01 martie 2021


 În 2020

Beneficii necuvenite de asistenţă socială de aproape 5 milioane de lei

  • Prin intersectarea bazelor de date, şi în urma punerii în debit a celor cu pricina, s-a reuşit recuperarea a 2,78 de milioane de lei
  • Peste 2.520 de suspiciuni i-au privit pe beneficiarii ajutorului social, iar 1.726 pe cei ai indemnizaţiei pentru creşterea copilului

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială Suceava acordă  o atenţie deosebită prevenirii fraudei practicate prin încasarea de beneficii familiale de acelaşi tip în două sau mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv monitorizării drepturilor stabilite pentru lucrătorii emigranţi. Aşa se evidenţiază într-o informare privind activitatea desfăşurată de instituţia suceveană în anul 2020, potrivit căreia, în ceea ce priveşte plăţile efectuate,
în sarcina celor care s-au dedat la o asemenea practică constituite au fost 169 de debite. Astfel, în anul trecut, valoare beneficiilor acordate în mod necuvenit în două sau mai multe state membre ale UE a însumat 420.374 lei, recuperat fiind un total de 337.007 lei. Conform sursei citate, un accent deosebit  s-a pus şi pe identificarea şi recuperarea debitelor constituite ca urmare a încasării de către beneficiari a unor drepturi necuvenite de asistenţă socială. Este vorba despre alocaţia de stat pentru copii; alocaţia pentru susţinerea familiei; indemnizaţia pentru creşterea copilului; stimulentul de inserţie, indemnizaţia lunară pentru concediul acomodare în vederea adopţiei; ajutorul social şi despre alocaţia de plasament. În cazul acestora, prejudiciul adus bugetului de stat prin efectuarea de plăţi necuvenite a fost de 4,91 milioane de lei, în urma punerii în debit a celor cu pricina reuşindu-se recuperarea a 2,78 de milioane de lei. Potrivit informării Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, debitele au fost constituite prin intersectarea bazelor de date a diverselor instituţii sucevene, operaţiune care a ridicat 1.726 de suspiciuni asupra beneficiarilor indemnizaţiei pentru creşterea copilului; 46 privind stimulentul de inserţie plătit concomitent cu concediu medical şi 1.184 referitoare la beneficiarii stimulentului de inserţie care nu au realizat venituri din salarii.  În 157 de cazuri s-au ivit suspiciuni de plată pentru destinatari decedaţi, 2.522 de îndoieli asupra legalităţii i-a privit pe beneficiarii venitului minim garantat, iar 2.182 i-au vizat pe potenţialii îndreptăţiţi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei