36 de scări de bloc, debranşate de la Termica

·        Majoritatea celor în cauză preferă să folosească alte surse de încălzire

Un total de 36 de scări de bloc din municipiul Suceava nu beneficiază, în continuare, de încălzire, după ce societatea comercială Termica a sistat furnizarea agentului termic. În majoritatea cazurilor, sistarea livrării s-a făcut la cererea locatarilor, aceştia din urmă optând pentru alte sisteme de încălzire. Administratorul special al firmei de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice, Ovidiu Dumitrescu a declarat că, în ultima perioadă, pe ansamblu, ritmul încasărilor de la consumatorii casnici se păstrează la cote scăzute, restanţele continuând să depăşească 16 milioane de lei. Şeful de la Termica reliefează că, din cauza încasărilor limitate, încă nu au fost acoperite în totalitate plăţile către E.on Gaz, menţionând, însă, că firma din Lunca Sucevei se încadrează într-o „anumită eşalonare”. „Ne bucurăm că instalaţiile au funcţionat normal de sărbători, dar aşteptăm încasări mai substanţiale de la abonaţi”, a accentuat administratorul special de al Termica. Ovidiu Dumitrescu a constatat că, în ultimii ani, volumul încasărilor de la populaţie s-a înscris pe o tendinţă descrescătoare. Astfel, dacă în noiembrie 2011, se adunase 1,7 milioane de lei, în aceeaşi lună a lui 2012 se ajunsese la 1,55 de milioane de lei, în timp ce, în  noiembrie anul 2013, sucevenii plătiseră, per total, doar circa 1,2 milioane de lei. De semnalat este şi faptul că 29 din cele 110 de asociaţii de proprietari sunt la zi cu onorarea contravalorii facturilor, unele dintre ele plătind chiar şi în avans.

Peste 400 de exploataţii agricole comerciale funcţionează în judeţul Suceava

·        În funcţiune sunt 10 grupuri de producători, 65 de asociaţii cu profil zootehnic; 22 vegetal; 8 în pomicultură, iar altele 14 au profil mixt.

În judeţul Suceava există peste 400 de exploataţii agricole comerciale, se arată într-un raport al Direcţiei pentru Agricultură, instituţie care se ocupă, printre altele, cu monitorizarea şi actualizarea evidenţei exploataţiilor agricole vegetale, zootehnice, mixte şi familiale existente. În conformitate cu acest raport, dintre cele 403 de asemenea structuri aflate în evidenţa DAJ Suceava, 55 sunt  exploataţii vegetale; 242 activează în sectorul zootehnic, 106 au caracter mixt. La acestea din urmă se adaugă 66 exploataţii agricole familiale, ajungându-se, astfel, la total de 469 de exploataţii agricole.

Pe de altă parte, Direcţia pentru Agricultură a judeţului Suceava acordă asistenţă şi sprijină asociaţiilor profesionale şi grupurilor de producători, în vederea  eficientizării activităţii desfăşurate. Acesta lucru se petrece prin realizarea de acţiuni pentru  implementarea şi extinderea  acestor forme de organizare.  Conform sursei citate, în judeţul Suceava funcţionează 10 grupuri de producători, dintre care câte unul pentru comercializarea cărnii de porc şi comercializarea de legume; două sunt specializate pe mierea de albine, iar 6 pe comercializarea laptelui. În ce priveşte promovarea formelor asociative, la nivelul judeţului sunt în funcţiune 65 de asociaţii cu profil zootehnic; 22-în sectorul vegetal; 8-în pomicultură, iar 14 au profil mixt.

Din cauză că multe primării nu-şi onorează cota de participare,

Proiectul celor două gropi ecologice de deşeuri menajere riscă să nu fie terminat la timp  

·        Administraţiile locale au  restanţe de plată de 31 de milioane de lei, Primăria Suceava neachitând nimic din suma de 4,5 milioane de lei datorată.  

·        „Riscăm să nu terminăm un important proiect pentru Suceava, proiect care rezolvă, din punct de vedere ecologic, foarte multe probleme dificile ale momentului”, a avertizat preşedintele CJ, Cătălin Nechifor. 

Mai multe primării sucevene nu şi-au respectat obligaţiile de a cofinanţa etapizat proiectul Sistem de management integrat al deşeurilor(SMID), circumstanţe în care lucrările trenează, iar execuţia riscă să nu fie dusă la capăt în termenul asumat, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor. Şeful executivului spune că, în perioada 2011-2013, Consiliul Judeţean a orientat sume către fiecare unitate teritorial-administrativă care face din asociaţia care implementează SMID, iar dacă localităţile în cauză şi-ar fi onorat obligaţiile la scadenţă, în etape, nu s-ar fi ajuns ca datoriile acestora să se ridice la circa 31 de milioane de lei. „După 3 ani de zile în care Consiliul Judeţean Suceava a furnizat aceşti bani înspre bugetele locale, foarte multe localităţii nu au plătit nimic. Şi este vorba despre localităţi cu potenţial, care au avut venituri proprii. De aceea, suntem în situaţia să găsim o soluţie acum, pentru că, în acest fel, dacă plăţile respective nu sunt făcute, riscăm să nu terminăm un important proiect pentru Suceava, proiect care  rezolvă, din punct de vedere ecologic, foarte multe probleme dificile ale momentului”, a avertizat Nechifor, menţionând că proaste plătitoare sunt peste 10 administraţii locale.

