Semne alarmante ale sindromului de epuizare la personalul medical din sectoarele COVID-19 ale Spitalului Judeţean Suceava

>Pentru moment nu există resurse disponibile  de suplimentare a acestuia, prezente fiind şi „anumite deficienţe externe de aprovizionare cu medicamente, cauzate de cererea crescută de la nivel naţional”

>Cu toate acestea, SJU furnizează servicii de calitate, sigure, tuturor pacienţilor cu patologii acute COVID şi non-COVID, dar şi celor cronici, dă asigurări managerul general, dr. Alexandru Calancea

Spitalul Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava are identificate amenajate spaţii destinate tratării pacienţilor COVID-19, acestea având dotare completă cu oxigen, fluide medicale, aparatură destinată supravegherii şi tratării bolnavilor din această categorie. Asigurarea este dată de dr. Alexandru Calancea, managerul general al SJU, care a evidenţiat ieri, în şedinţa ordinară a Consiliului judeţean, că circuitele sunt bine stabilite, zilnic fiind îmbunătăţite şi adaptate nevoilor epidemiologice. De asemenea, stocurile de materiale şi echipamente de protecţie sunt   asigurate pentru o perioadă de aproximativ 2 luni. Totodată, stocul medicamente  este supravegheat, adaptat şi reînnoit  în fiecare zi de către Comisia medicamentului, înfiinţată prin dispoziţie managerială. „Cu toate acestea, există anumite deficienţe externe de aprovizionare cu medicamente, cauzate de cererea crescută de la nivel naţional” semnalează  dr. Alexandru Calancea. Managerul general al SJU atrage atenţia că, „în aceste momente, personalul medical din sectoarele COVID prezintă semne alarmante pentru sindromul de epuizare, neexistând resurse disponibile pentru suplimentarea acestuia”.

>Zonele tampon şi cele COVID au fost foarte mult restrânse în favoarea patologiei non-COVID

Dr. Calancea mai informează că activitatea din centrele de vaccinare se desfăşoară doar prin voluntariat, cu ajutorul personalului propriu al SJU. Din luna martie, există doar un singur medic angajat voluntar, apelându-se la medicii rezidenţi, care au module de rezidenţiat în cadrul Spitalului. Pe de altă parte, managerul general aduce la cunoştinţă că, pentru separarea totală a tuturor pacienţilor-cronic a fost un circuit nou, cu intrare separată şi birou de internări, distincte faţă de celelalte fluxuri. „De aceea, putem afirma că, în momentul de faţă, Spitalul Judeţean Suceava furnizează servicii de calitate, sigure, tuturor pacienţilor cu patologii acute. Vorbim despre patologia COVID şi non-COVID, dar şi celor cronici, cu patologii care pot fi tratate doar într-un spital judeţean. Periodic sunt actualizate procedurile operaţionale şi circuitele funcţionale, cu adaptare în funcţie de evoluţia pandemiei. În acest moment, zonele tampon şi cele COVID fiind foarte mult restrânse în favoarea patologiei non-COVID. Cu toate acestea, există un plan foarte bine stabilit de extindere a acestor zone, dacă evoluţia   pandemie va fi nefavorabilă” a reliefat dr. Alexandru Calancea, managerul general al Spitalului Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.

 Scăderea vizibilă a ratei şomajului în prima lună a lui 2021

>La finele lui ianuarie, indicatorul a fost mai mic cu 0,5 puncte procentuale faţă de sfârşitul lunii decembrie din 2020  

>Într-un an numărul ajutoarelor de şomaj a crescut cu 38,1%, scăzând, însă cu 2,6% faţă de ultima lună a anului trecut

Cu toată criza de sănătate publică pricinuită de infecţia cu SARS-CoV-2, dar şi în ciuda problemelor de ordin economic, oferta pare să acopere cererea de locuri de muncă de pe piaţa suceveană de profil. Astfel, în judeţul Suceava, la 31 ianuarie 2021 rata şomajului a fost de 4,6%, valoare mai mică cu 0,5 puncte procentuale faţă de cea din decembrie 2020, de 5,1%. Indicatorul este, de asemenea, cu 0,1 puncte procentuale sub nivelul consemnat în ianuarie 2020, când rata  suceveană a şomajului era de 4,7%, Conform Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de statistică,  care citează datele furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, la sfârşitul lunii ianuarie 2021 în judeţ erau înregistraţi 10.635 de şomeri, mai puţini cu 1.169 comparativ cu finele lunii decembrie 2020, ceea ce reprezintă o diminuare de 9,9%. Totodată, faţă de luna ianuarie a anului 2020 numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 302 persoane, respectiv cu 2,8%. Potrivit DJS, într-un an numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 38,1%, până la 4.799 de persoane, fiind, însă, în scădere cu 2,6% faţă luna decembrie 2020. La sfârşitul lunii ianuarie 2021, numărul şomerilor neindemnizaţi a fost 5.836 de persoane, cu 15,1% sub cel din decembrie 2020, dar şi cu 21,8% mai mic în raport cu ianuarie 2020. În luna ianuarie 2021, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, rata şomajului a fost de 7% în judeţul Vaslui, 5,6% în judeţul Bacău, 5,1% în judeţul Neamţ, 4,6% în judeţul Suceava, 3,3% în judeţul Iaşi şi 3% în judeţul Botoşani. La nivel naţional, în ianuarie 2021 cea mai scăzută rată a şomajului s-a înregistrată în judeţul Ilfov, una de 0,7%, 

 

„O ştire de bine se vinde mai greu”

>opinează Gheorghe Flutur, în legătură cu faptul că mass media naţionale nu au remarcat evoluţia judeţului Suceava înspre cea cea mai mică rată de infectare la o mie de locuitori 

>Şeful executivului judeţean mulţumeşte medicilor şi asistenţilor, cât şi sucevenilor care „au învăţat lecţia dură” a pandemiei

„Suntem în 30 martie 2021, iar anul trecut, pe vremea aceasta,  Suceava era, din păcate, judeţul dat foarte des ca exemplu de zonă în care a izbucnit pandemia” a remarcat ieri, în şedinţa ordinară a deliberativului, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Şeful executivului judeţean a remarcat că, la 1 an de la acele evenimente neplăcute, pentru mai mult de 7 zile la rând, judeţul Suceava se află pe ultimul loc la rata de infectare, cu puţin peste 1 la mia de locuitori, „ceea  însemnă că locuitorii judeţului Suceava au învăţat această lecţie dură”.  „În primul rând, trebuie să le mulţumim lor, chiar dacă atunci când este bine, nu prea mai vorbeşte nimeni de tine, pentru că o ştire de bine se vinde mai greu”, mulţumind mass media sucevene, care înspre deosebire de cele naţionale, a remarcat această revenire a judeţului Suceava în lupta cu noul coronavirus. Totodată, Flutur a ţinut să puncteze mare lucru nu s-ar fi putut face, dacă nu existau „actorii principali”, respectiv aparatul de medici şi de asistenţi medicali din întregul judeţ, precum şi din Spitalul Judeţean Suceava, „care duce greul”. „În continuare, cazurile grele şi foarte grele aici vin, pe linia întâi de front, la Suceava. Iar oamenii aceştia au aceste probleme zilnic. Ne-am uitat şi alte spitale din ţară, iar problemele trebuie rezolvate din mers. Şi, totuşi, Spitalul Judeţean Suceava nu a dus lipsă de fonduri, de dotări, de aceea, încă o dată, asigur conducerea acestuia de toată disponibilitatea de fonduri şi de buget pentru a face performanţă. Cu mulţumire pentru tot ceea ce întâmplă acolo, pentru că au apărut inclusiv noi realităţi, noi provocări, la care trebuie să răspundă altfel decât până acum. Avem nevoie în continuare de resursă umană, de medici şi de asistenţi, pentru a lupta în această zonă, iar aceasta este cea mai grea problemă” a conchis Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.        

