Războiul dintre Termica şi Thermonet duce la creşterea numărului de debranşări  

·        „Nu este lucru bun, pentru că se induce panică în rândul populaţie, iar presiunea pentru debranşări va creşte”, crede primarul Sucevei, Ion Lungu.

Beneficiarii sistemului centralizat de termoficare nu vor rămâne fără apă caldă la robinete, este convins Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Şeful administraţiei locale spune că în joc este un serviciu public, legislaţia în vigoare prevăzând, pentru o situaţie radicală de agest gen, o notificare lansată cu 6 luni înainte de aplicarea propriu-zisă a măsurii. „Eu cred că nimeni nu va opri apa caldă, pentru că este un serviciu de interes public. Este un război surd prin presă, pe care eu nu îl agreez şi care nu rezolvă problema”, spune Lungu. Edilul-şef crede că toate aceste şicane îi neliniştesc pe consumatori, care se vor îndrepta înspre alte surse de încălzire. „Nu este lucru bun, pentru că se induce panică în rândul populaţie, iar presiunea pentru debranşări va creşte”, a evidenţiat Lungu. Pentru moment, ameninţările cu sistarea ape calde au încetat, la Termica ajungând circa 100.000 de lei, din suma de 400.000 de lei facturată de administratorul judiciar drept contravaloare a energiei electrice consumată de electropompele care transportă agentul termic pin conductele exploatate de Thermonet. De asemenea, primarul Ion Lungu opinează că la mijloc este şi un război al orgoliilor, falita Termica datorând, spre exemplu, 20 de milioane de lei producătorului de energie termică Bioenergy, acesta din urmă având acţionar comun cu noul operator de transport, distribuire şi furnizare Thermonet. După ieşirea din schemă a Termica, utilajele în cauză sunt utilizate de noul operator de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, Thermonet Suceava, iar măsura lăsării fără curent acestora ar fi făcut ca aproximativ 18.000 de apartamente racordate la sistemul centralizat de termificare să rămână fără apă caldă. Lichidatorului judiciar MGA Insolvency SPRL avertizase că ameninţarea cu întreruperea va deveni efectivă doar în cazul în care Thermonet nu va achita facturile pentru energia electrică furnizată de la instalaţiile aparţinând Termica şi consumată de operator. Lichidatorul îşi justifica poziţia prin aceea că energia electrică furnizată Thermonet din instalaţiile Termica este achiziţionată de la E-on Energie România, iar aceasta trebuia plătită companiei la termenul. În luna octombrie 2015, Thermonet Suceava, având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti şi Elsaco Botoşani, a preluat în concesiune sistemul de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic din Suceava.

Direcţia Silvică „amputează” intravilanul municipiului Suceava 

·        Silvicultorii vor să scoată Parcul „Şipote” în extravilan, condiţii în care nu este asigurat spaţiul verde pe cap de locuitor, iar noul PUG nu poate fi avizat.

·        „Nu putem aviza PUG la Mediu, pentru că nu avem această suprafaţă de pădure, pe care nu o foloseşte nimeni, stă degeaba, neintervindu-se la ea, pentru că nu este în exploatare”, a declarat prmarul Ion Lungu.   

Direcţia Silvică intenţionează să scoată importante suprafeţe împădurite din intravilanul municipiului Suceava, trecându-le   în categoria terenurilor extravilane. În principal este vorba despre cele aferente Parcului „Şipote” din prejma centrului Sucevei, versantului Zamca, Luncii Sucevei şi Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, Direcţia Silvică făcând publică această intenţie cu prilejul dezbaterilor pe marginea noului Plan Urbanistic General.  Ion Lungu, şeful administraţiei din reşedinţa de judeţ a declarat că acest lucru nu este normal, mai ales că în lipsa Parcului „Şipote”, Suceava nu va asigura suprafaţa medie de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar Agenţia pentru Protecţia Mediului nu va aviza PUG. „Până acum au fost intravilan, cei de la Romsilva făcând o observaţie la PUG, vrând să scoată aceste păduri în extravilan. Lucru care nu mi se pare corect şi nici normal şi, sigur, chiar dacă s-au folosit unele prevederi legale, ne vom bate pentru a ca aceasta să nu se întâmple”, subliniază şeful administrativului sucevean, precizând că până acum au fost obţinute 20 de avize din cele circa 40 necesare. Suceava are prinse în noul Plan Urbanistic General 334,67 de hectare de spaţiu verde, cu o medie de 36 de metri pătraţi pe cap de locuitor, însă jumătate din această suprafaţă, adică 172,2 de hectare, este în administrarea Direcţiei Silvice Suceava. Conform OUG nr. 114/2007, media pe cap de locuitor trebuie să fie de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor, iar după „amputarea” amintită municipiul garantează doar 17,84 de metri pe cap de locuitor. „Nu putem aviza PUG la Mediu, pentru că nu avem această suprafaţă de pădure, pe care nu o foloseşte nimeni, stă degeaba şi nu intervine la ea, pentru că nu este în exploatare. Dar, ca la noi, la români, ne luptăm de câţiva ani de zile şi sper ca, până la urmă, să reuşim să transferăm parcul Şipote la Suceava”, a arătat Ion Lungu, adăugând că va pune această situaţiei şi pe masa premierului României. Reamintim că, de 7 ani, Suceava funcţionează fără Plan Urbanistic General actualizat, documentaţia specifică ieşind din termenul de valabilitate încă din 2009. Conducerea Primăriei anunţa că PUG va fi recepţionat la finele lui 2015, o dezbatere publică pe marginea acestuia fiind ţinută în toamna trecută. Planul Urbanistic General (PUG) este instrumentul de lucru în baza căruia administraţia locală eliberează certificatele de urbanism şi  autorizaţiile de construire.

Consultantul pentru achiziţionarea a 40 de autobuze electrice, cunoscut după 6 luni de contestaţii

·        Câştigătorul competiţiei pentru asigurarea consultanţei răm-ne asocierea de firme Eurocerad Internaţional şi RIA Design Consulting Bucureşti, aceasta surclasând alţi 4 participanţi.