·        Administraţiile rău platnice au fost „pedepsite, primind mai puţini bani destinaţi echilibrării bugetelor locale. 

Dat fiind impasul în care s-a ajuns, în şedinţa extraordinară de ieri, cu prilejul repartizării sumelor defalcate din TVA, impozite pe venit, precum şi a celor destinate echilibrării bugetelor locale, plenul deliberativului s-a văzut nevoit să voteze fonduri considerabil diminuate pentru primăriile rău platnice. „În cel puţin două întâlniri pe care le-am avut cu primari, am avertizat că cei care nu îşi plătesc contribuţia la SMID, nu vor primi banii de la buget sau cei de la rectificare, ceea ce, cu părere de rău, am făcut acum”, a reliefat preşedintele Consiliului Judeţean. Cătălin Nechifor a ţinut să precizeze că autorităţile locale care dau dovadă de bună credinţă şi îşi vor prinde sume pentru plata acestor contribuţii în bugetele care urmează a fi aprobate, au şanse mari să primească fondurile cuvenite cu ocazia rectificativului bugetar din vară. Nechifor a exemplificat cu municipiul Suceava  care datorează 4,5 milioane de lei, în 3 ani neplătind nici un ban în contul contribuţiei.  Municipiul Fălticeni avea, în mandatul anterior, cu primar PDL, o obligaţie de 1,3 milioane de lei, suma fiind, în momentul de faţă, diminuată până la 270.000 de lei. În municipiul Rădăuţi, din totalul de 1,2 milioane de lei, de plată au mai rămas 700.000 de lei, în timp ce Vatra Dornei, din 700.000 de lei, nu a achitat niciun măcar 1 leu. Pe de altă parte, există şi administraţii locale care au plătit mai mult decât datorau. Este vorba despre Breaza, o comună cu venituri proprii şi transferuri de la bugetul de stat mici, care a dat în plus 37 de lei. O altă comună săracă, Fîntînele, a contribuit mai mult cu 1700 de lei, ambele sume urmând a fi „regularizate” spre sfârşitul anului.                

Aproape 100 de produse tradiţionale, fabricate şi atestate în judeţul Suceava

Direcţia pentru Agricultură Suceava acordă consultanţă şi informaţii privind  agricultura ecologică, dar întocmeşte şi  baza de date aferentă, prin verificarea dosarelor şi înregistrarea fişelor operatorilor din acest domeniu, informează prima instituţie agricolă a judeţului într-un raport în care se mai arată că Direcţia efectuează şi inspecţii, conform tematicilor transmise de Ministerul Agriculturi şi Dezvoltării Rurale şi care vizează respectarea reglementărilor în vigoare de către operatorii înregistraţi la direcţia agricolă. Potrivit Beatricei Botuşan, specialist în domeniu, în anul recent încheiat, lucrătorii Direcţiei pentru Agricultură au acordat consultanţă la 20 solicitanţi care s-au arătat interesaţi în ale agriculturii ecologice. Pe de altă parte, specialiştii agricoli au avut 178 de inspecţii, în conformitate cu tematica transmisă de MADR, intervenţii care au avut ca scop supravegherea operatorilor economici cu specific. De asemenea, Direcţia pentru Agricultură Suceava desfăşoară activităţi de informare şi consiliere a producătorilor agricoli, agenţilor economici şi  procesatorilor suceveni, cu privire la promovarea produselor tradiţionale, omologarea şi certificarea acestora. Aşa se face că, în 2013, consiliaţi au fost 39 agenţi economici, informaţiile furnizate referindu-se la recunoaşterea şi protecţia produselor tradiţionale româneşti în Uniunea Europeană. Conform datelor Direcţiei pentru Agricultură, fabricate şi atestate în judeţul Suceava sunt 94 de produse tradiţionale, dintre care 31 în domeniul laptelui; 60-în cel al cărnii, iar 3 în domeniul băuturilor. În  agricultura ecologică, procesate au fost 2.006 fişe ale operatorilor  înregistraţi la Direcţia pentru Agricultură.

Chiar dacă este atributul executivului,

Consilierii locali chemaţi să-şi pună amprenta asupra bugetului local sucevean  

·        În 2013, aceştia au propus o mulţime de amendamente nerealizabile, de vină pentru nematerializare fiind şi criza economică.

·        Vreau ca, astfel, să nu mai fie acele discuţii interminabile şi, uneori, politizate în Consiliul Local”, a iterat şeful executivului, Ion Lungu.