 Sprijin nerambursabil nelegal şi cheltuieli fără justificare, descoperite de Camera de Conturi la primăriile din judeţul Suceava

>Cluburile sportive „Viitorul” Adâncata, „Viitorul” Liteni, „Steaua” Dumbrăveni şi „Siretul” Dolhasca nu au prezentat documente justificative pentru banii primiţi din buget

>Auditorii au constatat abateri şi la acordarea de sprijin financiar unităţilor de cult, dar şi la utilizarea fondurilor pentru investiţii şi a subvenţiilor

Abateri de la legalitate şi regularitate totalizând 734.000 de lei au identificat auditorii Camerei de Conturi Suceava în ceea ce priveşte finanţările acordate din bugetul local al unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Aşa evidenţiază Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2019 al instituţiei sucevene de auditare, în conformitate cu care alocări de sprijin financiar nerambursabil din buget pentru finanţarea activităţilor nonprofit, în valoare de 225.000 de lei, fără bază legală sau cu nerespectarea cadrului legal, au fost depistate la primăriile Suceava, Liteni, Cârlibaba, Horodnicu de Jos, Ostra şi Șerbăuți. De asemenea, abateri de 419.000 de lei, referitoare la modul de alocare şi utilizare a fondurilor pentru investiţii, subvenţiilor sau a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau unităţilor administrativ-teritoriale au fost constatate la primăriile din Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Gura Humorului. Totodată, Camera de Conturi a descoperit că Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Grănicești, în Hârtop, la Asociația Club Sportiv „Viitorul” Adâncata, Clubul Sportiv „Viitorul” Liteni, Clubul Sportiv „Steaua” Dumbrăveni şi Clubul Sportiv Orăşenesc „Siretul” Dolhasca nu au prezentat documente justificative pentru cheltuieli cu servicii culturale sau către asociații sportive și culturale. În oraşul Liteni, acţiunile cultural-artistice şi sportive au fost efectuate în lipsa regulamentului privind regimul finanţărilor nerambursabile, auditorii Camerei de Conturi constatând că acordarea de sprijin financiar nerambursabil unor unități de cult s-a făcut cu încălcarea reglementărilor legale la primăriile Liteni, Cârlibaba, Horodnicu de Jos, Ostra şi Șerbăuți. Potrivit sursei citate, Spitalul Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava a întocmit eronat deconturilor pentru justificarea subvenţiilor cuvenite de 90.000 de lei solicitate de la Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, sume din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezentând influenţe financiare lunare pentru acoperirea creşterilor salariale. Din totalul de 734.000 de lei, reprezentând  abateri de la legalitate şi regularitate, 419.000 de lei sunt venituri suplimentare, iar 315.000 de lei abateri financiar contabile. 

 Anul trecut

Regres la cheltuielile cu dezvoltarea judeţului Suceava

>Nerealizări importante s-au înregistrat atât la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, cât şi la investiţiile proprii şi din Planul Naţional de Dezvoltare Locală

În anul 2020, încasările la bugetul judeţului Suceava au fost realizate în proporţie de 84,79% faţă de prevederile votate, în timp ce cheltuielile au avut un nivel mai redus, respectiv cel de 72,50% din cele programate. „S-a înregistrat un grad mai scăzut de realizare a indicatorilor prognozaţi la partea de cheltuieli”,  se reliefează în Raportul preşedintelui cu privire la modul de îndeplinire a atribuţiilor şi a hotărârilor Consiliului Judeţean în anul 2020. Astfel, în cadrul secţiunii de dezvoltare, care cuprinde atât proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în derulare, cât şi investiţiile proprii şi din Planul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), execuţia bugetară a fost de 2,40 de milioane de lei, faţă de prevederile de 7,59 de milioane de lei. Conform sursei citate, pentru obiectivele finanţate prin PNDL, din alocările prevăzute pentru anul 2020, execuţia a fost de 68%.  În ceea ce priveşte Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, pentru dotări a rămas necheltuită o sumă de 3,63 de milioane de lei, din finanţarea de 1,19 milioane de lei fiind solicitată suma de doar 69.725 de lei. La capitolul reparaţii capitale susţinute din bugetul judeţean, faţă de 1,78 de milioane de lei cu destinaţie construirea heliportului de pe terasa superioară a Spitalului, alocată a fost o sumă de 451.603 de lei. La transferurile din sursele proprii ale Consiliului Judeţean către Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, execuţia la partea de reparaţii curente şi investiţii  a drumurilor judeţene a fost de una de 88%. În Proiectul „Regiunea de Nord –Est. Axa rutieră strategică 1 Iaşi-Suceava”, către judeţul Iaşi au fost prevăzute transferuri de aproximativ 1 milion de lei, cu titlul de cheltuieli comune, plăţile efective fiind de 3.078 de lei. Nu în cele din urmă, pentru executarea reţelelor de utilităţi şi de dotări tehnico-edilitare din ansamblul de 30 de locuinţe de serviciu ANL pentru medici, care se va construi în prejma Spitalul Vechi, cheltuită a fost suma de 294.028 de lei. 

 „Tur virtual prin cetăţile Suceava şi Soroca”

>Un proiect de peste 50.0000 de lei are rolul de familiarizare „cu o parte a trecutului istoric comun al celor două comunităţi româneşti de dincolo şi dincoace de Prut”

Un proiect care are ca obiectiv general păstrarea, dezvoltarea, şi afirmarea identităţii culturale româneşti din Republica Moldova, precum şi întărirea legăturilor ţării vecine cu România urmează a fi aprobat şi cofinanţat de Consiliul Judeţean Suceava. În cauză este Proiectul „Tur virtual prin cetăţile Suceava şi Soroca-medievale, moderne şi contemporane” care va fi promovat în vederea obţinerii de finanţare de la Departamentul pentru relaţii cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. În acest sens, un acord de colaborare va fi încheiat între Consiliul Judeţean Suceava, Consiliul Raional Soroca şi Muzeul Naţional al Bucovinei, valoarea  totală a proiectului fiind de 53.800 de lei, cu o contribuţie de 5.380 de lei a Consiliului Judeţean la implementarea acestuia. „Acest proiect reprezintă o ocazie deosebită pentru cetăţenii moldoveni de a cunoaşte îndeaproape vechea capitală a Principatului Moldovei, în diferite epoci istorice, putându-se familiariza cu o parte a trecutului istoric comun al celor două comunităţi româneşti de dincolo şi dincoace de Prut. De asemenea, acest tur virtual, se constituie ca un instrument valoros pentru elevi, putând fi utilizat în aprofundarea cunoştinţelor de istorie naţională” arată Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre analizat în şedinţa ordinară de  astăzi  a deliberativului judeţean. În proiect, Muzeul Naţional al Bucovinei va avea rol important în „activitatea de filmare în cadrul Cetăţii de Scaun a Sucevei” asigurând legătura cu prestatorul de servicii care va realiza „filmul-turul virtual”. 

