi părinţi fără venituri proprii, persoane cu handicap, femei însărcinate sau lăuze, persoanele incluse în programe naţionale de sănătate, şomeri şi pensionari. 

·        Sistemul românesc acordarea serviciilor de urgenţă, indiferent de calitatea de asigurat sau de neasigurat, prin pachetul minimal de servicii pe fiecare tip de asistenţă medicală.

În anul 2018, peste 100.000 de persoane neasigurate din judeţul Suceava au beneficiat de servicii medicale de urgenţă decontate din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, informează dr. Claudiu Cobuz, preşedinte director general al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava. Potrivit şefului CAS, la finele lunii martie 2019, în judeţul Suceava, din 501.157 de persoane asigurate aflate în evidenţa instituţiei sucevene, 369.038 de persoane, respectiv 73,63% erau asigurate fără plata contribuţiei. În rândul categoriilor asigurate fără achitarea contribuţiei sunt enumeraţi copiii, până la vârsta de 18 ani (163.060 de asiguraţi); tinerii cu vârsta între 18 şi 26 de ani, elevi, studenţi şi ucenici (17.270 de asiguraţi), co-asiguraţii, adică soţ, soţie, părinţi fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate (22.332 de asiguraţi); persoanele cu handicap (4.854 de asiguraţi); femeile însărcinate sau lăuze (1.018 de asiguraţi); persoanele incluse în programe naţionale de sănătate (1.222 de asiguraţi); persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj (2.969 de asiguraţi) şi pensionarii (129.333 de asiguraţi).  „Calitatea de asigurat, care permite accesarea pachetului de servicii medicale de bază, poate fi obţinută prin plata contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate sau prin încadrarea în oricare dintre categoriilor de persoane care beneficiază de asigurare fără plata contribuţiei”, a precizat dr. Claudiu Cobuz, preşedinte director general al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava. Cele menţionate vin pe fondul celebrării Zilei mondiale a sănătăţii, în anul 2019 tema fiind „Acoperire universală de sănătate: (pentru) toată lumea, (de) peste tot”. Dr. Claudiu Cobuz reliefează că modul de furnizare a serviciilor medicale din România respectă principiile OMS: ,,Sănătate pentru toţi!”. Astfel, sistemul românesc de asigurări de sănătate permite acordarea serviciilor medicale de urgenţă tuturor persoanelor, indiferent de calitatea de asigurat sau de neasigurat, prin pachetul minimal de servicii pe fiecare tip de asistenţă medicală. 

Optsprezece suceveni cu afecţiuni pediatrice, ortopedice, dermatologice şi oncologice au fost trataţi în UE

·        Costul orientativ al serviciilor medicale din unităţi sanitare din Italia, Austria şi Germania s-a ridicat, „orientativ”, la peste 75.000 euro.

·        La aprobarea tratamentului, în considerare s-au luat „starea curentă de sănătate a persoanei solicitante, cât şi evoluţia probabilă a bolii”, spune dr. Claudiu Cobuz, şeful CAS Suceava.

Persoanele asigurate în România pot beneficia de servicii medicale care devin necesare pe perioada deplasării într-un stat membru al Uniunii Europene, în conformitate cu legislaţia statului respectiv, pe baza cardului european de asigurări sociale de sănătate eliberat gratuit de CAS Suceava, face cunoscut dr. Claudiu Cobuz, preşedintele director general al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, conform căruia, în anul 2018 au fost eliberate 7.380 de carduri europene, „număr în creştere, pe an ce trece”. Şeful CAS Suceava evidenţiată, de asemenea, că persoanele asigurate pot beneficia de tratament în statele membre ale Uniunii Europene şi prin intermediul formularului european S2 (E112). Formularul este eliberat de Casa de Asigurări de Sănătate,  în condiţiile în care tratamentul respectiv se regăseşte printre serviciile medicale prevăzute în pachetul de servicii de bază, neputându-se acorda în intervalul de timp necesar, în mod normal, pentru obţinerea tratamentului respectiv în România, „luându-se în considerare starea curentă de sănătate a persoanei solicitante, cât şi evoluţia probabilă a bolii”. Conform dr. Claudiu Cobuz, anul trecut, CAS Suceava a eliberat 18 formulare S2 (E112), prin care pacienţii au efectuat tratament în străinătate, aceştia adresându-se unor unităţi sanitare din Italia, Austria şi Germania. Formularele au fost acordate pentru pacienţi cu afecţiuni pediatrice, ortopedice, dermatologice şi oncologice, serviciile medicale fiind, orientativ, de peste 75.000 euro. Datele sunt prezentate cu ocazia marcării anuale a Zilei mondiale a sănătăţii, în anul 2019 tema fiind „Acoperire universală de sănătate: (pentru) toată lumea, (de) peste tot”.

Primarul Ion Lungu:

Bugetul Sucevei pe 2019, un buget optimist, dar şi unul realist, în acelaşi timp

·        „Am încercat să facem un buget echilibrat, care să asigure atât bani de funcţionare, cât şi pentru dezvoltare”, a punctat edilul-şef, adăugând că au fost avute în vedere, în mod egal, toate cartierele reşedinţei de judeţ.

·        Vasile Mocanu (PSD) a remarcat că mărirea salariilor nu a fost acompaniată de reduceri de personal, alesul PSD punctând că, executat în proporţie de 90% în dreptul secţiunii de funcţionare, acesta ar fi „un buget al  supravieţuirii”.

