Fermierii suceveni au încasat pe nedrept ajutoare pentru agricultura ecologică    

·        „În urma verificării respectării angajamentului de menţinere a suprafeţei minime, numărului de animale, numărului de familii de albine (...), s-au întocmit un număr de 263 de note de fundamentare şi procese verbale în vederea recuperării plăţilor necuvenite”, se arată într-o informare a APIA Suceava.

·        În 2017, identificate au fost 60 de situaţii în care nu s-au putut prezenta documentele doveditoare ale respectării obligaţiilor asumate la aprobarea dosarelor pentru obţinerea sprijinului financiar de la bugetul de stat.         

Foarte mulţi dintre fermierii din judeţul Suceava, beneficiari ai prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 756 din 2010 privind acordarea ajutoarelor specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, sunt obligaţi să returneze banii primiţi. Acest fapt a ieşit la iveală cu prilejul verificărilor privind respectarea obligaţiilor asumate de către cei în cauză, odată cu depunerea cererilor de plată a ajutoarelor financiare acordate din bugetul statului. Potrivit unei informări a Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, acolo unde se constată că beneficiarii „nu au respectat angajamentul de menţinere în sistemul de agricultură ecologică”, APIA „procedează la recuperarea sumelor încasate necuvenit de către beneficiari”. În anul 2018, APIA Suceava a trimis 12 de înştiinţări către beneficiarii de ajutoare specifice pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică, aflaţi sub angajament. În cauză sunt cei care erau în interiorul perioadei de 5 ani de la data aprobării acordării sprijinului, respectiv „beneficiarii plătiţi în anii precedenţi, şi care nu au mai depus cerere de plată în anul curent”. Prin înştiinţări, beneficiarilor li se solicită să prezinte documentul justificativ, certificatul de conformitate sau masterul certificatului eliberat de organismul de inspecţie şi certificare, acte care atestă menţinerea în sistemul de agricultură cu minimul suprafeţei, numărului de animale, numărului de păsări sau numărului de familii de albine pentru care s-au obţinut plăţile. În cazul în care minimul prevăzut de reglementările legale nu este respectat, „se calculează diferenţa procentuală şi se aplică, reduceri, penalităţi şi/sau excludere de la plată”. „În urma verificării respectării angajamentului de menţinere a suprafeţei minime, numărului de animale, numărului de familii de albine (...), s-au întocmit un număr de 263 de note de fundamentare şi procese verbale în vederea recuperării plăţilor necuvenite”, se arată în Raportul de activitate al Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava, în care se precizează că dintre cei 263 de beneficiari aflaţi într-o asemenea situaţie, 4 au  contestat măsurile dispuse.  În 2017, APIA Suceava a trimis 280 de înştiinţări către beneficiarii de ajutoare specifice, fiind identificate 60 de situaţii în care nu au fost prezentate documentele justificative obligatorii menţionate mai sus.   

Deşi solicitările au fost aproape duble,

Unităţile de învăţământ din Suceava vor avea parte de finanţare cu 12% mai mare faţă de 2018  

·        „Trebuie să consideraţi că este mult, pentru că anul acesta va fi unul foarte greu din punct de vedere financiar”, le-spus primarul Ion Lungu directorilor de şcoli, ieri, la întâlnirea de la sediul Primărie.  

Deşi bugetul stat încă nu este promulgat, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava s-a întâlnit cu directorii şi contabilii de şcoli, pentru a analiza priorităţile pentru anul în curs, cât şi  pentru prinderea acestora în bugetul local.  Unităţile de învăţământ au cerut 74,52 de milioane de lei, propunerea din proiectul bugetului local pentru anul 2019 fiind de 39,68 de milioane de lei, ceea ce înseamnă cu 12% mai mult decât în 2018. Aceasta în condiţiile în care „primăriile vor încasa mai puţin”, edilul-şef sucevean remarcând că şcolile din reşedinţa de judeţ au avansat propuneri de investiţii foarte mari şi că unele dintre ele „nu se vor realiza, poate, niciodată”. „Ca în fiecare an, dumneavoastră aţi solicitat un buget cât mai mare, dar sumele ar fi trebuit să fie cam la nivelul anului trecut. Însă, în funcţie de fiecare solicitare făcută, am încercat să asigurăm o parte din bani, inclusiv pentru investiţii multianuale. Important este să le începem, ca să continue şi anul viitor, urmând a fi focute şi rectificări pe parcursul anului”, le-a spus Lungu reprezentaţilor unităţilor de învăţământ. În 2019, pentru investiţii şi reparaţii se vor da 15,87 de milioane de lei, o sumă mai mare cu 12,89% decât cea din anul precedent. „Nu ştiu dacă este mult sau puţin dar trebuie să consideraţi că este mult, pentru că anul acesta va fi unul foarte greu din punct de vedere financiar”, a arătat Ion Lngu, ocupantul fotoliului administrativ din Areni. La investiţii în continuare, şeful municipalităţii a menţionat Corpul de laboratoare al Colegiului Naţional „Petru Rareş” şi mansardarea Şcolii generale nr.10, care sunt susţinute „din banii Primăriei”. Cu finanţare europeană nerambursabilă se vor face lucrări la Colegiul Naţional „Petru Muşat”, Colegiul Naţional „Petru Rareş” şi Colegiul Naţional Tehnic de Industrie Alimentară, ultimele două fiind în proiecte de învăţământ dual, în colaborare cu agenţii economici.  Investiţii noi vor demara, printre altele, la Colegiul Naţional de Arte, Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, Colegiul Naţional Tehnic „Samuil Isopescu”, Colegiul Naţional Economic „Dimitrie Cantemir”, Şcoala generală „Dumitru Costin”, fiecăruia urmând a-i fi alocată jumătate din suma solicitată.     Din totalul de 39,68 de milioane de lei, finanţarea de bază este aproximativ egală cu cea din 2018, adică una de 9,56 de milioane de lei.   