După 6 luni de contestaţii la Consiliul Naţional de Soluţionarea Contestaţiilor (CNBSC), Primăria Suceava poate semna  contractul de asigurare a consultanţei pentru Proiectul „Sistem integrat de transport public ecologic în municipiul Suceava”. Proiectul are în vedere achiziţionarea a 40 de autobuze electrice cu finanţare europeană nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Regional,  „Avem o sumă din fondurile elveţiene, care poate fi folosită pentru realizarea acestui proiect. Acesta fost deblocat, câştigând Eurocerad Bucureşti. Licitaţia a fost în contestaţie circa jumătate de an, iar după duelurile de la CNSC, în cele din urmă s-a făcut evaluarea ofertelor, câştigătorul rămânând cel iniţial”, a precizat edilul-şef              Valoarea contractului de consultanţă este de 26.400 de lei, bani asiguraţi din fonduri eleveţien, termenul de realizarea a studiului fiind de 6 luni. Printre altele documentaţia include date privind achiziţionarea a minim 40 de autobuze electrice, construirea unei staţii de încărcare a acumulatorilor electrici şi realizarea unor trasee de transport în comun care să deservească Zona Metropolitană Suceava. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, vechile autobuze vor fi orientate pe rute intra-localităţi, Suceava având primul proiect de transport metropolitan din ţară. „Sper ca acesta să fie realizat mai repede, să fie pus în consultare, achiziţionarea efectivă neputându-se face fără acesta”, a explicat primarul municipiului Suceava.  Câştigătorul competiţiei pentru asigurarea consultanţei este asocierea de firme Eurocerad Internaţional şi RIA Design Consulting Bucureşti, acesta surclasând alţi 4 participanţi. Câştigătorul competiţiei pentru asigurarea consultanţei este asocierea de firme Eurocerad Internaţional şi RIA Design Consulting Bucureşti, aceasta surclasând alţi 4 participanţi. Ion Lungu crede că achiziţionarea celor 40 de autobuze electrice ar putea scoate din impas societatea de transport public local de călători TPL, aducând-o în echilibru financiar. 

După rezultatele bune ale Forestei,

Nocturnă şi tablou de marcaj pe stadionul Areni

·        „Parcă văd că ajungem iar în turul doi sau trei al Cupei României şi vom fim nevoiţi să jucăm în altă parte”, a declarat edilul-şef Ion Lungu.

·        În august, anul trecut, primarul făcea cunoscut că, având în vedere rezultatele bune obţinute Rapid CFR, se va trece la amenajarea unei instalaţii de nocturnă.  

Primăria municipiului Suceava repune pe tapet problema amenajării unei instalaţii de nocturnă pe stadionul Areni. Iniţiativa survine rezultatelor bune obţinute de echipa de Liga a doua Foresta Suceava, atât în campionat, cât şi în celelalte competiţii.   Primarul Ion Lungu anunţat, ieri, într-o conferinţă, că atât timp cât se va construi o sală polivalentă, nu mai este luată în calcul variantă unui stadion nou, urmând fi făcute reparaţii la cel în uz. „În şedinţa din septembrie a Consiliului Local, voi reintra cu propunerea de montare a nocturnei. Parcă văd că ajungem iar în turul doi sau trei al Cupei României şi vom fim nevoiţi să jucăm în altă parte. Sper ca până la sfârşitul anului să avem această instalaţie”, a declarat şeful executivului local. Lungu precizează că pentru desemnarea constructorului va fi organizată licitaţie, la instalaţie de iluminat pe timp de noapte urmând a se adăuga şi un tablou  de marcaj. Toate intervenţiile sunt aproximate la circa 2 milioane de lei, banii urmând a fi luaţi din „rezerva” de 1,5 milioane de lei, rămasă de pe urma abandonării construirii tribunelor şi vestiarelor noului stadion al Liceului cu Program Sportiv.  „Am văzut dorinţe şi ambiţii mari, iar dacă va fi pusă în faţa faptului împlinit, Primăria va fi de acord să aspirăm cât mai sus şi, de ce nu?, chiar la o eventuală promovare”, a subliniat edilul-şef.              

În august, anul trecut, primarul făcea cunoscut că, având în vedere şi rezultatele bune obţinute de echipa de fotbal Rapid CFR, se va trece la amenajarea unei instalaţii de nocturnă. „Eu zic să ne luăm soarta în propriile mâini, să începem să consolidăm an de an, etapă de etapă, actualul stadion. Astfel vom avea un stadion modernizat, dacă nu a fost să fie unul modern, la standarde europene, aşa cum ne-am dorit”, a sublinia atunci Ion Lungu.

Mai puţini suceveni pleacă la munci sezoniere în Germania

·        În primul trimestru al anului 2015 au solicitat formulare E101 de două ori mai mulţi suceveni decât în cea dintâi jumătate a lui 2016.      

Casa Judeţeană de Pensii Suceava a eliberat, în prima jumătate a anului, peste 1.600 de formulare E101 pentru persoanele care urmează să desfăşoare o activitate sezonieră pe teritoriul Germaniei şi care nu sunt asigurate în sistemul de securitate socială din România, informează instituţia suceveană. Procedura se desfăşoară în baza unui acord încheiat între România şi Germania, prin care s-a convenit utilizarea unilaterală a acestui document. Numărul sucevenilor care pleacă la muncă în Germania este în scădere evidentă, dacă luăm în calcul primul trimestru al anului 2015, perioadă la finele căreia Casa Judeţeană de Pensii completase şi înmânase 3.196 de formulare E101, mai mult decât dublul solicitărilor din cea dintâi jumătate a lui 2016.   "Până la data de 30 iunie 2016, au fost eliberate  un număr de 1.602 formulare. Formularele se eliberează persoanelor care pleacă să muncească în Germania, documentele atestând faptul că solicitantul nu este asigurat în sistemul de securitate socială din România", se precizează în informarea CJP. Numărul sucevenilor care pleacă la muncă în Germania este în scădere evidentă, dacă luăm în calcul primul trimestru al anului 2015, perioadă la finele căreia Casa Judeţeană de Pensii completase şi înmânase 3.196 de formulare E101. Persoanele care doresc să intre în posesia unui asemenea formular se vor prezenta la Casa de Judeţeană de Pensii cu cererea tip şi o declaraţie pe proprie răspundere; copie de după actul de identitate; acte care atestă situaţia din România, (contract individual de muncă, decizie de încetare a activităţii, adeverinţă de concediu fără salariu etc), documente referitoare la activitatea sezonieră desfăşurată în Germania, precum şi o copie după contractul încheiat cu un angajator din acest stat. Atât la solicitarea eliberării formularului E101, cât şi la ridicarea acestui formular, trebuie să se prezinte titularul cererii. În cazuri excepţionale, în care titularul nu este disponibil, poate fi mandatată, pe baza unei procuri autentificate, o altă persoană. Din conţinutul procurii autentificate este obligatoriu să rezulte că mandatarul este împuternicit să formuleze solicitarea de eliberare a formularului E101, respectiv pentru ridicarea acestuia. Notificarea calităţii de neasigurat în sistemul de securitate socială din România se emite începând din 2011. 