Consiliul Local a aprobat bugetul consolidat pentru 2019 al municipiului Suceava, în şedinţa extraordinară de ieri, Ion Lungu, şeful executivului arătând - „fără face politică” -, faptul că în cele 4 mandate ale sale, acesta este anul în care programul de venituri şi cheltuieli a avut cea mai mare întârziere. Pe de altă parte, în deschidere Lungu a precizat că bugetul este mai mare cu 21% faţă de anul 2018, creştere care provine, în primul rând, din majorarea sumelor alocate investiţiilor, precum şi din implementarea proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă.  În ceea ce priveşte bugetul local, acesta a fost fundamentat la o valoare de 369,249 de milioane de lei, din care 64,73% reprezintă cheltuielile de funcţionare, iar 35,27% cheltuielile de dezvoltare. „Este clar că este un buget al dezvoltării şi nu putem să nu remarcăm acest lucru”, a spus primarul. Lungu a enumerat investiţiile prioritare, printre care modernizarea Pieţei Mici şi amenajarea unei parcări subterane aferente; modernizarea străzilor de pământ, cu alocare de 34 de milioane de lei, inclusiv pentru reparaţii şi întreţinere a celorlalte căi de circulaţie;  întocmirea cadastrului imobiliar; amenajarea de parcări de reşedinţă; ruta ocolitoare înspre noul pod peste Suceava; continuarea amenajării Zonei de agrement „Tătăraşi”; continuarea lucrărilor la străzile „Mihai Sadoveanu” şi „Lev Tolstoi”; montarea de instalaţii de semaforizare; amenajarea terenului de sport la Colegiul Naţional „Samuil Isopescu”; mansardarea Şcolii Gimnaziale nr. 1; alimentarea cu energie electrică a Complexului comercial „Bazar”; amenajarea staţiei de încărcare a acumulatorilor autobuzelor electrice; mansardarea Şcolii Gimnaziale nr. 8;  amenajarea de loc de joacă pe strada „Amurgului” şi extinderea iluminatului public pe o mai multe străzi. 

Din credite contractate de municipiul Suceava se vor face, printre altele, intervenţii de extinderea reţelei de gaze naturale în Burdujeni-sat; modernizarea a ştrandului din Iţcani; lucrări la podul nou de peste râul Suceava; reabilitarea reţelelor de alimentare cu energie termică; amenajarea serei floricole şi lucrări de investiţii la colegiile naţionale „Petru Rareş” şi „Spiru Haret”. În ceea ce priveşte finanţările din fonduri structurale europene, primarul Ion Lungu a insistat, în principal, asupra proiectului de achiziţionare a autobuzelor electrice; proiectele cu fonduri elveţiene; proiectului Centrului multifuncţional Iţcani şi s reabilitării termice a sediului Primăriei şi a proiectele zonelor de agrement Şipote şi de malul râului Suceava. Activităţile sportive se vor alege anul acesta cu un total de 4 milioane de lei, Transporturile având alocări de 20,7% din buget; Locuinţele şi dezvoltarea publică de 12,77%; Învăţământul de 12,11%; Cultura, recreerea şi religia de 0,63%; Asistenţa socială de 1,76%; Protecţia mediului (salubritate) de 1,37%;  Combustibilii şi energia de 7,53%; Autorităţile publice de 7,47%; Ordinea publică şi siguranţa naţională de 3,61%; Sănătatea de 2,27%; Serviciul public de evidenţa persoanelor de 2,06%, datoria publică necesitând alocări de 1,99% din bugetul local. „Am încercat să facem un buget echilibrat, care să asigure bani de funcţionare, cât şi pentru  dezvoltare. Pot să spun că este un buget optimist, dar, în acelaşi timp, şi realist”, a punctat edilul-şef Ion Lungu, adăugând că au fost avute în vedere, în mod egal, toate cartierele reşedinţei de judeţ şi că municipiul Suceava este, „probabil, primul din ţară care aprobă bugetul pe 2019”.                                                     

Consilierul social democrat Vasile Mocanu a ţinut să remarce faptul că, în ultimii ani, execuţia bugetară nu a depăşit 65-70%, precizând că secţiunea de funcţionare este mult mai consistentă ca urmare a măririi salariilor, majorare care nu a fost însă acompaniată de reducere de personal, astfel încât să fie „mărită productivitatea muncii”. „Din reclamaţii, comportamentul salariaţilor care lucrează cu publicul nu s-a îmbunătăţit, iar din 753 de anunţaţi la bugetul de anul trecut s-a ajuns la 762, deci numărul salariaţilor creşte, nu scade (...). A spune unui buget al unui oraş de reşedinţă ca fiind al dezvoltării, când este executat în proporţie de circa 90% la funcţionare, eu i-aş spune buget al  supravieţuirii”, a subliniat Vasile Mocanu, admonestat de primarul Lungu care a arătat că, în conformitate cu uzanţele fiscale, când se apropie de 20% investiţii, la care se adaugă şi alocările din credite, de încă 15%, un buget cum este cel al Sucevei, intră în categoria bugetelor dezvoltării.     Alesul PSD, Gabriel Buciac, a apreciat prinderea de fonduri pentru amenajarea Centrului pentru tineret, dar a cerut bani pentru acoperirea patinoarului artificial şi continuarea lucrărilor de reabilitare a Parcului „Mărăşeşti”. 

Cei din grupul politic PSD au mai făcut referiri şi au cerut finanţări, alături de altele, pentru pasajul subteran din zona comercială Burdujeni, adăpostul de câini din Lunca Sucevei, amenajarea unei case a căsătoriilor, iluminarea trecerilor de pietoni şi introducerea de semnale sonore pentru persoanele cu deficienţe de vedere.         

Ovidiu Milici (ALDE) a catalogat drept pozitiv modul în care fost fundamentat bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2019, dar solicitat disponibilizarea de bani pentru mansardarea Şcolii gimnaziale nr. 3 , în care elevii învaţă în 3 schimburi.  Proiectul de bugetului  consolidat pe anul 2019 al municipiului Suceava a fost aprobat cu 15 voturi „pentru” şi 8 abţineri.             

93 de primării sucevene au cerut finanţare pentru lucrările de cadastrare din 2019 

·        Este vorba despre o alocare de 12,78 de milioane de lei, lucrările sunt gratuite pentru cetăţeni, fiecare primărie beneficiind de câte 160.000 de lei pentru înregistrarea proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară.

Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI)  Suceava informează că a început cea de a cincia etapă de finanţare a lucrărilor de cadastru general, prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). În judeţul Suceava, au fost înregistrate 93 de cereri pentru finanţarea lucrărilor de cadastru care vor demara în acest an, în cuantum de 12,78 de milioane de  lei. Vasile Mocanu, directorul executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI) informează că, potrivit legii, au prioritate sectoarele cadastrale care cuprind terenuri aferente proiectelor de infrastructură de interes naţional şi terenuri agricole subvenţionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Totodată, pentru a beneficia de fondurile alocate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), primăriile care semnează contracte de finanţare cu OJCPI trebuie să găsească prestatori până în luna august 2019. Conform legislaţiei, ANCPI va efectua plăţile către primării după deschiderea cărţilor funciare aferente imobilelor recepţionate.

Suma alocată de ANCPI în această etapă de finanţare, pentru înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, pe sectoare cadastrale, este de aproape 280 de milioane de lei. Primarii interesaţi să înceapă sau să continue lucrările de cadastru general pe sectoare cadastrale pot încheia contracte de finanţare cu OJCPI  de la  începutul acestei luni, lucrările fiind gratuite pentru cetăţeni. În 2019, fiecare unitate administrativ-teritorială poate beneficia 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăţilor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, faţă de 155.000 de lei în 2018, 150.000 de lei în 2017 şi 135.000 de lei în 2016. Până în prezent, la nivel naţional 2.181 de primării şi-au exprimat dorinţa de a accesa aceşti bani în 2019, suprafaţă estimată de înregistrat fiind de circa 3,291 de milioane de hectare, cu aproximativ 4,066 de milioane de imobile. Reamintim că obiectivul principal al PNCCF este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor din România - terenuri, clădiri şi apartamente - în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară.  Programul este finanţat din veniturile proprii ale ANCPI  cu peste 4 miliarde de lei, dar şi din fonduri externe obţinute prin Programul Operaţional Regional (POR), în valoare de peste 300 de milioane de euro. De asemenea, în cadrul acestui program, o altă sursă de finanţare poate fi bugetul local al primăriilor.

Peste o mie de pensionari suceveni vor primi pensii recalculate înainte de Paşti 

·        Pensionarii care au primit deciziile de recalculare vor intra retroactiv în posesia drepturilor de pensie recalculate, începând cu 1 octombrie 2018, „până la zi, indiferent de data emiterii sau comunicării deciziei de recalculare”.

Au fost emise primele decizii privind recalcularea drepturilor de pensie, urmând ca drepturile de pensie recalculate să fie achitate înaintea Sărbătorilor pascale. Anunţul este făcut de Constantin Boliacu, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, care precizează că, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 221/2018, beneficiarii sunt persoanele care au calitatea de pensionari.  „Până  la această dată au fost emise un număr de 1.036 de astfel de decizii, urmând ca toţi beneficiarii să primească drepturile de pensie rezultate din recalculare”, declară şeful CJP Suceava. Potrivit lui Constantin Boliacu, pensionarii care au primit deciziile de recalculare vor intra în posesia drepturilor de pensie recalculate retroactiv, începând cu 1 octombrie 2018, „până la zi, indiferent de data emiterii sau comunicării deciziei de recalculare”. Directorul Casei Judeţene de Pensii Suceava atrage atenţia asupra faptului că diferenţele reprezentând drepturi restante vor fi plătite în intervalul 11-15 aprilie 2019, prin intermediul Companiei Naţionale „Poşta Română”, indiferent de modalitatea de încasare lunară a pensiei. „Aşadar, chiar şi cei care, de obicei, primesc drepturile de pensie în cont, vor lua diferenţele de pensie, reprezentând recalcularea, prin intermediul Companiei Naţionale Poşta Română. Folosim acest prilej pentru a informa beneficiarii acestei măsuri că, în cazul persoanelor avizate la domiciliu, sumele reprezentând drepturi restanţe pot fi ridicate de la ghişeele poştale de care aparţin, până pe data de 17 aprilie”, a punctat  Constantin Boliacu, şeful CJP Suceava. De precizat este faptul că, recalcularea drepturilor de pensie aflate în plată în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 221/2018, vizează pe toţi pensionarii care au beneficiat de majorarea prevăzută la art.169, alin. 1 şi care, până pe 31 decembrie 2015, au avut drepturi stabilite sau recalculate prin utilizarea unui stagiu de cotizare mai mic decât cel general, din cauza unor reglementări cu caracter special sau a dispoziţiilor unor hotărâri judecătoreşti. De asemenea, vizaţi sunt pensionarii cu drepturi deschise între 1 ianuarie 2011 şi data intrării în vigoare a Legii nr.221/2018, şi care au desfăşurat un număr determinat de ani în condiţiile speciale prevăzute la art. 30 alin.1, literele d, e şi f din Legea nr.263/2010. 

Suceava, exemplu în implementarea proiectelor privind iluminatul şi transportul ecologic  

·        Arthur Mattli, ambasadorul Elveţiei, vine în Suceava la încheierea Programului de cooperare „Swiss-Romanian cooperation programe”, reşedinţa de judeţ beneficiind de finanţare elveţiană de 9,85 de milioane de franci elveţieni.

·        „Suntem cu strategiile înaintea Guvernului”, spune primarul Ion Lungu, făcând referire la obligarea autorităţilor locale să se doteze cu maşini electrice, pe „când  Suceava la are de 1 an de zile”.

