Romii din Vereşti au sărbătorit 159 de ani de la dezrobire

Asociaţia „Partida romilor Pro Europa” Sucursala Suceava, cu sprijinul  Biroului  Judeţean pentru Romi, din cadrul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, a organizat, ieri, la Căminul Cultural din comuna Verești, o manifestare culturală aniversară. Întrunirea a fost dedicată sărbătoririi a 159 de ani de la Dezrobirea romilor din România, în comuna amintită trăind una dintre cele mai mari comunităţi din judeţul Suceava a acestei etnii. Preşedintele Asociaţiei, Vasile Virgil Pohoaţă a declarat că data de 20 februarie 1856 reprezintă, pentru romii din România, ziua eliberării din robie - prin “Legiuirea pentru emanţipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” -, a ultimei categorii de robi, respectiv a aceleia care aparţinea proprietarilor particulari. Actul normativ  a  fost promulgat de domnitorul Barbu Știrbei, pe baza unui text întocmit de Petre Mavrogheni și Mihail Kogălniceanu. „După 155 de ani de ateunci, data de 20 februarie a fost declarată, de către Parlamentul României, Ziua dezrobirii romilor din România, prin Legea 28/2011, iniţiativă  legislativă a domnului deputat Nicolae Păun”, a explicat Vasile Virgil Pohoaţă.  Pe 8 aprilie, reprezentanţii etniei din judeţul Suceava marchează şi Ziua internaţionale a romilor. Ziua de 8 aprilie a fost consacrată drept „sărbătoare a etniei romilor din România” prin Legea nr. 66/2006, o iniţiativă legislativă a a aceluiaşi deputat Nicolae Păun, reprezentantul minorităţii romilor în Parlamentul României. Din punct de vedere istoric, 8 aprilie marchează, reunirea, la nivel internaţional, a organizaţiilor romilor din lume în cadrul primului Congres mondial al romilor, întrunire care a avut loc la Londra, în anul 1971. Cu această ocazie, a fost adoptat simbolul comunităţii romilor - roata cu spiţe -, iar cântecul “Gelem, gelem” a devenit imnul internaţional al etniei. Tot în anul 1971 a devenit oficial şi steagul internaţional al romilor: jumătatea de jos este verde, simbol al câmpurilor înverzite, iar jumătatea de sus, colorată în albastru, reprezintă seninul cerului. La mijlocul steagului se află o roată roşie care face trimiterea la soarta şi nomadismul tradiţional, în relaţie cu aria de origine a romilor, India. 

Disfuncţionalităţi majore constate de Camera de Conturi în judeţul Suceava

·        În urma controalelor desfăşurate în 2014, au fost depistate abateri privind gestionarea resurselor publice, nevirarea la buget a obligaţiilor fiscale, precum şi reflectarea nereală a patrimoniului public, în situaţiile financiare.

În urma acţiunilor de audit financiar efectuate la ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, în 2014 Camera de Conturi a aplicat 19 sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora fiind de 28.500 de lei.  Astfel, 11 amenzi au fost date pentru încălcarea Legii nr. 273/2007 privind finanţele publice locale, respectiv a prevederilor referitoare la destinaţia precisă şi limitată a cheltuielilor bugetare, cât şi la efectuarea acestora în lipsa aprobării de rigoare. Celelalte 8 sancţiuni contravenţionale s-au aplicat pentru nerespectarea normelor legale privind elaborarea şi fundamentarea proiectului de buget propriu, urmărirea modului de realizare a veniturilor, de angajare a lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor. Conform Raportului privind finanţele publice, în urma controalelor desfăşurate în 2014, Camera de Conturi Suceava a constatat mai multe abateri de la reglementările legale, acestea având ca efect producerea de prejudiciu în gestionarea resurselor publice; nevirarea la buget în totalitate şi la termenele legale a obligaţiilor fiscale, precum şi în ceea ce priveşte reflectarea nereală a patrimoniului public în situaţiile financiare. Remarcat a fost faptul că abaterile de la legalitate şi regularitate privind realizarea veniturilor bugetelor locale şi utilizarea resurselor bugetare se întâlnesc, cu preponderenţă, la ordonatorii principali de credite. „Neregulile şi abaterile constatate, urmare a verificărilor efectuate, pun în evidenţă faptul că există disfuncţionalităţi majore în organizarea şi exercitarea controlului şi auditului intern la nivelul entităţilor verificate, cât şi că, în majoritatea cazurilor, acestea nu funcţionează la un nivel care să asigure gestionarea în condiţii de legalitate, regularitate şi eficienţă a fondurilor patrimoniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale”, relevă Raportul privind finanţele publice al Camerei de Conturi Suceava. Totodată, printre altele, la majoritatea unităţilor administrativ-teritoriale cadrul organizatoric este adecvat desfăşurării activităţii de previzionare şi realizare a veniturilor bugetare şi de planificare a cheltuielilor în raport cu veniturile estimate, iar, pe de altă parte,  pentru activitatea de executarea silită şi de control fiscal nu au fost organizate structuri adecvate, aspect care a avut o influenţă negativă asupra stingerii creanţelor fiscale. Nu în cele din urmă, fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare nu s-a realizat în conformitate cu prevederile legale, existând situaţii de supradimesionare a veniturilor bugetare, dar şi cazuri în care nu au fost planificate toate cheltuielile aferente creditelor contractate sau  nu s-au avut în vedere plăţile restante, inclusiv arieratele. 

Dacă vor să-şi ia drepturile pe 2014, rentierii agricoli trebuie să-şi vizeze carnetele

·        Cuantumul rentei viagere agricole este de 100 de euro pe an, pentru fiecare hectar vândut şi de 50 de euro pe an, în cazul unui hectar arendat.

