Pestă africană în apropierea fermei cu 23.800 de porcine din Vereşti  

>„Aceasta are activitatea blocată pentru o durată de o lună de zile” reliefează dr. Mihai Voloşeniuc, şeful DSVSA

>Trei focare au fost declarate în judeţ de la începutul anului, ultimele două în Corocăieşti şi Pleşeşti

Două noi focare de pestă porcină africană au fost confirmate de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava, primul dintre ele fiind cel din Corocăieşti, comuna Vereşti, cel de-al doilea declarându-se în Pleşeşti, comuna Vultureşti. Dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, spune că în Corocăieşti este vorba despre 4 suine crescute în gospodărie, de provenienţa virusului fiind suspectaţi purtători din liziera din apropiere. Porcii în viaţă au fost ucişi, cadavrele acestora fiind neutralizate prin îngropare, sub supraveghere. Deoarece în localitatea Vereşti funcţionează o exploataţie comercială în care sunt crescuţi 23.800 de porci, specialiştii instituţiei sanitare veterinare au dispus măsuri de urgenţă.  „Problema cea grea este că zona de restricţie include şi ferma de la Vereşti. Aceasta are activitatea blocată pe o durată de o lună de zile, perioadă în care nu pot nici cumpăra, nici vinde” reliefează dr. Mihai Voloşeniuc. În Pleşeşti, sursa o reprezintă comercianţi din judeţul Neamţ, cele două porcine achiziţionate fără documente de gospodarul sucevean dând semne de boală după două zile de la tranzacţie. Animalele au murit în scurt timp, ceea ce înseamnă că la momentul tranzacţiei virusul era în fază de incubaţie. În ambele cazuri s-a procedat la decontaminare, în curs fiind recenzarea animalelor din gospodăriile aflate pe o rază de 10 km faţă de focarele în cauză. Totodată, DSVSA a intensificat frecvenţa controalelor din trafic, circulaţia porcinelor fiind interzisă. „Îi rugăm pe oameni ca, ori de câte ori există suspiciuni că au porci bolnavi, să anunţe medicii veterinari. De asemenea, trebuie evitată cumpărarea animalelor din surse neautorizate, fără să fie cunoscut vânzătorul sau fără să se ia datele maşinii” a punctat dr. Mihai Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava.  Reamintim că, la jumătatea lunii ianuarie 2022, în localitatea Probota din oraşul Dolhasca, un focar de pestă porcină africană a fost confirmat într-o exploataţie cu 11 suine. În zonă, atât în judeţul Suceava, cât şi în judeţele Botoşani şi Iaşi sunt în evoluţie focare în evoluţie la mistreţi.

 

În 11 ani

Volumul tăierilor ilegale din pădurile sucevene a scăzut de peste 5 ori

> Din acest punct vedere, Direcţia Silvică Suceava ocupă poziţia a 22-a, dintr-un total din 41 de subunităţi din ţară

Direcţia Silvică Suceava a depistat, pe durata anului 2021, tăieri ilegale asupra unui volum total de 2.358 de metri cubi de arbori, paguba cauzată fondului forestier însumând puţin este 1 milion de lei. Potrivit unei informări a instituţiei silvice sucevene, anul trecut volumul tăiat ilegal a fost de 0,69 de metru cubi la 100 de hectare. De cealaltă parte, creşterea medie anuală de pădure  s/a ridicat la 800 de metri cubi pe an pe 100 de hectare, ceea ce înseamnă că, în 2021, volumul tăiat ilegal la 100 de hectare reprezintă 0,001% din volumul lemnos rezultat din creşterile anuale. Conform Raportului anual de activitate a Regiei Naţionale a Pădurilor, din punctul de vedere al indicatorului privind tăierile ilegale, în 2021 Direcţia Silvică Suceava a ocupat poziţia  a 22-a, dintr-un total din 41 de subunităţi din ţară. O analiză a Direcţiei Silvice Suceava relevă că, în intervalul 2011-2021, volumul total al tăierilor ilegale a scăzut de la 13.189 de metri cubi la 2.358 de metri cubi, adică de peste 5 ori. În cei 11 ani supuşi analizei, cea mai mică valoarea a doborârilor abuzive a fost consemnată în 2018, volumul tăiat cu încălcarea legii fiind de 2.226 de metru cubi. „Datorită măsurilor luate şi eforturilor depuse de către silvicultorii din cadrul Direcţiei Silvice Suceava, de la an la an se constată o diminuare semnificativă a tăierilor ilegale de arbori” se subliniază în informarea citată. Direcţia Silvică Suceava administrează 339.973 de hectare, reprezentând 63% din suprafaţa împădurită a judeţului. Diferenţa suprafeţei împădurite este în administrarea a 18 ocoale silvice private.   

 

Slabe şanse de bilete mai ieftine la călătoria cu autobuzele electrice şi de abonamente gratuite pentru pensionari

>Cauza constă în creşterea tarifelor la energia electrică, dar şi în scumpirea combustibilului pentru autobuzele clasice, costurile respective devenind mult mai mari 

>„Este primul an după Revoluţie, de când sunt primar, în care subvenţia la TPL creşte peste subvenţia la energia termică” declară primarul Ion Lungu

Subvenţia de care transportul în comun de călători din municipiul Suceava va beneficia în anul 2022 va depăşi, în premieră, pe cea cu care este susţinută financiar funcţionarea sistemului centralizat de termificare din reşedinţa de judeţ. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care semnalează că este primul an în care se întâmplă acest lucru. Astfel, în 2022, pentru diferenţa dintre costul real al transportului şi preţul unui bilet de călătorie, din bugetul local urmează a fi achitat către societatea Transport Public Local un total de 15 milioane de lei. Faţă de anul anterior, suma care este orientată către TPL este una semnificativ mai mare, cauza constând în creşterea tarifelor la energia consumată de autobuzele electrice, cât şi în scumpirea combustibilului pentru mijloacele de transport clasice. De cealaltă parte, în contul diferenţei dintre costul real total al energiei termice şi valoarea gigacaloriei facturată consumatorilor casnici, din vistieria municipală, către Bioenergy şi Thermonet, se va plăti o subvenţie de 13 milioane de lei. Potrivit primarului, în conturile firmei din Lunca Sucevei a fost virată deja suma de 10 milioane de lei, bani veniţi de la Guvern, până la sfârşitul sezonului rece Primăria nemaivând vreo obligaţie către Bioenergy. La aceasta se mai adaugă reducerea costului gigacaloriei, ca urmare a diminuării până la 5% a TVA la energia electrică. „Este primul an după Revoluţie, de când sunt primar, în care subvenţia la TPL creşte peste subvenţia la energia termică” a declarat primarul Sucevei. Reamintim că, în pline proceduri de implementare a proiectului european de transport ecologic în municipiul Suceava, edilul-şef Ion Lungu era de părere că achiziţionarea autobuzelor electrice se va resimţi în scăderea costurilor cu combustibilul, ceea ce va face posibilă inclusiv reducerea preţului unei călătorii. Or, această măsură este tot mai puţin realizabilă, liberalizarea pieţei energiei electrice aducând Primăriei facturi care sunt chiar şi duble faţă de anul 2020, spre exemplu. Totodată, pentru pensionari se anunţa acordarea de abonamente gratuite, facilitate condiţionată, însă, de completarea parcului TPL cu autobuzele electrice cu finanţare guvernamentală, dar şi de introducerea sensurilor unice şi a benzii speciale pentru transportul local de călători.