Judeţul Suceava, populaţie activă în scădere, dar şi locuri de muncă mai puţine  

·        Anul trecut s-a înregistrat o scădere de 2.400 de persoane active, Suceava aflându-se pe locul al doilea în rândul judeţelor din Regiunea de Nord-Est şi pe al douăsprezecelea în ţară.    

·        Faţă de anul precedent, în 2018 firmele sucevene au oferit cu 1.915 locuri de muncă mai puţine, preferaţi fiind muncitorii necalificaţi, şoferii de autocamioane şi vânzătorii.

Populaţia activă civilă a judeţului Suceava este în scădere. Aceasta potrivit unei analize a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, care relevă că, într-un singur an, diminuarea a fost de 2.400 de persoane, ajungându-se, la sfârşitul anului 2018, la 229.500 de persoane. Conform AJOFM, din acest punct de vedere, Suceava se situează pe locul al doilea în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, după judeţul Iaşi, cu o populaţie activă civilă de 294.700 de persoane. La nivel naţional, judeţul Suceava se plasează pe cea de a douăsprezecea poziţie, având în faţă capitala Bucureşti, cu 1.195.900 de persoane active, precum şi judeţele Cluj cu 365.900; Timiş-349.800; Iaşi-294.700; Prahova-293.500; Constanţa-293.400; Bihor-266.900; Dolj-265.800; Braşov- 261.500; Argeş-260.000 şi Mureş cu 234.800 de persoane active. În judeţul Suceava, în cadrul populaţiei active de 229.500 de persoane, în evidenţa AJFOM, la sfârşitul anului trecut, se aflau, în total, 11.867 de şomeri. La începutul lui 2018 înregistraţi erau 12.900 de şomeri, iar pe durata anului s-au mai adăugat 19.943 de persoane. În compensaţie, în tot anul trecut, au ieşit din evidenţe, prin angajare sau părăsirea pieţei muncii, 20.976 de şomeri.  Pe de altă parte, în 2018, în judeţul Suceava au fost declarate vacante 18.555 de locuri de muncă, cu 1.915 mai puţine faţă de anul precedent, toate fiind centralizate în urma necesarului comunicat la AJOFM de către angajatori. În anul la care facem referire, firmele sucevene din diferite domenii au căutat, în special, muncitori necalificaţi, ofertele pentru această categorie fiind de 3.627 de locuri de muncă. Pe a doua poziţie în topul preferinţelor s-au situat şoferii de autocamioane de mare tonaj, cu un disponibil de 1.321 de locuri libere, urmaţi de vânzători (976); şoferi de autoturisme şi camionete (772); manipulanţi de mărfuri (616); lucrători comerciali (568); spălători de vase mari în bucătării (435); agenţi de securitate (338); agenţi de vânzări (317); dulgheri-restauratori (284) şi ajutoare de bucătari (239). Cel mai puţin căutaţi au fost asistenţii medicali generalişti cu 238 de locuri de muncă vacante; ajutoarele de ospătari (223); bucătarii (212) şi chelnerii (194).  

Inspectorii DSP au dat 40 de amenzi unităţilor sanitare sucevene

·        Acestora li s-au „arătat” şi 13 din totalul celor 26 de avertismente date în 2018. 