Începând cu 1 martie, pentru a intra în posesia rentei viagere cuvenite pentru anul 2014, rentierii trebuie să se prezinte la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava, în vederea vizării carnetelor de rentier agricol. Data limită este 30 august 2015, directorul executiv al APIA, Iacob Caciur, precizând că rentierul agricol se poate prezenta personal sau prin mandatar, curator  sau tutore, în baza unei procuri autentice ori a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Rentierul agricol va avea asupra lui, de asemenea, carnetul de rentier agricol; contractul de arendare; actul de identitate în original; document de coordonate bancare, precum şi decizia de la comisia de expertiză pentru gradele de invaliditate. În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia, poate fi încasată de moştenitorii săi, doar dacă succesorii vor depune, până pe 31 august 2015, carnetul de rentier al defunctului, certificatul de deces, actul de succesiune, actul de identitate al decedatului şi împuternicire notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori. Renta viageră se plăteşte într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor. „Prezenţa anuală a rentierilor la APIA, pentru vizarea carnetelor, este o condiţie esenţială pentru a se beneficia de renta cuvenită, aferentă anului 2014”, subliniază Iacob Caciur. Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 de euro pe an, pentru fiecare hectar de teren extravilan vândut şi contravaloarea a 50 de euro pe an, în cazul fiecărui hectar de teren extravilan arendat. Reamintim că, începând cu 1 ianuarie 2010, Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Suceava nu a mai întocmit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole.

O mie de şomeri au fost prinşi în cursuri de formare şi iniţiere 

·        Anul trecut au intrat în câmpul muncii 562 de absolvenþi ai cursurilor de formare profesionalã cu finanþare din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj. 

În judeþul Suceava, 20.749 de persoane au beneficiat de servicii de informare ºi consiliere profesionalã face cunoscut Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã, într-o informare privind activitatea instituþiei din anul 2014. Potrivit directorului executiv Mirela Adomnicãi, prin intermediul Agenþiei au avut parte de îndrumare 19.146 de beneficiari, în timp ce furnizorii externi au oferit acest gen de servicii cãtre 1.603 persoane aflate în cãutarea unui loc de muncã. „Ca urmare a participãrii la serviciile de informare ºi consiliere profesionalã au fost încadrate în muncã 4.348 persoane, altele 1.674 primind recomandare pentru a urma un curs de formare profesionalã”, aratã ºefa AJOFM Suceava, adãugând cã, în anul trecut, 7 acþiuni de informare ºi consiliere s-au desfãºurat în ºcoli, la acestea luând parte 273 de elevi ºi studenþi. Mirela Adomnicãi precizeazã cã, în ceea ce priveºte activitatea de formare profesionalã, 987 de persoane au fost cuprinse în cursurile de calificare ºi iniþiere. Prin Programul judeþean de ocupare a forþei de muncã pentru anul 2014 s-a propus încadrarea în muncã a 250 persoane, prin organizarea de cursuri de formare profesionalã cu finanþare din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj ºi, de asemenea, a încã 20 de persoane prin absolvirea cursurilor organizate cu susþinere financiarã din Fondul Social European. Astfel, anul trecut au intrat în câmpul muncii 562 de absolvenþi ai cursurilor de formare profesionalã cu finanþare din bugetul asigurãrilor pentru ºomaj. 

 Produsele agricole, vândute la piaţă doar cu atestatul de producător şi carnetul de comerciant 

·        Odată cu introducerea acestor documente, samsarii de produse agricole vor lăsa loc adevăraţilor producători, crede primarul Ion Lungu.  

·        Minim 40% din  spaţiile pieţelor agroalimentare vor fi puse la dispoziţia producătorilor agricoli autohtoni, măsură valabilă şi pentru piaţa de gros.

În pieţele agroalimentare, comercializarea produselor agricole se va face doar în baza a două documente care vor fi eliberate de către primării. Aşa prevede un nou act normativ care instituie obligaţia deţinerii, de către comercianţi, a atestatului de producător şi carnetului de comercializare a produselor agricole. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a declarat că noile reglementări au în vedere protejarea producătorilor autohtoni, pentru eliberarea respectivelor documente urmând a fi instituite şi noi taxe. „Ne pregătim să aplicăm legea care priveşte protejarea producătorilor autohtoni, certificatul de producător urmând a fi înlocuit cu atestatul de producător, document care va fi vizat şi de asociaţia producătorilor. De asemenea, se va introduce şi carnetul de comercializare, ambele documente fiind  eliberate doar de către primării”, a subliniat şeful executivului municipal, Ion Lungu. Astfel, în şedinţa ordinară a Consiliului Local, de la finele acestei luni, taxa de eliberare a atestatului de producător va fi stabilită la nivelul de 80 de lei, iar cea pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor agricole va fi de 20 de lei. Tot în conformitate cu prevederile legale menţionate, minim 40% din spaţiile pieţelor agroalimentare vor fi puse la dispoziţia producătorilor agricoli autohtoni. „Aşa după cum se ştie, există nemulţumiri la adresa, bişniţarilor, samsarilor de produse agricole, dar sper că odată cu introducerea acestor documente să îi putem încuraja pe producătorii locali şi pe cei care vin cu produse mai bune pentru populaţie”, a explicat primarul Ion Lungu, reşedinţei de judeţ, accentuând că măsurile amintite vor fi aplicate inclusiv în piaţa angro din Burdujeni.  

Şaptezeci de tei, doborâţi pentru lărgirea Bulevardului „George Enescu” şi străzii „Universităţii” 

·        Amenajate vor fi 170 şi, respectiv, 51 de noi locuri de parcare, odată cu încheierea intervenţiilor în locul arborilor tăiaţi urmând a fi plantaţi tot atâţia puieţi ornamentali.