 

Municipiul Suceava readeră la Convenţia Primarilor din Europa privind Clima şi Energia  

>Autorităţile locale sunt hotărâte să acceseze Proiectul „Oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere al impactului asupra climei”

Municipiului Suceava continuă să participe ca semnatar la Convenţia Primarilor din Europa privind Clima şi Energia (Convenant Mayors for Climate and Energy). Oraşele membre se angajează să sprijine obiectivul Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030 şi să crească rezistenţa comunităţilor urbane pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice. În acest sens, Suceava urma să acceseze Proiectul „O sută de oraşe neutre din punct de vedere al impactului asupra climei până în 2030”. Municipiul Suceava a fost acceptat ca membru semnatar al Convenţiei Primarilor din Europa privind Climă şi Energie în 2018, adeziunea reînnoindu-se „în funcţie de necesităţi, pentru o mai bună intensificare a acţiunilor pentru o Europă mai echilibrată şi neutră din punct de vedere climatic”. „Noi am mai aderat odată în 2018, dar aşa este procedura care se repetă din doi în doi ani, ca să putem merge mai departe cu proiectele pe care îl avem. Există o foaie de parcurs, deja am completat chestionarul on line, am depus cererea de înscriere în luna ianuarie. Anexăm şi hotărârea de Consiliul Local, piesă la dosar, şi eu sper ca să intrăm în acest proiect destul de important: <Oraşe inteligente şi neutre din punct de vedere al impactului asupra climei>” a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. De asemenea, prin participarea la CPECE, autorităţile locale fac schimb de cunoştinţe şi se implică în activităţi de consolidare a capacităţilor, dar şi de împărtăşirea a rezultatelor, experienţei şi know-how-ului.    

 

Contractul de 650.000 de lei pentru proiectarea Zonei de agrement Şipote a fost câştigat de o firmă bucureşteană

>„Semnarea acestui contract este foarte importantă pentru depunerea proiectului la finanţare pe fonduri europene” a declarat primarul Ion Lungu, precizând că documentaţia va fi gata în 10 luni  

A fost semnat contractul pentru întocmirea documentaţiei tehnico-economice aferentă Proiectului „Zonei de agrement din Parcul Şipote”, a făcut cunoscut, ieri, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Potrivit şefului executivului local sucevean,  firma care a câştigat licitaţia  este Aria Studio 42 Bucureşti, contractul fiind parafat la valoarea de 650.000 de lei, fără TVA. Durata contractului este de 24 de luni, primele 10 luni fiind rezervate întocmirii documentaţiei, încă 14 luni constând în asistenţa tehnice acordate beneficiarului pe perioada evaluării proiectului, cât şi ulterior, până la semnarea contractului de finanţare. „Mă bucură faptul că la semnarea contractului au venit specialişti şi arhitecţi de la Bucureşti care deja au mers pe teren. Semnarea acestui contract este foarte importantă pentru depunerea proiectului la finanţare pe fonduri europene” a subliniat primul gospodar al reşedinţei de judeţ. Lungu a informat, de asemenea, că a avut o întâlnire cu membrii Comisiei tehnice desemnată de Consiliul Local în vederea prezentării temei de proiectare pentru Pădurea-parc Zamca, prilej cu care a fost prezentat draft-ul documentaţiei.  „Ne dorim ca în şedinţa ordinară a lunii februarie 2022, să aprobăm, în Consiliul Local, tema de proiectare pentru Pădurea-parc Zamca”  a subliniat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Fotbalul şi handbalul vor primi câte 2,5 milioane de lei din bugetul Sucevei   

>„La CS <Universitatea> ţinta este să rămână în Liga I, iar  pentru Foresta să promoveze în Liga a II-a” a declarat primarul Ion Lungu

Ion Lungu, primarul Sucevei a făcut public, ieri, raportul finanţărilor nerambursabile acordate din fonduri publice structurilor sportive în anul 2021. Astfel, din alocarea de 2,5 milioane de lei Clubul Sportiv de Handbal „Universitatea” Suceava a cheltuit 2,32 de milioane de lei, reprezentând 93% din total. Clubul Sportiv Municipal (CSM) Suceava a avut la dispoziţie 405.000 de lei, consumată fiind suma de 148.500 de lei. Conform lui Lungu, de vină pentru gradul scăzut de cheltuire nu este Primăria Suceava, ci „unele probleme de buget între Ministerul Tineretului şi Sportului şi CSM local”. „Sperăm ca, în ceasul al paisprezecelea, să putem transfera CSM la Primăria Suceava. La întâlnirea pe care am avut-o cu premierul Nicolae Ciucă s-a pus problema descentralizării, una dintre primele urmând a fi în acest domeniu al spottului. Eu nu spun că va curge lapte şi miere, dar, oricum, va fi mai bine. Vom putea interveni administrativ şi asigura o finanţare constantă” a precizat Lungu. Primarul a mai arătat că, în 2021, Asociaţia Sportivă de Fotbal Foresta Suceava a fost „creditată”  cu fonduri nerambursabile în valoare de 2,5 milioane de lei, în timp ce epuizată a fost suma de 2,12 milioane de lei, respectiv 85% din total. La tenis de câmp  s-a alocat o sumă de 100.000 de lei, din care s-a cheltuit 85.336 de lei. Edilul-şef a ţinut să arate că, în bugetul pentru anul 2022, pentru handbal se propune o finanţare nerambursabilă de 2,5 milioane de lei, o sumă egală fiind rezervată şi pentru fotbal. Clubul Sportiv Municipal (CSM) Suceava va avea la dispoziţie 500.000 de lei. „Sigur că, la CS <Universitatea> ţinta este să rămână în Liga I, iar pentru Foresta să promoveze în Liga a II-a” a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Primăria Suceava creşte până la 1.500 de lei venitul maxim pe membru de familie sub care se acordă ajutoare de urgenţă   

>„Suntem alături de persoanele nevoiaşe, vulnerabile, şi sperăm să le putem ajuta să treacă mai uşor de această perioadă grea” a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că, în 2022, cu această destinaţie se vor aloca peste 10 milioane de lei    

Autorităţile administraţiei publice din municipiul Suceava modifică HCL nr. 29 din 31 ianuarie 2012, în sensul creşterii venitului pe membru de familie pentru care se acordă ajutoare financiare de urgenţă din bugetul local. Primarul Ion Lungu anunţă că dacă până acum venitul respectiv era de până în 1.000 de lei de membru, plafonul va fi ridicat la maximum 1.500 de lei pe membru de familie, astfel încât „mai multe persoane să poată beneficia de ajutoare de urgenţă de la Primărie”. „Vremurile sunt grele, au crescut preţurile la utilităţi, iar persoanele cu venituri mici, cele cu probleme, au nevoie de sprijin din partea autorităţilor locale” arată şeful municipalităţii.