Inspectorii sanitari suceveni au desfăşurat, în 2018, 7.324 de acţiuni de control pe linie de sănătate publică, acestea lăsându-se cu 124 de amenzi însumând 138.600 de lei. Conform Raportului privind activitatea Direcţiei de Sănătate Publică Suceava în anul 2018, 1.556 de inspecţii au avut loc în unităţi sanitare, iar în urma neregulilor constatate, inspectorii DSP au dat 40 amenzi în valoare de 23.900 de lei. Pe lângă acestea, pentru sancţionarea abaterilor de la legislaţia în vigoare, lucrătorii specializaţi au dispus suspendarea a activităţii a două unităţi, iar din cele 26 de avertismente, 13 au fost „arătate” unităţilor sanitare. De asemenea, pe durata controalelor efectuate, inspectorii sanitari au dispus retragerea de la comercializare a unei cantităţi de 93,4 kg de produse alimentare, respectiv a 9.251 de litri de băuturi necorespunzătoare. Totodată, în anul 2018, inspectorii DSP au avut 27 de acţiuni de verificări comune cu alte autorităţi, dar şi 15 controale tematice, în timp ce, în urma solicitărilor venite prin sistemul rapid de alertă, s-au organizat 28 de acţiuni de control. Pe de altă parte, ca urmare a sesizărilor sosite pe adresa Direcţiei de Sănătate Publică, rezolvate au fost 128 de diverse situaţii, lucrătorii instituţiei participând şi la 296 de acţiuni de îndrumare şi consultanţă.

În 2018,

Patru sute suceveni au „aplicat” pentru locuri de muncă în Europa

·       Ofertanţi au fost angajatori din Spania, Germania, Norvegia, Austria şi Olanda, aceştia căutând lucrători pentru hoteluri, grastronomie, construcţii, transporturi, şi agricultură. 

·       Slujbele pentru persoane cu studii superioare i-au vizat pe inginerii software C/C++, seniorii tehnicieni „Chrome”, dezvoltatorii software, managerii hardware în sisteme de securitate, cât şi pe inginerii proiectanţi.

În anul 2018, în cadrul Compartimentul de ocupare a forţei de muncă în străinătate – EURES, al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, 404 de persoane au fost consiliate în vederea găsirii unui loc de muncă pe piaţa europeană a muncii. Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM, precizează că sucevenii care au beneficiat de informare şi consiliere au avut de optat pentru locuri de muncă vacante în ţări precum Spania, Germania, Norvegia, Austria şi Olanda. Cei mai mulţi angajatori străini au oferit slujbe vacante în meserii şi domenii de activitate diverse, printre care se numără cel din hoteluri şi gastronomie, cu deficit de personal de întâmpinare a oaspeţilor, cameriste, bucătari, ospătari şi chelneri. În transporturi au fost căutaţi şoferii, mecanicii auto, tinichigiii şi manipulatorii de bagaje pentru avioane, iar agricultură s-a putut munci la cules de fructe şi legume, la ambalare, precum şi la operarea maşinilor pentru bulbi de flori. Angajatorii europeni din construcţii s-au arătat interesaţi de electricieni, sudori, zidari, dulgheri, instalatori şi lucrători în „rigips”. Pe de altă parte, slujbele pentru persoane cu studii superioare i-au vizat pe inginerii software C/C++, seniorii tehnicieni „Chrome”, dezvoltatorii software, managerii hardware în sisteme de securitate şi pe inginerii proiectanţi. Totodată, în anul 2018 au fost eliberate 148 de formulare europene în domeniul securităţii sociale, în cauză fiind formulare „E301”, „E302” şi „U”. „Acestea au fost solicitate de către românii care au cumulat perioadele de muncă realizate în statele membre, pentru a solicita dreptul la indemnizaţia de şomaj, care au beneficiat de exportul indemnizaţiei de şomaj sau care au cerut prestaţii de şomaj, acordate în funcţie de veniturile membrilor de familie rămaşi în ţară”, a declarat Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Consilierii specializaţi ai instituţiei sucevene acordă servicii de informare, orientare şi mediere privind mobilitatea forţei de muncă şi securitatea socială a lucrătorilor emigranţi. Conform AJOFM, orientarea şi consilierea solicitanţilor de slujbe în străinătate, prin Compartimentul de ocupare a forţei de muncă în străinătate-EURES, face parte din categoria de serviciilor de ocupare.

Suceava şi-a „bătut” planul la angajări

·       Anul trecut, 16.868 de suceveni şi-au găsit un loc de muncă, numărul vizat iniţial de AJOFM fiind depăşit cu 786 de persoane.

·       Aceasta mulţumită primelor acordate şomerilor care se încadrează, cât şi subvenţiilor pentru agenţii economici care fac angajări.