Luni demarează lucrările de modernizare cu fonduri europene a Bulevardului „George Enescu” şi străzii „Universităţii”, două dintre cele mai importante artere de circulaţie ale municipiului Suceava, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă primarul, Ion Lungu. În acest sens, municipalitatea va trimite adrese conducătorilor auto pentru a elibera zona de maşinile staţionate pe marginea carosabilului şi pe trotuare. Aceasta până la lărgirea celor două căi de comunicaţie pe care vor fi amenajate 170 şi, respectiv, 51 de noi locuri de parcare.  Pe de altă parte, cu aviz de la Agenţia pentru Protecţia Mediului, de pe bulevardul „George Enescu” vor fi tăiaţi 49 de tei, iar de pe strada „Universităţii” vor fi doborâţi 21 de arbori din aceeaşi specie, în locul lor, odată cu încheierea intervenţiilor, urmând a fi plantaţi alţi puieţi ornamentali.  „Fac apel la cetăţenii din zonă să-şi ridice maşinile parcate pe marginea drumului. Personal voi merge în zonă, pentru că este un proiect aşteptat de mult şi care trebuie finalizat în 2015”, a reliefat edilul-şef Ion Lungu, subliniind că în cazul în care execuţia nu va fi încheiată la 31 decembrie, anul acesta, banii europeni vor trebui returnaţi. Întrucât la licitaţia pentru desemnarea constructorului s-au înregistrat contestaţii şi acţiuni în instanţă, termenul de finalizare a proiectului a fost decalat cu 6 luni, iniţial data limită fiind 30 iunie 2015.  Finanţarea este obţinută din economiile realizate în cadrul Programului Operaţional Regional(POR), lucrările amintite făcând parte din proiectul în valoare de peste 27 milioane de lei(circa 8 milioane de euro), prin care în capitala de judeţ sunt reabilitate 10 artere de circulaţie. Astfel, finalizate vor fi modernizările de pe DE 85, executate în prima etapă a proiectului POR din anii trecuţi, vizate fiind străzile „Traian Vuia”, „Cernăuţi” şi „Grigore Alexandru Ghica”, toate înspre Siret. Intervenţii se vor desfăşura, de asemenea, la două poduri de pe străzile „Cuza Vodă” şi „Plevnei”, din cartierul Burdujeni. Totodată, reparaţii capitale sunt prevăzute la părţile de infrastructură şi suprastructură ale podului rutier de peste râul Suceava şi pasajului CFR, ambele din cartierul Iţcani. 

Trei bănci  vor să crediteze cu 100 de miliarde lei vechi amenajarea parcului de agrement din Suceava

·        „Sper să desemnăm un câştigător, astfel încât să demarăm cât mai repede realizarea proiectului atât de aşteptat de suceveni”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        Din cauza crizei, realizarea Zonei de agrement „Trei iazuri, din în spatele fostei Uzinei electrice, nu a mai  obţinut fonduri guvernamentale, aşa cum s-a sperat iniţial.

Primăria Suceava a înregistrat 3 oferte în cadrul licitaţiei pentru contractarea unui credit cu care se va realiza viitoarea zonă de agrement a municipiului reşedinţă. În competiţie au intrat Unicredit Ţiriac Bank, Banca de export-import a României şi CEC Bank. „În primă fază, toate 3 ofertele sunt eligibile, urmând  ca, în termen de aproximativ 10 zile, comisia de licitaţie să stabilească oferta câştigătoare. Sper să desemnăm un câştigător, astfel încât să demarăm cât mai repede realizarea proiectului atât de aşteptat de suceveni”, a declarat şeful administraţiei locale, Ion Lungu. Noul obiectiv urmează a fi materializat pe 3 hectare de teren, suprafaţă obţinută de la RAAPPS, printr-o hotărâre de Guvern,  primarul a declarând că, în urma contractării creditului de 10 milioane de lei, gradul de îndatorare al administraţiei locale va creşte cu 1%, respectiv de la 14% la 15%. Reamintim că, în 2010, Consiliului Local Suceava a aprobat o investiţie de 10,8 milioane de lei pentru amenajarea viitoarei Zone de agrement „Tătăraşi”.  Amplasamentul este prevăzut a avea spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi alei pietonale, platforme de tip amfiteatru, precum şi construcţii cu destinaţia de cazare, servicii de alimentaţie publică şi manifestări culturale. Un loc aparte este rezervat unui lac ambiental, dar şi lacului de agrement pentru ambarcaţiuni uşoare de tipul bărcilor sau hidrobicicletelor. Zona de sport şi servicii era proiectată cu terase, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, terenuri de baschet, mini-golf şi tenis, cu „gradenele” aferente. De asemenea, potrivit proiectului iniţial, din peisaj nu trebuie să lipsească cabinetul medical şi grupurile sanitare. În august 2014, Ion Lungu preciza că, din cauza crizei economice, proiectul de realizare a Zonei de agrement „Trei iazuri”, situată pe strada „Brădetului”, lângă Casa de oaspeţi, în spatele fostei Uzinei electrice, nu mai poate fi materializat cu fonduri guvernamentale.   

Primarul Ion Lungu:

Nu ne-am angajat că vom plăti noi, în numele populaţiei, încălzirea din municipiul Suceava

·        În reşedinţa de judeţ, factura medie la încălzire, de 172 de lei pe locuinţă, este sub nivelul facturilor din localităţile urbane din ţară, cu sistem centralizat de termoficare, susţine şeful municipalităţii sucevene.