Beneficiarii acestui sprijin financiar pot fi pensionarii, şomerii, persoanele cu grade de invaliditate, dar şi familiile cărora le decedează membri în străinătate şi trebuie să aducă corpul neînsufleţit acasă. În proiectul de bugetul pentru anul 2022, cu destinaţia amintită este prinsă suma de 10,66 de milioane de lei faţă de 7,21 de milioane de lei în 2021, ceea ce ar însemna o importantă creştere „în ideea de a putea ajuta persoanele vulnerabile”. Conform edilului-şef, pe de altă parte, din ianuarie 2021, alocaţia de hrană pentru beneficiarii cantinei de ajutor social a crescut de la 12 lei la 15 lei pe zi, norma pentru o persoană fiind mai mare cu 3 lei. „Suntem alături de persoanele nevoiaşe, vulnerabile, şi sperăm să le putem ajuta să treacă mai uşor de această perioadă grea” a declarat Ion Lungu,  primarul Sucevei.  

 

Sucevenii au refuzat o treime din măştile distribuite gratuit

>Din totalul de 183.400 de măşti recepţionate, 61.950 au fost orientate înspre Inspectoratul Şcolar Judeţean şi către comuna Bălcăuţi

Mulţi dintre locuitorii municipiului Suceava nu s-au arătat interesaţi de mijloacele de protejare împotriva SARS-CoV-2 împărţite gratuit prin Direcţia de Asistenţă Socială, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78 din 2020 privind acordarea de către Ministerul Sănătăţii a necesarului de măşti pentru familiile şi persoanele defavorizate. Astfel, în reşedinţa de judeţ, prin Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei au fost recepţionate 183.400 de măşti de protecţie, efectiv distribuite fiind 121.450 de bucăţi dintre acestea. Neridicate de către potenţialii îndreptăţiţi au rămas 61.950 de măşti, 17.700 de bucăţi fiind orientate, la solicitarea Direcţiei de Sănătate Publică, înspre Primăria din Bălcăuţi. La începutul lunii septembrie 2021, diferenţa de măşti de protecţie neridicate de către cei îndrept au fost predate DSP, acestea fiind puse la dispoziţia Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 78 din 2020, măştile de protecţie gratuite au fost destinate beneficiarilor de ajutor social, celor ai alocaţiei pentru susţinerea familiei, cât şi pensionarilor sistemului public de pensii. De asemenea, puteau primi măşti de protecţie persoanele încadrate în grad de handicap, respectiv cele cu venituri exclusiv din prestaţiile sociale prevăzute la art. 42 şi art. 58 din Legea nr. 448 din 2006.

Din fonduri publice nerambursabile

Primăria susţine cu 12 milioane de lei sportul, unităţile de cult şi  activităţile culturale

>Cea mai mare sumă, una de 5,71 de milioane de lei, este propusă pentru ramurile sportive, în dreptul bisericilor figurând 5 milioane de lei 

Importante sume din fonduri publice vor fi alocate, şi în anul 2022, pentru finanţarea unor activităţi non-profit de interes general din municipiul Suceava. Astfel, conform proiectului de buget pentru anul în curs, de 5,71 de milioane de lei ar beneficia ramurile sportive din reşedinţa de judeţ, Legea educaţiei fizice şi sportului prevăzând că acestea pot fi susţinute cu până la 5% din totalul cheltuielilor. În acelaşi timp, prin proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli la Sucevei, pentru activităţile culturale este propusă suma de 1,25 de milioane de lei. Totodată, în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82 din 2001, privind acordarea unor forme de sprijin pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute în România, la bisericile din municipiul Suceava ar fi posibil să ajungă 5 milioane de lei. Potrivit Regulamentului, finanţările nerambursabile acordate se vor utiliza pentru programele şi proiectele de interes public local iniţiate şi organizate de către persoane fizice  şi persoane juridice de drept public şi de drept privat fără scop patrimonial, cu domiciliul sau cu sediul în municipiul Suceava, banii fiind acordaţi în completarea veniturilor proprii şi a celor primite sub formă de donaţii şi de sponsorizări. Finanţările nerambursabile trebuie însoţite, din partea beneficiarului, de o contribuţie de minim 10% din valoarea totală a proiectului. Nu se acordă finanţării nerambursabile pentru activităţi care presupun dezvoltarea infrastructurii solicitantului, cu excepţia cazului în care aceasta din urmă reprezintă o componentă indispensabilă proiectului. Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, o comisie specială fiind constituită în acest sens.                 

Aproape jumătate din tichetele de masă caldă nu au fost folosite     

>Cardurile au fost refuzate pur şi simplu, unii beneficiari decedaseră până la stabilirea dreptului, alţii erau cazaţi în căminul de bătrâni sau îşi schimbaseră domiciliul 

În municipiul Suceava, tichetele speciale pe suport electronic pentru masa caldă au avut un grad puţin satisfăcător de utilizare.

Potrivit unei informări pe anul 2021, Direcţia de Asistenţă Socială, prin serviciile de specialitate, a recepţionat 196 de asemrnea carduri, dintre care doar 106 au fost distribuite pensionarilor îndreptăţiţi, iar 3 către persoanele fără adăpost. Conform sursei citate, din totalul primit, 34 de carduri au fost returnate, unele fiind refuzate pur şi simplu, iar altele pe motiv de schimbare a domiciliului sau de vânzare a locuinţei de către beneficiarii în cauză. De asemenea, alte 34 de persoane au fost declarate neeligibile. Între acestea din urmă, 26 beneficiau atât de indemnizaţie de handicap, cât şi de pensie socială, 4 decedaseră până la stabilirea dreptului, 3 erau cazate la căminul de bătrâni  „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar o persoană fără adăpost nu a putut fi identificată. Potrivit Direcţiei de Asistenţă Socială, deoarece beneficiarii suceveni şi-au schimbat domiciliul, 19 tichete speciale pe suport electronic au fost predate altor unităţi administrativ-teritoriale, respectiv către primăriile din Şcheia, Moara, Todireşti şi Grăniceşti. Tichetele speciale pe suport electronic pentru masă caldă au fost acordate în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 116 din 2020, acestea fiind finanţate din Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane (FAEDP), în cadrul Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD). În categoria beneficiarilor au fost cuprinşi pensionarii în vârstă de peste 75 de ani-beneficiari ai indemnizaţiei sociale de 800 de lei pe lună, precum şi persoanele fără adăpost.  