Arthur Mattli, ambasadorul Elveţiei va fi în municipiul Suceava pe 7 mai 2019. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat că, excelenţa va fi însoţit de secretarul de stat Silvia Caraman, precum şi de alţi responsabili din Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care se ocupă de implementarea proiectelor cu finanţare nerambursabilă.  Prezenţa în municipiul reşedinţă de judeţ este prilejuită de încheierea implementării a două proiecte aferente Programului de cooperare elveţiano-român „Swiss-Romanian cooperation programe”, Suceava beneficiind de finanţare nerambursabilă în cadrul acestuia. „Este un exemplu de bună practică, un eveniment de închidere şi promovare a  rezultatelor programului, o onoare pentru noi să avem ca oaspete pe ambasadorul Elveţiei. Sper să constate că banii elveţieni au fost cheltuiţi corespunzător şi au adus un plus oraşului. Suntem la faza de finalizare, iar pe 19 aprilie trebuie să vină cele 5 autobuze electrice pe care le-am achiziţionat din economii la proiectul cu finanţare elveţiană. Suntem, de asemenea, în faza de introducere a iluminatului public în şcoli, la fel, din economii pe care le-am realizat la proiectul mare”, a punctat şeful executivului sucevean.

Valoarea totală a proiectelor derulate în colaborare ci partea elveţiană este de 9,85 de milioane de franci elveţieni, circa 8,80 de milioane de euro, Lungu precizând că  Suceava este „ cu un pas înaintea Guvernului”, în ceea ce priveşte strategia de promovare şi implementare a proiectelor privind utilizarea energiei verzi regenerabile şi a transportului şi iluminatului ecologice. „Am văzut că există iniţiative legislative prin care autorităţile locale să fie obligate să achiziţioneze să achiziţioneze maşini electrice, când noi le avem de 1 an de zile, aşa că suntem cu strategiile înaintea Guvernului”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  

Acordul iniţial de finanţare a fost parafat în urmă cu exact 7 ani,  în Capitală, de către primarul Ion Lungu şi Thomas Stauffer, de la Ambasada Elveţiei la Bucureşti. Primăria municipiului Suceava a implementat Proiectul „Management modern şi eficient al iluminatului public”, investiţie cu finanţare elveţiană nerambursabilă, prin care executate au fost lucrări de montare a 3.843 de corpuri de iluminat, schimbare a cablurilor, precum şi de amenajare a sistemului de telegestiune. Valoarea estimată a contractului  a fost de 20,36 de milioane de lei fără TVA, însă cea contractată este de 13,19 de milioane de  lei fără TVA, economiile rezultate după procedura de achiziţie publică luând calea unor activităţi suplimentare. Prevăzută a fost dotarea  cu corpuri de iluminat tip LED a şcolilor, grădiniţelor, liceelor şi clădirilor din administrarea municipalităţii. Primăria a implementat şi Proiectul „Electromobilitate-vehicule electrice pentru o municipalitate verde” care a inclus achiziţionarea a 11 autovehicule electrice, la care se adaugă două furgonete electrice, o automăturătoare electrică, o autocisternă electrică şi 10 biciclete electrice. De asemenea, prevăzută a fost crearea a 56 de locuri de parcare destinate vehiculelor electrice, precum şi înfiinţarea a 28 de puncte de încărcare a acumulatorilor. Valoarea proiectului a fost de 3,11 milioane de franci elveţieni, 85% reprezentând finanţare nerambursabilă, iar 15% contribuţie a financiară  de la bugetul local sucevean.

În primul trimestru,

Suceava a avut veniturile proprii cu peste 11% mai mari  

·        „Ce folos că am avut încasări mai bune cu 1 milion de euro, dacă, în acelaşi timp, Guvernul ni l-a luat înapoi, prin cotele defalcate din TVA din impozitul pe venit?”, se întreabă primarul Ion Lungu, menţionând că „ce-am luat pe mere, am dat pe pere”.

·        Totuşi, urmare a încasărilor bune din primul trimestrul al anului, când este acordată bonificaţia de 10%, administraţia municipală numai are niciun fel de plăţi restante.

Încasările comparative după primul trimestru al anului 2019, în raport cu cel dintâi trimestru din 2018, sunt în creştere, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În primul rând, edilul-şef a făcut referire la impozitele şi taxele pe proprietate, adică cel pe clădiri, terenuri şi autovehicule, care au crescut de la 27,11 milioane de lei la 28,82 milioane de lei, respectiv cu 6,3%. ]n acest evoluţie, ponderea o deţin persoanele juridice, cu 17,23 de milioane de lei, în 2019, comparativ cu 15,15 milioane de lei, în 2018, saltul fiind 13,72%. În ceea ce îi priveşte pe contribuabilii persoane fizice, plăţile făcute de către aceştia au rămas relativ la acelaşi nivel, fiind de 11,59 de milioane de lei după primul trimestru al acestui an, în raport cu 11,96 milioane de lei, în trimestrul omolog al anului 2018. Pe de altă parte, în primele 3 luni ale anului 2019, veniturile proprii ale municipiului reşedinţă au fost de 64,38 de milioane de lei, mai mari cu 11,24% faţă de cele din perioada corespunzătoare a anului trecut, cele de 57,83 de milioane de lei, creşterea fiind echivalentul a circa 1 milioane de euro.  În schimb, veniturile din cote defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi din impozitul pe venit sunt mai mici cu 5,22 de milioane de lei în comparaţie cu anul anterior, deci în scădere cu peste 1 milion de euro.  „Ceea ce am câştigat noi prin încasările mai bune din veniturile proprii ale Primăriei, am pierdut de partea cealaltă, la banii care vin de la bugetul de stat. Am primit mai puţin cu 1,1 milion de euro, deci este clar că această teorie a guvernanţilor că vor creşte bugetele a locale nu este reală. Bugetele scad, nu cresc, ni s-a luat, nu ni s-a dat. În rest, mă amuz!. Am văzut că domnul Teodorovici vrea să facă prima rectificare în iulie, însă, să fim serioşi, poate va fi una negativă. Deci, este clar, astăzi autorităţile locale sunt într-o situaţie de suferinţă”, a punctat ocupantul fotoliului administrativ din Areni, menţionând că, per total, veniturile sunt aproximativ aceleaşi cu cele din 31 martie 2018. Lungu a ţinut să mai arate că, urmare a încasărilor bune din primul trimestrul al anului, când este acordată bonificaţia de 10%, administraţia municipală numai are niciun fel de plăţi restante.  La început de 2018, Primăria avea datorii restante de 30 de milioane de lei, aproape dublul celor de la debut de 2019. „Avem zero restanţe la plată. Ba mai mult, avem în cont 5 milioane de lei, după ce am făcut toate plăţile, însă, sigur, acestea se vor consuma după ce vom aproba bugetul. Începând cu luna aprilie se acumulează datorii, până se aprobă bugetul următor, aşa se funcţionează. Explicaţia este una simplă, cu aceste stimulente financiare, cu bonificaţiile de 10%, există interes pentru a se plăti impozitele şi taxele locale până pe 31 martie, După care, cam bate vântul pe la ghişee.  Însă, nu ne plângem, mergem mai departe. Deci, una peste alta, sunt bunişoare încasările, dar ce-am luat pe mere, am dat pe pere. Ce folos că am avut încasări mai bune cu 1 milion de euro, dacă, în acelaşi timp, Guvernul ni l-a luat înapoi prin cotele defalcate din TVA şi din impozitul pe venit?”, a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Autorităţile locale acordă bonificaţii de 10% acordate contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice care îşi onorează anticipat, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme. În 2018, pentru stimularea activităţii turistice nu a fost percepută taxa hotelieră, iar în vederea încurajării achiziţionării autovehiculelor electrice şi a celor hibrid, taxa pe acest gen de mijloace de transport s-a diminuat cu 95%. De scutire de impozitul clădiri sunt deţinătorii de imobile cu activităţi din domeniul social, cum ar fi centrele de plasament pentru copii şi tineri. 