Ajutor financiar european pentru micşorarea producţiei de lapte de vacă  

·        Este vorba despre 14 euro pe suta de litri de lapte,  reducerea pentru care se solicită ajutorul neputând fi mai mică de 1.500 de litri.

În conformitate cu reglementările europene privind acordarea unor ajutoare pentru reducerea producţiei, fermieri suceveni pot primi 14 euro pe fiecare sută de litri de lapte de vacă, anunţă Vasile Iacob Caciur, directorul executiv al Centrului Judeţean al  Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava.  Sprijinul financiar se acordă producătorilor care au livrat lapte la prim-producători în luna iulie 2016 şi care se angajează să diminueze volumul livrărilor pe o perioadă de reducere de 3 luni, în comparaţie cu acelaşi interval din anul 2015, considerat ca perioadă de referinţă. Reducerea pentru care se solicită ajutorul nu poate fi mai mică de 1.500 de litri şi nu trebuie să depăşească 50% din cantitatea livrată în perioada de referinţă.  Pentru a beneficia de sprijin, producătorii de lapte vor depune la Centrul Judeţean al APIA un formular de cerere la care se vor anexa copii ale contractelor cu prim-producătorii, copii ale facturilor care dovedesc livrările şi file din caietul de comercializare, pentru livrările efectuate în perioada de referinţă, cât şi în luna iulie 2016. Termenul limită de depunere a cererilor pentru cele patru perioade de reducere, care acoperă cele 3 luni calendaristice sunt 21 septembrie, 12 octombrie, 9 noiembrie şi 7 decembrie. Solicitanţii pot depune o singură cerere de ajutor aferentă unei perioade de reducere, cu excepţia solicitanţilor din prima perioadă, care pot veni cu cerere şi pentru a patra perioadă. Suma de plată a ajutorului se calculează prin raportarea cantităţii reduse efectiv la cantitatea autorizată pentru reducere. Astfel, dacă a fost redusă până la 80% din cantitatea autorizată se plăteşte cantitatea redusă efectiv; dacă reducerea efectivă este între 50 și 80% din cantitatea autorizată, cuantumul ajutorului se reduce cu 20%; în cazul reducerii efective de până la 20% din cantitatea autorizată cuantumul ajutorului se reduce cu 50%, iar dacă reducerea efectivă este de mai puţin de 20% din cantitatea autorizată nu se plătește niciun ajutor. Cursul de schimb prevăzut pentru efectuarea plății este de 4.4575 lei pentru 1 euro.

Centru de recuperare pentru cu adulţii cu dizabilităţi, inaugurat cu susţinere financiară belgiană în Suceava  

·        Acesta este destinat foştilor beneficiari ai centrelor de zi pentru copii şi tineri, construite tot cu sprijin belgian, la manifestare luând parte şi Thomas Baekelandt, ambasadorul Belgiei la Bucureşti.

·        Belgia are câteva investiţii în această parte a ţării, iar altele sunt pe cale de a se concretiza, a spus şeful diplomaţiei belgiene.       

Ieri a fost avut loc ceremonia de inaugurare a Centrului de recuperare pentru adulţii cu dizabibilităţi de pe lângă Complexul terapeutic „Blijdorp-O nouă viaţă” Suceava. La manifestare au luat parte excelenţa sa Thomas Baekelandt, ambasadorul Belgiei la Bucureşti, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, vicepreşedintele CJ Gheorghe Niţă, Carl Malbrain, preşedintele Asociaţiei „Blijdorp Belgia”, membri ai Clubului „Rotary”, Clubului „Aalast Nord” Belgia, reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în domeniu, alte oficialităţii sucevene, precum şi părinţi ai copiilor beneficiari ai serviciilor noului centru. Ionel Ivan, preşedintele Asociaţiei „Blijdorp România” Suceava a mulţumit Asociaţiei „Blijdorp Belgia”,  Consiliului Judeţean, Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, Clubului „Rotary Bucovina” Suceava, „Asociaţiei Geldren” Belgia şi tuturor celor care au dat  dovadă de implicare în cei  17 ani de activitate, inclusiv Asociaţiei Părinţilor Copiilor cu Nevoi Speciale. „Mulţumim celor care nu mai sunt printre noi, însă sunt convins că cei care suntem acum şi cei care vor veni după noi vor fi mândri de acest parteneriat”, a arătat Ionel Ivan.

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, a  evidenţiat că parteneriatul de 17 ani dintre cele două părţi este o poveste de succes. „O mână întinsă de dumneavoastră, cei din occident, la începutul anilor 2.000, şi-a demonstrat astăzi efectul: copiii şi adulţii care au condiţii să zâmbească, să se simtă bine, acesta fiind un exemplu care ar trebui multiplicat în ţară şi în judeţul Suceava”, a spus Gheorghe Flutur prezentând, în calitate de şef al administraţiei judeţene, mulţumirile sale atât ambasadorului Thomas Baekelandt, cât şi Belgiei şi tuturor celor implicaţi.         Carl Malbrain, preşedintele Asociaţiei „Blijdorp Belgia” a remarcat că din investiţia totală de aproximativ 5 milioane de lei din cadrul parteneriatului, circa un sfert este contribuţie a guvernului flamand, alte sume venind din partea guvernului Flandrei de est, donaţiilor voluntarilor, precum şi a unei organizaţii de caritate. „Cred că am reuşit să creăm un grup de sprijin şi un viitor de succes. Trebuie să vedem calea prin care putem continua investiţiile partenerilor privaţi, şi contribuţiile autorităţilor publice, respectând legile şi regulile locale, pentru putea garanta un viitor sigur pentru persoanele cu dizabilităţi şi familiile lor”, a explicat Carl Malbrain, invitând pe toţi cei implicaţi să reflecteze asupra responsabilităţilor care le revin şi asigurând de continuarea colaborării cu Asociaţia „Blijdorp-România” Suceava.   