Sucevenii nu reuşesc să ţină pasul cu ritmul facturilor lunare la serviciile de alimentare cu apă caldă şi căldură, achitând cu 1 milion de lei mai puţin faţă de contravaloarea consumurilor. Pentru a se ieşi cu bine din acest sezon rece, populaţia trebuia să vină cu cel puţin 2,5 milioane de lei pe lună, deziderat care, însă, nu s-a materializat. În aceleaşi timp, pentru acoperirea valorii facturii emise de către Termica Suceava, de la bugetul local, numai în luna ianuarie, înspre societatea de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic a fost virată suma de 2,5 milioane de lei. „Din păcate, nu se plăteşte nici factura lunii curente. Primăria şi-a făcut datoria şi luna trecută achitând subvenţii de 25 de miliarde de lei vechi şi va plăti şi în continuare, deşi suntem în avans din acest punct de vedere”, a precizat ieri, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, în şedinţa cu şefii asociaţiilor de proprietari. Lungu susţine că, în reşedinţa de judeţ, factura medie la încălzire, de 172 de lei pe locuinţă, este sub nivelul facturilor din localităţile urbane din ţară, cu sistem centralizat de termoficare. Astfel, în decembrie, în Suceava pentru o garsonieră s-a achitat o medie de 74 de lei, pentru un apartament cu 2 camere-124 de lei, pentru un apartament cu 3 camere-161 de lei, iar în cazul unui apartament cu 4 camere s-au plătit 178 de lei. Aceasta în condiţiile în care în unele oraşe mari, s-a ajuns chiar şi la o medie de 300-400 de lei pe apartament. „E clar, nu se doreşte a se plăti, asta este realitatea. Unii o să vină să mă critice, însă eu, ca primar mi-am făcut datoria. Nu ne-am angajat că vom plăti noi, în numele populaţiei, încălzirea din Suceava. Rugămintea mea este să încasăm măcar 25 de miliarde lei de la populaţie, ca să o putem scoate la capăt. Riscăm să rămânem fără căldură şi apă caldă şi spun cu toată responsabilitatea, nu ştiu ce altceva putem face”, a pus în vedere şeful municipalităţii, Ion Lungu, făcând apel la consumatorii casnici să achite măcar contravaloarea lunară a serviciilor de care au beneficiat.    

Opt mii de gigacalorii, pierdute pe reţelele de trasport într-o singură lună  

·        „Ceea ce se vehiculează că se toacă nişte bani la Termica, nu este adevărat”, a punctat Ovidiu Dumitrescu administratorul special al firmei de transport agent termic. 

Administratorul special al Termica, Ovidiu Dumitrescu, a semnalat ieri că încasările societăţii sunt mai mici decât cele stabilite ca obiectiv, luna trecută în conturi intrând doar 2,1 milioane de lei, faţă de cele 2,5 milioane de lei pe care se conta.

„Cu toate acestea - şi cu subvenţia pe care am primit-o de la Primărie, de 1,7 milioane de lei, pe care integral am transferat-o la Bioenergy -, am reuşit să ne onorăm angajamentele către furnizori”, a spus directorul general al Termica. Dumitrescu a  menţionat că din 4,65 de milioane de lei, reprezentând încasări din toate sursele, 4,2 milioane de lei s-au dus către, Bieonergy, E-on, ACET, bugetul de stat, iar diferenţa către cheltuielile de personal, materialele consumate şi reparaţiile făcute. „Suntem în situaţia de a reduce orice cheltuială, în detrimentul serviciilor pe care noi le oferim”, iterează directorul general al societăţii din Lunca Sucevei.  Ovidiu Dumitrescu a ţinut să releve că, în luna ianuarie, Termica a cumpărat de la Bioenergy o cantitate de energie termică de 28.532 de gigacalorii, pe care s-a achitat 4,1 milioane de lei. De cealaltă parte, către consumatori a fost vândută o cantitatea de 20.701 de gigacalorii, diferenţa regăsindu-se în pierderile din sistem. „Aceasta  însemnă că aproximativ 8.000 de gigacalorii s-au pierdut pe reţele de transport şi distribuţie pe care le exploatăm, dar care nu sunt ale Termica. Ceea ce se vehiculează că se toacă nişte bani la Termica, nu este adevărat”,  a punctat Ovidiu Dumitrescu administratorul special al transportatorului, distribuitorului şi fuinizorului de agent termic.          

Anul trecut,

Agenţii economici suceveni au scos la bătaie peste 26.500 de locuri de muncă

·        „În 2014, s-a înregistrat o medie lunară de 2.200 de locuri vacante şi s-au angajat, în medie, 1700 de persoane pe lună”, informează Mirela Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM

În cursul anului 2014, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava s-au înregistrat 26.585 de posturi oferite de angajatori, face public directorul executiv al insituţiei, Mirela Adomnicăi. „Analizând ofertele de locuri de muncã din partea angajatorilor, se evidenţiază menţinerea unei cereri crescute în ceea ce priveşte încadrarea în muncă a şoferilor, urmată de o cerere pentru meserii din domeniile construcţiilor, comercial, al turismului şi prelucrării lemnului”, declară şeful AJOFM, făcând o ierarhizare a sectoarele de activitate în funcţie de numărul de slujbe scoase la concurs pe piaţa suceveană a muncii. Astfel, numărul locurilor vacante a înregistrat un maxim de 3.000 de posturi în luna martie din 2014, după care, treptat, a scăzut la sub 2000 de intrări lunare, înspre sfârşitul anului. „Ieşirile şomerilor din evidenţă, prin ocupare, au evoluat proporţional cu ofertele de muncă, consemnându-se peste 2.000 de angajări în lunile martie, aprilie, mai, încadrări care au scăzut până la 700, în luna decembrie. Sintetizând, putem spune cã în cursul ultimului an au intrat în evidenţă o medie de 2.800 de persoane pe lună, s-a înregistrat o medie lunară de 2.200 de locuri vacante şi s-au angajat, în medie, 1700 de persoane pe lună”, precizează directorul executiv al AJOFM. Conform Mirelei Adomnicăi, lunile cu cele mai multe intrări în şomaj au fost cele de iarnă, respectiv din perioada ianuarie-martie, când s-a consemnat cel mai mare număr de şomeri, proveniţi, în special, din construcţii. Un alt vârf l-a reprezentat luna iulie a anului trecut, când în scriptele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-au înscris absolvenţii instituţiilor de învăţământ, la acel moment numărul intrărilor în evidenţe depăşind nivelul de 3.000 de persoane. 

Mai puţini suceveni îşi pierd viaţa în accidentele muncă

·        Anul trecut, în judeţul Suceava s-au înregistrat 5 accidente de muncă urmate de deces,  mai puţine faţă de 2013, când 8 suceveni şi-au pierdut viaţa în evenimente legate de serviciu şi cu mult sub nivelul din 2011, an în care accidentaţi mortal au fost 18 lucrători.