 

Primăriile din judeţul Suceava primesc de cinci ori mai puţin faţă de necesarul de finanţare pentru anul 2021

>Anul acesta Guvernul a stabilit o nouă modalitate de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor, alocarea 27 de milioane de lei fiind de 21 de ori mai mică în comparaţie cu solicitările de 572 de milioane de lei ale primăriilor

Consiliul Judeţean Suceava are pe masa de dezbateri, în şedinţa ordinară de astăzi, proiectul de hotărâre privind aprobarea repartizării pe unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava a 27,13 milioane de lei, fond constituit la dispoziţia Consiliului Judeţean pentru anul 2021. Conform acestuia, în rândul celor 5 municipii, Suceava figurează cu ce mai mare alocare, cea de 1,5 milioane de lei, din totalul disponibil pentru localităţile de acest rang, cel de 6,08 milioane de lei. Pentru cele 11 oraşe este prevăzut un total de 5,3 milioane de lei, Gura Humorului fiind cel mai mare beneficiar, cu 900.000 de lei. Comunele, în număr de 19, sunt creditate cu un total de 15,75 de milioane de lei, o bună parte a acestora având parte de câte a repartizare maximă de 200.000 de lei. După centralizarea sumelor comunicate Consiliului Judeţean de către unităţile administrativ-teritoriale din judeţ, necesarul total se ridică la aproximativ 572 de milioane de lei, dintre care 113,343 de lei pentru funcţionare. „Raportat la totalul de repartizat, suma este de 21 de ori mai mică decât necesarul de finanţare” se arată în referatul de aprobare al proiectului de hotărâre, semnat de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean. Prin derogare de la Legea finanţelor publice, prin Legea nr. 15 din 2021 a bugetului de stat s-a adoptat o altă modalitate de repartizare a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale. Conform acesteia, la dispoziţia fiecărui consiliul judeţean este constituit un fond de 27,13 de milioane de lei, care trebuie repartizat comunelor, oraşelor şi municipiilor, potrivit unor criterii stabilite prin lege. Acestea din urmă iau în calcul necesarul pentru susţinerea programelor de infrastructură rutieră şi a programelor de infrastructură cu finanţare locală dar şi cheltuielile de funcţionare care, în mod justificat, nu pot fi acoperite din veniturile proprii şi din sumele defalcate de taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale.           

 

Servicii de 160.000 de lei pentru

Scanare 3D a clădirii Palatului Administrativ afectată de incendiul din 6 martie

>Lucrările de punere în siguranţă sunt estimate la peste 535.000 de lei, serviciile de expertizare tehnică a structurii de rezistenţă fiind apreciate la aproape 47.000  de lei

O sumă de 743.750 de lei disponibilizează Consiliul Judeţean Suceava din excedentul bugetului pe anul trecut pentru intervenţii în regim de urgenţă la Palatul Administrativ al judeţului. Astfel, conform unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a deliberativului judeţean, propuse sunt lucrări de punere în siguranţă în valoare de 535.000 de lei, cât şi expertizarea tehnică a structurii de rezistenţă, cu o valoare de 47.600 de lei. La acestea se adaugă şi scanarea 3D a clădirii, serviciu costând 160.650 de lei. În dimineaţa zilei de 6 martie 2021, un incendiu a avariat grav imobilul din municipiul Suceava, care adăposteşte Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean. Deteriorate în totalitate au fost învelitoarea din tablă, şarpanta mansardei şi podul clădirii. Spaţiile de la etajele III, II şi I, precum şi parterul şi subsolul imobilului au avut de suferit de pe urma apei folosite de pompieri la stingerea focului. Imediat după lichidarea incendiului au fost luate măsuri de primă urgenţă pentru degajarea materialelor, punerea în siguranţă, dar şi de protejare a monumentului istoric. În urma întâlnirii la care au participat reprezentanţi ai administraţiei publice judeţene, Inspectoratului Judeţean în Construcţii, experţi tehnici, ingineri de structură, arhitecţi şi proiectanţi, propuse au fost propuse mai multe mai multe lucrări în regim de urgenţă. Este vorba despre desfacerea învelitoarei, demontarea şarpantei afectate, a tavanelor din gips-carton, precum şi intervenţii la pereţii afectaţi. Totodată, lucrări de consolidare sunt prevăzute la coşul de fum şi peretele fronton, cât şi la învelitoarea provizorie din folie de tip prelată. Propusă a fost inclusiv achiziţionarea serviciilor de scanare 3D, a clădirii existente şi de expertizarea tehnică a acesteia. Spre deosebire de cele menţionate mai sus, în raportul administratorului public Irina Vasilciuc se arată că pentru scanarea tridimensională a imobilului Palatului Administrativ din strada „Ştefan cel Mare” nr. 36 de alocare financiară necesară din bugetul judeţului Suceava este de 135.000 de lei. De asemenea, respectivele cheltuieli ar urma a fi prinse în programul de investiţii din anul 2021, lucrările de punere în siguranţă fiind estimate la 450.000 de lei, iar serviciile de expertiză tehnică a structurii de rezistenţă fiind apreciate la 40.000 de lei. După încheierea exerciţiului bugetar al anului 2020 a rezultat un excedent bugetar de peste 102 de milioane de lei, mai mul de 21 de milioane de lei fiind disponibilul din sumele destinate proiectelor din fonduri externe cu finanţare nerambursabilă aflate în curs de implementare.       

 Direcţia de Drumuri are 87 de procese cu operatorii de transport care nu-şi plătesc amenzile 

>Anul trecut, 1,5 de milioane de lei din tarife de utilizare a drumurilor judeţene, amenzi şi autorizaţii au luat calea lucrărilor la infrastructura rutieră judeţeană

>Inspectorii DJDP au urmărit, pentru încasare, 644 de contracte, iar în cazul a 133 de procese-verbale de contravenţie s-au dat amenzi de 413.950 de lei

Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava are probleme cu încasarea sumelor datorate de operatorii de transport care încalcă prevederile legislaţiei privind folosirea infrastructurii de rang judeţean. Cel puţin aşa se poate concluziona dintr-un raport al instituţiei aflate subordinea Consiliului Judeţean Suceava, conform căreia, „pentru recuperarea debitelor rezultate din amenzi şi tarife de utilizare, au fost formulate 87 de acţiuni în instanţă”.  „S-a încasat suma de aproximativ 1,5 de milioane de lei din tarife utilizare a drumurilor judeţene, din amenzi, autorizaţii pentru utilizarea drumurilor judeţene, calculaţii şi autorizaţii speciale de transport agabaritic, sumă care a fost orientată înspre decontarea lucrărilor la infrastructura rutieră judeţeană” se evidenţiază în informarea DJDP Suceava. Potrivit ursei citate, în cursul anului 2020 Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri Suceava a eliberat 174 de acorduri, 206 de autorizaţii, încheind 39 de contracte noi de utilizare a drumurilor judeţene, 8 contracte de închiriere a spaţiilor proprii şi 17 acte adiţionale la contractele existente, numărul total al contractelor urmărite de inspectorii de specialitate pentru încasare fiind de 644. Totodată, înmânate au fost 21 de autorizaţii speciale de transport, în valoare de 35.826 lei, întocmite fiind 133 de procese-verbale de contravenţie, în cazul cărora amenzile date au însumat 413.950 de lei.  În calitate de autoritate contractantă, anul trecut DJDP a organizat şi desfăşurat două proceduri simplificate şi 16 negocieri fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare, cât şi 111 de achiziţii directe. De asemenea, în perioada la care facem referire 54 de drumuri judeţene au fost supuse  reviziilor tehnice, lungimea totală a acestora fiind de 993 km. În cele din urmă, de menţionat este şi faptul că inspectorii din cadrul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri Suceava au reinventariat reţelele de cablu ale operatorilor economici, aflate în zona drumurilor judeţene, verificând inclusiv modul de respectare a autorizaţiilor de utilizare a zonei drumurilor. 

 

COVID-19 şi învăţământul on line au adus economii de peste 13 milioane de lei la Programul „Laptele şi cornul”

>Deoarece şcolile au fost închise pe 11 martie, din alocarea de peste 17 milioane de lei cheltuite au fost doar 4 milioane de lei,

>În acelaşi context, economiile din învăţământul special au fost orientate înspre protecţia copilului şi persoanele cu handicap

Programul pentru şcoli al României nu a putut fi dus la capăt din cauza crizei de sănătate publică cauzată de răspândirea noului coronavirus. Aşa se arată într-o informare a Consiliului Judeţean privind modul de implementare a programului în judeţul Suceava, potrivit căreia, ca urmare a desfăşurării on line a cursurilor, cheltuielile în cauză au fost mult mai mici. Conform sursei citate, pe fondul pandemiei de COVID-19, distribuirea produselor alimentare prevăzute de reglementările în vigoare s-a încheiat pe 11 martie 2020. Astfel, dacă iniţial suma alocată pentru susţinerea programului a fost de 17,34 de milioane de lei, achitate efectiv către firmele furnizoare au fost de 3,94 de milioane de lei, beneficiari fiind 15.688 de preşcolari şi 62.034 de elevi. În anul şcolar 2019-2020, Programul pentru şcoli al Uniunii Europene a vizat 689 de unităţi de învăţământ din judeţ, acesta fiind bazat pe două componente, respectiv distribuirea de fructe şi legume proaspete, cât şi de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf. Ca urmare a modificării cadrului legislativ european, prin unificarea programului de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli cu programul de lapte în şcoli, noul Program pentru şcoli al României prevede acordarea gratuită pentru preşcolarii din grădiniţele cu program normal de 4 ore de stat autorizate sau acreditate, grădiniţele particulare acreditate, dar şi pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi particular, a fructelor şi legume proaspete, laptelui şi produselor lactate şi produselor de panificaţie. De precizat este şi faptul că închiderea şcolilor a afectat execuţia bugetului judeţului Suceava, cheltuieli mai mici înregistrându-se şi la unităţile de învăţământ special. Drept urmare, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată din bugetul de stat, dar rămase neutilizate, au fost redistribuite pentru finanţarea cheltuielilor aferente sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice destinate persoanelor adulte cu handicap.     

 Până la construirea unui nou stadion

Teren de fotbal cu tribună pentru 500 de spectatori

>„Este bine şi aşa, pentru că îl putem folosi ca teren pentru antrenament şi, de ce nu?, şi pentru desfăşurarea unor meciuri oficiale” este de părere primarul Ion Lungu

>În 2914, în CL a fost aprobat realizarea unui stadion cu 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite, nocturnă şi toate dotările impuse de normele internaţionale

Municipiul Suceava ar putea avea un teren de fotbal cu de dimensiuni UEFA, la ieşirea din Suceava înspre Fălticeni. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care precizează că a obţinut asigurări în acest sens după discuţiile pe care le-a avut cu Cseke Atilla, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi cu Irina Pătrăşcoiu, director general al Companiei Naţionale pentru Investiţii(CNI). „Municipiul Suceava are aprobată o bază sportivă de tip I.  Este vorba despre un teren de sport de dimensiuni UEFA, pe care îl vom face acolo unde este amplasamentul Sălii polivalente. Este aprobat acest proiect, urmează să fie defalcaţi indicatorii şi sumele pentru de către Compania Naţională de Investiţii” informează şeful municipalităţii sucevene. Încă din 2019, Compania Naţională de Investiţii a solicitat Primăriei Suceava să identifice şi să transmită în Capitală documentaţia prin care să se pună la dispoziţie suprafeţe de teren pe care, cu alocarea financiară guvernamentală, ar urma să se construiască o „bază sportivă de tip I”. În cauză ar fi un „teren de fotbal standard, omologat UEFA”, cu dimensiuni de 105 de metri x 68 de metri, cu nocturnă şi tribună pentru 500 de spectatori. „Terenul de sport are o tribună de 500 de locuri pentru spectatori. Este bine şi aşa, pentru că îl putem folosi ca teren pentru antrenament şi, de ce nu?, şi pentru desfăşurarea unor meciuri oficiale. Iată un lucru bun pentru iubitorii de fotbal, care ne tot acuză că nu facem stadion nou. O să îl facem, într-o zi, şi pe acesta. Deocamdată, demarăm lucrările la Sala polivalentă, iar în lista sinteză de la CNI suntem prinşi inclusiv cu un stadion nou” a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei. Pe de altă parte, reamintim că în octombrie 2014, consilierii locali au aprobat realizarea obiectivului de investiţii „Stadion sportiv în municipiul Suceava".  Noul stadion ar fi avut o capacitate de 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite, dotat fiind cu instalaţie de nocturnă şi cu toate facilităţile impuse de normele europene şi internaţionale aflate în vigoare la momentul actual.
 

 

 

Un bust al lui Franz Cavaler de Loges va fi  amplasat în faţa sediului modernizat al Primăriei Suceava

>Este vorba despre cel al primarului „care a transformat Târgul Sucevei în oraş”, monumentul costând 150.000 de lei

>Pentru că nu  există unde să se depună coroane de ziua Unirii Principatelor, un bust va avea şi Alexandru Ion Cuza 