 Thomas Baekelandt, ambasadorul Belgiei la Bucureşti a iterat că trebuie pregătită o nouă generaţie care să preia şi să ducă mai departe relaţiile româno-belgiene. Thomas Baekelandt a precizat că o mare parte din munca excelenţei sale este legată de România ca membru al Uniunii Europene, al aceluiaşi club european. Un alt aspect este cel economic, de promovare şi implementare de investiţii, Belgia având câteva în această parte a ţării, iar altele fiind pe cale de a se concretiza. „După Revoluţie, mulţi belgieni au avut iniţiative particulare de a ajuta România. 17 ani mai târziu România a devenit membru al Uniunii Europene, iar autorii iniţiativelor şi-au pierdut părul, îl au gri sau poate că au obosit. Iar ceea ce fac ei acum, este să menţină aceste iniţiative, să pregătească o nouă generaţie care să le preia şi să le ducă mai departe”, a subliniat excelenţa sa Thomas Baekelandt, ieri când a împlinit 1 an de la preluarea postului de şef al diplomaţiei belgiene în ţara noastră, în Suceava aflându-se pentru a doua oară. Inaugurarea de ieri se constituie în finalizarea celei de a treia etape  a unui parteneriat public-privat de peste 17 ani dintre Consiliul Local Suceava, Consiliul Judeţean Suceava, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Suceava şi Asociaţia „Blijdorp-Belgia”, contribuţia flamandă fiind, în toată această perioadă, de peste 1 milion de euro. Complexul terapeutic pentru copilul cu handicap sever şi moderat „Blijdorp-O nouă viaţă” Suceava a fost inaugurat în august 2002, având ca scop oferirea de servicii de sprijin privind recuperarea, educarea, socializarea şi consilierea, fiind prima instituţie de acest fel din zonă. Complexul mai are în componenţă Centrul de zi „Blijdorp” România, Centrul de plasament de tip familial „Casa Emmanuel” şi Centrul de zi pentru tineri cu handicap, înfiinţat în 2008. 

În judeţul Suceava,

8.300 de lei, este cea mai mare indemnizaţie pentru creşterea copilului

·        Este vorba despre un angajat din sistemul Ministerului Justiţiei, următoarea fiind cea de 7.000 de lei, al cărui beneficiar lucrează la o companie multinaţională.

·        Ca o comparaţie, la un minim de 1.063 de lei pe lună, stabilit prin lege, media lunară primită în judeţul Suceava este 1.182 lei de persoană.

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială are în evidenţe 4.797 beneficiari ai indemnizaţiei de creştere a copilului, informează purtătorul de cuvânt Florentina Rusu. Potrivit responsabilului AJPIS, dreptul respectiv este încasat de 767 de taţi şi 4.030 de mame, la aceştia adăugându-se 1.104 de beneficiari ai stimulentului de inserţie. Acesta este acordat celor care se întorc la locul de muncă înainte de expirarea termenului limită, în cauză fiind 613 de bărbaţi şi 491 de femei. În judeţul Suceava, totalul achitat de AJPIS pentru luna iulie se ridică la 5,783 de milioane de lei, media indemnizaţiei pentru creşterea copilului fiind de aproximativ 1.182 lei de persoană. Cele mai mari două indemnizaţii în plată în judeţul Suceava sunt cele de 7.000 de lei şi 8.300 de lei pe lună de beneficiar, iar conform Florentinei Rusu, purtătorul de cuvânt al Agenţiei de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), domeniile de activitate în care beneficiarii au realizat veniturile şi în baza cărora s-au calculat indemnizaţiile în cauză sunt companiile multinaţionale, respectiv, Ministerul Justiţiei. La un minim de 1.063 de lei pe lună stabilit prin lege, media lunară primită în judeţul Suceava este 1.182 lei de persoană, cele două situaţii fiind o raritate. Reamintim că începând cu luna iulie 2016, potrivit unor noi reglementări, limita minimă a indemnizaţiei pentru creşterea copilului a crescut la 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv la 1.063 lei, faţă de 600 lei, cât a fost anterior. Pe de altă parte, nivelul maxim al indemnizaţiei a fost eliminat, acesta din urmă fiind calculat la 85% din veniturile nete realizate. Pe de altă parte, stimulentul de inserţie se stabileşte la 50% din indemnizaţia minimă, acesta crescând de la de la 500 lei la 531 lei. Persoanele aflate în evidenţe nu au trebuit să depună documente suplimentare, creşterea cuantumului indemnizaţiei lunare făcându-se automat, pe baza documentelor existente la dosar. Primele drepturi majorate s-au achitat în luna august. 

De la jumătatea lunii octombrie,

 Fermierii primesc avans din subvenţia pe suprafaţă

·        Anul trecut, plata s-a făcut începând din primele zile ale lui decembrie, cu întârziere de o lună şi jumătate.

·        Atunci, s-a dat un avans de 70%, adică 53 de euro pe fiecare hectar, însemnând circa 236 de lei la hectar.    

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava informează că începând de la jumătatea lunii viitoare fermierii vor primi în avans plăţi aferente campaniei de pe anul în curs. Aceasta în conformitate cu reglementările europene, care stipulează că statele membre ale UE „pot plăti înaintea datei de 1 de decembrie, dar nu înaintea datei de 16 octombrie, avansuri de până la 50% în cazul plăţilor directe, şi de până la 75% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale”. Potrivit reglementările în vigoare, plăţile directe care se aplică în agricultura românească în perioada 2015-2020 sunt: schema de plată unică pe suprafaţă; plata redistributivă; plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu; plata pentru tinerii fermieri; schema de sprijin cuplat şi schema simplificată pentru micii fermieri. Pe 5 iulie a fost încheiată campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, acestea din urmă fiind depuse fără penalizări de întârziere până pe data 10 iunie 2016. După expirarea  acestui termen, dosarele au fost admise, însă cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările înaintate după 5 iunie 2016 nu mai sunt luate în calcul, fermierii nemaivând dreptul la vreun fel de plată. Conform APIA, cele mai multe cereri au fost adunate în judeţul Suceava, respectiv 48.970, în ordine urmând Dolj (39.795), Bistriţa Năsăud (36.038) şi Maramureş (35.051). Directorul executiv Vasile Iacob Caciur informează că schema de plată unică pe suprafaţă presupune acordarea sumei unice pe fiecare hectar de teren eligibil declarat de agricultori, cuantumul acesteia fiind calculat prin împărţirea plafonului alocat anual la totalul suprafeţei declarate la nivel naţional în anul respectiv. În ceea ce priveşte schema de plată unică pe suprafaţă, pentru anul trecut fermierii au primit contravaloarea a 79,73 de euro pe fiecare hectar declarat, la cursul de 4,4176 de lei pentru 1 euro, stabilit de Banca Centrală Europeană, la data de 30 septembrie 2015. Anul trecut, plata avansului pentru fermierii care au depus cererile în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS) s-au făcut începând din primele zile ale lui decembrie, cu întârziere de o lună şi jumătate, într-o primă fază, banii cuveniţi ajungând la 30.531 de fermieri din totalul 50.574 care au depus cereri în primăvara lui 2015. Atunci, s-a dat un avans de 70%, reprezentând 53 de euro pe hectar, însemnând circa 236 de lei pe hectar.     