Conducerea municipalităţii sucevene speră ca, până la jumătatea lunii ianuarie, să aibă creionată o primă variantă a proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava ,a declarat că speră ca, până atunci, atunci Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Judeţean să transmită administraţiei locale adresele cu sumele defalcate din TVA şi impozit pe venit, respectiv pe cele destinate echilibrării bugetului municipal sucevean.     „Sperăm să avem creionată o primă variantă de buget până pe 15 ianuarie. Sigur, şi noi lucrăm cu materialul clientului. Pe de o parte aşteptăm sumele care vin de ls Ministerul de Finanţe, pentru cotele defalcate din TVA şi impozitul pe venit, iar, pe de altă parte, pe cele pentru echilibrarea bugetului, de la Consiliul Judeţean. Sper ca, până atunci, să avem precizat nivelul acestor sume”, a precizat Lungu. Şeful executivului a ţinut precizeze că veniturile la bugetul local vor fi dimensionate la maxim 250 de milioane de lei, încasările prevăzute neputând depăşi gradul de execuţie din anul 2013, acest din urmă lucru fiind posibil doar în cazul unei realizări de peste 95%.  Or, anul trecut, execuţia bugetară municipală a fost de 20,21 milioane de lei, ceea ce înseamnă „82,5% comparativ cu bugetul de la începutul anului şi 70% raportat la bugetul de la sfârşitul anului”. Şeful administraţiei sucevene a precizat că, deşi elaborarea şi execuţia bugetului este un atribut al Primarului şi aparatului de specialitate al acestuia, pe 15 ianuarie invită la discuţii preliminare pe toţi consilierii municipali, indiferent de formaţiunea politică din care aceştia fac parte. Lungu evidenţiază că, în 2013, aleşii locali au venit cu foarte multe amendamente care nu au putu fi materializate, de vină pentru eşec fiind, însă, şi criza economică. „Vom vedea ce amendamente are fiecare, astfel încât să facem, împreună - dacă se poate spune aşa - acest buget, astfel încât să nu mai fie acele discuţii interminabile şi, uneori, politizate în Consiliul Local. Sper să avem maturitatea necesară să adoptăm un buget, realist, care să poată fi executat. Eu sunt optimist că, în continuare, va fi un buget la investiţiilor, al dezvoltării ”, a explicat edilul şef, Ion Lungu.            

Primăria ar putea finaliza reabilitarea fostului Cinema „Modern” cu fonduri proprii

·        Aceasta dacă, nici în acest an, administraţia locală nu va putea contracta creditul de 4,6 de milioane de lei, ratat în 2013.

·        „Vom face tot posibilul ca, din încasările la bugetul municipiului Suceava, să asigurăm o finanţare constantă la acest obiectiv”, a precizat primarul Lungu.   

Finanţarea continuării lucrărilor de reabilitare a fostului cinematograf „Modern” şi amenajarea Centrului Cultural „Bucovina” constituite o prioritate de grad zero pentru administraţia locală suceveană, a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  Edilul şef a reliefat că va mai merge încă o dată în Bucureşti, în ideea contractării unui credit de 4,6 milioane de lei, iar în caz că demersurile se vor solda cu un eşec, intervenţiile vor fi duse la capăt prin eforturi financiare locale. „Preocuparea de grad zero pentru mine va fi finalizarea Centrului Cultural Bucovina. Cu proxima ocazie voi merge la Bucureşti, pentru a  ne convinge dacă mai sunt şanse să mai contractăm acel credit, iar dacă nu, indiferent de situaţie, vom face tot posibilul ca, din încasările la bugetul municipiului Suceava, să asigurăm o finanţare constantă la acest obiectiv”, a precizat Lungu. Şeful municipalităţii spune că a avut discuţii cu reprezentanţii constructorului Civica Grup, cărora le-a cerut să se apuce de treabă, întrucât în prima parte a anului, ca urmare a ritmului mai intens de achitare a obligaţiilor fiscale, la bugetul local există mai mulţi bani. Totodată, Lungu spune că, având în vedere faptul că, anul acesta, valoarea subvenţiile achitate către Termica vor fi mult mai mici decât cele de 37 de milioane de lei din 2013, se va face astfel încât, înspre terminarea lucrărilor, să fie alocate toate fondurile necesare. „Vreau ca să finalizăm acest proiect important în acest an. Mă voi ocupa personal, prin comandamente şi la faţa locului, pentru a face şi un cinematograf modern în Suceava, astfel încât să nu mai meargă tinerii la Botoşani”, a declarat şeful executivului local. Primarul Ion Lungu  a ţinut să precizeze că, în 2013, lucrările au progresat lent, acestea ajungând al stadiul fizic de 85%. Astfel, în 2014 ar urma să fie încheiată execuţia, ulterior rămânând de rezolvat problema dotărilor. După terminarea lucrărilor, efectuate de Civica Grup Suceava, sala de spectacole va avea 300 de locuri, prin extinderea clădirii vechi obţinându-se o suprafaţă desfăşurată de 2.500 de metri pătraţi. Noul imobil extins va avea 3 etaje, plus un etaj tehnic, compartimentate în birouri, spaţii pentru expoziţii, magazin, bibliotecă, laboratoare, cabine, depozit pentru costume, spălătorie etc. Primarul Ion Lungu a apreciat că, pentru dotări va mai fi cheltuit încă 1 milion de lei. 

Chiar dacă este atributul executivului,

Consilierii locali chemaţi să-şi pună amprenta asupra bugetului local sucevean  

·        În 2013, aceştia au propus o mulţime de amendamente nerealizabile, de vină pentru nematerializare fiind şi criza economică.

·        Vreau ca, astfel, să nu mai fie acele discuţii interminabile şi, uneori, politizate în Consiliul Local”, a iterat şeful executivului, Ion Lungu.