Primarul Ion Lungu a prezentat ieri, într-o declaraţie de presă, propunerile de fonduri alocate la capitolul „Cultură” prin bugetul pe anul 2021 al municipiului Suceava. Astfel, din bugetul local, suma de câte 150.000 de lei, „una destul de modestă”, va fi alocată pentru două busturi. Este vorba, în primul rând, despre al lui Franz Cavaler de Loges, primarul care a transformat Târgul Sucevei în oraş”, monumentul urmând a fi amplasat în Areni, în faţa clădirii care găzduieşte aparatul primarului, compartimentele şi serviciile executivului urbei capitală de judeţ. „Suntem în faza de finalizare a  lucrărilor de reabilitare şi modernizare, de creştere a eficienţei energetice sediului Primăriei. De aceea, vrem să facem acest bust şi să-l punem în faţa Primăriei” a subliniat edilul-şef. De asemenea, la solicitarea cadrelor militare în retragere şi în rezervă, un al bust este cel al „făuritorului Unirii principatelor române”, Alexandru Ioan Cuza, „pentru că la data de 24 ianuarie, nu avem unde depune coroane”. La capitolul „Cultură” al bugetului Sucevei, suma cea mai mare merge către Teatrul municipal „Matei Vişniec”, 12,89 de milioane de lei. „Susţin activitatea teatrală, care trece, şi aceasta, printr-o perioadă grea” a precizat Ion Lungu. Fanfara „Maestro art” a  municipiului reşedinţă este „creditată” cu 120.000 de lei; Corala „Ciprian Porumbescu”, premiată internaţional, are alocări de 100.000 de lei; Asociaţia „Arcanul” de pe lângă Universitatea „Ştefan cel Mare” va primi 50.000 de lei, în timp ce pentru Festivalul de muzică uşoară „Romantic art” disponibilul este tot de 50.000 de lei. Dacă se adaugă şi suma de 4,48 de milioane de lei pentru „Culte”, capitolul „Cultură” are parte de circa 18 milioane de lei, ceea ce reprezintă 3,46 % din bugetul pentru anul 2021 al municipiului Suceava.  

 

Primăria organizează licitaţiile de amenajare a reţelelor de utilităţi pentru Sala polivalentă a Sucevei 

>„Practic, în 2 ani de zile ar trebuie să se ridice această Sală polivalentă” susţine primarul Ion Lungu

Primăria Suceava demarează procedurile pentru introducerea reţelelor de utilităţi pe amplasamentul pe care va fi ridicată, prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii, Sala polivalentă din reşedinţa de judeţ. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat că demersul survine aprobării finanţării obiectivului din municipiul Suceava, hotărârea de Guvern fiind publicată în Montorul Oficial al României. „Am demarat procedurile de aducere a utilităţilor. Întotdeauna am fost optimist, iar în măsura în care nu vor fi contestaţii la licitaţie, în acest an vom putea demara lucrările. Tocmai de aceea au început procedurile de introducere a utilităţilor” a evidenţiat şeful municipalităţii sucevene. Drept urmare, pentru alimentarea cu energie electrică banii au fost prinşi deja în bugetul local, în curs fiind demersurile pentru desemnarea firmei constructoare. În aceleaşi timp, întocmite sunt documentaţiile pentru reţelele de alimentare cu apă, reţelele de canalizare şi reţele de alimentare cu gaze naturale. „Sigur, cele mai importante sunt reţelele de alimentare cu energie electrică, inclusiv pe partea de organizare de şantier. După cu se ştie, o dată, cu aprobarea indicatorilor, termenul de realizare a construcţiei este de 24 de luni. Practic, în 2 ani de zile ar trebuie să se ridice această Sală polivalentă. Avem la dispoziţiei această perioadă să ducem în zonă toate utilităţile, dar în primă fază, urgentă este alimentarea cu energie electrică” a reliefat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Conform unei hotărâri a Consiliului local din iulie 2020, valoarea totală a investiţiei este 185,262 de milioane de lei, inclusiv TVA, echivalentul a peste 38 de milioane de euro. Sala polivalentă de la ieşirea din Suceava înspre Fălticeni va avea o capacitate de 5.000 de locuri, într-un imobil cu subsol, parter şi două etaje, cu o suprafaţă utilă de 25.000 de metri pătraţi. Aceasta va include două terenuri de sport complet echipate, sala propriu-zisă şi cea de antrenament, un spaţiu pentru recuperare medicală, spaţii destinate activităţilor culturale şi expoziţionale, 6 piste de bowling, spaţii tehnice şi grupuri sanitare, Totodată, în proiect este prevăzută şi o parcare cu 715 locuri, dintre care 6 pentru autocare.

 

Faţă de primul an pandemic   

Scădere cu un sfert a încasărilor din taxele şi impozitele  de la agenţii economici suceveni

• >Profitând de bonusul de 10 la sută acordat la plata anticipată integrală a dărilor, populaţia a plătit cu peste 7 la sută mai mult
• >„Aşteptăm cu nerăbdare data de 31 martie, să vedem dacă vom avea încasări măcar la nivelul anului 2020”, a spus primarul Lungu

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a prezentat, ieri,  situaţia comparativă a încasărilor din taxele şi impozitele locale datorate de populaţie şi agenţii economici către vistieria comună a reşedinţei de judeţ. Şeful executivului sucevean consideră că „veştile sunt puţin mai bune” faţă de ce s-a petrecut în perioada corespunzătore a celui dintâi an al pandemiei de COVID-19, dar nesatisfăcătoare, raportat la 2019.  „Comparăm anul 2021 cu anul 2020. Dacă mergem la anul 2019, referindu-ne la un an normal, evident că în casările sunt mult mai mici. Să nu uităm că în anul 2020 deja era pandemie” a pus în vedere Lungu.  Astfel, până pe 15 martie 2021, încasările au fost în sumă de 19,60 de milioane de lei, adică de 97,02% din nivelul celor înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, cele de 20,20 de milioane de lei. În acest an, intrările de la persoanele fizice sunt de 7,60 de milioane de lei, reprezentând 107,19% din cele ale intervalului similar din anul precedent, în valoare de 7,09 de milioane de lei. Edilu-şef spune că de dorit lasă plăţile obligaţiilor agenţilor economici, acestea fiind de 3,80 de milioane de lei, la nivelul de 75,05% din totalul achitat în perioada de referinţă a anului 2020, unul de 5,82 de milioane de lei. „Sigur, lasă de dorit acestea încasări. Aşteptăm cu nerăbdare data de 31 martie, să vedem dacă vom avea încasări măcar la nivelul anului 2020, care, evident, a fost unul de pandemie, iar plăţile au fost mai mici decât în 2019,  care a fost un an nrmal” a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.     

 

Cincisprezece la sută din  bugetul municipiului Suceava reprezintă cheltuieli salariale  

>Cheltuielile cu personalul se ridică la 80,4 milioane de lei, iar pentru programul de investiţii sunt prevăzute fonduri de 273,226 de milioane de lei

>Pentru acoperirea diferenţelor de tarif la încălzire se va aloca o sumă de 8 milioane de lei, subvenţia pentru biletele TPL fiind de 12,4 milioane de lei

În 2021, cheltuielile bugetului general centralizat al municipiului Suceava sunt dimensionate la 541,767 de milioane de lei, în timp ce partea de venituri este fundamentată la 540,254 de milioane de lei, deficitul luat în calcul fiind unul de 1,51 de milioane de lei. Potrivit proiectului de hotărâre supus dezbaterii deliberativului sucevean, cheltuielile cu personalul se ridică la 80,4 milioane de lei (adică 14,84% din total), dintre care 75,49 de milioane de lei pentru aparatul executivului, iar 4,9 milioane de lei pentru instituţiile publice şi activităţile finanţate parţial sau integral din veniturile proprii. Pe capitole de cheltuieli, „Transportul” figurează cu cea mai mare ponderea în buget, respectiv cea de 28,49%, acesta incluzând, în mod covârşitor, alocări pentru infrastructura rutieră. Urmează, în ordinea descrescătoare, „Învăţământul”- cu 15,94%: „Protecţia mediului”, inclusiv asigurarea salubrităţii-cu 11,78%; „Cultura, recreerea şi religia”-9,53%; „Locuinţele, serviciile şi dezvoltarea publică”- 8,95%, „Combustibilul şi energia”, inclusiv subvenţia la termoficare-5,98%, „Asigurările şi asistenţa socială”5,83% şi cheltuielile cu „Autorităţile executive”-5,33%. Fundamentarea cheltuielilor bugetului local al municipiului Suceava pentru anul 2021 s-a făcut pe baza propunerilor primite de la compartimentele funcţionale ale paratului de specialitate ale primarului, de la serviciile publice de subordonare locală, precum şi de la centrele bugetare din învăţământ, Creşa nr. 1, şi Teatrul Municipal „Matei Vişniec”.