Două treimi din grădiniţe şi şcoli, neautorizate sanitar la început de an şcolar

·        Unele unităţi de învăţământ au fost racordate la reţele de apă neautorizate sanitar, altele nu au grupuri sanitare pe fiecare palier, neasigurând separarea lor în funcţie de sexul utilizatorilor.

 Două treimi din cele 710 de unităţi de învăţământ din judeţul Suceava nu erau pregătite din punct de vedere sanitar pentru începerea anului şcolar 2016-2017. Potrivit unei informări a Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, semnată de directorul executiv Andrei Ianovici, până la 1 septembrie primiseră autorizaţie sanitară de funcţionare 250 de grădiniţe şi şcoli, în timp ce altele 510 nu fuseseră autorizate din acest punct de vedere. „La secretariatul tehnic al DSP au fost depuse aproximativ 30 de dosare prin care ni se solicită avizul pentru lucrări de renovare-modernizare, acestea urmând a fi analizate de specialiştii din cadrul compartimentului de igienă şcolară”, se specifică în informarea DSP. Conform sursei citate, autorizaţiile sanitare nu au fost acordate din cauză că unităţile de învăţământ au fost racordate la reţele neautorizate sanitar, precum şi ca urmare a faptului că apa potabilă din sursele proprii era necorespunzătoare din punct de vedere chimic şi bacteorologic. În timpul verificărilor, inspectorii sanitari suceveni au constatat că lipsesc grupurile sanitare pentru preşcolari, elevi şi personal, acolo unde există acestea nu sunt plasate pe fiecare palier, iar în alte situaţii nu este asigurată separarea lor în funcţie de sexul utilizatorilor. Pe de altă parte, lucrătorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava au depistat că o serie de unităţi de învăţământ nu au spaţii corespunzătoare pentru depozitarea produselor alimentare aferente Programului guvernamental „Cornul şi laptele”, controlorii confruntându-se şi cu lipsa circuitelor funcţionale la blocurile alimentare şi spălătoriile grădiniţelor cu program prelungit. În ceea ce le priveşte pe acestea din urmă s-a constatat inexistenţa spaţiilor pentru activităţi în aer liber, utilizarea de mobilier vechi şi necorespunzător, unele dintre grădiniţele cu program normal având program după amiază.         

Forţa de muncă are din ce în ce mai mare căutare

·        Oferte vin din construcţii, dar şi din alte sectoare precum transporturile, comerţul cu produse alimentare, restaurantele şi barurile, hotelurile şi exploatare forestieră.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă înregistrează o ofertă din ce în ce mai consistentă de locuri de muncă disponibile, atât ca număr, cât şi structură  a ocupaţiilor şi meseriilor. Astfel, în ultima perioadă, AJOFM Suceava a avut în gestionare circa 400 de locuri de muncă vacante comunicate de către angajatori. Potrivit directorului executiv Mirela Adomnicăi, multe dintre acestea, adică aproximativ 100, au venit din zona Fălticeni, cunoscută ca una cu rezervă redusă din acest punct de vedere. Mirela Adomnicăi, reliefează că, în ultimul timp, au căutare atât calificaţii, cât şi persoanele mai puţin calificate, aproape 130 de joburi din cele amintite vizându-i pe cele cu studii medii sau neterminate. Pe ansamblu, în top se află construcţiile angajatorii din domeniu fiind prezenţi pe piaţă cu o ofertă de 70 de locuri de muncă. De asemenea, forţa de muncă este căutată şi de societatea de prelucrare a celulozei şi hârtiei Ambro, care are 600 de salariaţi, dar intenţionează să investească şi să rămână în zonă. Printre cele domeniile menţionate, nevoie mână de muncă este în sectoare precum transporturile, comerţul cu produse alimentare, restaurantele şi barurile, hotelurile şi exploatare forestieră. În acest context, AJOFM intenţionează să organizeze o bursă specială, diferită de cele deja consacrate, manifestare care să se adreseze beneficiarilor de venit minim garantat, inclusiv celor cu grad de pregătire şi calificare mai reduse. „Cu aceşti angajatori - cu o consistenţă în ceea ce priveşte nevoia de angajare, dar şi cu un anumit compromis între nivelul de studii şi calificare al persoanelor care primesc ajutor social -, încercăm să vedem în ce măsură o bursă specială ar avea succes pe acest palier”, a explicat Mirela Adomnicăi, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava.        

Cel puţin 6 luni de demersuri birocratice numai pentru aprobarea construirii Sălii polivalente din Suceava

·        „Realizarea unei asemenea investiţii presupune multe drumuri la Bucureşti şi suntem abia la început”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        La final vine organizarea licitaţiei pentru desemnarea constructorului, etapă marcată de contestaţii care implicit vor întârzia demararea efectivă a execuţiei.

Încă un pas a făcut Primăria Suceava pe calea obţinerii finanţării guvernamentale pentru construirea unei săli polivalente, a declarat primarul Ion Lungu după o întrevedere avută cu oficialii Companiei Naţionale de Investiţii. Edilul-şef  spune că s-a ajuns la faza tehnică a proiectului, cea care ţine de „stabilirea amplasamentelor, ridicări topometrice şi geotehnice”, urmând ca aprobarea efectivă a disponibilizării banilor să se petreacă, cel mai devreme, după încă o jumătate de an. Potrivit şeful administraţiei locale sucevene, pe lungul traseu birocratic până la semnarea contractului de finanţare se interpun Consiliul tehnico-economic al Companiei Naţionale de Investiţii, aprobarea indicatorilor tehnico-economici, girul Ministerului Finanţelor Publice, emiterea unei hotărâri de Guvern, însă, mai ales, prinderea valorii investiţiei în bugetul de stat pe anul 2016.                 

 „Realizarea unei asemenea investiţii presupune multe drumuri la Bucureşti, suntem la început, dar sunt convins că vom realiza această sală polivalentă cu fonduri guvernamentale Am experienţa altor aprobări, cum ar cele din proiectule din Programul de preaderare ISPA şi cel al centurii ocolitoare, şi pot să spun că nu mai puţin 6 luni de zile durează această perioadă de avizare, aprobare, obţinerea avizelor de la toate instituţiile, de la toţi operatorii de utilităţi, conform legii.”, a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Abia la final vine organizarea licitaţiei pentru desemnarea constructorului, etapă marcată de contestaţii care întârzie demararea efectivă a execuţiei. Pentru materializarea obiectivului, Consiliul Local al municipiului Suceava a  aprobat, în ultima şedinţă a mandatului trecut, caietul de sarcini pentru contractarea un credit de 25 de milioane de lei, adică aproximativ 5 milioane de euro. Banii trebuiau să ia calea construirii unei Săli polivalente cu 5.000 de locuri, autorităţile municipale renunţând la creditul amintit după ce Compania Naţională de Investiţii s-a oferit să susţină investiţia din Suceava din fonduri guvernamentale. Sala polivalentă va fi ridicată la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe un teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, proiectul CNI fiind al uneia cu 7.500 de locuri. Sala polivalentă face parte din proiectul Complexului sportiv, avansat încă din anul 2011, valoarea totală a investiţiei fiind evaluată la circa 17 milioane de euro.

În Piaţa Mică,

Poliţiştii locali vor amenda pe sătenii care vând lapte şi brânză de pe jos

·        „Nu-mi plac amenzile, dar dacă nu avem ce face, aceasta este situaţia”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Primăria municipiului Suceava va sancţiona comercializarea produselor agricole, în special a celor lactate, pe aleile de acces în Piaţa agroalimentare „George Enescu”. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, după ce în spaţiul desfacere a legumelor şi fructelor a fost proaspăt pavat, tarabele fiind recondiţionate şi vopsite. „S-a făcut un lucru bun, deoarece asfaltul era distrus şi lumea cădea pe jos”, arată Lungu, adăugând că într-un viitor nu prea îndepărtat Piaţa Mică va fi acoperită. Şeful municipalităţii atrage atenţia că pentru produsele lactate sunt rezervate locuri în hala special amenajată şi care asigură condiţii igienice pentru acest tip de comerţ. „Produsele alimentare, precum brânza şi laptele sunt vândute pe jos, atâta vreme cât sunt locuri în hală. Nu sunt absurd, vin din lumea reală, ştiu că este greu de muncit, de făcut un ban, dar nu sunt de acord cu acest lucru”, subliniază Lungu. Şeful administraţiei locale susţine că taxele pentru închirierea meselor sunt unele accesibile, nemaifiind modificate de ani întregi. Pe de altă parte, primarul crede că acest gen de desfacere a produselor cu pricina este încurajat şi de clienţi, care vor să cumpere marfă proaspătă. 

Primarul pune în vedere că, în cazul în care nu se conformează, sătenii respectivi vor fi amendaţi de către poliţiştii locali. „Am dat în atenţia Poliţiei Locale şi Administraţiei Pieţelor pe acele doamne care vând pe alei. Sigur că trebuie să plătească o taxă de câţiva lei, însă acest lucru nu este civilizat. Nu-mi plac amenzile, dar dacă nu avem ce face, aceasta este situaţia”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.      

Clădirea Primăriei Suceava va fi reabilitată termic cu bani europeni

·        Finanţarea din fonduri europene nerambursabile este o şansă unică în ceea ce priveşte modernizarea sediului autorităţilor publice locale din Suceava, este de părere primarul Ion Lungu.

·        În august 2013, Lungu preciza că sediul Primăriei nu va mai putea fi reabilitat termic cu fonduri europene, întrucât o parte a clădirii este proprietate a Consiliului Judeţean.  

Sediul Primăriei municipiului Suceava va fi modernizat cu finanţare europeană nerambursabilă. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de Ion Lungu, şeful executivului municipal, care a precizat că în curs de întocmire este un proiect, acesta urmând a fi depus în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020,  Axa prioritară 3.1.b cu privire la măsurile de creştere a eficienţei energetice a clădirilor publice. „Vrem să face un proiect amplu de modernizare şi reabilitare termică a Primăriei. În bugetul local a fost prinsă o sumă de 100.000 de lei pentru întocmirea studiului de fezabilitate, a proiectului ca atare. Vom lucra în perioada următoare în acest sens, ne vom consulta cu specialişti, cu arhitecţi, cu proiectantul iniţial al clădirii, astfel încât să putem face un lucru bun”, a precizat ocupantul fotoliului administrativ din Areni, adăugând că finanţarea din fonduri europene nerambursabile este o şansă unică în ceea ce priveşte modernizarea sediului autorităţilor publice locale din Suceava.   În cadrul Axei amintite, eligibile la finanţare sunt toate tipurile de clădiri publice deţinute şi ocupate de autorităţile şi instituţiile locale, cum ar fi spitalele, clădirile de învăţământ, clădiri administrative etc. Cu bani europeni se pot face lucrări de îmbunătăţire a izolaţiei termice a anvelopei clădirii,  a şarpantei sau învelitoarei acesteia, dar şi intervenţii de reabilitare a şi modernizare a instalaţiilor pentru prepararea şi transportul apei calde menajere, a sistemelor de ventilare şi climatizare. Cu susţinerea financiară europeană pot fi implementate sisteme de management al funcţionării consumurilor energetice şi achiziţionate şi instalate sisteme inteligente pentru promovarea şi gestionarea energiei electrice. Totodată pot fi înlocuite lifturile şi circuitele electrice aferente spaţiilor comune, respectiv scărilor, subsolului, fiind făcute inclusiv lucrări de reparaţii la faţade. Nu în cele din urmă, finanţată este înlocuirea corpurilor de iluminat cu altele cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă.

În august 2013, deci cu 3 ani în urmă, primarul Ion Lungu anunţa că sediul Primăriei municipiului Suceava nu va mai putea fi reabilitat termic cu fonduri europene, cauza constând în „nereglementarea situaţiei patrimoniale între Consiliul Judeţean şi Primărie”, o parte a clădirii fiind proprietate a celei dintâi instituţii. „Proiectul de reabilitare termică a Primăriei a căzut, pentru că nu suntem proprietarii, în totalitate, a acestei clădiri. Se ştie că 50% din imobil este al Consiliului Judeţean, însă avem o strategie, aceea de a finaliza Centrul Cultural Bucovina, după care va avea loc o reglementare patrimonială între cele două părţi”, a sublinia, la acea dată, Ion Lungu, primarul Sucevei.

Abandonate de 8 ani,

Lucrările de la Grădiniţa „Mihai Eminescu” ar putea fi preluate de PNDL 

·        Potrivit evaluărilor de la această dată, valoarea investiţiei rămasă neexecutată este de este 2,13 milioane de lei.

·        „Acolo există lucrări care, dacă nu sunt finalizate, se deteriorează de la o zi la alta”, susţine primarul Ion Lungu.