O sută de  blocuri din Suceava sunt „în cărţi” pentru reabilitare termică cu 10% participare financiară din partea proprietarilor  

·        Deşi Primăria conta pe 10.000 de apartamente, documentaţia va fi înaintată la Bucureşti, după ce acordul iniţial fost obţinut de la 4.295 de proprietari din 23 de asociaţii.

·        „Când vom reabilita primele apartamente, primele blocuri, poate că va creşte numărul celor care vor dori să intre în program”, a declarat primarul Ion Lungu, remarcând că există reticenţă din cauză că nu este cunoscut costul pe apartament. 

Primăria Suceava a făcut demersuri la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în vederea includerii municipiului reşedinţă de judeţ în Programul de creştere a eficienţei energetice a locuinţelor pentru anul 2019. Ion Lungu, şeful municipalităţii a anunţat că, în şedinţa ordinară de la finele lunii aprilie, Consiliul Local va aproba o hotărâre privind contribuţia financiară de la bugetul local pentru această eventuală primă tranşă de locuinţe, întrucât expertizarea, proiectare şi documentaţia tehnică va fi suportată din bani publici. „Noi estimam să putem promova pentru circa 10.000 de apartamente şi să trimitem documentaţia la Bucureşti până la fundamentarea bugetului pe 2019, însă, din păcate, nu a fost posibil. În cele din urmă, avem, astăzi, un număr de 4.295 de apartamente, cea ce înseamnă 102 blocuri din 23 de asociaţii”, a precizat şeful executivului sucevean, remarcând că există reticenţă din cauză că nu este cunoscut costul pe apartament. Cu altă ocazie, Lungu preciza că nu pot fi avansate sume exacte, acestea putând fi de 1.000 sau chiar de 1.500 de euro de familie, în funcţie de mai mulţi factori, printre care suprafaţa apartamentelor, specificitatea şi complexitatea intervenţiilor. „Sper să putem face primele apartamente, astfel încât să avem nişte valori concrete, iar oamenii să se convingă că este avantajos. Astăzi, intervine eterna întrebare la care nu pot să răspund concret, cea legată de cât îi costă pe proprietari această reabilitare. Depinde, de la caz de la caz, în funcţie de apartament, de vechimea acestuia, de ce reiese din expertiză s.a.m.d. Când vom reabilita primele apartamente, primele blocuri, poate că va creşte numărul celor care vor dori să intre în program. Sigur, acest program poate fi reactualizat în Consiliul Local, în cazul în care mai apar şi alte solicitări”, a arătat Ion Lungu, primarul Sucevei. Potrivit reglementărilor guvernamentale, în cadrul Programului de creştere a eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, bugetul de stat va suporta 60% din valoarea totală investiţiei, unităţii administrativ-teritoriale revenindu-i 30% din costuri, iar asociaţiei de proprietari-10%. Aceasta în comparaţie cu un proiect al Uniunii Europene, în valoare de minimum 100.000 de euro pentru o asociere de blocuri, în cazul căruia Primăria trebuia să asigure 15% din valoarea investiţiei, proprietarii-25%, iar diferenţa fiind finanţare nerambursabilă. Iniţial, Primăria municipiului Suceava a prins în proiectul de buget pentru anul 2019 suma de 4,33 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 1 milion de euro, bani destinaţi reabilitării termice a blocurilor de locuinţe şi reprezentând partea de participare a autorităţilor locale pentru lucrări aferente a 10.000 de apartamente.  

Cu marii transportatori,

Direcţia de Drumuri are 77 de procese pentru recuperarea banilor din amenzi şi tarife de utilizare infrastructurii rutiere judeţene

·        În anul 2018, direcţia din subordinea CJ a transmise 132 de adrese de înfiinţare a popririi şi 122 de adrese de revenire la popririle înfiinţate anterior.

