În intervalul 2016-2020

Creştere de peste 5 ori a cantităţii de lemn mort din pădurile sucevene

>Judeţul Suceava are o medie de 25 de metri cubi la hectar, în Europa volumul total mediu de lemn uscat variind, în majoritatea ţărilor, între 5 şi 15 metri cubi hectar

>Deoarece termenele de extragere a doborâturilor de vânt şi a celor de zăpadă nu au fost respectate, aproape 60.000 de hectare de conifere au fost atacate de dăunători

Volumul de lemn mort din judeţul Suceava, atât cel pe picior, cât şi cel căzut, a crescut în ultimii 5 ani. Conform Raportului privind starea mediului în judeţul Suceava, în suprafaţa judeţeană împădurită, cantitatea totală de lemn mort a crescut de la aproape 5 metri cubi pe hectar în 2016, la aproximativ 25 de metri cubi pe hectar, în 2020. Aceasta în condiţiile în care „în pădurile europene creşterea cantităţii de lemn mort considerată o măsură potenţială pentru creşterea biodiversităţii”. „Existenţa lemnului mort în pădure îmbunătăţeşte balanţa ecologică şi explozia de paraziţi nu este posibilă” se reliefează în raportul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Potrivit sursei citate, percepţia asupra arborilor uscaţi s-a schimbat cercetărilor ştiinţifice privind rolul pozitiv al acestora, cu privire la habitatul faunei, circuitul nutrienţilor şi regenerarea naturală. În Europa, volumul total mediu de lemn mort, pe picior şi căzut este de 10 metri cubi pe hectar, variind, în majoritatea ţărilor, între 5 şi 15 metri cubi hectar. În schimb, în statele membre ale Uniunii Europene, valoarea medie de lemn mort este sub 9 metri cubi pe hectar. De cealaltă parte, de semnalat este faptul că, în ultimele decenii, răşinoasele din nordul Carpaţilor Orientali, dar mai ales cele din judeţul Suceava au fost puternic calamitate, sub acţiunea vântului şi zăpezii, înregistrându-se volume mari de doborâturi. Exploatarea şi valorificarea acestora din urmă s-a efectuat cu dificultate, deseori termenele stabilite pentru extragere fiind depăşite. În acelaşi timp, în parchetele cu pricina au rămas importante cantităţi de resturi de exploatare, condiţii favorizatoare înmulţirii în masă a insectelor de scoarţă, inclusiv pe fondul perioadelor cu secetă accentuată. „În felul acesta s-a ajuns la crearea unor focare periculoase de ipidae în arborele de molid” se arată în Raportul privind starea mediului în anul 2020 al Agenţiei pentru Protecţia Mediului. În judeţul Suceava, cea mai o suprafaţă afectată de paraziţi vegetali este cea de conifere, respectiv una aproximativ 10.158 de hectare, atacată de ipidae, la care se adaugă cea de circa 45.806 de hectare infestată cu Lymatria monacha, acestea fiind supse tratamentelor specifice.