În ceea ce priveşte investiţiile, prioritare sunt finanţarea lucrărilor începute în anii precedenţi, precum şi proiectele care vor beneficia parţial de subvenţii din bugetul de stat sau cu fonduri UE. Astfel, în proiectul de buget pentru anul acesta, pentru programul de investiţii sunt prevăzute alocări de 273,226 de milioane de lei, dintre care 179,502 de milioane de lei pentru lucrări în continuare, 59,37 de milioane de lei pentru lucrări noi, cât şi 34,34 de milioane de lei pentru studii şi achiziţii de bunuri. Sursa de finanţare a acestora va fi bugetul local, cu 255,115 de milioane de lei, dintre care 184,194 de milioane de lei reprezintă proiectele cu accesare de fonduri structurale. În al doilea rând, suma de 14,97 de milioane de lei provine din  creditele contractate de la unităţi bancare, în timp ce din fonduri guvernamentale pentru investiţiile sucevene se va asigura o finanţare de 3,13 milioane de lei. Valoarea subvenţiilor este de 20,40 de milioane de lei, dintre care 8 milioane de lei pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif la energia termică, iar 12,4 milioane de lei pentru diferenţele la biletele pentru transportul local de călători TPL. Din fonduri publice, pentru activităţile sportive se vor aloca 5,76 de milioane de lei, pentru activităţi culturale-495.600 de lei, iar sprijinul pentru unităţile de cult este estimat la 4,48 de milioane de lei.    

 

În 2020,

Controalele la comisiile de fond funciar au fost suspendate din cauza COVID-19

>În 2021, verificările vor fi reluate în funcţie de contextul epidemiologic

>Anul trecut au fost emise 959 de titluri de proprietate, din acest punct vedere nereîngistrându-se amânări  

Din cauza crizei de sănătate publică pricinuită de răspândirea infecţiei cu SARS-CoV-2, Comisia Judeţeană de Fond Funciar s-a întrunit, pe toată durata anului 2020, în doar în 5 şedinţe de lucru, se precizează într-o informare a Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, în care se subliniază că, în ciuda acestui fapt, „nu au existat sincope în activitatea acesteia, lucrările înregistrate fiind analizate şi soluţionate în totalitate”. Astfel, în aplicarea legilor fondului funciar, emise au fost 236 de ordine ale prefectului, dintre care 139 au avut ca obiect constituirea s-au respingerea dreptului de proprietate pentru terenuri aferente curţilor şi construcţiilor, 94 au privit privind constituirea comisiilor locale de fond funciar, iar prin 3 ordine prin care   s-au reorganizat ori modificat componenţa comisiei judeţene şi  a celor locale de fond funciar. Totodată, au fost verificate, în vederea avizării de către prefect, 232 documentaţii înaintate de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava în vederea emiterii de titluri de proprietate pentru terenuri solicitate de către proprietarii sau moştenitorii acestora din urmă, care nu s-au înscris vreodată în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat terenurile la stat prin acte translative de proprietate. Conform sursei citate, în întreg anul 2020 au fost emise 959 de titluri de proprietate. Iar pe de altă parte, acţiunile de control tematic la nivelul comisiilor locale de fond funciar au fost suspendate, urmând ca funcţie de contextul epidemiologic să fie reluate în anul 2021.

 Pe săptămână,

Trei zboruri Blue Air cu „înnoptarea” aeronavei  PE Aeroportul „Ștefan cel Mare”

„Continuăm ofensiva de promovare a județului Suceava şi a brandului Bucovina pentru dezvoltarea turismului, atragerea de investitori și stabilirea de noi conexiuni cu mediul de afaceri” a punctat Gheorghe Flutur, preşedintele CJ

 Începând din 23 aprilie 2021, compania aeriană Blue Air intenţionează să opereze 3 zboruri pe săptămână pe ruta București-Suceava-București. Anunţul este făcut de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, conform căruia zborurile în cauză vor fi cu „înnoptarea” aeronavei pe Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava, acestea urmând a fi operate în zilele de marți/miercuri, vineri/sâmbătă și duminică/luni. Aeronava va ateriza de la București seara, la ora 20:35, și va decola de la Suceava în dimineaţa următoare, la ora 05:00. Aceste zboruri vor putea asigura conexiunea şi cu alte curse ale companiei Blue Air, cele de la București către mai multe destinaţii internaţionale, cum ar fi Amsterdam, Bologna, Bruxelles, Koln, Dublin, Frankfurt, Helsinki, Larnaca, Malaga, Munchen, Paris (Charles de Gaulle), Praga, Stuttgart, Torino, Valencia. Şeful executivului judeţean mai transmite că transmite că, în prezent, se poartă discuții și cu alte companii şi pentru noi destinaţii, în curând urmând a fi făcute noi anunțuri, „surprize plăcute, privind Aeroportul <Ștefan cel Mare> din Suceava”. „Continuăm ofensiva de promovare a județului Suceava și a brandului Bucovina, pentru dezvoltarea turismului,atragerea de investitori și stabilirea noi conexiuni cu mediul de afaceri” a punctat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. 

 

Cuprinse în prima etapă

Zece blocuri din  cartierele Burdujeni şi „George Enescu” intră în linie dreaptă pentru reabilitare termică 

>Lucrările vor costa aproximativ 17 milioane de lei, proprietarii plătind 10% din total, de la bugetul de stat se asigură 60%, iar bugetului local îi revine o co-participare de 30%

>După întocmirea documentaţiei pentru autorizarea construirii, a proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie, urmează licitaţia de adjudecare a constructorilor