Demarate încă din anul 2008, lucrările de reabilitare a Grădiniţei de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” , din municipiul Suceava ar putea fi continuate cu susţinere financiară de la bugetul de stat în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). Conform primarului Ion Lungu, până la pe 22 septembrie dosarul necesar va fi înaintat, înspre analizare şi aprobare Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.  „Sunt şanse în acest sens. Am fost la faţa locului şi, împreună cu conducerea Colegiului, pregătim documentaţia care va fi depusă la Minister. Am ales această grădiniţă pentru că acolo există lucrări care, dacă nu sunt finalizate, se deteriorează de la o zi la alta. De ceea, finalizarea acestei grădiniţe este o prioritate”, a  precizat Ion Lungu. Execuţia la Grădiniţa de pe lângă Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” a început în anul 2008, primul contract fiind semnat pe 15 septembrie, şi având ca obiect modernizarea şi reabilitarea termică a copului de clădire existent. Valoarea intervenţiilor a fost calculată la 445.898 de lei, iar pe parcurs, la un grad de execuţie 40,9%, plăţile făcute însumând 182.405 lei. Al doilea contract vizează etapa I a mansardării şi extinderii cu un corp nou, contractul fiind parafat în 14 octombrie 2008, cu o valoare de 1,12 milioane de lei, din care s-au achitat 668.419 lei, corespunzând unui grad de realizare de 60,83%. Un al treilea contract, semnat în 2010, se referă la etapa a doua a mansardării şi extinderii corpului nou, cu prevederi de 1,98 de milioane de lei, iar la plăţi de 548.844 de lei, stadiul execuţiei ajungând de 27,66%. Potrivit evaluărilor de la această dată, valoarea investiţiei rămasă neexecutată este de este 2,13 milioane de lei. Noul demers vine după ce în luna iunie a acestui an, primarul Ion Lungu declara că obiectivul este inclus în programul  de vară al reparaţiilor de la unităţile şcolare şi că va purta discuţii cu oficialii Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, pentru a se face o inventariere exactă a stadiului lucrărilor, a sumelor alocate de la bugetul de stat, cât şi a celor cheltuite până în prezent.

O mie de familii din Burdujeni aşteaptă ca E.on să fie de acord cu extinderea reţelei de gaze naturale  

·        „Sper ca această investiţie să fie aprobată în cea mai scurtă perioadă de timp şi să putem demara lucrările”, a declarat edilul-şef Ion Lungu.

·        Proiectul, iniţiat cu mulţi ani în urmă, s-a împotmolit din cauza unor prevederi legale care interziceau trecerea reţelelor publice în proprietatea E-on, aşa cum această companie pretindea.

Primăria Suceava a trimis la E.on Distribuţie Gaz dosarul complet pentru aprobarea investiţiei de extindere a reţelei de alimentare cu gaze naturale în cartierul Burdujeni-sat. Ion Lungu spune că avut discuţii cu reprezentanţi ai conducerii companiei, care, prezenţi la faţa locului, au dat asigurări că există disponibilitate pentru demararea şi materializarea proiectului. „Primăria depus dosarul la sfârşitul lunii august, cu ultimele documente cerute, prin care se doreşte extinderea reţelei, cât şi pentru staţia de presiune redusă, inclusiv certificat urbanism şi autorizaţie de construire. Sper ca această investiţie să fie aprobată în cea mai scurtă perioadă de timp şi să putem demara lucrările pentru cele aproape 1.000 de locuinţe care aşteaptă să fie racordate gazul metan”, arată edilul-şef, accentuând că vrea să se ţină de cuvânt, proiectul nefiind doar o promisiune electorală.

Debitul suplimentar de gaze naturale necesar extinderii reţelelor de alimentare în cartierul Burdujeni-sat, cât şi în cartierul „Tinereţii” de pe Dealul Mănăstirii  este de peste 3.300 de metri cubi, din cei 977 de proprietari chestionaţi, 97,95% declarând că vor să fie branşaţi cu maşini de gătit, sobe sau centrale pentru încălzirea locuinţelor.  Investiţia a fost aprobată în urmă cu mai mulţi ani, în Consiliul Local, la cea dată în bugetul municipal fiind prinsă suma de 4,18 milioane lei. Execuţia era programată pentru o perioadă de un an şi jumătate, iar lucrările prevedeau înfiinţarea a 1,16 km de conductă de medie presiune, 19,3 km de conductă de presiune redusă, precum şi construirea staţiei de reglare măsurare, toate acestea urmând a deservi consumatorii de pe aproape 30 de străzi.  În cartierul Burdujeni-sat erau identificate ca beneficiare peste 600 de locuinţe, 15 obiective social-culturale şi 15 societăţi comerciale. Demersurile s-au împotmolit din cauza unor prevederi legale care interziceau trecerea reţelelor publice de distribuire a gazelor naturale în proprietatea E.on, aşa cum această companie pretindea. Proiectul a fost reluat odată cu modificarea prevederilor legale în cauză.  

În iunie,

Judeţul Suceava, singurul din Regiunea de Nord Est în care naşterile au fost mai multe decât decesele

·        La nivel naţional, cât şi în Regiunea de Dezvoltare Nord Est, sporul natural a avut valori negative, numărul persoanelor decedate depăşindu-l pe cel al nou-născuţilor.

·        Situaţia este una îngrijorătoare dacă se urmăreşte trendul general, după prima jumătate a anului 2016 sporul natural din judeţul Suceava fiind unul de minus 561 de persoane.                         

Suceava se află încă în rândul puţinelor judeţene în care sporul natural, calculat ca diferenţă între numărul nou-născuţilor vii şi numărul decedaţilor, este pozitiv, adică având valori peste zero. Această concluzie se poate trage analizând datele centralizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, care evidenţiază că, în iunie 2016, în judeţ au fost înregistraţi 656 de născuţi vii, în creştere cu 90 faţă de luna mai, dar şi cu 12 copii în comparaţie cu iunie 2016. Pe de altă parte, în iunie au decedat 621 de persoane, numărul deceselor fiind în scădere cu 11 cazuri, raportat la luna anterioară. Însă, în comparaţie cu luna iunie anului trecut, în iunie 2016 numărul decedaţilor este cu 39 mai mare, în interval de un an fiind consemnate şi 8 decese la copii cu vârsta de sun 1 an.  Astfel, în luna la care facem referire, „numărul născuţilor vii a fost mai mare faţă de numărul deceselor, sporul natural al populaţiei fiind pozitiv, de 35 de persoane”, se precizează în Buletinul statistic lunar al DJS, care arată că în iunie 2015, sporul natural judeţean  a fost de 62 de persoane. Datele Direcţiei Judeţene de Statistică reliefează că în luna iunie, atât în Regiunea de Dezvoltare Nord Est, cât şi la nivel de ţară, sporurile naturale ale populaţiei au avut valori negative, de 856, respectiv de 5.582 de persoane. Astfel, în ceea ce priveşte Regiunea din care face parte şi judeţul Suceava, sporul natural a fost de -269 de persoane în Bacău; -123 de persoane în Botoşani; -99 de persoane în Iaşi;  -210 de persoane în Neamţ şi de -190 de persoane în Vaslui. În judeţul Suceava, situaţia este una îngrijorătoare dacă se urmăreşte trendul general, deoarece în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2016, adică după prima jumătate a anului, bilanţul dintre numărul naşterilor şi deceselor nu este deloc favorabil. Astfel, în perioada amintită, diferenţa dintre numărul naşterilor şi numărul deceselor, respectiv sporul natural, a avut o valoare negativă de 561 de persoane, în creştere comparativ cu intervalul omolog din 2015, când sporul natural a fost de -386 de persoane.    