Conducerea municipalităţii sucevene speră ca, până la jumătatea lunii ianuarie, să aibă creionată o primă variantă a proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2014. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava ,a declarat că speră ca, până atunci, atunci Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Judeţean să transmită administraţiei locale adresele cu sumele defalcate din TVA şi impozit pe venit, respectiv pe cele destinate echilibrării bugetului municipal sucevean.     „Sperăm să avem creionată o primă variantă de buget până pe 15 ianuarie. Sigur, şi noi lucrăm cu materialul clientului. Pe de o parte aşteptăm sumele care vin de ls Ministerul de Finanţe, pentru cotele defalcate din TVA şi impozitul pe venit, iar, pe de altă parte, pe cele pentru echilibrarea bugetului, de la Consiliul Judeţean. Sper ca, până atunci, să avem precizat nivelul acestor sume”, a precizat Lungu. Şeful executivului a ţinut precizeze că veniturile la bugetul local vor fi dimensionate la maxim 250 de milioane de lei, încasările prevăzute neputând depăşi gradul de execuţie din anul 2013, acest din urmă lucru fiind posibil doar în cazul unei realizări de peste 95%.  Or, anul trecut, execuţia bugetară municipală a fost de 20,21 milioane de lei, ceea ce înseamnă „82,5% comparativ cu bugetul de la începutul anului şi 70% raportat la bugetul de la sfârşitul anului”. Şeful administraţiei sucevene a precizat că, deşi elaborarea şi execuţia bugetului este un atribut al Primarului şi aparatului de specialitate al acestuia, pe 15 ianuarie invită la discuţii preliminare pe toţi consilierii municipali, indiferent de formaţiunea politică din care aceştia fac parte. Lungu evidenţiază că, în 2013, aleşii locali au venit cu foarte multe amendamente care nu au putu fi materializate, de vină pentru eşec fiind, însă, şi criza economică. „Vom vedea ce amendamente are fiecare, astfel încât să facem, împreună - dacă se poate spune aşa - acest buget, astfel încât să nu mai fie acele discuţii interminabile şi, uneori, politizate în Consiliul Local. Sper să avem maturitatea necesară să adoptăm un buget, realist, care să poată fi executat. Eu sunt optimist că, în continuare, va fi un buget la investiţiilor, al dezvoltării ”, a explicat edilul şef, Ion Lungu.      

Peste 1000 de contribuabili, conştiincioşi în primele două zile de plată a dărilor locale

·     

   Fiind primul plătitor anticipat din acest an, primarul Ion Lungu a beneficiat de o reducere de 22 de lei.

Puţin peste 1000 de contribuabili din municipiul Suceava şi-au achitat obligaţiile fiscale către bugetul local în primele două zile care au trecut de la deschiderea ghişeelor Primăriei şi de lucru cu contribuabilii, în anul 2014. Este vorba despre 870 de persoane fizice şi 140 de persoane juridice, acestea contribuind la bugetul municipal cu un total de peste 270.000 de lei. „Sigur, primele două zile au coincis cu marile sărbători ale Botezului Domnului şi Sfântului Ion Botezătorul, dar sperăm ca locuitorii municipiului să vină în număr mai mare la ghişeele Primăriei municipiului Suceava”, a declarat şeful administraţiei locale. Edilul şef a făcut apel la toţi contribuabilii de pe raza reşedinţei de judeţ  să-şi achite obligaţiile în primul trimestru al anului, astfel încât să beneficieze de reducerea cu 10% a impozitului datorat. „Am observat din anii anteriori, că mulţi cetăţeni îşi plătesc aceste taxe şi impozite locale până la 31 martie, atât persoanele fizice, dar şi persoanele juridice. Acestea, de regulă, datorează sume mari la bugetul local şi contează foarte mult această bonificaţie de 10%”, a accentuat Lungu.          

Edilul şef a informat că plăţile se pot face direct la casieriile executivului, la bancomate, cu ajutorul cardului, precum şi prin Internet Banking. Primăria Suceava este, de asemenea, parte a sistemului naţional  electronic de plată online cu cardul, fără autentificare. Conform tradiţiei, primarul Ion Lungu a fost, şi anul acesta, primul contribuabil la bugetul local, achitând, cu chitanţa nr. 1, pentru apartament, autoturismul Skoda Octavia şi taxa de salubritate, un total de 296,90 de lei,  beneficiind de o reducere de 22,1 lei.

Reducerea cu 10% se acordă pentru achitarea integrală, până la 31 martie 2014, a impozitelor pe teren, clădiri şi pe mijloacele de transport, beneficiarii fiind atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice. 

Consultanţa juridică pentru procesele cu Termica ale Primăriei Suceava, adjudecată pentru 75.000 de lei

·        Câştigătorul licitaţiei este Cabinetul de avocatură Sorin Dumitru Rusu, decanul Baroului  de avocaţi Suceava.   