În 2018, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  iese în evidenţă cu  rezultate bune pe linia ocupării persoanelor aflate în căutarea unui serviciu. Astfel, potrivit Lui Dănuţ Mihai Burgheaua, directorul  executiv al instituţiei, anul trecut, de prime s-au bucurat 573 de şomeri, de cea pentru încadrarea înainte de expirarea indemnizaţiei de şomaj având parte 265 de persoane. Prima de activare de 1.000 de lei a fost orientată către 265 de şomeri; prima de încadrare la o distanţă mai mare de 15 km fiind acordată la 6 şomeri; cea pentru angajarea la distanţă mai mare de 50 km fiind dată la 7 şomeri, în timp ce beneficiari ai primei de relocare au fost 24 de şomeri. De asemenea, 67 de tineri s-au ales cu câte o primă de 1.100 de lei acordată, potrivit legii, absolvenţilor care se angajează. De cealaltă parte, 599 de angajatori au primit subvenţii pentru angajarea şomerilor în vârstă de peste 45 de ani; 172 pentru încadrarea de absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, iar 80 pentru oferirea unui loc de muncă tinerilor NEETs. Totodată, 12 agenţi economici au beneficiat de subvenţii pentru încadrarea tinerilor cu risc de marginalizare socială; unul pentru angajarea şomerilor unici susţinători ai familiilor monoparentale; 10 pentru încadrarea şomerilor cărora le-au mai rămas 5 ani până la pensionare; 2 pentru angajarea de persoane cu handicap, 2 pentru încadrarea de persoane cu handicap, iar 4 agenţi economici au fost subvenţionaţi pentru încadrarea de şomeri neindemnizaţi. În 147 de cazuri, AJOFM a avut dosare de  subvenţionarea formării profesionale a ucenicilor la locul de muncă, iar în altele 28 de subvenţionare, pe perioada vacanţelor, a locurilor de muncă ale elevilor şi studenţilor. În cele din urmă, agenţii economici au avut parte de subvenţii pentru specializarea la locul de muncă a stagiarilor cu studii superioare. „Atât primele, care fac mai atractivă angajarea, cât şi subvenţiile, care acoperă o parte din cheltuiala cu forţa de muncă a angajatorilor, cât şi gestionarea competenţelor şomerilor, a cererii de forţă de muncă şi a criteriilor de selecţie a angajatorilor au condus la un bilanţ de ocupare de 16.868 de persoane care au obţinut un loc de muncă în anul 2018, numărul propus fiind depăşit cu 786 de persoane”, a declarat Mihai Dănuţ Burgheaua, director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Prin Legea bugetului de stat,

Primăria Suceava obligată să asigure plata a 423 de indemnizaţii de însoţitor şi a 403 de indemnizaţii pentru persoane cu handicap

·        „Ni se pune în cârcă toată asistenţa socială, să o finanţăm de la Primărie”, a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că necesarul anual este de 22,20 de milioane de lei.  

·        Primarii au cerut ca plata drepturilor respective să se facă la fel ca în 2018, când 10% a revenit autorităţilor locale, iar 90% bugetului de stat.  

Eforturile depuse de membrii Asociaţiei Municipiilor din România la întâlnirile cu Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, pe marginea creşterii alocărilor de la bugetul se stat nu au avut prea mare succes. Cel puţin aceasta este părere lui Ion Lungu, primarul Sucevei, care spune că s-a obţinut doar majorarea cotei defalcate din impozitul pe venit de la 41,75% la 60%. Astfel, din această sursă, Primăria Suceava va avea alocată o sumă 27,19 milioane de lei, echivalentul a 5,78 de milioane de euro. „Este, aici, vorba despre cele peste 5 milioane de euro pe care le-am pierdut începând cu anul 2017. Dar, în acelaşi timp, ni se pune în cârcă toată asistenţa socială, să o finanţăm de la Primărie. Aceasta înseamnă că, pentru 423 de indemnizaţii de însoţitor şi 403 de indemnizaţii pentru persoane cu handicap, Primăria va plăti 22,20 de milioane de lei. Rămâne un plus de 4,49 de milioane de lei, deci aproape 1 milion de euro faţă de anul trecut, dar cu circa 4 milioane de euro în minus, sumă de dinainte de diminuarea cotei pe impozitul pe profit de 16% la 10%, începând cu 31 octombrie 2017”, a precizat primarul Ion Lungu, menţionând că primarii de municipii au cerut ca finanţarea drepturilor asistenţilor personali şi însoţitorilor persoanelor cu handicap să se facă din cote defalcate din taxa pe valoare adăugată, la fel ca în 2018, când 10% a revenit autorităţilor locale, iar 90% a provenit de la bugetul de stat. Edilul-şef este părere că bugetul municipiului Suceava nu va fi aprobat în această lună, întrucât şedinţa Consiliului Local nu se va putea întruni decât după 17 zile calendaristice de la publicarea Legii bugetului de stat pe 2019 în Monitorul Oficial. „Într-o apreciere optimistă, bugetul de stat va fi aprobat în Parlament săptămâna aceasta, iar ulterior trebuie promulgat de către preşedinte şi publicat în Monitorul Oficial. Se pare că se va trece peste cele 17 zile, caz în care bugetul municipiului va fi aprobat în prima decadă a lunii martie”, a precizat Lungu. Conform şefului executivului sucevean, edilii-şefi din municipii au cerut acoperirea pierderile provocate de aprobarea cu întârziere a bugetului de stat. „În lunile ianuarie şi februarie, până la aprobarea bugetului de stat, vom avea cote defalcate din impozitul pe venit în procentaj de 41,75%”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. Nu în cele din urmă, primarii din municipii au revendicat impozitului din pensii, care ar trebui să revină localităţilor în care domiciliază contribuabilii la bugetul asigurărilor sociale şi, de asemenea, asigurarea, pentru un singur municipiu, a unui buget minim de funcţionare în valoare de 20 de milioane de lei. 