USV, între universităţile nominalizate de preşedintele  Iohannis, în discursul de la CERN  

·        În Suceava vor fi făcute teste asupra detectorilor şi circuitelor integrate care vor utilizate în centrul mondial al cercetării din Geneva.

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava s-a aflat printre cele 5 universităţi nominalizate de preşedintele Klaus Iohannis, în discursul oficial de la Geneva, ţinut cu prilejul ceremoniei oficiale de aderare  a României la Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN). Prof. dr. ing. Mihai Dimian, prorectorul cu activitatea ştiinţifică spune că USV colaborează cu CERN şi Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară din Bucureşti în cadrul proiectului de modernizare a detectorilor necesari pentru experimentul Large Hadron Collider beauty (LHCb), nominalizarea fiind urmare a „contribuţiei adusă la acest pas important pentru cercetarea romanească”. „Acceptarea ca membru în proiect este o recunoaştere a rezultatelor preliminare obţinute de cercetătorii universitari suceveni, care vor face vizite şi vor lucra direct la sediu CERN, după care, în Suceava vor fi testaţi detectori şi circuite integrate care urmează a fi utilizaţi în centrul mondial al cercetării din Geneva. Astfel, USV devine partener pe componenta de inginerie al CERN, aspect cu atât mai remarcabil cu cât universităţile din ţara noastră sunt colaboratori pe partea de fizică teoretică cu Organizaţia Europeană de Cercetări Nucleare”, ne declara în urmă cu mai bine de 1 an, Mihai Dimian, prorector cu activitatea ştiinţifică la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava. USV derulează, începând de pe 15 iunie 2015, împreună cu Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară din Bucureşti, proiectul de modernizare a detectorilor folosiţi în cadrul Organizaţiei Europene de Cercetări Nucleare (CERN).

Şapte localităţi sucevene reclamă importante pagube făcute de secetă în agricultură  

·        Până pe 20 septembrie, o comisie va evalua stricăciunile, zonele afectate fiind cele din estul şi sud estul judeţului, unde de suferit au avut culturile de porumb, cartof, floarea soarelui şi soia.     

·        Deficitul de apă din sol crescut la 60%, puse în dificultate fiind pregătirea terenului, însămânţările de sezon, cât şi dezvoltarea culturilor înfiinţate în această perioadă.     

Prin Ordinul nr. 386 din 30 august a prefectului de Suceava, Constantin Harasim, fost constituită comisia judeţeană pentru constatarea pagubelor produse de secetă, face cunoscut Mircea Lazăr, director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură. Comisia îşi desfăşoară activitatea până pe 20 septembrie, având în componenţă reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” şi  Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice, la care se adaugă un reprezentant al primăriei pe raza căreia se fac evaluările. Mircea Lazăr iterează că, până acum, DJA a primit semnale serioase de la primăriile Hînţeşti, Liteni, Dolhasca, Drăguşeni, Vadu Moldovei, Forăşti şi Boroaia, iar potrivit celor transmise din teritoriu, în proporţii importante afectate sunt culturile de porumb, cartof, floarea soarelui şi de soia. Lazăr crede însă că dezastrul nu este aşa de mare după cum reclamă agricultorii, unii dintre aceştia având recolta diminuată din cu totul alte motive decât cele strict legate de lipsa precipitaţiilor. „Este vorba, în general, despre zonele est şi de sud est ale judeţului Suceava. Există însă unele dubii asupra dimensiunii suprafeţelor afectate, cât şi a corectitudinii încadrării culturilor în categoria celor afectate de secetă. Aceasta atât timp cât două parcele alăturate, din aceeaşi cultură, una arată bine, iar alta este uscată, în acest caz totul ţinând şi de aplicarea tehnologiilor şi tratamentelor necesare”, arată directorul executiv al DJA, menţionând că o apreciere preliminară a stricăciunilor nu poate fi făcută şi din cauză că unele dintre primării nu au mai trimis estimările lunare asupra evoluţiei culturilor şi producţiei preconizate. Mircea Lazăr a subliniat că perioada îndelungată fără ploi a dus la scăderea rezervei de apă din sol, fenomen care se răsfrânge asupra desfăşurării campaniei de recoltare de toamnă. Potrivit datelor transmise Direcţiei Judeţene pentru Agricultură de către Administraţia Naţională de Meteorologie, defectul de apă era de 60%, în aceste condiţii fiind puse în dificultate pregătirea terenului, însămânţările de sezon, cât şi dezvoltarea culturilor înfiinţate în această perioadă.                 

Sucevenii câştigă cu 561 de lei mai puţin faţă de media pe ţară

·        În intervalul iunie 2015-iunie 2016, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava a înregistrat o creştere de 277 de lei.

În luna iunie 2016, sucevenii au pierdut, în medie, 40 de lei din câştigul salarial mediu net, relevă Buletinul statistic lunar dat recent publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, în conformitate cu care respectivul venit ajunsese la 1.517 lei de persoană, cu o scădere de 2,6% faţă de luna mai.     

Potrivit celei mai recente informări a Direcţiei Judeţene de Statistică, la finele lunii iunie a acestui an, comparativ cu aceeaşi lună din anul  2015, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava a înregistrat o creştere 22,3%, respectiv una de 277 de lei. Pe sectoare de activitate, conform datelor statistice citate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 15,5% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 22,6% în industrie şi construcţii, precum şi cu 21,6% în servicii. Totuşi, chiar şi în aceste circumstanţe, lucrătorii suceveni cu contract de muncă au printre cele mai mici venituri de această natură din ţară, câştigul salarial mediu net în judeţul Suceava fiind cu 561 de lei sub nivelul celui de la nivel naţional, ajuns în iunie 2016 la 2.078 de lei.  De menţionat este faptul că, potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în  iunie 2016, faţă de aceeaşi lună a lui 2015, a fost, la nivelul judeţului Suceava, de 123,2%. Aceasta se poate traduce prin aceea că, într-un singur an, puterea de cumpărare a sporit cu 23,2%. La nivel naţional, acest indicator s-a situat la de 115,1% raportat la luna iunie a anului trecut.