În judeţul Suceava, accidentele de muncă se înscriu unei tendinţe descrescătoare, informează  Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava. Astfel, în anul 2014, instituţia suceveană a înregistrat 48 de accidente de muncă, dintre care 5 mortale, iar 43 urmate de incapacitate temporară de muncă. Aceasta raportat la anul 2013, pe durata căruia în judeţ s-a înregistrat un total de 58 de accidentaţi, faţă de 67 în 2012 şi 87 în 2011. În schimb, pe parcursul anului 2013, 8 suceveni şi-au pierdut viaţa în evenimente legate de serviciu, cu 3 mai mulţi faţă de anul trecut şi sub nivelul din 2011, când accidentaţi mortal au fost 18 lucrători. Conform inspectorului şef Romeo Butnariu, anul trecut, în domeniul construcţiilor au fost consemnate şi cercetate 2 accidente de muncă cu decesul victimei, precum şi 9 astfel de nefericite evenimente soldate cu pierderea, pe o anumită durată, a capacităţii de muncă. În nedoritul clasament urmează, sectorul prelucrării lemnului, fabricării produselor din lemn şi plută(cu excepţia mobilei), fabricării articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite, domeniu în care un salariat şi-a pierdut viaţa, iar alţii 4 au fost obligaţi să stea mai mult timp în concediu medical şi de recuperare. Pe ultimul loc, în top se situează silvicultura şi exploatarea forestieră, cu 4 accidente de muncă cu incapacitate temporară de muncă.                   

Consiliul Judeţean dă în judecată primăriile care nu confinanţează amenajarea cu fonduri europene a gropilor ecologice de gunoi     

·        „Riscurile sunt uriaşe, pentru că a nu finaliza proiectul înseamnă să putem fi declaraţi neeligibili 100% şi să trebuiască să plătim totul către Comisia Europeană, ceea ce ar fi o catastrofă financiară”, a avertizat preşedintele CJ, Ioan Cătălin Nechifor. 

·        Cu 4,5 milioane de lei, Primăria Suceava este cel mai important debitor, contribuţia fiind stabilită „per capita”, iar reşedinţa de judeţ având cel mai mare număr de locuitori.

Consiliul Judeţean Suceava ar putea deschide acţiune în instanţă împotriva unităţilor administrativ-teritoriale implicate în mega-proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor”. Intenţia a fost făcută publică de şeful executivului judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, care a precizat că este vorba despre primăriile care au aderat  de bunăvoie la Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea deşeurilor şi care nu şi-au onorat angajamentele financiare asumate. „Am putea avea o acţiune unitară în instanţă. Vom vedea care sunt paşii, care sunt termenele, cât va dura, dar suntem convinşi că vom recupera banii, inclusiv dobânda pe care o vom plăti prin angajarea noului credit”, a precizat Nechifor, adăugând că ar fi ideal ca lucrurile să se lămurească până cel târziu în septembrie sau octombrie.  În judeţul Suceava, la finele lui 2015, urmează a se încheia lucrările de înfiinţare a două depozite ecologice la Moara şi Pojorîta, precum şi a 5 staţii de transfer, iar din cauza neasigurării contribuţiei locale, Consiliul Judeţean este nevoit să recurgă la contractarea unui credit de 20 de milioane de lei, deliberativul dându-şi deja acordul în acest sens. Ioan Cătălin Nechifor a avertizat că în cazul în care nu s-ar fi recurs la această soluţie, consecinţele ar fi dintre cele mai severe. „Riscurile sunt uriaşe, pentru că a nu finaliza proiectul de deşeuri prepune, pe deoparte, să putem fi declaraţi neeligibili 100% şi să trebuiască să plătim totul către Comisia Europeană, ceea ce ar fi o catastrofă financiară. A doua variantă ar însemna corecţii financiare de 25%, reprezentând la fel, o sumă uriaşă, şi, în cel din urmă, o a treia variantă de risc, dar mai blândă puţin, ar fi suportarea din bugetul propriu a diferenţei de lucrări nedecontate până la 31 decembrie”, a evidenţiat preşedintele CJ.

·        Unităţile administrativ-teritoriale din judeţ aa datorii mari şi în proiectul POS-Mediu de extindere şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă.

Nechifor a arătat că Primăria municipiului Suceava, cu 4,5 milioane de lei, este cel mai important debitor, contribuţia fiind stabilită „per capita”, iar reşedinţa de judeţ având cel mai mare număr de locuitori. Pe de altă parte, beneficiul Sucevei este, de asemenea, unul deloc de neglijat, mai ales că pentru închidere vechii gropi de gunoi de pe malul râului cu acelaşi nume - „un adevărat dezastru ecologic” -, este revăzută o sumă de 15 milioane de lei. „Am luat Suceava ca etalon pentru că deţine ponderea cea mai mare, Degeaba plăteşte o comună 30.000 de lei, dacă Primăria Suceava nu vine cu cei 4.5 milioane de lei”, a accentuat şeful CJ Suceava.

Ioan Cătălin Nechifor, a mai iterat că situaţia amintită nu este, din păcate, şi singura, unităţile administrativ-teritoriale din judeţ având datorii mari şi în proiectul POS-Mediu de extindere şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă, sistemului de canalizare şi tratare-epurare a apelor uzate, proiect în care operator regional unic este societatea comercială ACET Suceava. De menţionat este că, în urmă cu circa 3 săptămâni, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava menţionat că a prins 4,135 de milioane de lei în bugetul local pe anul 2015. „Să nu uităm, totuşi, că Primăria Suceava a adus în proiect, pentru groapa ecologică de Moara, 22 de hectare de teren. Dar nu mai comentăm, pentru că, cinstit şi negustoreşte, s-ar putea face şi evaluarea respectivei suprafeţe. Însă, vom plăti şi gata”, sublinia, la acea dată, primarul Sucevei, Ion Lungu, menţionând că tot în buget au fost prevăzuţi şi banii pentru proiectul POS-Mediu.        

Salariile personalului din subordinea Consiliului Judeţean, neacoperire pe tot anul    

·        Cu toate că s-au făcut majorări de salarii în asistenţa socială şi că trebuie achitate drepturile obţinute în instanţă, sumele pentru acoperirea cheltuielile de personal sunt mai mici decât cele de anul trecut.