Cabinetul de avocatură Sorin Dumitru Rusu va prezenta în instanţă Primăria municipiului Suceava, în procesele pe care aceasta din urmă le are cu societatea comercială Termica, firmă la care unic acţionar este municipalitatea şi care, în prezent, se află în plină procedură de insolvenţă. Edilul şef Ion Lungu a anunţat că, respectiva casă de avocatură a surclasat alţi 3 participanţi, cu o ofertă de 75.000 de lei, una la jumătatea sumei de 150.000 de lei, aprobată prin hotărâre a Consiliului Local.  „În urma analizării ofertelor financiare şi a condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini, câştigătoare a fost declarată oferta Cabinetului de avocatură Rusu Sorin Dumitru, ceea ce este încurajator, deoarece, în mod teoretic, decanul ar fi cel mai bun dintre avocaţii din municipiul Suceava.  Aşteptăm să vină alături de juriştii Primăriei şi să stabilim o strategie comună în aceste procese”, a spus ieri, primarul Ion Lungu. La finele lunii noiembrie 2013, aleşii locali au aprobat iniţierea procedurilor legale privind achiziţionarea serviciilor de consultanţă, reprezentare în faţa instanţei, pregătirea şi elaborarea susţinerilor necesare pentru apărarea intereselor autorităţilor municipale în litigiile cu firma de termoficare din Lunca Sucevei. La acea dată, şeful administraţiei locale a municipiului Suceava, Ion Lungu, susţinea că Primăria Suceava are în structura Serviciului „Administrativ-juridic” al aparatului propriu doar 9 consilieri juridici, fiecăruia dintre ei, specializaţi pe discipline diferite, revenindu-i o medie de 50 de dosare de judecată, de drept comercial, drept civil, contencios-administrativ, fiscal şi fond funciar. La toate acestea s-ar fi adăugat cooptarea funcţionarilor executivului şi în alte activităţi, inclusiv în cele de executare silită şi recuperare a creanţelor municipalităţii sucevene. Consilierii locali au cerut ca suma reprezentând contravaloarea consultanţei juridice să fie constituită drept cheltuieli de judecată, iar în cazul câştigării proceselor, să fie recuperată de la reclamant.

Municipalitatea intensifică demersurilor pentru desemnarea noului operator de transport de agent termic    

·        Firmele de insolvenţă au anunţat că, în condiţiile în care continuă să se înregistreze pierderi, Termica renunţă la activitatea cu pricina.

·        După ce Consiliul Local a votat acest lucru, pe 31 martie încetează contractul de concesionare încheiat între Primărie şi Termica încă din decembrie 1999.

O firmă bucureşteană va întocmi studiul de oportunitate privind identificarea soluţiilor pentru exploatarea eficientă a sistemului de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în municipiul Suceava. În urma selecţiei de oferte, aleasă a fost societatea comercială ATH Energ Bucureşti, pentru 125.000 de lei, firma din Capitală fiind obligată ca, în terme 35 de zile de la primirea tuturor informaţiilor, să finalizeze documentaţia în cauză. Primarul Sucevei, Ion Lungu a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că studiul va prezenta toate aspectele referitoare la serviciul de transport şi distribuire a agentului termic în sistem centralizat, inclusiv schema personalului necesar. „Sper ca, până la sfârşitul lunii ianuarie, să avem acest studiu de oportunitate. Este vorba despre o firmă profesionistă, care lucrează în domeniu şi care nu va lăsa loc niciunei interpretări subiective, precum că Primăria ar fi dat comandă cuiva sau că Termica a pferat pe altcineva”, a precizat ocupantului fotoliului din Areni.  Caietul de sarcini va fi întocmit de specialiştii executivului sucevean, acesta din urmă şi declanşarea procedurii licitaţiei pentru concesionarea serviciului amintit urmând a fi aprobate, în februarie, într-o şedinţă extraordinară a deliberativului municipal. Procedura trebuie grăbită, întrucât, deliberativul local a votat încetarea, de la 31 martie 2014, a contractului de concesionare a serviciului de transport, distribuire şi furnizare a  energiei termice  nr. 33.689 din 14 decembrie 1999, încheiat între municipiul Suceava şi societatea comercială Termica.                

Consiliul Local a luat această din urmă hotărâre după ce firmele care derulează procedura de insolvenţă au anunţat Primăria municipiului Suceava că, în condiţiile în care Termica continuă să înregistreze pierderi,  creditorii majoritari înscrişi în tabelul preliminar al creanţelor renunţă să mai presteze serviciul respectiv. „În plus, începând cu luna iunie 2014, expiră  licenţa celor de la Termica şi suntem obligaţi să avem un alt operator”, a reliefat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.    

Sucevenii nu prea s-au mai îngrămădit să-şi plătească anticipat taxele şi impozitele locale

·        Anul trecut, primii suceveni şi-au achitat taxele şi impozitele pe 10 ianuarie, însă după majorarea din februarie a acestora, cei în cauză au trebuit să se prezinte la casierii pentru a veni şi cu diferenţa.