Mai mulţi suceveni vor avea acces la ajutoare sociale

·        Aceasta după ce venitul minim pe membru de familie pentru obţinerea acestora a crescut de la 750 de lei la 1.000 de lei pe lună, introduse fiind şi noi ajutoare de urgenţă. 

·        „Primăria le dă lună de lună, săptămână de săptămână, la oameni care sunt în situaţii disperate”, a precizat primarul Ion Lungu.

Sucevenii aflaţi în nevoie vor putea primi sprijin financiar mai consistent din bugetul local. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, potrivit căruia Guvernul a aprobat noi prevederi legale privind acordarea ajutoarelor de urgenţă. Este vorba despre modificări ale Legii nr. 416 din 2001, a venitului minim garantat, iar conform edilului-şef sucevean, pentru beneficiarii ajutoarelor sociale, venitul minim realizat pe membrul de familie trebuie să fie, de acum încolo, de 1.000 de lei pe lună, în creştere faţă de cel anterior, în valoare de 750 de lei. La începutul anului 2019, Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Suceava avea în plată 103 de dosare pentru acordarea de ajutoare sociale conform Legii nr. 416 din 2001 privind venitul minim garantat.  Un raport al Direcţiei relevă că, în 2018, DAS a înregistrat 28 de cereri noi, cu 10 mai puţine faţă de anul 2017. În altă ordine de idei, pentru repatrierea unui membru de familie decedat, aparţinătorii pot avea parte, din bugetul municipiului, de asemenea, de un ajutor de urgenţă. Potrivit edilului-şef, în timp, cel mai mare sprijin oferit de autorităţile municipale, a fost în valoare de 15.000 de lei, pentru o repatriere din Portugalia. „Am avut solicitări la Primărie, în care a trebuit să intervenim, să putem ajuta, să dăm bani pentru repatrierea unor cetăţeni ai municipiului Suceava care au decedat peste hotare”, a precizat Lungu. Beneficiare de sprijin financiar de urgenţă pot fi persoanele şi familiile aflate în situaţii excepţionale, indiferent de venit; orfanii de ambii părinţi; persoanele care au împlinit vârsta de pensionare şi nu realizează venituri; persoanele singure şi familiile fără adăpost; peroanele care au avut accidente grave şi cele care suferă de boli incurabile, precum şi cel care se află în stare de dependenţă. „Deci, se pot da şi alte ajutoare de urgenţă. Ca atare, cei care vor veni la Primărie, Direcţia de Asistenţă Socială la va întocmi o anchetă, însă faţă de prevederile vechii legislaţii, pot beneficia şi alte categorii de persoane, Primăria le dă lună de lună, săptămână de săptămână, la oameni care sunt în situaţii disperate”, a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

Primăria Suceava a găsit constructor pentru noua seră de flori

·        „Sper ca, într-un an de zile, să avem această seră floricolă”,  a spus Ion Lungu, primul gospodar la urbei reşedinţă de judeţ.

·        Obţinerea seminţelor, florilor şi răsadurilor în noua seră floricolă ar genera o economie de cel puţin 400.000 de lei.