·         Şeful executivului judeţean sucevean, susţine că, totuşi, în acest an, judeţul Suceava a primit de la „Centru” fonduri diminuate cu mult sub 1% faţă de cele alocate în 2014.   

Lucrătorii Consiliului Judeţean Suceava şi cei ai instituţiilor subordonate executivului nu au siguranţa încasării salariilor cuvenite pe toată durata noului an.  Potrivit expunerii de motive la hotărârea privind aprobarea bugetului pe anul 2015, în baza Ordinului comun al ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice  şi ministrului Finanţelor Publice, la fundamentarea cheltuielilor de personal pentru bugetul propriu, judeţului Suceava i s-a alocat suma de 138,81 de milioane de lei, cu 1,17 milioane de lei mai puţini faţă de anul trecut. Astfel, respectiva alocare nu acoperă în totalitate fondul de salarii necesar pentru anul în curs, înregistrându-se un deficit de 13,61 de milioane de lei, „care va trebui acoperit la o eventuală rectificare bugetară”. Această situaţie vine pe fondul prinderii în bugetul pe 2015, inclusiv a fondurile necesare plăţii drepturilor obţinute pin hotărâri judecătoreşti de către angajaţii din sistemul de învăţământ special. Pe de altă parte, şeful administraţie judeţene, Ioan Cătălin Nechifor precizează că numai în asistenţa socială, ca urmare a majorării salariilor, necesarul pentru susţinerea acestora pe întreg anul 2015 a crescut în mod simţitor. „Doar pe partea de asistenţă socială, la cheltuielile de personal, nevoia de finanţare pentru plafonul de salarii a crescut cu circa 7 milioane de lei, bani care trebuie asiguraţi cu prioritate. Există creşteri de salarii, pentru că Guvernul le-a majorat cu 100 de lei, pentru toate persoanele care lucrează în asistenţă socială şi, de aceea, lucrurile stau cum stau. De asemenea, există şi hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile, care vor fi puse în operă în acest an”, a reliefat preşedintele Consiliului Judeţean. Pentru anul 2015, în contul hotărârilor judecătoreşti pentru plata salariilor din învăţământul special şi ale personalului din centrele de resurse şi asistenţă educaţională a fost prinsă o sumă de 4,81 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile de personal din domeniu se ridică la 22,95 de milioane de lei. Şeful executivului judeţean sucevean, susţine că, totuşi, în acest an, judeţul Suceava a primit de la „Centru” fonduri cu mult sub 1% mai mici decât cele alocate în 2014. Chiar şi aşa, per total, în 2015 bugetul judeţului Suceava  este prevăzut a fi în creştere comparativ cu cel anterior, lucru care ar putea fi explicat prin sporirea veniturilor proprii, precum şi prin încasările aferente proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă. „În acest an, bugetul prognozat este mai mare decât execuţia pe anul anterior. În 2014, am avut execuţia de circa 380 de milioane de lei, iar în anul acesta propunerea de buget este de aproximativ 408 milioane de lei”, a explicat Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. 

Consiliul Judeţean se îndatorează cu 20 de milioane de lei, pentru încheierea reabilitării Muzeului Bucovinei şi a amenajării gropilor ecologice de deşeuri   

·        Deşi au fost avertizaţi că pun în pericol finalizarea celor două proiecte, consilierii PNL+PDL, în număr de 10, s-au împotrivit contractării creditului respectiv.

·        Gradul de îndatorare al judeţului Suceava va atinge cota cea mai înaltă în anii 2017 şi 2018, acesta ajungând la 15,14% şi, respectiv, 15,31%.

Consilierii judeţeni suceveni au aprobat, în şedinţa extraordinară de ieri, un proiect de hotărâre privind contractarea unei finanţări rambursări interne în valoare de 20 de milioane de lei. Banii astfel obţinuţi ar urma să ia, în principal, calea asigurării co-participării financiare a autorităţilor judeţene la finanţarea a două proiecte sucevene implementate cu fonduri europene nerambursabile. Este vorba despre proiectul „O clădire de patrimoniu-Muzeu pentru mileniul III”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, înspre care se vor îndrepta  5 milioane de lei şi, de asemenea,  despre Sistemul de management integrat al deşeurilor, cu finanţare asigurată prin Programul Operaţional „Mediu”, care va beneficia de o infuzie  de 15 milioane de lei. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Cătălin Ioan Nechifor, proiectele cu pricina au ca termen de încheiere sfârşitul anului 2015, iar totalul necesar pentru finanţarea acestora este de 26,12 milioane de lei, incluzând atât cheltuieli eligibile, cât şi cheltuieli neeligibile. „Contribuţia proprie aferentă lucrărilor de executat în anul 2015 este de 1,92 de milioane de lei. Având în vedere că veniturile proprii ale Consiliului Judeţean sunt limitate, iar conform contractelor de finanţare toate proiectele trebuie terminate până la finele anului, este necesară contractarea unei finanţări rambursabile de  20 de milioane de lei, pentru asigurarea părţii de cofinanţare aferentă celor două proiecte”, a subliniat şeful administraţiei judeţene sucevene, Cătălin Nechifor. Maturitatea finanţării contractate de Consiliul Judeţean Suceava este de 10 ani, din bugetul propriu al judeţului asigurându-se integral plata serviciului anual al datoriei publice locale, impozitelor şi taxelor aferente realizării obiectivelor de investiţii cât şi a altor cheltuieli neelegibile. În urma contractării acestei finanţări nerambursabile, gradul de îndatorare al judeţului Suceava va atinge cota cea mai înaltă în anii 2017 şi 2018, acesta ajungând la 15,14% şi, respectiv, 15,31%, „cu mult sub cota admisă de Legea finanţelor publice locale”. Pe de altă parte, conform aceluiaşi act normativ, împrumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri   externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, gradul de îndatorarea nu este limitat la 30% din veniturile proprii.  Proiectul de hotărâre a întrunit 21 de voturi „pentru” şi o abţinere. Deşi au fost avertizaţi că pun în pericol finalizarea celor două proiecte, consilierii PNL+PDL, în număr de 10, s-au împotrivit contractării creditului respectiv.              