Inspectorii Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava au încheiat, pe durata anului trecut, 149 de procese-verbale de contravenţie, în cazul cărora s-au dat amenzi care au însumat 452.400 lei. „Dintre acestea, 120 de amenzi au fost achitate în 48 de ore, suma încasată fiind de 178.550 de lei. Şase dintre procesele –verbale au fost încasate în totalitate, valoarea acestora fiind de 15.000 de lei. În cazul a 3 procese-verbale de contravenţie s-au înaintat contestaţii, fiind formulate plângeri care se află pe rolul instanţelor”, se precizează într-o informare a instituţiei din subordinea Consiliului Judeţean Suceava, în care se arată că, în 17  cazuri au fost emise acte de executare silită. De asemenea, cu scopul recuperării debitelor, în anul 2018 Direcţia Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava a întocmite şi transmis 132 de adrese de înfiinţare a popririi şi 122 de adrese de revenire la popririle înfiinţate anterior. P de altă parte, în vederea recuperării sumelor cuvenite din amenzi şi tarife de utilizare a drumurilor judeţene, DJDP Suceava a formulat şi 77 de acţiuni în instanţele de judecată. De precizat este că, pe durata anului trecut, din tarife de utilizare a drumurilor judeţene, amenzi, autorizaţii pentru drumuri judeţene, calculaţii şi autorizaţii speciale de transport agabaritic DJDP a încasat 2,14 milioane de lei, sumă care a fost utilizată pentru decontarea lucrărilor la infrastructura rutieră judeţeană. În 2018, în cadrul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava s-au eliberat 141 de acorduri, 187 de autorizaţii, s-au semnat 41 contracte noi de utilizare a drumurilor judeţene şi 8 acte adiţionale la contractele existente, în total 628 de contracte fiind urmărite de către inspectorii de specialitate, pentru încasare. Nu în cele din urmă, date au fost şi 45 de autorizaţii speciale de transport (AST), de pe urma cărora s-a încasat o sumă de 67.929 de lei.  În vederea protejării infrastructurii respective, marii transportatori ar trebui se prezinte la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, pentru solicitarea autorizaţiei speciale de transport agabaritic şi achitarea taxei de rigoare. La fel, legea prevede că societăţile specializate sunt obligate să declare şi să prezinte un grafic de eşalonare a transportului efectuat într-un interval de 6 luni sau 1 an de zile, taxa de autorizare aferentă onorându-se o singură dată.

Construcţii din administrarea Consiliului Judeţean Suceava, aflate în „stare avansată de degradare”

·        „Se impune realizarea unei analize detaliate în vederea prioritizării reparaţiilor care se impun, ţinând cont şi de resursele financiare existente, precum şi în vederea identificării unor soluţii optime de gestionare sau valorificare”, se arată într-o analiză a CJ.

·        Anul trecut, din valorificarea bunurilor la buget au intrat 44.400 de lei reprezentând venituri din concesiuni, precum şi 653.991 venituri din închirieri, în acest din urmă caz, 457.882 de lei însemnând 50% din valoarea contractelor derulate prin administratorii spaţiilor proprietate.  

Judeţul Suceava are o avere de circa 1,426 de miliarde de lei, se arată în Raportul privind gestionarea bunurilor aparţinând domeniului public şi domeniului privat în anul 2018. Conform Comisiei centrale de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, cea mai mare parte a respectivei averi, în valoare de 932,500 de milioane de lei, o constituie construcţiile, urmate de terenuri şi amenajări de terenuri-162,490 de milioane de lei; instalaţiile tehnice, mijloacele de transport, animalele şi plantaţiile-140,386 de milioane de lei şi de active în curs de execuţie, în valoare de 88,576 de milioane de lei. Potrivit raportului, pe durata anului trecut, în limita fondurilor disponibile, au fost demarate lucrări de reabilitare, conservare şi întreţinere sau dotare a bunurilor de natura construcţiilor din patrimoniul Consiliului Judeţean, „astfel încât să se asigure funcţionarea în condiţii optime a activităţii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean”.    În rândul lucrărilor de reparaţii capitale, reabilitare sau modernizare sunt reliefate cele de la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou”, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Regia Autonomă Aeroportul „Ştefan cel Mare” şi de la Muzeul Bucovinei. Pe acest fond, Comisia centrale de inventariere a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii subliniază că multe dintre construcţiile aflate în administrarea Consiliului Judeţean se fală într-o stare tehnică necorespunzătoare.  „S-a evidenţiat faptul că parte dintre acestea prezintă o stare avansată de degradare, condiţie în care se impune realizarea unei analize detaliate în vederea prioritizării reparaţiilor care se impun, ţinând cont şi de resursele financiare existente, precum şi în vederea identificării  unor soluţii optime de gestionare sau valorificare”, se arată în analiza Raportul privind gestionarea bunurilor aparţinând domeniului public şi domeniului privat în anul 2018. În calitate de autoritate deliberativă a judeţului, Consiliul Judeţean poate hotărî ca bunurile de interes judeţean care aparţin domeniului public sau domeniului privat să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate, închiriate sau să fie date în folosinţă gratuită. Din valorificarea bunurilor, în anul 2018, în vistieria judeţeană au intrat 44.400 de lei reprezentând venituri din concesiuni, precum şi 653.991 venituri din închirieri, în acest din urmă caz, 457.882 însemnând 50% din valoarea contractelor derulate prin administratorii spaţiilor proprietate a judeţului Suceava, care au obligaţia de a vira la bugetul judeţean jumătate din suma încasată.    

Sporuri fără număr şi drepturi încasate nelegal la primăriile din Liteni şi Buneşti

·        Camera de Conturi a descoperit că, în cele două localităţi, primarul, viceprimarul şi personalul aparatului de specialitate din Liteni şi Buneşti au beneficiat nelegal de indemnizaţie de dispozitiv de 25%, de sporul postului de 25% şi de sporul de confidenţialitate de 15% din salariul de încadrare.

·        Membrii deliberativelor din Liteni, Brodina, Capu Cîmpului, Horodnicu de Sus şi Muşenița  au încasat indemnizaţii lunare, în valoare de până la 10% pentru o şedinţă de consiliu şi una-două şedinţe ale comisiilor de specialitate, fără a participa la întrunirile acestora din urmă.