Faţă de sezonul rece anterior

Numărul sucevenilor care au nevoie de ajutor la încălzirea locuinţei  este mai mult decât triplu

>Creşterea este de 33,3%, cei mai mulţi beneficiari fiind la energia termică (847) şi la gaze naturale (529)

>Dacă în urmă cu un sezon fuseseră respinse 15 cereri, acum numărul respingerilor a ajuns la 101  

Numărul locuitorilor municipiului Suceava care au apelat la ajutorul pentru încălzirea locuinţei este creştere explozivă faţă de iarna anterioară. Întocmită de Direcţia de Asistenţă Socială, statistica acordărilor la nivelul lunii decembrie 2021 relevă că numărul beneficiarilor prevederilor Legii nr. 226 din 2021 privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie a crescut faţă de debutul sezonului rece anterior de la 457 la 1.522, respectiv cu 1.065 a numărului solicitanţilor, ceea ce reprezintă mai mult decât o triplare (+33,3%). Un salt remarcabil al sucevenilor care cer ajutor pentru încălzirea locuinţei s-a consemnat la posesorii de centrale pe gaze naturale, unul de la 87 la 529 de persoane, înregistrat fiind un plus de 442 de acordări. La energia termică, creşterea este de la 318 la 847 de solicitanţi (+529), pentru lemne sporul este de la 49 la 130 (+81), în timp ce la energia electrică numărul de cereri a crescut de la 3 la 16 (+13). Dacă în urmă cu un sezon fuseseră respinse 15 cereri, acum numărul respingerilor a ajuns la 101. În baza Legii nr. 226 din 16 septembrie privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, sprijin financiar la încălzirea locuinţei, de 100% din valoarea de referinţă, se acordă familiilor cu venitul pe membru de 200 de lei. Acesta  este de 90% pentru venituri cuprinse între 200,1 lei şi 320 de lei; 80% pentru cele de la 320,1 de lei la 440 de lei; 70% pentru cele variind între 440,1 de lei şi 560 de lei; 60% în cazul veniturilor pe membru între 560,1 de lei şi 680 de lei; 50% pentru venituri realizate de la 680,1 de lei la 920 de lei; 40% pentru cele care sunt cuprinse între 920,1 de lei şi 1.040 de lei; 30% la venituri de 1.040,1 de lei şi 1.160 de lei; 20% la venituri de 1.160,1 de lei până la 1.280 de lei şi, în sfârşit, de 10% pentru venituri nete pe membru de familie ajutorul variind între 1280,1 de lei şi 1. 386 de lei. În cazul persoanelor singure, care  realizează venituri cuprinse între 1.280 de lei şi 2.053 de lei, compensaţia este de 10% din valoarea de referinţă.    

Sisteme de detecţie şi avertizare la efracţie de peste 140.000 de lei la adăpostul de câini din Lunca Sucevei

>Printre altele, acestea ar oferi protecţie împotriva atacului armat, luării de ostatici, ameninţării cu bombă şi incendiilor provocate

La adăpostul pentru câinii fără stăpân la municipiului Suceava vor fi instalate sisteme de detecţie, avertizare la efracţie şi de supraveghere video. Aşa prevede un proiect de hotărâre de Consiliu Local, conform căruia echipamentele respective având menirea de asigura protejarea bunurilor materiale, a lucrătorilor, voluntarilor, colaboratorilor şi vizitatorilor, în caz de nevoie toţi aceştia putând alerta personalul de pază cu ajutorul butoanelor de panică.  De asemenea, urmărite sunt reducerea „probabilităţii desfăşurării de acte de vandalism, furt şi distrugere” şi controlarea accesului în zona de depozitare a medicamentelor şi materialelor medicale folosite la tratarea animalelor. În prezent, adăpostul câinii fără stăpân nu dispune de sisteme electronice proprii de securitate, în cazuri izolate fiind montate camere video de către firmele care au asigurat pază cu „personal uman”, însă acestea, aparţinându-le, au fost deconectate în momentul finalizării perioadelor contractuale. Potrivit sursei citate valoarea investiţiei în echipamentele cu pricina se ridică la 141.915 de lei, durata lucrărilor fiind de 12 luni. „În raport cu particularităţile obiectivului, precum şi cu posibilităţile de atac asupra acestuia, au fost anticipate ca evenimente nedorite, cauzatoare de prejudiciu, următoarele fapte: acces neautorizat (efracţie, furt), atac armat în scop de jaf, luare de ostatici, agresare fizică, folosirea de dispozitive explozive şi ameninţare cu bombă, incendii porvocate sau accidentale” se reliefează în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre care va fi dezbătut în şedinţa de joi a deliberativului local sucevean. Adăpostul de câini fără stăpân se află pe strada  „Energeticianului” şi este administrat şi coordonat de Serviciul  „Ecologizare şi gestionare câini fără stăpân” al Primăriei municipiului Suceava.

 În bugetul pe 2022

Primăria Suceava, subvenţii la nivel minim pentru diferenţa de tarif la gigacalorie

>„Sperăm să o putem duce aşa până la capătul iernii, consumând numai biomasă” spune primarul Ion Lungu, pe fondul scumpirii gazelor naturale

>În proiectul bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an, investiţii şi reparaţiile din învăţământ sunt de două ori mai mari faţă de anul 2021  

Cheltuielile cu „Transporturile” vor fi pe primul loc în topul alocărilor din vistieria municipiului Suceava pentru anul 2022. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, în proiectul bugetului reşedinţei de judeţ, întreţinerea, reparaţiile şi investiţiile în infrastructura rutieră, precum şi subvenţiile pentru transportul de călători în comun fiind creditate cu 23,94% din total. Pe poziţia a doua vine „Învăţământul”, cu 14,05%, însă suma alocată pentru reparaţii, întreţinere şi investiţii nu este deloc una în scădere faţă de anii anteriori, ci chiar se va dubla. „Chiar şi unii consilieri locali spuneau că avem la învăţământ buget mai mic decât în anii trecuţi. Lucru care nu este adevărat, deoarece, dacă ne referim strict la investiţii şi reparaţii avem buget dublu faţă de anul trecut. Dar de 2 ani de zile încoace, banii pentru salariile din învăţământ nu mai trec prin bugetul local, ci vin de la Ministerul Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar. Nu mai este ca înainte, când ponderea cheltuielilor pentru învăţământ era de 30% din bugetul local. Comparativ cu anul trecut, bugetul la capitolul de reparaţii şi investiţii este de două ori mai mare” a precizat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Pentru „Cultură, recreere şi domeniu public” în 2022 se alocă 13,54% din buget, pentru „Locuinţe şi dezvoltare socială”-12,72%; „Protecţia mediului”-9,93%, pe această parte cea mai mare parte fiind cheltuielile cu salubritatea.  „Autorităţile executive” au rezervate 6,56% din buget, cu „Asistenţa socială” se va cheltui 5,93% din total, iar cu „Combustibilii şi energia”-4,71%. În ceea ce priveşte acest ultim capitol, şeful municipalităţii arată că în acest sezon cheltuielile în domeniu sunt mult mai mici. Aceasta ca urmare a scăderii cotei de TVA aplicată energiei termice, Primăria achitând diferenţe de tarif mai mici la gigacalorie. De asemenea, în centrala Bioenergy este folosită biomasa şi nu gazele naturale. „Iată că, dacă altădată, erau în top, anul acesta avem cheltuieli mai mici cu combustibilii şi energia. Sperăm să o putem duce aşa până la capătul iernii, consumând numai biomasă. Curtea este plină cu biomasă, şi este bine să nu consumăm gaze naturale, să crească preţurile la gigacalorie şi, implicit, subvenţia pe care trebuie să o plătească Primăria”  a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În bugetul municipiului Suceava, la cheltuieli mai sunt trecute „Ordinea publică”, cu 2,55%, „Sănătatea”-1,49%, „Acţiunile economice”-1,75%, „Evidenţa persoanelor”-1,46%, „Datoria publică”-0,87% şi „Alte acţiuni”, cu 0,50%. 