Primăria a reuşit să finalizeze procedura de licitaţie pentru desemnarea constructorului noii sere floricole a municipiului Suceava. Primarul Ion Lungu spune că înregistrată a fost o singură ofertă, respectiv cea a asocierii sucevene dintre firmele Florconstruct şi Agacon. Investiţia a fost scoasă la licitaţie pentru 2 milioane de lei, execuţia fiind adjudecată cu 1,95 de milioane de lei. Edilul-şef a anunţat că execuţia ar trebui să se desfăşoare pe durata a 12 luni, termen care curge de la data la care se va da ordinul de începere a lucrărilor. „Sper ca, într-un an de zile, să avem această seră floricolă. Ne dorim ca să facem cât mai mult material săditor pentru noi, pentru amenajările din oraşul nostru, să avem un oraş al florilor”, a subliniat Ion Lungu primul gospodar la urbei reşedinţă de judeţ.  Proiectul întocmit de specialişti prevede, printre altele, dotarea noii sere cu instalaţii automatizate de irigare şi climatizare, dar şi cu vestiare şi grupuri sanitare cu duşuri pentru lucrători. În prezent, florile şi materialul săditor sunt produse în sera de 650 de metri pătraţi a Direcţiei Domeniului Public, precum şi într-o alta de circa 5.500 de metri pătraţi, închiriată contra a 40.000 de lei pe an. în 2016, spre exemplu, prin Direcţia Domeniului Public s-au achiziţionat seminţe şi răsaduri în valoare de 270.000 de lei, iar după cultivarea şi creşterea în regim propriu, pe raza Sucevei s-au plantat flori la o valoare de piaţă de 645.000 de lei. Astfel, obţinerea seminţelor, florilor şi a răsadurilor în noua seră floricolă ar genera, în condiţiile din 2016, o economie de 405.000 de lei.

APIA a cerut executarea silită a 460 de fermieri suceveni beneficiari de sprijin european

·        De la aceştia nu s-au putut face recuperări prin compensare ori prin plată voluntară, în cauză fiind un debit total de 450.150 de lei.

·        În 2018, pentru sprijinul din bugetul de stat s-au întocmit 162 de dosare de stabilire a creanţelor, valoarea totală a acestora fiind 115.874 de lei.

·        În anul 2018 au fost descoperiţi 11.627 de beneficiari în neregulă, APIA având de recuperat, inclusiv de la debitori anteriori, peste 5,5 milioane de lei.    

La sfârşitul anului trecut, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava avea în evidenţe 26.165 de debitori europeni, aferenţi sprijinului financiar acordat în baza cererii unice pe suprafaţă, 11.627 dintre beneficiarii în neregulă fiind înregistraţi doar în anul 2018. Totalul debitelor era de circa 32.47 de milioane de lei, suma de aproximativ 4,91 de milioane de lei fiind constatată doar pe durata anului trecut. Din totalul amintit, s-a reuşit recuperarea a circa 24,89 de milioane de lei, dintre care aproximativ 3,94 de milioane de lei în 2018, în curs de recuperare fiind încă o sumă de circa 5,52 de milioane de lei. „La finele anului trecut, procentul de recuperare a debitelor înregistrat la nivelul Centrului Judeţean era de 80%, dar sperăm într-o creştere semnificativă a acestuia, prin compensarea sumelor în cauză cu plăţile care urmează a se face în cadrul Campaniei 2018. În mod obişnuit, stingerea creanţelor se face prin conformare voluntară, adică prin plată directă, de către debitor, ca efect al propriei voinţe. În situaţia în care debitorii nu-şi plătesc obligaţiile bugetare la termenele la care acesta au devenit exigibile, din momentele respective se naşte, din punct de vedere juridic, dreptul APIA de a efectua deduceri din plăţile viitoare, stabilite prin decizie de plată sau alte documente. De asemenea, pot fi demarate acţiuni de executare silită, în sensul transmiterii titlului executoriu către organul de executare sau către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate acesteia”, precizează Eugen Mogoş, menţionând că prin plată voluntară s-a reuşit recuperarea a circa 10,91 de milioane de lei, recuperările pin compensare însumând aproximativ 13,94 de milioane de lei. În cazul debitorilor care au achitat voluntar debitele, dar pentru care a intervenit şi compensarea, restituită a fost suma de 12.481 de lei. Pe de altă parte, pe motiv de încetare din viaţă a fermierilor beneficiari, emise au fost 45 de decizii de revocare a titlurilor de  creanţă în valoare de 24.508 de lei. Şeful APIA Suceava informează că în 460 de situaţii în care recuperările prin compensare ori prin plată voluntară nu au reuşit, dosarele de debite au fost transmise ANAF, în scopul iniţierii procedurii de executare silită, în cauză fiind un debit total de 450.150 de lei. Eugen Mogoş, directorul executiv al APIA Suceava, a ţinut să evidenţieze că în evidenţe figurează şi debitori naţionali, în anul 2018, pentru mai multe forme de sprijin financiar acordate din bugetul de stat, fiind întocmite 162 de dosare de stabilire a creanţelor bugetare. Valoarea totală acestora s-a ridicat la 115.874 de lei, la care s-au adăugat accesorii de 22.450 de lei. Anul trecut, recuperate integral au fost 88 de creanţe, acestea totalizând 57.189 de lei. În 2018, la ANAF au ajuns, în vederea executării silite, 96 de dosare de debit pentru sprijin naţional.  

