Poluare cu ozon pe strada „Mărăşeşti” din Suceava

>De regulă, concentraţii mari se înregistrează primăvara şi vara, la orele după-amiezii, ca urmare a traficului rutier şi activităţilor industriale

>Ozonul format la sol poate genera probleme de sănătate vârstnicilor şi copiilor, precum şi persoanelor cu boli de plămâni, cum ar fi astmul

Depăşiri ale valorilor medii anuale ale concentraţiilor de ozon au fost înregistrate, în anul 2020, în judeţul Suceava. Aceasta potrivit Raportului privind starea mediului al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, în care se precizează că acest poluant este monitorizat în trei staţii din judeţ, mai puţin staţia SV3 Siret. Pe de altă parte - arată Raportul - întrucât staţia SV2 este una de tip industrial, „datele au status „incert”, nefiind relevante în ceea ce priveşte calitatea aerului”. „În anul 2020, doar în staţia SV1 s-au realizat capturi anuale de date mai mari de 75%, separat, vara şi, respectiv, iarna, fiind îndeplinit criteriul de agregare a datelor şi de calcul al mediilor anuale” se reliefează în analiza APM Suceava, în care se mai menţionează că, la staţia EM3, criteriul a fost îndeplinit doar pentru perioada de vară aprilie-septembrie, „media anuală nefiind, deci, relevantă”. Potrivit APM în 2020, valoarea medie anuală a concentraţiilor de ozon măsurată la SV 3 a fost de 50,4 de micrograme pe metrul cub, în timp ce, potrivit unor surse, concentraţia maximă admisă  este de 40,0 micrograme pe metru cub, (maximă momentană înregistrată timp de 20 de minute). Staţia automată de monitorizarea a calităţii aerului SV1, de tip „fond urban” este amplasată pe strada „Mărăşeşti”, în zona Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, iar staţia SV2, de tip „industrial” este plasată în cartierul „Cuza Vodă II”, în zona Grădiniţei nr. 12 „Ţăndărică”. Staţia SV3, de tip trafic, este amplasată în Sire,t pe strada „Alexandru cel Bun”, iar Staţia EM3, de tip „fond regional european”, se află în Poiana Stampei. Ozonul este un poluant secundar care se formează din precursori, precum oxizi de azot, compuşi organici volatili şi monodix de carbon. Aceştia provin atât din surse antropice, adică din arderea combustibililor, traficul rutier, activităţi industriale, cât şi din surse naturale, respectiv din compuşi emişi de plante şi sol, în principal izoprenul emis de păduri. Condiţiile meteorologice favorizatoare pentru formare a ozonului sunt durata şi intensitatea mare de strălucire a soarelui, cerul senin, lipsa precipitaţiilor, temperaturile ridicate şi inversiunile termice. De regulă, cele mai mari valori ale ozonului din atmosfera joasă se înregistrează primăvara şi vara, la orele după-amiezii, în anotimpul rece valorile fiind cele mai mici din an. O sursă naturală de ozon este reprezentată de mici cantităţi de ozon din stratosferă care migrează ocazional, în anumite condiţii meteorologice, către suprafaţa pământului. Ozonul format la nivelul solului poate genera probleme de sănătate vârstnicilor şi copii, precum şi persoanelor cu boli de plămâni, cum ar fi astmul.