Doi ani de creştere a numărului de turişti din judeţul Suceava

·        Deliberativul a aprobat 16 manifestările cu caracter turistic la care va participa sau pe care le va organiza autorităţile judeţene sucevene.

În anul 2015, activităţile de promovare turistică a judeţului Suceava se vor axa, în principal, pe punerea în valoare a obiectivelor şi atracţiilor antropice, moştenirii culturale, tradiţiilor şi obiceiurilor zonei, susţine preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor. Şeful executivului judeţean spune că, potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, în primele 11 luni ale anului 2014, judeţul Suceava a fost vizitat de 237.800 de turişti, cu 7,3% mai mulţi comparativ cu anul anterior şi cu 8,7% în plus faţă de anul 2012. „Luând în considerare estimările privind gradul de ocupare a structurilor de cazare din judeţ în luna decembrie 2014, putem aprecia că numărul turiştilor cazaţi în judeţul Suceava a crescut faţă de anteriori. Acest lucru ne motivează în continuarea activităţilor de promovare turistică”, relevă Nechifor, adăugând că produsele turistice specifice judeţului Suceava vor fi făcute cunoscute prin intermediul materialelor de informare şi promovare, precum şi al ofertelor operatorilor economici şi asociaţiilor profesionale specializate. Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor a făcut aceste aprecieri ieri, în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean, în care au fost aprobate manifestările cu caracter turistic la care va participa sau pe care le va organiza autorităţile judeţene sucevene în anul 2015.  Este vorba despre 16 asemenea acţiuni, printre care Târgul de turism al Republicii Moldova, Târgul de turism al României, Târgul internaţional de turism din Polonia, Târgul de turism al Bucovinei din Constanţa, Târgul de turism al Bucovinei din Iaşi, precum şi „Alpine-carpathian cooperation formum” din Polonia. Reamintim că, la începutul anului, membrii deliberativului judeţean au aprobat participarea judeţului Suceava, în calitate de expozant, la târgurile de turism din Venea (Austria) şi Stuttgart (Germania), care au avut loc în perioada 15-25 ianuarie.                 

Peste 107 de milioane de lei, subvenţii pe suprafaţă pentru fermierii suceveni 

·        În judeţul Suceava au fost depuse 57.532 de cereri  de sprijin pe suprafaţă, pentru un total de 215.489 de hectare.

În anul 2014, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a primit şi administrat, în cadrul campaniei SAPS, 57.532 de cereri  de sprijin pe suprafaţă, pentru un total de 215.489 de hectare. Suma autorizată pentru plăţile pe suprafaţă, respectiv a celor compensatorii şi în ceea ce priveşte măsurile de dezvoltare rurală, este de peste 107,5  milioane de euro, se arată într-o informare făcută publică de APIA Suceava. Potrivit directorului executiv Iacob Caciur, până la finele anului trecut, în judeţul Suceava au fost autorizate plăţi în valoare de 58,68 milioane lei, bani provenind din Fondul European pentru Orientare şi Garantare în Agricultură (FEOGA), 46,41 de milioane de lei din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi încă 2,44 de milioane de lei din bugetul naţional. Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava aduce la cunoştinţa agricultorilor din judeţ că încă de luna trecută a început achitarea drepturilor finale aferente schemei de plată unică pe suprafaţă. Astfel, achitat este echivalentul a 70,38 de euro pe hectar, sumă care vine în completarea celor 69 de euro pe hectar acordaţi ca avans. Prima etapă a plăţilor s-a consumat în intervalul 16 octombrie-30 noiembrie 2014, la acea dată circa 98% dintre fermieri intrând în posesia banilor cuveniţi în avans. Plăţile se fac la cursul de schimb de 4,4102 de lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2014. Pentru a beneficia de respectiva facilitate, fermierii trebuie să fi înpinata cererea de sprijin, să fie înscrişi în Registrul fermierilor şi să exploateze o suprafaţă agricolă de cel puţin 1 hectar(o parcelă neputând avea sub 0,30 hectare). Sprijinul financiar pe suprafaţă este finanţat din Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă(FEOGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR). 

Trei sesizări penale pentru muncă la negru

·        Respectivii agenţi economici au primit la muncă mai mult de 5 persoane fără contract individual, faptă care este încadrată ca infracţiune.

·        La 71 de firme, inspectorii de muncă au descoperit 131 de lucrători fără forme legale de angajare , dintre care 52 de femei.    

Din totalul acţiunilor de control întreprinse în perioada ianuarie-decembrie 2014, în domeniul relaţiilor de muncă, o pondere semnificativă o deţin acţiunile de control privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, respectiv a muncii fără forme legale de angajare, declară Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.  Astfel, pe durata celor 4.482 de controale efectuate anul trecut, depistaţi şi sancţionaţi pentru muncă la negru au fost 71 de angajatori. La operatorii  economici sancţionaţi lucrau, cu încălcarea normelor legale, 131 de persoane, din care 52  femei. Pe numele a 3 dintre angajatori s-au întocmit sesizări penale, conform Codului muncii republicat şi modificat, pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract individual de muncă, faptă care este încadrată ca infracţiune. Pe de altă parte, inspectorii de muncă au identificat 154 de persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă al salariaţilor, precum şi 2.094 de persoane ale căror contracte individuale de muncă au fost transmise în REVISAL, însă fără respectarea termenului legal. Valoarea amenzilor aplicate pentru muncă fără forme legale se ridică la 901.000 lei, lucrătorii ITM dispunând şi 71 de măsuri de îndepărtarea neconformităţilor constatate. Pe parcursul lui 2014, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii de muncă suceveni au desfăşurat 4.482 acţiuni de control tip campanie, tematice şi de fond, precum şi cu caracter preventiv, vizaţi fiind 4.174 de agenţi economici. În urma descinderilor, 733 de angajatori au fost sancţionaţi, cele 1.060 de amenzi aplicate însumând peste 1,9 milioane de lei. 