Municipiul Suceava are 19 milioane de lei pentru cofinanţarea proiectelor POR şi PNRR   

>„Sperăm ca în acest an să depunem cât mai multe proiecte. Nu este o iluzie, sunt fonduri pe care le putem atrage” subliniază primarul Ion Lungu

Primăria Suceava dispune deja de resursele financiare necesare cofinanţării proiectelor europene din noua programare 2021-2027, cât şi celor aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Declaraţia aparţine lui Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, conform căruia dintr-un credit contractat anterior de autorităţile locale sucevene la dispoziţiei mai sunt aproximativ 19 milioane de lei. „Avem cofinanţări din credit pentru proiecte europene. Nu este niciun fel de problemă, disponibile aproape 19 milioane de lei, toate condiţiile sunt îndeplinite şi trebuie să ne mişcăm repede, să depunem proiectele şi să colaborăm strâns cu cei de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Est, cu ministerul Dezvoltării, dar şi cu Ministerul Energiei, pe de altă parte, cel care gestionează   Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”  reliefează şeful executivului municipal sucevean. Primarul Ion Lungu spune că autorităţile centrale responsabile sunt în întârziere cu procedurile necesare, subliniind că a primit asigurări de la Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării, că apelurile de proiecte vor lansate începând cu luna aprilie 2022. „Sperăm să se semneze, în primul rând pe partea de POR, la nivel naţional, acordul de finanţare, astfel încât să putem demara efectiv aceste proiecte. La fel şi pe partea de PNRR. Am văzut că domnul Czeke Atilla, ministrul Dezvoltării, a declarat că, din luna aprilie, vor lansate apeluri şi vor putea fi depuse proiecte” evidenţiază edilul-şef sucevean. Primăria Suceava are un portofoliu de proiecte de 100 de milioane de euro, dintre care 87 de milioane de euro aferente POR 2021-2027, iar 13 milioane de euro în cadrul PNRR. „Cu încrederea că şi lucrurile la nivel naţional se vor mişca mai operativ, sperăm ca în acest an să depunem cât mai multe proiecte pe fonduri europene. Nu este o iluzie, sunt fonduri pe care le putem atrage” evidenţiază Ion Lungu, primarul Sucevei.  

Cheltuieli de peste 13% mai mari cu funcţionarea Primăriei Suceava, din cauza creşterii facturilor la  energie electrică şi gaze naturale

>„Avem negocieri cu cei de la E-on care vin cu nişte preţuri foarte mari, în creştere de aproape trei ori, respectiv de peste două ori faţă de noiembrie 2021” declară primarul Ion Lungu

Proiectul bugetului municipiului Suceava pentru anul 2022 este în faza finală, şedinţa Consiliului Local pentru dezbaterea şi aprobarea  acestuia fiind programată pentru 27 ianuarie. Primarul Ion Lungu anunţă că, „în linii mari” bugetul este asemănător celui din 2021. Astfel, programul de venituri şi cheltuieli pentru acest an este 538,870 de milioane de lei, în raport cu 525,428 de milioane de lei în anul precedent, creşterea fiind una de 2,5%. În 2022, secţiunea de funcţionare a bugetului Sucevei are rezervată o sumă mai mare, respectiv una de 301,257 de milioane de lei, adică 56,84%n din total, salt cauzat de creşterea costurilor cu energia electrică şi gazele naturale. Potrivit lui Lungu, în comparaţia cu noiembrie 2021, E-on a notificat către Primărie creşteri de 273% la energia electrică şi de 224% la gaze naturale. „Avem negocieri cu cei de la E-on care vin cu nişte preţuri foarte mari, în creştere de aproape trei ori, respectiv de peste două ori. O mare influenţă în buget o reprezintă şi aceste majorări de preţ. Sigur, trebuie să vedem cum pot fi limitate aceste plafoane, aceste cheltuieli, inclusiv cele pentru şcoli” a  subliniat şeful executivului local. Secţiunea dezvoltare a bugetului este creditată cu 230,613 milioane de lei, adică la 43,16% faţă de anul 2021, investiţiile fiind mai mici, în primul rând ca urmare a întârzierii procedurilor pentru aprobarea finanţărilor din proiectele europene. În 2022, bugetul aferent secţiunii de funcţionare este mai mare cu 13,23%, ăn tim ce la secţiunea dezvoltare se înregistrează o diminuare de 11,53%. „Chiar şi în aceste condiţii, rămâne un buget la dezvoltării, cu o sumă importantă şi cu proiecte destul de multe. În măsura în care se vor debloca lucrurile la Bucureşti, la Comisia Europeană, şi vor fi promovate proiectele europene, acestea vor fi prinse în buget” a reliefat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 

Faţă de 2021

Dări cu 17 la sută mai consistente a adunat Primăria Suceava până la jumătatea lui ianuarie     

> Persoanele fizice au plătit cu 16,03% mai mult, iar persoanele juridice cu 26,22% în plus

Pe 15 ianuarie 2022, în comparaţie cu aceeaşi dată din anul trecut, încasările din taxele şi impozitele datorate bugetului local al municipiului Suceava sunt cu 17,25% mai mari. Edilul-şef Ion Lungu informează că, până la jumătatea lunii ianuarie, intrările în vistieria municipală au fost de 2,38 de milioane de lei, faţă de 2,03 milioane de lei în perioada de referinţă din 2021, ceea ce, în opinia primarului Ion Lungu „este un lucru îmbucurător”. Persoanele fizice au plătit cu 16,03% mai mult, iar persoanele juridice cu 26,22% în plus. Impozitele pe proprietate, respectiv cele pe clădiri, terenuri şi autoturisme au fost cu 8,9% mai mari în cazul persoanelor fizice şi au crescut cu 2,6% în cazul persoanelor juridice. „Sperăm să încasăm cât mai mult până pe data de 31 martie, până când cetăţenii beneficiază de acea bonificaţie de 10%. Mulţumim celor care vin să plătească şi ne cerem scuze că este aglomeraţie. Asta este realitatea! Trebuie să respectăm regulile din pandemie” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, menţionând că, totuşi, în comparaţie cu 2021, în această perioadă au plătit on line cu peste 40% mai mulţi contribuabili, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice.  