Consiliul Local al municipiului Suceava va aproba indicatorii  tehnico-economici şi finanţarea din bugetul local a cheltuielilor pentru reabilitarea termică a 10 imobile multietajate de locuit din prima etapă a programului care se derulează în reşedinţa de judeţ. Cele 10 blocuri se află pe străzile „Privighetorii”, „Jean Bart”, „Putna”, „Luceafărului”, Aleea Jupiter şi Bulevardul „George Enescu”, având un total de 500 de apartamente. Valoarea lucrărilor este apreciată la un total de 17,18 milioane de lei, bugetul se stat asigurând 15 milioane de lei, bugetul local 4,3 milioane de lei, proprietarii urmând a veni cu 1,5 milioane de lei. Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 122 din 18 aprilie 2019 pe listă au fost cuprinse 102 de blocuri, cu 4.295 de apartamente, aparţinând de 23 de asociaţii, imobilele fiind împărţite în 4 grupe. Reabilitarea presupune, printre altele, izolarea termică a pereţilor exteriori, înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare, dar şi termo-izolarea terasei şi planşeului de la subsol. La acestea se pot adaugă reparaţii la elementele de construcţie şi la instalaţia de distribuţie a agentului termic aferentă părţii comune. Asociaţiile plătesc 10% din costul total al executării lucrărilor, împărţit între toţi proprietarii, în funcţie de cota indiviză care revine fiecăruia. De la bugetul de stat se asigură 60% din total, în limita fondurilor aprobate pentru Programul de privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, iar bugetului local al Sucevei îi revine o co-participare financiară de 30%. Până acum, în municipiul Suceava s-au făcut expertizele tehnice, auditarea energetică şi studiile de fezabilitate, iar după aprobarea acestora din urmă de către Consiliul Local urmează întocmirea documentaţiei pentru autorizarea construirii, elaborarea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie, cât şi a documentaţiei pentru licitaţia de adjudecare a constructorilor. Printre avantajele lucrărilor de creşterea a eficienţei electrice se numără reducerea cheltuielilor cu combustibilii, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi schimbarea aspectului estetic al blocurilor de locuinţe.  

 Luna trecută

Treisprezece suceveni au fost prinşi că lucrau fără contract de muncă 

>Pentru muncă nedeclarată, inspectorii de muncă au sancţionat 7 angajatori, valoarea totală a amenzilor date acestora fiind de 210.000 de lei

Nu mai puţim de 358 de controale au organizat şi desfăşurat, pe durat lunii trecute, inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, dintre care 264 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 94 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Pe fondul descinderilor şi al deficienţele constatate, aceştia au aplicat 178 de sancţiuni contravenţionale a căror valoare totală se ridică la 323.500 de lei. Romeo Butnariu, şeful ITM informează că în domeniul relaţiilor de muncă, în urma celor 264 de controale s-au dat 60 de amenzi însumând 250.500 de lei. Cu prilejul acţiunilor de control, inspectorii de muncă suceveni au depistat 15 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care una era prezentă la serviciu în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractului individual de muncă cu timp parțial. Încă 13 persoane nu aveau contract individual de muncă, iar în cazul uneia, contractul nu fusese transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. Inspectorul-şef Romeo Butnariu informează că pentru muncă nedeclarată au fost sancționaţi 7 angajatori, valoarea totală a amenzilor date acestora fiind de 210.000 de lei. La neregulile deja menţionate, constatate se adaugă nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, ţinerea evidenţei orelor prestate de către fiecare salariat, acordarea concediilor de odihnă şi a repausul săptămânal. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în februarie 2020 inspectorii de ITM Suceava au făcut  94 de controale, cu 118 de sancţiuni contravenţionale constatate şi amenzi însumând de 73.000 de lei. În timpul verificărilor s-au descoperit abateri constând în lipsa activităţii de prevenire şi protecţie, dar şi neevaluarea riscurilor, ţinând cont de apariţia COVID 19. Printre altele, la unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au asigurat echipamentele de muncă fără pericol pentru securitatea lucrătorilor şi nu s-au afişat, la loc vizibil, regulile de prevenire a infectării cu SARS-CoV- 2.
 

 

Suceava, municipiu neutru climatic până în 2030

Municipiul Suceava ar putea participa la Programul „Proposed mission-100 Climate-neutral Cities by 2030-by and for Citizens”. Aceasta potrivit unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, prin care se cere aprobarea de principiu a Programului „Suceava, unul dintre cele 100 de oraşe neutru-climatic până în 2030”. Comisia Europeană, prin Programul „Proposed mission”, lansează un concurs pentru selectarea a 100 de oraşe cu peste 100.000 de locuitori, respectiv 3-4 localităţi urbane din fiecare stat membru al Uniunii Europene, care ar urma să devină neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030 şi care să reprezinte centre de inovare şi dezvoltare, respectiv un „model de urmat în atingerea ţintei de zero emisii de CO2”. În vederea participării la Programul „Proposed mission”, Suceava ar putea obţine granturi ale Comisiei Europene pentru finanţarea implementării de soluţii sau proiecte inovatoare de administrare urbană în domeniile termoficării locuinţelor şi izolării performante a clădirilor; gestionării deşeurilor şi economiei circulare; transportului ecologic şi mobilităţii urbane; extinderii surselor de energie verde, cât şi în domeniul digitalizării serviciilor publice. Iniţiatorii proiectului sunt Dan Nichiforel şi Lorena Buburuzan, consilieri locali USR-Plus, cât viceprimarul Teodora Muntean, din partea aceleiaşi alianţe. În ultimii ani, municipiul Suceava a implementat proiecte cu finanţare nerambursabilă de reducere a poluării în traficul rutier, creşterea eficienţei energetice a clădirilor şi de transport auto ecologic. Este vorba despre cele de „Management modern şi eficient al iluminatului public”, „Electromobilitate-Vehicule electrice pentru o mobilitate verde”, „Creşterea eficienţei energetice d clădirii Primăriei” şi „Sistem integrat de transport public ecologic”.      

 Excluderea porţiunii Siret-Paşcani de pe traseul Autostrăzii A7: „profund nedreaptă şi discriminatorie”  

>„Redresare şi rezilienţă înseamnă programe şi pentru judeţele Suceava şi Botoşani”, pune în vedere Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava

Autostrada A7 trebuie să includă întregul traseu Ploiești-Siret și nu să se oprească la Paşcani, aşa cum a apărut în spaţiul public, în ultima perioadă. Afirmaţia aparţine lui Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava care, la finele săptămânii trecute, a cerut, încă o dată,  premierului Florin Cîțu şi lui Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, să prindă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), inclusiv porţiunea dintre Paşcani şi Siret.                                                     „Cred că ar fi profund nedrept şi discriminatoriu ca în PNRR să fie inclusă doar porţiunea de A7 până la Paşcani.
Cu privire la necesitatea realizării autostrăzii A7 până la Siret am depus memorii atât la premier cât şi la Ministrul Fondurilor Europene, lucru pe care l-au făcut şi mai mulţi parlamentari, astfel încât sper ca vocea noastră să fie auzită” precizează şeful executivului judeţean. Gheorghe Flutur evidenţiază că există o serie întreagă de argumente care susţin necesitatea construirii Autostrăzi A7 până în vama Siret. „Am în vedere în primul rând PIB-ul scăzut al județelor Suceava și Botoșani, apoi migrația excesivă a forței de muncă, aglomerarea pe E85-DN2, sectorul Pașcani-Siret. Prin Vama Siret trec anual 700.000 de autovehicule, din care 100.000 sunt tiruri. Chiar dacă guvernele PSD au demarat studii de fezabilitate doar pe ruta Ploiești- Pașcani, de un an de zile se întocmesc studii de fezabilitate pentru Pașcani-Suceava-Siret, pe 101 km. Se lucrează în ritm intens, iar noi, administraţiile locale acordăm tot sprijinul acolo, și când este nevoie. Redresare şi rezilienţă înseamnă programe şi pentru judeţele Suceava şi Botoșani”, pune în vedere Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