Auditorii Camerei de Conturi Suceava au identificat un prejudiciu total de 536.000 de lei la mai multe primării din judeţul Suceava, în cauză fiind autorităţile administraţiei publice locale din Cîmpulung Moldovenesc, Liteni, Buneşti, Brodina, Capu Cîmpului, Horodnic de Sus, Izvoarele Sucevei, Moara, Pîrteştii de Jos Rîşca şi Suceviţa. În urma auditurilor privind angajarea şi plata cheltuielilor, în concordanţă cu prevederii legii bugetare şi cu destinaţia stabilită, controlorii instituţiei sucevene au depistat mai multe bateri de la legalitate şi regularitate care au dus la păgubirea bugetului consolidat al statului. Astfel, conform Raportului privind finanţele publice locale în anul 2017, în Buneşti, Izvoarele Sucevei şi Pîrteştii de Jos au fost evidenţiate drepturi salariale acordate nelegal funcţionarilor publici şi personalului contractual, prin stabilirea eronată a salariului de bază, drepturile fiind mai mari decât cele rezultate prin aplicarea succesivă, la salariu de bază stabilit pentru funcţia respectivă, a cotelor procentuale prevăzute la art. 10 din Legea nr. 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În Cîmpulung Moldovenesc şi Moara, s-a procedat la majorarea salariului de bază pentru persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral, inclusiv după aplicarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, sporul respectiv nemaifiind prevăzut de dispoziţiile legale. Auditorii Camerei de Conturi au descoperit, de asemenea, că membrii deliberativelor din Liteni, Brodina, Capu Cîmpului, Horodnicu de Sus şi Muşenița au încasat indemnizaţii lunare, în valoare de până la 10% pentru o şedinţă de consiliu şi una-două şedinţe ale comisiilor de specialitate, fără a participa la întrunirile acestora din urmă. Pe de altă parte, la primăria din Moara s-a acordat nelegal sporul pentru exercitarea vizei de control financiar preventiv, iar la cea din Rîșca s-au identificat avansuri salariale acordate şi nerecuperate de la angajaţi.  Nu în cele din urmă, în Liteni şi Buneşti, primarul, viceprimarul şi personalul din cadrul aparatului de specialitate au beneficiat nelegal de indemnizaţia de dispozitiv de 25%, de sporul suplimentului postului de  25% şi de sporul de confidenţialitate de 15% din salariul de încadrare.

Tronsonul al doilea al Blocului „Groazei” din Suceava ar putea intra în lucrări de consolidare

·        Imobilul este prins în Programul naţional de acţiuni pe anul 2019, în cadrul căruia s-a mai solicitat alocarea de fonduri pentru expertizarea tehnică a 10 blocuri de locuinţe din reşedinţa de judeţ.

Pe parcursul anului 2018 a fost semnat contractul de finanţare pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de reducere a riscului seismic pentru al doilea tronson de 60 de garsoniere din Blocul 48 A, de pe strada „Mărăşeşti” din judeţul Suceava. Aceasta după ce, conform unei informări a Consiliului Judeţean Suceava, către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a fost transmis centralizatorul listelor de priorităţi şi estimarea cheltuielilor pentru expertizarea tehnică a construcţiilor cu destinaţia de locuinţă şi centralizatorul construcţiilor multi-etajate încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public. Toate acestea în vederea includerii, în Programul naţional de acţiuni pe anul 2019, a solicitărilor Consiliului Judeţean privind alocarea de fonduri pentru expertizarea tehnică a 10 blocuri de locuinţe din municipiul Suceava, cât şi pentru consolidarea tronsonului al doilea din Blocul 48 A, cunoscut drept Blocul „Groazei”. Potrivit informării executivului judeţean, în octombrie, anul trecut, „invocând nefinalizarea documentaţiei pentru  expertizarea tehnică în termenii contractuali”, Primăria Suceava a anunţat despre disponibilizarea unei sume de 49.500 de lei, alocată de la bugetul de stat în 2018, pentru finanţarea prin transferuri  acţiunilor privind reducerea riscului seismic al construcţiilor multi-etajate încadrate în clasa I de risc.

La începutul anului 2016, primarul Ion Lungu aducea la cunoştinţa celor în cauză despre un proiect pentru lucrări de reabilitare şi consolidare a Blocului 48 A. La acea dată, de la bugetul de stat, municipiul Suceava  primise 34.000 de lei, banii care urmau a fi destinaţi expertizării la risc seismic a respectivului imobil. Abia ulterior, cu fonduri de la bugetul de stat, dar şi cu susţinere financiară locală, trebuia să se treacă la consolidarea imobilului în cauză. Municipalitatea suceveană a mai avut o tentativă de acest gen, încercarea eşuând. Fonduri pentru reabilitare au fost prevăzute prin HG nr. 254 din 31 martie 2005, însă actul normativ nu a putut fi aplicat din cauză că persoanele care locuiau în imobil s-au împotrivit ipotecării locuinţelor. Pe de altă parte, în informareA Consiliului Judeţean se precizează că, la sfârşitul anului 2018, a fost încheiat acordul de încetarea a contractului de finanţare pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie pentru reducerea riscului seismic la construcţii cu destinaţia de locuinţă multi-etajată din judeţul Suceava.

Ca urmare a neactualizării valorii lucrărilor,

Societăţile de construcţii se retrag de pe şantiere   

·        „Aceasta este problema de bază din cauza căreia firmele nu merg în teren, deoarece preferă să-şi declare insolvenţa, decât să fie în pierdere”, susţine Gheorghe Flutur, preşedintele CJ Suceava, menţionând că „într-o situaţie extremă” s-ar afla şi investiţiile din cadrul PNDL.

·        La origine ar sta creşterea salariului minim în construcţii, cât şi scumpirea materialelor, pentru drumuri aprovizionarea cu bitum făcându-se din Austria şi Polonia, cu preţuri mari şi transport costisitor.     