Pe POR şi PNRR

Primăria Suceava: proiecte de 100 milioane de euro pentru perioada 2021-2027

>„Sperăm să se semneze la nivel naţional acordul de finanţare cu Uniunea Europeană pe POR, să demarăm efectiv aceste proiecte” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei

Primăria municipiului Suceava pregăteşte proiecte cu finanţare din fonduri europene nerambrusabile în valoare de aproximativ 100 milioane euro. Primarul Ion Lungu a declarat că, în primul rând, este vorba despre 87 de milioane de euro de accesat prin Programul Operațional Regional (POR) 2021-2027, derulat prin Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, la nivelul Zonei Urbane Funcţionale (ZUF) Suceava. Astfel, 42,5 milioane de euro sunt pe Prioritatea 4-„O regiune cu o mobilitate urbană mai durabilă”; 16,5 milioane de euro pe Prioritatea 7-„O regiune mai atractivă”; 16,3 milioane de euro pe Prioritatea 3-„O regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul”; 10,2 milioane de euro, „Prioritatea 6-O regiune educată”; 1,5 milioane de euro, „Prioritatea 2-O regiune mai digitalizată”. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale sucevene au în plan atragerea a 13 milioane de euro prin Planul Național de Redresare şi Reziliența (PNRR), în cadrul „Componentei” 10” şi „Componentei 5” ale acestuia. Ion Lungu accentuează că, pentru sumele menţionate mai sus, în curs de pregătire sunt de 25 proiecte. Drept urmare, în faza de elaborare a documentaţiilor de finanţare sunt proiectele de mobilitate urbană; transport metropolitan; parc fotovoltaic; reabilitare a reţelelor termice; eficienţă energetică în unităţile de învăţământ (8 proiecte); modernizare a infrastructurii educaţionale (8 proiecte); locuinţe sociale; reabilitarea Curţii Domneşti; digitalizare administraţiei publice (2 proiecte), cât şi cel pentru înfiinţarea parcului ştiinţific şi tehnologic. În diferite faze de realizare sunt documentaţii strategice Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU), care este la avizare la Mediu; Planul de Mobilitate Urbană Durabilă(PMUD), care este în lucru, dar şi Planul de Acţiune privind Energia Durabilă (PAED), finalizat şi recepţionat. „Sperăm să se semneze la nivel naţional acordul de finanţare cu Uniunea Europeană pe POR, să demarăm efectiv aceste proiecte” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 

În judeţul Suceava

Cea mai mare pensie, una de 33,000 de lei, este încasată de un fost magistrat   

>Un sfert dintre pensionarii suceveni sunt beneficiari de indemnizaţia minimă socială

>1.058 de suceveni (0,75%) încasau pensii de peste 5.000 de lei, iar 165 aveau pensii de serviciu

În evidenţele Casei Judeţene de Pensii Suceava erau 35.000 de beneficiari ai pensiei minime, cea de 800 de lei, valoare valabilă înainte de aplicarea prevederilor legale privind majorările operate de la 1 ianuarie 2022. În această categorie se încadrau aproape 25% din totalul pensionarilor, la sfârşitul anului trecut alţi 15.000 de suceveni vârstnici încasând între 800  de lei şi 1.000 de lei pe lună. Potrivit CJP, aproximativ 34.000 pensionari aveau pensii variind între 1.000 şi 1.500 de lei lunar; peste 26.000 primeau între 1.500 şi 2.000 de lei; circa 27.000 încasau între 2.000 şi 5.000 de lei, iar 1.058 de suceveni (0,75%) încasau pensii de peste 5.000 de lei. În judeţul Suceava 165 de persoane încasează pensii de serviciu. Pe 31 decembrie 2021, cea mai mică pensie de serviciu în plată era cea de 1.739 de lei, beneficiar fiind un fost grefier. Cea mai mare pensie dintre cele de serviciu se ridica la 33.000 de lei, îndreptăţitul fiind un fost magistrat. Reamintim că, începând cu 1 ianuarie 2022, pensia minimă sau indemnizaţia socială pentru pensionari s-a majorat de la 800 de lei la 1.000 de lei pe lună. De asemenea, valoarea punctului de pensie a crescut la 1.586 de lei, iar indicele de corecţie utilizat pentru determinarea cuantumului pensiei este de 1,41. Casa Judeţeană de Pensii Suceava avea, la 31 decembrie 2021, 156.000 de pensii de „contributivitate”, la un număr de aproximativ 143.000 de pensionari, instituţia plasându-se, din acest punct de vedere, pe locul al şaptelea în ţară.   

 Pregătirea populaţiei pentru situaţiile criză, abordată de primarul Ion Lungu la întâlnirea cu CIMIC

>„Am mulţumit reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale pentru sprijinul acordat oraşului nostru în gestionarea pandemiei de coronavirus din primăvara anului 2020” informează edilul-şef sucevean

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a avut, ieri, o întâlnire cu reprezentanţii Batalionului Cooperare Civilă Militară (CIMIC) București. Edilul-şef sucevean spune că, în cadrul întrunirii, abordate au fost probleme legate de identificarea existenţei unor planuri de colaborare în domeniul cooperării instituționale, cât şi de pregătire a populaţiei pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi de criză. Totodată, discuţii s-au purtat pe marginea asigurării asistenţei medicale de urgenţă a populaţiei; asigurarea rezilienţei în situaţii de criză, dar şi în legătură cu acţiunile privind imigranţii, persoanele evacuate sau dislocate. Totodată, conform lui Lungu, cu acest prilej s-au stabilit punctele de reper pentru viitoare activităţi de cooperare şi coordonare. Şeful municipalităţii sucevene a mulţumit reprezentanţilor Ministerului Apărării pentru sprijinul acordat în gestionarea pandemiei de coronavirus în primăvara anului 2020, dar şi pentru ajutoarele pe care, în perioada de carantină, le-au distribuit către o parte din persoanele vulnerabile din municipiul Suceava. La discuţii a asistat şi colonelul Mugurel Anton, comandantul Centrului Militar Judeţean Suceava. „Am mulţumit reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale pentru sprijinul acordat oraşului nostru în gestionarea pandemiei de coronavirus din primăvara anului 2020. Respect Armatei Române!” a subliniat  Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 

Din Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean

De 25 de ori mai puţin faţă de solicitări primesc primăriile sucevene înaintea fundamentării şi aprobării bugetelor locale

>„Sperăm ca pe parcursul anului să mai avem posibilitatea să alocăm resurse, să mai facem rectificări pozitive” declară Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean

 >Important este că, încă de la început de an, rezolvată a fost problema achitării ratelor şi dobânzilor la creditul din Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”

Primăriile din judeţul Suceava pot să-şi definitiveze proiectele bugetelor locale pentru anul 2022. Aceasta după ce, în şedinţă de îndată, legislativul judeţean a aprobat repartizarea către unităţile administrativ-teritoriale a sumei de 32,994 de milioane de lei reprezentând Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean. Din partea unităţilor administrativ-teritoriale au venit cereri centralizate totalizând aproximativ 860 de milioane de lei, sumă de 25,7 ori mai mare decât cea de repartizat prin votul aleşilor judeţeni. „Nu de aici este forţa finanţării unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Suceava, dar sperăm ca pe parcursul anului să mai avem posibilitatea să alocăm resurse, să mai facem rectificări pozitive. Important este să dăm drumul primăriilor să-şi facă bugetele locale” a explicat Gheorghe Fltur, preşedintele Consiliului Judeţean. Şeful administrativului judeţean spune că solicitările au fost analizate cu „maximă atenţie”, tocmai pentru ca repartizările să fie relativ egale valoric. Astfel, municipiul Suceava a primit 1,59 de milioane de lei, iar Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc câte 1,3 milioane de lei. Oraşele s-a ales cu câte 500.000 de lei, cu excepţia a Gura Humorului şi Siret, către care s-au îndreptat câte 1,1 milioane de lei. Înspre comunele judeţului Suceava a fost orientată câte o sumă de 200.000 de lei. „Cred că am dat şi dăm dovadă de echilibru. Toată lumea primeşte de la Consiliul Judeţean, în limita posibilităţilor, sume care să ajute primăriile să-şi completeze veniturile pe care le au”, a subliniat şeful executivului judeţean, menţionând că bugetul Consiliului Judeţean ar putea fi aprobat pe 31 ianuarie. Pe de altă parte, Flutur a evidenţiat că încă de la început de an a fost rezolvată problema achitării ratelor şi dobânzilor aferente creditului din Proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. „Sunt bucuros că anual acesta nu vor fi presiuni suplimentare pentru primăriile care sunt în Programul <Utilităţi şi mediu>. Din fericire, noi am rezolvat această problemă, pentru acest an” a reliefat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. În perioada următoare, discuţii vor fi purtate cu toate primăriile din judeţ în vederea stabilirii priorităţilor şi proiectelor de dezvoltare pentru anul 2022.  