 

15 km/h, viteza maximă cu trotinetele electrice închiriate de la Primărie  

>Acestea pot fi folosite doar de persoane de peste 16 ani, tariful de închiriere fiind de 0,50 de lei pentru pornire, la care se adaugă câte 0,40 de lei pentru fiecare minut de utilizare

>În cazul deteriorării, utilizatorul va fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 400 de lei şi 3.000 de lei, în funcţie de gradul de avariere a trotinetei

Consiliul Local al municipiului Suceava aproba, în şedinţa ordinară a lunii martie, Regulamentul privind drepturile, obligaţiile şi sancţiunile în utilizarea Serviciului  de închiriere a trotinetelor electrice. Primăria Suceava a achiziţionat 50 de trotinete electrice şi 12 standuri de încărcare a acumulatorilor de la societatea comercială E-Twow Electric Mobility, iar conform proiectului de hotărâre, Serviciul de închiriere va funcţiona de luni până duminică între orele 07.00-21.30, în intervalul aprilie-octombrie. Trotinetele vor fi închiriate doar persoanelor cu vârsta mai mare de 16 ani, statutul de utilizator pentru acestea obţinându-se prin descărcarea aplicaţiei Suceava-Ecoride, care blochează şi deblochează respectivele mijloace de transport.  Durata de folosire este de 2 ore, deblocarea trotinetei fiind posibilă doar atunci când „nivelul bateriei este de cel puţin 30%, cu o folosinţă ulterioară de aproximativ 15 minute”. La depăşirea duratei de timp alocată unei utilizări, contul de acces al persoanei la serviciul închiriere va fi suspendat, începând cu ora la care se înregistrează depăşirea. Pe a parcursul zilei, un utilizator are dreptul la un număr nelimitat de trotinete, cu o durată maximă de 2 ore pentru o comandă. Deblocarea unei alte trotinete este posibilă doar la încheierea cursei cu cea ridicată anterior, operaţiune care se va face la cel mai apropiat stand de încărcare.  În municipiul Suceava, standurile de încărcare sunt amplasate în 12 „locaţii”, adică la Primărie, în Centru, în Burdujeni, la Cetate, în Obcini, la „Curcubeul”, la Centrul Tradiţiilor, pe „Mărăşeşti”, la Magazinul „Bucovina”, în Parcul Central, la Centrul Cultural „Bucovina” şi la Zona de Agrement „Tătăraşi”. Tariful de închiriere este de 0,50 de lei pentru pornire, la care se adaugă câte 0,40 de lei pentru fiecare minut de utilizare. Conform Regulamentului privind drepturile, obligaţiile şi sancţiunile în utilizarea Serviciului  de închiriere a trotinetelor electrice, în cazul daunelor produse din vina sa, utilizatorul va suporta cheltuielile pentru aducerea bunurilor Serviciului de închiriere la starea iniţială. Pentru deteriorarea trotinetei, utilizatorul va fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 400 de lei şi 3.000 de lei, în funcţie de gradul de avariere. Tot în Regulament, utilizatorului „i se recomandă de să nu depăşească viteza de 15 km/h, pentru siguranţa sa şi a trotinetei”.    

 Hărţi digitale ale reţelelor tehnico-edilitare din judeţul Suceava

>Printr-un proiect de 200.000 de lei al Consiliului Judeţean, în banca de date în format digital vor fi transpuse reţelele de apă, canalizare, energie electrice, telefonie, fibră optică, gaze naturale şi cele de energie termică

Consiliul Judeţean Suceava pregăteşte, cu finanţare începând din acest an, un nou proiect important pentru judeţul Suceava,  Este vorba despre cel de „Înfiinţare bancă de date urbane pentru reţele tehnico-edilitare din judeţul Suceava”, preşedintele Gheorghe Flutur anunţând că valoarea estimată a acestuia este 200.000 lei, iar sursa de finanţare este bugetul local. Conform şefului executivului judeţean, în vederea înfiinţării băncii de date urbane se propune crearea unei infrastructuri digitale a reţelelor edilitare, prin întocmirea unor hărţi digitale a reţelelor existente în judeţul Suceava. Acestea vor cuprinde referiri la alimentările cu apă şi canalizare, reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice, reţelele de telefonie, reţelele de fibră optică, reţelele de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, precum şi a celor de alimentare cu energie termică. „Astfel, vom putea avea o imagine de ansamblu asupra acoperirii judeţului cu infrastructură edilitară, creându-se premisele unei dezvoltări urbane coerente. De asemenea, emiterea actelor de autoritate ale serviciilor de urbanism se va face ţinându-se cont de existenţa acestor reţele. În conformitate cu prevederile legale privind autorizarea lucrărilor de construcţii, prin care operatorii şi posesorii de reţele tehnico-edilitare - supraterane și subterane  - sunt obligaţi să transmită autorităţilor administraţiei publice judeţene planurile cadastrale, cuprinzând traseele acestor reţele în vederea constituirii unei bănci de date, se intenţionează înfiinţarea unui sistem digital de inventariere a reţelelor tehnico-edilitare existente în judeţ” declară Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliul Judeţean Suceava. Consiliul Judeţean va pune de datele la dispoziţia primăriilor municipiilor, oraşelor şi comunelor în a căror rază administrativ-teritorială sunt situate reţelele tehnico-edilitare. 

 

Începând din aprilie

Campanie de descinderi ale inspectorilor de muncă suceveni pe şantierele din judeţ

>Campania survine numărului mare de accidente, precum şi gravităţii acestora, anul trecut domeniul construcţiilor fiind în top, cu 15 victime

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava declanşează o campanie de verificare a modului de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la lucrările din domeniul construcţiilor. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu,  verificate vor fi aspecte cu privire la  organizarea  activităţilor  de  securitate  şi  sănătate  în  muncă pe şantierele temporare sau mobile; instruirea lucrătorilor; lucrul la înălţime şi acordarea echipamentului individual de protecţie corespunzător; utilizarea instalaţiilor de ridicat şi protecţia împotriva electrocutării, cât şi respectarea cerinţelor minime la lucrările de săpături. Campania survine numărului mare de accidente de muncă înregistrate în anul 2020 în domeniul construcţiilor, precum şi gravităţii acestora.  În anul 2020, în judeţul Suceava au fost înregistrate 69 de persoane accidentate, 6 pierzându-şi viaţa, iar 63 suferind pierderea temporară a capacităţii de muncă. Sectoarele economiei naţionale în care au fost luaţi în evidenţă cei mai mulţi accidentaţi în muncă au fost construcţiile cu 15 victime; prelucrarea lemnului, cu 6 şi transporturile terestre, cu 7 afectaţi. „Acţiunile de control se vor desfăşura în perioada  aprilie-octombrie  2021  şi vor viza, modul de implementare a prevederilor legale care fac obiectul campaniei. Verificarea măsurilor dispuse se va realiza pe toată durata de desfăşurare a campaniei, în funcţie de termenele dispuse cu ocazia controalelor” precizează Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Printre obiectivele campanie se evidenţiază creşterea gradului de conştientizare faţă de riscurile de pe şantiere, cât şi promovarea programelor proprii ale angajatorilor, pentru creşterea nivelului de securitate.