Sute de persoane expuse la îmbolnăviri asociate radiaţiilor ionizante

·        Sub supravegherea dozimetrică se află 678 de angajaţi ai Exploatării Miniere Crucea,

Direcţia de Sănătate Publică Suceava are în evidenţa laboratorului specializat din subordine 1.044 de persoane expuse profesional la radiaţii ionizante. Dintre acestea - potrivit datelor instituţiei sucevene -, 342 dintre acestea sunt din rândul personalului medical, în timp ce altele 702 provin din sectoarele industriale. Obiectivul nuclear major supravegheat şi monitorizat de Laboratorul de igiena radiaţiilor este Exploatarea Minieră Crucea, aparţinând Companiei Naţionale a Uraniului, la care sub supravegherea dozimetrică se află 678 de angajaţi. Conform informaţiilor făcute publice de DSP, anul trecut Laboratorul de igienă a radiaţiilor ionizante a desfăşurat 257 de controale igienico-sanitare şi de radio-protecţie, eliberând şi 110 buletine de verificare a aparatelor radiologice. Din punct de vedere al conţinutului radioactiv al alimentelor, apei potabile şi apelor minerale, supuse analizelor au fost 204 de probe, precum şi alte 196 de probe de aer, „toate fiind corespunzătoare”. Pe latura de protejare a sănătăţii şi prevenirii îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de muncă, lucrătorii specializaţi ai Direcţiei de Sănătate Publică au investigat, în vederea depistării respectivilor factori, 130 de posturi de muncă, iar în laboratoarele instituţiei s-au efectuat 435 de analize toxicologice. Acţiunile de evaluare a condiţiilor de muncă şi de măsurare a noxelor au fost întreprinse în colaborare cu Inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, vizate fiind societatea comercială URB Rulmenţi Suceava, Grădina zoologică de la Rădăuţi, Laboratorul anatomopatologic al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cele Nou” Suceava şi Serviciul de Medicină Legală Suceava. Anul trecut, DSP a consemnat 16 zile de absenteism din câmpul muncii pe motiv de îmbolnăvire profesională. În urma solicitărilor pentru evaluarea şi expertizarea condiţiilor de muncă periculoase şi vătămătoare, DSP a eliberat 119 buletine de expertizare. În evidenţă au fost luate 24 de gravide care au reclamat riscul maternal, precum şi 21 de noi cazuri de îmbolnăvire profesională. 

Muncă nefiscalizată, încă din prima lună a anului

·        Cu prilejul verificărilor, inspectorii de muncă au aplicat 33 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor fiind de 30.300 de lei.

În prima lună a anului 2015, inspectorii de muncă suceveni au depistat 83 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, declară şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Romeo Butnariu. Conform inspectorului şef sucevean, este vorba despre 5 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, precum şi despre 76 de persoane ale căror contracte fuseseră „operate” în registrul în cauză, însă după expirarea termenului legal. Pe de altă parte, reliefat este faptul că 2 lucrători prestau fără forme legale de angajare, fiecare la un alt angajator. În ianuarie 2015, pe linia relaţiilor de muncă, angajaţii specializaţi ai Inspectoratului de Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 189 de  controale. Cu prilejul verificărilor s-au aplicat 33 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor fiind de 30.300 de lei. În ceea ce priveşte munca nefiscalizată, inspectorul şef Romeo Butnariu face cunoscut că societăţilor depistate că aveau muncitori fără contracte de muncă individuale li s-au dat amenzi însumând 10.000 de lei. În timpul descinderilor, inspectorii ITM Suceava au mai depistat  deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, repausului săptămânal şi a celui pentru munca suplimentară. „Principalele deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă ţin de neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă, netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, precum şi de netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor”, a subliniat inspectorul şef Romeo Butnariu.  

Pachetele cu ajutoare alimentare neridicate vor fi redistribuite  

·        Suplimentarea se va face doar pentru persoanele care au primit anterior respectivele produse, fie pe lista de cupoane, fie pe cea suplimentară.

Pachetele alimentare destinate persoanelor vulnerabile, conform Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), şi rămase în stoc, vor fi redistribuite, prin compensări, între primăriile din acelaşi judeţ sau din judeţe diferite, anunţă prefectura Suceava, precizând că aşa prevede o hotărâre a Guvernului aprobată ieri, 10 februarie. Potrivit unui comunicat de presă al Instituţiei Prefectului, după compensarea între primării, pachetele de ajutoare alimentare vor fi suplimentate, conform nevoilor identificate. Suplimentarea se va face doar pentru persoanele care au primit anterior ajutoare alimentare, fie pe lista de cupoane, fie pe lista suplimentară. În baza actului normativ amintit, se vor acorda maxim două cutii de ajutoare alimentare pentru fiecare persoană, cu acelaşi număr de pachete pentru toţi beneficiarii din cadrul unei localităţi. Procedura compensării pachetelor alimentare a fost aprobată de Guvern în condiţiile în care, în cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), pentru anul 2014, unele primării au stocuri nedistribuite, iar alte primării au solicitări eligibile neacoperite. În categoriile eligibile pentru ajutoare alimentare intră grupurile care sunt excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuinţe şi alte servicii. Cei mai mulţi beneficiari provin, însă, din rândurile persoanelor cu venituri reduse, copiilor aflaţi în situaţii dificile, persoanelor cu dizabilități şi persoanelor vârstnice singure sau dependente. În judeţul Suceava au fost expediate 281.848 de pachete cu ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană, acestea ajungând la 140.924 de beneficiari. Instituţia Prefectului anunţă că respectivele pachete cu alimente au fost livrate la centrele de distribuire de lângă primării, în scopul împărţirii în cadrul grupului ţintă. Astfel, în Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, pe listele iniţiale au fost înscrise 113.603 de persoane, cu 227.206 de pachete împărţite, în timp ce pe listele suplimentare sunt înscrise deja alte 13.885 persoane.