După o „iarnă grea”, ordine de începere a lucrărilor au fost date pe 4 drumuri judeţene din judeţul Suceava, însă, din păcate, pentru intervenţiile de pe relaţia Frătăuţi-Bilca nu s-a arătat amatoare nicio firmă specializată. Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean semnalează un fenomen îngrijorător din acest punct de vedere, acela al reducerii interesului din partea eventualilor executanţi. Flutur a exemplificat cu ceea ce se întâmplă în judeţul vecin, Botoşani, în care societăţile de profil nu mai participă la licitaţie, din cauza noii legislaţii care îi pune în dificultate financiară. Motivul ar conta în creşterea salariului minim în construcţii, cât şi în creşterea preţurilor la materialelor pe care respectivii constructori le folosesc Conform şefului administraţiei judeţene sucevene, în ţara noastră „a dispărut şi ultimul furnizor de bitum”,  cel de la Suplacu de Barcău.  Drept urmare, aprovizionarea se face din ţări precum Austria şi Polonia, iar dacă în cazul judeţelor din vestul României transportul este mai puţin costisitor, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cele din est, situaţie în care se fală şi Suceava. „Firmele de construcţii s-au retras din Botoşani, de la  drumurile judeţene, pentru că legislaţia privind actualizarea preţurilor, cu modificări la materiale, dar şi la salarii, le bagă în faliment. Din păcate, în cauză este firma care lucrează şi la noi”, susţine Flutur. Potrivit şefului CJ Suceava, judeţul Suceava a cerut sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), din partea guvernului fiind aşteptate modificări în legislaţia privind achiziţiile publice, în impas aflţndu-se şi obiectivele de investiţii din cadrul Planului Naţional de Dezvoltare  Locală (PNDL). „Am fost primii din ţară care am făcut propunerea, pentru a clarifica perioada de referinţă la care se face actualizarea. Aceasta este problema de bază din cauza căreia firmele nu merg în teren, deoarece preferă să-şi declare insolvenţa, ca să nu meargă în pierdere. În judeţul Suceava, Vor fi câteva sute de într-o situaţie extremă, deoarece constructorii nu vor să înceapă lucrările. Eu am dat ordin de începere în teren, îi aştept la treabă, au început foarte uşor, dar avem această problemă cu actualizarea preţurilor”, reliefează Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. La începutul săptămânii trecute, Consiliul Judeţean anunţa demararea lucrărilor de reparare a drumurilor judeţene. La fel, ordine de începere a intervenţiilor au fost date pentru modernizarea a 4 drumuri judeţene, respectiv, Hârtop-Vultureşti, Boroaia-Giuleşti, Mălini-Slatina-Găineşti şi Panaci-Glodu.      

Unsprezece angajatori, sancţionaţi de ITM pentru muncă nedeclarată

·        Amenzile, de 60.000 de lei, au fost date pentru lucrul fără contract individual, munca în afara programului cu timp parţial, cât şi cea din perioada în care contractul era suspendat.

·        În contractele încheiate cu parteneri străini nu s-au cuprins clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă, tot în acest domeniu nefiind solicitată şi obţinută autorizaţia de funcţionare.

Lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au efectuat, în cea de a doua lună anului 2019,  un total de 294 controale, informează şeful instituţiei, Romeo Butnariu. Conform inspectorului şef sucevean, dintre acestea, 221 au fost în domeniul relaţiilor de muncă, iar 73 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă, cele 105 de amenzi date însumând 139.500 de lei. Doar pe linei de relaţii de muncă: Inspectorii de muncă au efectuat 221 controale, s-au aplicat 36 sancţiuni contravenţionale, în sumă de 132.500 lei, în luna februarie fiind depistate 11 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Este vorba despre o persoană al cărui contract individual de muncă nu a fost transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii; 8 lucrători fără contract individual de muncă; o persoană care muncea în afara programului de lucru cu timp parţial şi încă una care lucra în perioada în care are contractul individual de muncă suspendat. Pentru muncă nedeclarată, sancţionaţi au fost 11 angajatori, valoarea amenzilor aplicate fiind de 60.000 lei. Conform lui Romeo Butnariu, deficienţele frecvent constatate în domeniul relaţiilor de muncă ţin, pe lângă cele menţionate deja, în netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor; nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, precum şi de încălcarea prevederilor privind munca suplimentară, nerespectarea acordarea concediilor de odihnă şi repausului săptămânal. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorii de muncă au avut 73 de acţiuni de control, în urma acestora aplicate fiind 69 sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 7.000 de lei. Deficienţele au constat în neasigurarea echipamentelor individuale de protecţie şi neacordarea altor echipamente, care să le înlocuiască pe cele degradate sau ale căror calitate de protecţie s-a pierdut. De asemenea, unii agenţi economici nu s-au autorizat din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă; nu s-au stabilit programe de verificare şi întreţinere a echipamentelor de muncă; în fişa postului nu s-au înscris atribuţii şi îndatoriri pe linie de securitate şi sănătate în muncă şi, pe de altă parte,  în contractele încheiate cu parteneri străini nu s-au inclus clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă.  

Ziua internaţională de conştientizare a autismului, marcată la USV

Pentru a marca Ziua internaţională de conștientizare a autismului, studenţii de la Programul de studiu „Asistenţă socială” al Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava vor avea ca invitaţi specialişti ai Centrului „Help autism” Suceava. Conform unui comunicat de presă al USV, din echipa specialiştilor fac parte şi două absolvente ale Universităţii, specializarea „Asistenţă socială”, care vor prezenta abordările terapeutice pluridisciplinare promovate de „Help autism”, în acest domeniu de activitate. „La fel ca în anii trecuţi, în funcţie de feedback-ul absolvenţilor USV, se vor căuta modalităţi de perfecţionare a practicii de specialitate, respectiv noi proiecte de voluntariat în care să se implice studenţii de la <Asistenţă socială>, în funcţie de nevoile actuale pe care le întâmpină atât persoanele cu tulburări de spectru autist, cât  şi familiile acestora”, se subliniază ]n comunicatul de presă al Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. Persoanele interesate de problematica tulburărilor din spectrul autist, „terapia ABA”, ergoterapia, ludoterapia, terapia ocupațională sau a atelierelor de socializare pot lua parte la workshop-ul organizat marţi, 2 aprilie, ora 16:00, în Corpul „E”, sala 210 din cadrul USV.