 

În ultima lună anului 2021

Inspectorii de muncă au depistat 10 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată

>Şapte angajatori au fost sancționați, valoarea amenzilor aplicate fiind de 40.000 de lei

În ultima lună a anului 2021, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au făcut 217 de controale, dintre care 183 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 34 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că, în urma deficienţelor constatate, aplicate au fost 76 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 108.000 de lei. În domeniul relaţiilor de muncă, desfăşurate au fost 183 de controale, aplicate fiind amenzi de 91.000 de lei. Inspectorii de muncă suceveni au depistat 10 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care una al cărui contract individual de muncă nu fusese transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu până în ziua anterioară începerii activităţii; o persoană care lucra în afara programului stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parțial, precum şi 8 persoane prezente la serviciu fără contract individual de muncă.

Pentru muncă nedeclarată, au fost sancționați 7 angajatori, valoarea amenzilor aplicate fiind de 40.000 de lei. Pe lângă acestea, în timpul verificărilor s-au mai constatat nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, neţinerea evidenţei orelor prestate de către fiecare salariat, şi neacordarea concediilor de odihnă şi a repausul săptămânal. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, cele 34 de acţiuni de control s-au concretizat cu 22 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor date ridicându-se la 17.000 de lei. Conform lui Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, principalele nereguli constau în aceea că nu s-au comunicat şi cercetat evenimentele produse; nu s-au menţinut echipamentele de muncă la un nivel tehnic corespunzător cerinţelor în vigoare, printr-o întreţinere adecvată şi nu s-a refăcut semnalizarea de securitate deteriorată. De asemenea, nu s-au întocmit, pentru toate activităţile desfăşurate, instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă, evaluările de risc şi planurile de prevenire şi protecţie şi, totodată, nu s-au implementat măsurile stabilite prin procesele verbale de control.

 

Focar de pestă într-o exploataţie cu 11 porci de la graniţa judeţelor Suceava, Botoşani şi Iaşi

>DSVSA cere primăriilor şi fondurilor de vânătoare să combată vulpile şi câinii sălbăticiţi, în zonă existând focare la mistreţi

>Gospodarilor li se recomandă să-şi îngrădească gospodăriile, astfel încât vectorii bolii să nu poată pătrunde în interior     

Autorităţile sanitare veterinare din judeţul Suceava au declarat focar de pestă porcină în localitatea Probota din oraşul Dolhasca. Dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava, spune că în exploataţie existau 11 animale, 4 dintre acestea murind până la sosirea medicilor veterinari anunţaţi de către crescătorul cu pricina. Probele supuse analizelor au confirmat prezenţa virusului pestei porcine africane. Deoarece prezentau semne clinice, ucise au fost şi celelalte 7 suine, cadavrele acestora fiind dirijate înspre neutralizare prin incinerare. Şeful DSVSA spune că în zonă, atât în judeţul Suceava, cât şi în judeţele Botoşani şi Iaşi sunt în evoluţie focare în evoluţie la mistreţi. Exploataţia de porcine afectată se afla la circa 300 de metri de pădure, sursa probabilă de provenienţă a virusului fiind câinii sălbăticiţi sau vulpile. „S-au neutralizat cadavrele, s-a făcut dezinfecţie la faţa locului, s-a instituit zonă de protecţie pe o rază de 3 km şi zonă de protecţie pe 10 km în jurul focarului. Urmează ca, în zilele acestea, să se mai revină cu dezinfecţie la ferma în cauză” precizează dr. Voloşeniuc. Crescătorul va fi despăgubit financiar pentru cele 7 porcine crotaliate şi ucise, celelalte fiind purcei neînregistraţi sau care au murit înaintea anunţării medicilor veterinari. DSVSA a convocat comitetul local pentru combaterea bolilor, prilej cu care unităţilor administrativ-teritoriale şi fondurilor de vânătoare din zonă li se va cere să dispună măsuri de eliminarea câinilor sălbăticiţi şi a vulpilor. „Gospodarilor din zonă le recomandăm ca, pe cât posibil, să ţină porcii închişi, să-şi îngrădească gospodăriile, să-şi consolideze gardurile, astfel încât câinii sălbăticiţi şi vulpile, care sunt vectori ai bolii, nu poată pătrunde în interior” a punctat dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţă Alimentelor Suceava. Reamintim că, la sfârşitul anului 2021, DSVSA anunţa că închisese toate focarele de pestă porcină africană la porcul domestic. Este vorba despre cele apărute începând cu luna octombrie în municipiul Fălticeni (2), comuna Horodniceni (2) şi în comuna Păltinoasa (1), Suceava fiind printre  cele cinci judeţe din ţară care nu aveau focare în evoluţie.  

 Judeţul Suceava, cădere dramatică în topul ocupării forţei de muncă  

>Dacă în noiembrie 2020 Suceava era pe locul la patrulea în ţară, cu 8.679 de încadrări,  după 1 an judeţul  a coborât pănă pe poziţia nouăsprezecea, cu doar 4.900 de angajări 

Ca urmare a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării, în primele unsprezece luni ale anului 2021 în România au fost încadrate în muncă 211.751 de persoane. Un clasament al al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), referitor la judeţele cu cele mai multe persoane angajate, reliefează că Timiș ocupă primul loc, cu 16.864 de angajări, urmat Bucureşti, cu 13.364 şi Buzău, cu 9.379. Potrivit ANOFM, prin servicii de mediere a muncii au fost ocupate în Suceava au fost ocupate 4.900 de persoane, judeţul nostru situându-se, din acest punct de vedere, pe poziţia a nouăsprezecea la nivel naţional. Căderea în clasament este una dramatică, în cele dintâi 11 luni ale anului 2020, în judeţul Suceava reuşind să se angajeze, prin aceleaşi măsuri, 8.679 de persoane. La acel moment, Suceava se afla pe locul patrulea în topul amintit, urmat fiind de judeţele Dolj, cu 8.570 de persoane ocupate şi Buzău, cu 8.232 de angajaţi. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est judeţul Suceava este pe locul al cincilea, depăşit fiind la numărul de încadrări de Neamţ (8.973), Iaşi (7.269), Botoşani (5.257) şi Bacău (5.399).  În intervalul 1 inuarie-30 noiembrie 2021, în măsuri de active de stimulare a ocupării forţei de muncă au fost cuprinşi 15.773 de suceveni, dintre care 5.084 în servicii de mediere a locurilor de muncă  vacante, iar 10.725 în servicii de informare şi consiliere profesională. Din totalul persoanelor beneficiare, 5.095  au fost din mediul urban, iar 10.678 din mediul rural. Prin măsurile în cauză au trecut 9.362 de şomeri neindemnizaţi, 6.206 de şomeri indemnizaţi şi doar 202 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. În total, 4.127 au fost tineri în vârstă de sub 25 de ani; 2.327 de suceveni cu vârsta între 25 şi 35 de ani; 2.949 de persoane între 35 şi 45 de ani; 6.370 de persoane de peste 45 de ani şi 1.940 de persoane cu vârsta mai mare de 55 de ani. 