Ghişeele Primăriei municipiului Suceava au fost deschise încă din prima zi lucrătoare a anului 2014, însă locuitorii reşedinţei de judeţ nu s-au prea îngrămădit să-şi achite anticipat dările, astfel încât să aibă parte de o reducere a acestora. Dacă, la primele ore ale dimineţii cozile de la casierii au fost mai mari, numărul plătitorilor s-a diminuat înspre orele prânzului.      Taxele şi impozitele locale au fost votate în şedinţa din 19 decembrie a Consiliului Local, nivelurile acestora rămânând neschimbat. Excepţie o face taxa de salubritate, care ca urmare a sumelor insuficiente adunate, a fost mărită  cu 66%, adică de la 3 lei, la 5 lei de persoană şi lună. În baza Legii nr. 571/2003 privind Codul  fiscal, valabilă rămâne şi acordarea de facilităţi fiscale, respectiv a unei reduceri cu 10% pentru achitarea integrală a impozitelor pe teren şi clădiri, până la 31 martie 2014, atât de către persoanele fizice, cât şi de către cele juridice. În aceeaşi şedinţă, la propunerea consilierului local PPDD, Adrian Arămescu, bonificaţia amintită se acordă şi în cazul impozitului pe mijloacele de transport, de reducere urmând a avea parte atât persoanele fizice, dar şi persoanele juridice. „Şi în anul acesta, se dau bonificaţii de 10% pentru cei care îşi plătesc impozitele şi taxele locale până la data de 31 martie. În 2014, intră şi proprietarii de persoane fizice sau persoane juridice”, a iterat edilul şef, care la data aprobării măsurii menţiona că prin deducerea la impozitul pe mijloacele de transport, bugetul local va fi păgubit de cel puţin 500.000 de lei. De menţionat este faptul că se constituie integral în venituri proprii ale bugetelor locale impozitul şi taxa pe clădiri, impozitul şi taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, taxele speciale, alte taxe locale, amenzile, penalităţile la impozitelor şi taxelor locale, taxele judiciare de timbru şi taxele extrajudiciare de timbru. Impozitele şi taxele locale datorate de contribuabilii cu domiciliul, sediul sau punctul de lucru în municipiul Suceava constituie o sursă importantă devenituri pentru cheltuielile publice a căror finanţare se asigură de la de al bugetul local. În 2013, după şase şedinţe şi amânări, nivelul  definitiv al dărilor locale a fost aprobat pe 6 februarie. Anul trecut, primii suceveni şi-au achitat taxele şi impozitele pe 10 ianuarie, însă după majorarea ulterioară a acestora au trebuit să se prezinte la casierii pentru a achita şi diferenţa.    

Iluminat ornamental de Sărbători, până pe 15 ianuarie

Instalaţiile pentru iluminatul ornamental montate în municipiul Suceava, pentru perioada Sărbătorilor de iarnă, vor funcţiona încă o săptămână. Primarul reşedinţei de judeţ, Ion Lungu, a anunţat că lucrătorii de la Direcţia Domeniului Public vor ridica respectivele ornamente începând cu 15 ianuarie, după ce va fi sărbătorit Crăciunul şi Anul Nou pe stil vechi. „Iluminatul ornamental va funcţiona până pe 15 ianuarie, astfel încât să se poată bucura şi cei care sărbătoresc pe stil vechi”,  a precizat Ion Lungu.

Instalaţiile şi ornamentele luminoase au împânzit municipiul înainte de sfârşitul lunii noiembrie, iluminatul ornamental intrând oficial în funcţiune pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României. Edilul şef Ion Lungu anunţa că de la buget va fi disponibilizată   suma de 150.000 de lei, bani care luau calea achiziţionării a 13 candelabre de 90x100 cm; săniei lui Moş Crăciun, trasă de reni; a unui Moş Crăciun; unui om de zăpadă, unui înger, a mai multor tuburi luminoase, precum  şi a unei stele duble mare şi a unei stele duble mici.  Instalaţiile şi ornamentele luminoase disponibilizate din zona centrală a Sucevei au fost amplasate în cartierele Obcini, „George Enescu”, Zamca, Burdujeni şi Iţcani.

Executările silite, un plus de 3% la  bugetul Sucevei

·        „Această strategie, care a dat roade, va fi menţinută şi în 2014”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava se laudă cu venituri proprii care înscrie în categoria autorităţilor locale care reuşeşte să-şi acopere bună parte a cheltuielilor. Astfel, crede Ion Lungu, primarul  reşedinţei de judeţ, cu încasări de peste 57% din cele programate, Suceava poate fi un exemplu pozitiv. „Un lucru important, care merită de apreciat, este că execuţia bugetară la venituri proprii este de 57,43%. Deci, noi, în acest an, ne-am autofinanţat în proporţia amintită. În literatura de specialitatea, cea economică, înseamnă că o primărie care se finanţează cu peste 50%  este o primărie bună, şi poate fi luată ca  evidenţă pozitivă”,  spus Lungu.            

Edilul şef recunoaşte că, sub aspect financiar anul 2013 nu a fost unul tocmai uşor, faţă de 2012 execuţia fiind bugetară fiind cu circa 20 milioane de euro mai redusă.

În contrapartidă, comparativ cu anul trecut, veniturile proprii ale bugetului sucevean au crescut cu 3%, sporul respectiv fiind datorat intensificării măsurilor de executare silită a rău platnicilor. „Cu lucrători de la alte compartimente am dublat numărul personalului de la Serviciul de executări silite, iar această strategie, care a dat roade, va fi menţinută şi în 2014”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.   Până pe 10 decembrie 2013, bugetul Sucevei fusese executat în proporţie de 67,17%, adică 66,36% la secţiunea de funcţionare, iar 35,62% la secţiunea de dezvoltare.  