Procese pe marginea subvenţiilor europene din agricultura suceveană

·        Din totalul de 67 de dosare ajunse în instanţă, soluţionate definitiv au fost 26, APIA Suceava având câştig de cauză în 19 litigii.  

În 2018, Centrul Judeţean al Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a avut pe rolul instanţelor de judecată 72 de dosare. Conform Raportului privind activitatea instituţiei în anul recent încheiat, în cauză sunt 5 litigii decurgând din acordarea către fermieri a subvenţiilor din bugetul naţional şi alte 67 de litigii privind sprijinul financiar din bugetul Uniunii Europene, toate acestea având ca obiect anularea unor acte administrative. În ceea ce priveşte litigiile izvorâte plata de subvenţii din bugetul naţional,  APIA Suceava a avut câştig de cauză într-un dosar, Curtea de Apel Suceava respingând cererile de anulare a procesului verbal de constatare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit. Conform raportului de activitate al Centrului Judeţean al APIA Suceava, dintre litigiile care vizează spijinul financiar obţinut din fonduri europene, soluţii definitive s-au dat în 26 de dosare, 19 dintre soluţii fiind favorabile APIA. În 2017, APIA Suceava a fost reprezentată în instanţă 92 de dosare. Este vorba despre 5 litigii care priveau acordarea subvenţiilor din bugetul naţional, 80 care decurgeau din acordarea de subvenţii din bugetul comunitar, precum şi 7 care au avut ca obiect anularea unor acte administrative privind funcţionarii publici.             

În 2018,

Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate a invalidat 241 de cereri

·        Faţă de anul precedent, suprafaţa validată aproape că s-a dublat.

·        Anul trecut au fost emise 1.321 de titluri de proprietate, comparativ cu 1.292 de titluri în 2017. 

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a avut, în 2018, 11 întruniri de analiză, prilej cu care aprobate au fost 514 de hotărâri, pentru o suprafaţă totală validată de 462,38 de hectare, faţă de 479 de hotărâri, pentru 242,96 de hectare, în anul precedent. Cererile au venit din partea  a 248 de persoane fizice, două comune şi o obşte, validate fiind 64,78 de hectare de terenuri agricole şi 397,61 de hectare de terenuri forestiere. Potrivit unei informări a Instituţiei Prefectului, pe fondul imposibilităţii asigurării necesarului, noi reglementări legale din anul 2017 au statuat „o situaţie de excepţie”, respectiv aceea de identificare a unor terenuri cu vegetaţie forestieră în localităţi învecinate. În anul 2018, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat terenuri agricole în cazul a 14 dosare, în timp ce 17 validări au privit suprafeţe împădurite. Printre altele, 21 de hotărâri au fost date în vederea validării de amplasamente, 3 au validat drepturi de proprietate, 28 au validat terenuri aferente locuinţei, iar 241 de situaţii s-au hotărât invalidări.  Potrivit sursei citate, tot în aplicarea legilor fondului funciar, în anul 2018 au fost emise 43 ordine de constituire a dreptul de proprietate pentru terenuri aferente curţilor unor construcţii, verificate fiind 790 de documentaţii înaintate de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI) Suceava, în vederea emiterii titlului de proprietate pentru terenuri solicitate de proprietarii sau moştenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate. Conform sursei citate, în anul 2018 au fost emise 1.321 de titluri de proprietate, comparativ cu 1.292 de titluri în 2017. 

În 2018,

Intrările în insolvenţă ale firmelor sucevene s-au redus cu peste o cincime  

·        Anul trecut, în judeţul Suceava au fost înfiinţate 2.020 de societăţi cu răspundere limitată şi doar o singură societate comercială pe acţiuni. 