 

Din bugetul judeţului Suceava

Aproape 750.000 de lei, bani gratis pentru asistenţă socială, cultură şi activităţi de tineret 

>În 2020, din cauza situaţiei epidemiologice COVID-19, procedura de evaluare şi selecţie a proiectelor pentru finanţare nerambursabilă a fost anulată

În anul 2021, Consiliul Judeţean a reuşit să acorde finanţări nerambursabile, proiecte depunând persoanele fizice şi persoane juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile din judeţul Suceava. Banii au provenit din fonduri proprii prevăzute în bugetul propriu, destinate fiind activităţilor nonprofit de interes judeţean, în conformitate cu Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice. În baza a două hotărâri a deliberativului judeţean, aprobată în acest sens a fost suma de 970.000 de lei, pentru asistenţă socială, programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, precum şi pentru activităţi culturale.  În anul 2021, au fost organizate două sesiuni de finanţare din fonduri publice. Depuse au fost 33 de cereri de finanţare, în urma procedurii de atribuire fiind semnate 27 de contracte de finanţare, cu valoarea totală de 758.000 de lei. Conform unei informări a Consiliului Judeţean, cheltuită a fost suma de 749.040 de lei, dintre care 349.655 de lei pentru asistenţă  socială, 223.500 de lei pentru programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, iar 175.885 de lei pentru activităţi de tineret. La începutul anului 2020, cu destinaţia acordării a finanţărilor nerambursabile, Consiliul Judeţean Suceava a prins iniţial în buget 2,32 de milioane de lei. Însă, pe 13 aprilie, executivul judeţean anunţa anularea procedurii de evaluare şi selecţie a proiectelor depuse. Măsura survenea instituirii stării de urgenţă pentru prevenirea răspândirii COVID-19, cât şi situaţiei epidemiologice de la acea dată. De suferit au avut programe adresate unităţilor de cult aparţinând cultelor religioase; proiecte din domeniul „Sănătate”; acţiunile şi programele sportive; programele, proiectele şi acţiunile din domeniul cultural, precum şi activităţile de tineret. Ulterior, prin rectificarea bugetului de către legislativ judeţean, suma a ajuns la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, susţinând cheltuielile specifice crizei de sănătate publică. 

 

Periplu al primarului Ion Lungu pe la ministerele din Capitală

>„Au fost întâlniri utile şi sunt convins că o parte dintre problemele discutate îşi vor găsi rezolvarea în perioada următoare” susţine şeful municipalităţii sucevene

În cele două zile cât a fost în Bucureşti, Ion Lungu a avut  discuţii cu Virgil Popescu ministrul Energiei. Acestea s-au axat pe proiectele de reabilitare a reţelelor de trasport şi dsitrbuire a energiei termice promovate de Primăria Suceava prin ministerul amintit. Totodată, abordate au fost probleme legate reglementarea activităţii de funcţionare pe biomasă a societăţii comerciale Bioenergy,

„în aşa fel încât biomasa să fie definită drept combustibil, să beneficieze de aceleaşi facilităţi ca în cazul combustibililor fosili”. La Ministerul Dezvoltării, Lungu  depus o nouă listă de 7 blocuri de locuinţe care ar urma să intre în reabilitare termică începând din 2023. Acestea pe lângă cele aprobate în 2020 şi care sunt finanţate din acest an, fiind vorba, în total, de 16   blocuri cu 696 de apartamente supuse intervenţiilor de creştere a eficienţei energetice. La Compania Naţională  de Investiţii (CNI) reiterată a fost problema licitaţiilor pentru Sala Polivalentă şi Baza sportive tip I (terenul de fotbal pentru antrenament) şi obţinerea aprobării pentru construirea unui alt stadion de dimensiuni mari. Şeful municipalităţii sucevene spune că licitația pentru Sala Polivalentă este în procedură de finalizare. contractul pentru proiectare şi execuția Baza sportivă tip I fiind semnat cu câştigătorul licitaţiei, respectiv cu firma Hentza Bussines din Ilfov. În ceea ce priveşte construirea  noului stadion, municipiul Suceava este suntem prins în Lista sinteză actualizată a subporgramului de Complexuri sportive.  „Au fost întâlniri utile şi sunt convins că o parte dintre problemele discutate îşi vor găsi rezolvarea în perioada următoare” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

 

 Primarul  Lungu a propus ministrului Daniel Cadariu ca legislaţia din turism să fie „simplă şi funcţională”

>Una dintre priorităţile din 2022 ale autorităţilor locale o reprezintă întocmirea noii strategii de turism şi realizarea organizaţiei de management al destinaţiilor

Timp de două zile, Ion Lungu, primarul Sucevei, a fost prezent în Bucureşti, unde a pus pe tapet o „serie de probleme prioritare” ale municipiului reşedinţă de judeţ. Edilu-şef informează că, pentru început a luat parte, la invitaţia ministrului Daniel Cadariu, la o întâlnire ţinută la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, prilej cu care au fost abordate teme legate de turism, respectiv cele referitoare la organizaţiile de management al destinaţiilor şi la polurile de dezvoltare turistică. În calitate de vicepreşedinte, Lungu a reprezentat Asociaţia Municipiilor din România (AMR), participanţii fiind responsabili ai tuturor structurile asociative din turism, consiliilor judeţene şi Asociaţiei Oraşelor şi Comunelor din România. Nu au lipsit oficiali ai ministerelor, dar şi ai agenţiilor de dezvoltare regională. „Au fost discuţii constructive şi s-au propus soluţii pentru a fi prinse în noua Lege a turismului la care se lucrează” subliniază primarul Sucevei. Potrivit lui Lungu, una dintre priorităţile din 2022 ale autorităţilor locale o reprezintă întocmirea noii strategii de turism a capitalei de judeţ, cât şi realizarea organizaţiei de management al destinaţiilor la nivelul municipiului. În acest sens, Lungu a propus, ministrului Daniel Cadariu, ca legislaţia în domeniul turismului să fie „simplă şi funcţională, cu modele preluate din ţări unde turismul are o importantă contribuţie in PIB”. „Nu trebuie să redescoperim apa caldă, ci să luăm chiar din ţară exemple de bune practică care funcţionează pe modelul organizaţiilor de management al destinaţiilor. Vom sta, în continuare, în contact cu Ministerul Turismului, pentru realizarea şi implementarea unei noi strategii de turism in oraşul nostru” subliniază edilul-şef sucevean, adăugând că, „din păcate, prin PNRR este finanţată doar realizarea de OMD de nivel regional, nu şi de la cel local”.