Problema maidanezilor, rezolvată definitiv după finele lunii martie   

·        „Este o problemă care produce foarte mult disconfort, în special copiilor şi oamenilor în vârstă”, a reliefat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. 

Problema gestionării câinilor fără stăpân din municipiul Suceava ar putea fi soluţionată definitiv după 31 martie 2014. Ion Lungu, primarul Sucevei, spune că normele metodologice de aplicare a legii în cauză au fost adoptate şi că urmează a se trece la aplicarea acestora. „Se mai dă o perioadă de inventariere, de întocmire a evidenţei, până la data de 31 martie 2014, după care va trebui să luăm o decizie, în conformitate cu legea”, precizează  şeful executivului municipal sucevean. Lungu apelează la asociaţiile pentru protecţia animalelor să se implice în gestionarea câinilor fără stăpân, însă doar în mod serios, astfel încât maidanezii adunaţi să nu mai revină pe străzi. „Ne dorim ca toate asociaţiile de protecţia animalelor să vină alături de Primărie, pentru a se aduna mai mulţi câini. Însă, nu doar la modul scriptic, declarativ, că se iau o 100 de câini care nu se ştie unde sunt duşi. Trebuie mai întâi să vedem dacă aceste asociaţii au adăpost şi dacă pot oferi condiţii de îngrijire”, a subliniat Lungu. Edilul şef face acest demers după ce, la finele lui octombrie 2013, consilierii locali au respins proiectul de hotărâre privind aprobarea asocierii dintre municipiul Suceava şi Asociaţia pentru protecţia animalelor „Pro anima”, în vederea derulării programului de gestionare a câinilor comunitari fără stăpân. Aceasta în condiţiile în care „Pro Anima” se angaja să asigure hrana pentru animale, dotarea blocului operator de sterilizare, micro-ciparea şi medicamentele necesare, în timp ce Primăriei îi revenea obligaţia plăţii contravalorii activităţii de prindere şi transportare a cânilor, celei de păzire a adăposturilor, dar şi cea a  derulării procedurilor adoptare a caninelor. Şeful administraţiei locale accentuează că se fac eforturi „disperate” pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân, locuitorii reşedinţei de judeţ reclamând că după ce animalele au fost ridicate dintr-o anumită zonă, acestea au revenit „acasă” sau altele noi le-au luat locul. „Este o problemă care produce foarte mult disconfort, în special copiilor şi oamenilor în vârstă”, a reliefat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. 

 În spaţiile special amenajate din Lunca Sucevei sunt strânşi 1.500 de câini, pe străzi hoinărind încă în jur de 1500.  

Acelaşi număr de salariaţi ca în urmă cu 1 an   

Efectivul de salariaţi din judeţul Suceava rămâne constant, arată datele oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Satistică Suceava. Astfel, la începutul lunii noiembrie, numărul de salariaţi din judeţul Suceava a fost de 95.969 persoane, cu 70 persoane mai mic faţă de efectivul de la debutul lunii anterioare, aceasta însemnând o diminuare de 0,1%. Pe de altă parte, în comparaţie cu începutul lunii noiembrie 2012, numărul salariaţilor suceveni a crescut cu 68 persoane, respectiv tot cu 0,1%. Informarea DJS, relevă că din totalul efectivului de salariaţi existent la data amintită, 65% a fost concentrat  în sectorul de prestări servicii, 31,7% - în industrie şi construcţii , iar 3,3% - în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Cu numărul de salariaţi precizat, judeţul Suceava avea, la începutul lunii noiembrie 2013, 18% din efectivul din aferent Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 2% din efectivul înregistrat la nivel naţional. Informarea Direcţiei Judeţene de Satistică  Suceava relevă că, începând cu luna iulie 2013, datele privind efectivul de salariaţi au fost estimate pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul statistic al întreprinderilor cu 1-3 salariaţi, fiind repartizate pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2012. 

Prevenire transfrontalieră a eroziunii solului

Consiliul Judeţean Suceava este partener în proiectul „Utilizarea experienţei europene în combaterea eroziunii solului”, promovat înspre finanţare de Administraţia Raională Kitsman, din Regiunea Cernăuţi. În această calitate, Consiliul Judeţean va suporta cheltuielile neeligibile şi conexe de 185.325 de euro, valoarea totală a proiectului fiind de 1,69 de milioane de euro. Obiectivul proiectului amintit constă în creşterea gradului de conştientizare privind importanţa prevenirii eroziunii solului în zonele ţintă, adică în raionul Kitsman din Ucraina, judeţul Suceava din România şi oraşul Ungheni din Republica Moldova. În cadrul proiectului vor fi elaborate studii şi materiale informative cu referire la prevenirea fenomenului eroziunii solului, acestea urmând a fi distribuite agricultorilor din zonele transfrontaliere partenere. Populaţia va fi atenţionată în legătură cu importanţa protejării solului împotriva eroziunii, iar în raionul Kitsman din Republica Moldova vor fi organizate ferme experimentale. Proiectul „Utilizarea experienţei europene în combaterea eroziunii solului” este finanţat în cadrul Programului Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013.              

APIA eliberează adeverinţe pentru contractarea de credite la specia bovine

·        Cuantumul de plată înscris în adeverinţă  este de 300 de lei pe cap de animal, creditele putând fi luate de la băncile cu care APIA a încheiat convenţii.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava eliberează, începând de luni, beneficiarilor plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, la specia bovine, adeverinţe necesare la accesarea creditelor pentru activităţilor curente. Potrivit responsabililor instituţiei sucevene, creditele pot fi contractate de la băncile cu care APIA are încheiate convenţii, împrumuturile având menirea de a asigura, producătorilor agricoli, resursele financiare necesare până în momentul în care aceştia vor intra în posesia primelor pe exploataţie şi pe cap de animal. La solicitarea scrisă a fermierului, APIA va elibera o adeverinţă de înregistrarea a fermierului, documentul dovedind că, în 2013, producătorul a depus cerere pentru plăţile complementare directe, că s-au efectuat verificările administrative obligatorii, actul evidenţiind şi numărul de animale eligibile. De asemenea, în adeverinţă se va arăta că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată, că au fost ataşate toate documentele necesare şi că fermierul în cauză îndeplineşte toate condiţiile pentru acordarea plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, la specia bovine, schema decuplată de producţie în sectorul carne. Conform Ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 1412/2013, cuantumul de plată înscris în adeverinţă  este de 300 de lei pe cap de animal. „Recomandăm potenţialilor beneficiari să îşi alegă creditorul numai după un studiu atent al condiţiilor de creditare impus de bancă, astfel încât să fie obţinute condiţiile de creditare cele mai avantajoase şi care se potrivesc cel mai bine profilului exploataţiei”, arată directorul executiv la APIA Suceava, Eugen Mogos.

Dobânda finală aplicată beneficiarului nu poate depăşi ROBOR 6M+4%, respectiv 6% - 9%, inclusiv comisioanele aferente creditului, de maxim 1%.       

Într-un an,

Peste 11 milioane de călători cu maxi taxi 

Într-un an întreg, la adresa transportorilor în regim maxi taxi din municipiul Suceava s-au înregistrat doar 8 reclamaţii, se arată într-un raport al Comisiei pentru analizarea şi evaluarea  gradului de respectare a criteriilor de performanţă, care apreciază că „numărul de reclamaţii justificate din perioada monitorizată nu a depăşi numărul de mijloace de transport utilizate pentru prestarea serviciului”. Potrivit informării, În perioada supusă analizei, adică sfârşitul trimestrului IV al anului 2012 şi finele aceluiaşi trimestru din anul recent încheiat, cei 5 operatori în regim maxi taxi au transportat, în total, 11.365.556 de călători. Conform situaţiei întocmite de comisia condusă de viceprimarul Gavril Vîrvara, care are în componenţă încă 5 membri, atât abaterile constatate şi sancţionate, cât şi numărul accidentelor produse din vina operatorilor şi angajaţilor acestora, s-au încadrat în limitele prevăzute de regulamentul de funcţionarea al serviciului de transport complementar cu micobuze. În raport se specifică faptul că  transportatorii nu au introdus pe traseu autovehicule mai vechi decât cele utilizate la data încheierii contractului, ba mai mult, TPL a achiziţionat 2 microbuze noi, cu câte 27 de locuri fiecare, care corespund normelor actuale privind asigurarea transportului persoanelor cu handicap. Cu toate acestea, ţinându-se cont de faptul că numărul total de mijloace de transport nu trebuie să fie mai mic de 80% din necesar, la TPL se evidenţiază un deficit de microbuze pentru desfăşurarea curselor regulate. În municipiul Suceava, transportul cu microbuze este asigurat de societatea Consiliului Local, respectiv  TPL, precum şi de operatorii privaţi Trans DMV Europa, Euro Tip, Sory&Nell şi Familiy. 

Arhiepiscopia, capelă pentru copiii instituţionalizaţi

Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor intenţionează să construiască o capelă în incinta Complexului de servicii multifuncţionale destinate copilului aflat în dificultate, din Gura Humorului. Potrivit unei adrese a Arhiepiscopiei, înaintată Consiliului Judeţean şi semnată de IPS Pimen, edificiul religios ar urma să deservească „nevoilor spirituale a copiilor aflaţi în acest complex”. Complexul de servicii multifuncţionale destinate copilului aflat în dificultate funcţionează în subordinea executivului judeţean sucevean, acesta adăpostind şi asistând 129 de minori şi tineri, dintre care 44 cu dizabilităţi. În acest scop, deliberativul judeţean a aprobat darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a unei suprafeţe de 426 de metri pătraţi, proprietatea publică a judeţului Suceava. Complexul humorean asigură găzduirea până la integrarea în familie, personalul acestuia oferind servicii de asistenţă medicală, medicală şi psihologică; recuperare şi reabilitare; educaţie informală şi non-formală; socializare şi petrecere a timpului liber; formare şi dezvoltare de deprinderi de viaţă independentă; reintegrarea familială şi comunitară.     

Potrivit Legii administraţiei publice locale, „consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen nelimitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală sau judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice”.