În 2018, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost din judeţul Suceava au fost înmatriculate 2.800 de firme, faţă de 2.731 în 2017, creşterea fiind de 2,53%. În top sunt societăţile cu răspundere limitată (SRL), cu 2.020 de înmatriculări noi, urmate de persoanele fizice autorizate (PFA)-382, întreprinderile individuale (II)-342, întreprinderile familiale (IF)-44 şi cooperativele agricole (CA)-11. De remarcat este faptul că, în 2018, în judeţul Suceava a luat fiinţă doar o singură societate comercială pe acţiuni (SA). În ceea ce priveşte înmatriculările de societăţi cu răspundere limitată-debutant, la finele lui 2018 judeţul Suceava figura cu un total de 495 de SRL-D. În activitate erau, însă, numai 456, restul de 39 fiind radiate de a lungul anilor. În schimb, încă 58 de societăţi cu răspundere limitată-debutant aveau rezervări de nume. Pe de altă parte, în baza facilităţilor acordate prin HG nr. 166 din 2003, în judeţul Suceava au fost înmatriculate 480 de firme ale studenţilor, în funcţiune rămânând doar 255.  În timp, supuse radierii au fost 225 de societăţi comerciale înfiinţate de studenţi, dintre care 83 au fost radieri voluntare. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018 în judeţul Suceava au intrat în insolvenţă 88 de firme, faţă de 108, în intervalul similar din 2017, cu o diminuarea de 22,22%, cu precizarea că, în 2016 această procedură a  fost iniţiată de 100 de agenţi economici suceveni. Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut cu 1,98%, respectiv de la 253 în 2017, la 346 în 2018. Pe durata anului precedent, în judeţ au fost dizolvaţi 737 de agenţi economici, cu creştere  de 52,90% în raport cu 2017, când procedura dizolvării a fost derulată de 482 de firme. În 2018, de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au fost  radiate 1.542 de firme sucevene, cu o scădere de 0,26% în comparaţie cu 2017, când obiectul radierii l-au făcut 1.546 de agenţi economici,         

Firmele din construcţii, 5 sesizări penale pentru 2,98 de milioane de lei prejudiciu adus statului

·        În top urmează agenţii economici din transporturi, exploatarea şi prelucrarea lemnului, cu câte 3, respectiv  2 sesizări penale.

În anul 2018, inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au organizat 462 de acţiuni de control, iar de pe urma acestora, la bugetul consolidat al statului a intrat suplimentar o sumă de 17,34 de milioane de lei. Conform Planului de acţiuni pe anul trecut, controalele făcute s-au lăsat cu amenzi totalizând 10.900 de lei, în timp ce pierderea fiscală s-a redus cu aproximativ 4 milioane de lei. În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2018, inspectorii AJFP Suceava au instituit 13 măsuri asigurătorii, asupra a 32,48 de milioane de lei. Lucrătorii specializaţi au întocmit şi 10 sesizări penale, în cazul acestora prejudiciul total cauzat bugetului statului ridicându-se la 3,52 de milioane de lei. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, în top sunt agenţii economici din construcţii împotriva cărora s-au făcut 5 sesizări, pentru 2,98 de milioane de lei daune provocate bugetului statului. Totodată, s-au instituit 6 decizii asigurătorii, pentru 2,84 de milioane de lei. Trei sesizări penale au vizat sectorul transporturilor, paguba totală creată prin încălcarea legii fiind calculată la 341.249 de lei. Deciziile de măsuri asigurătorii s-au oprit asupra a unui total de 19,12 milioane de lei. În cele din urmă, două firme care au ca obiect de activitate exploatarea şi prelucrarea lemnului s-au ales cu sesizări penale pentru un prejudiciu care totalizează 189.934 de lei. Cele două măsuri asigurătorii au urmărit încasarea a 290.687 de lei. Pe de altă parte, în anul 2018, la contribuabilii persoane fizice au fost întreprinse 316 acţiuni, dintre care 292 de inspecţii fiscale parţiale, 7 controale inopinate şi 17 de constatări la faţa locului.

Potrivit AJFP,

91 de firme sucevene au intrat în insolvenţă în 2018

·        De la agenţii economici în cauză, Finanţele Publice au de recuperat peste 180 de milioane de lei.

Recuperarea creanţelor prin aplicarea modalităţilor de executare silită au adus importante sume la bugetului general consolidat al statului, se arată într-o analiză a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava. Astfel, în 2108, veniturile din această sursă s-au ridicat la 103,104 milioane de lei, ceea ce reprezintă 5,75% din totalul de 1,788 de miliarde de lei încasat la bugetul consolidat. Conform analizei AJFP, în vederea valorificării bunurilor mobile şi imobile sechestrate, instituţia suceveană a organizat nu mai puţin de 248 de licitaţii, adunată de pe urma comercializării acestora fiind o sumă de 428.956 de lei, din care 45.189 de lei reprezintă TVA. Pe de altă parte, veniturile realizate din vânzarea directă sau prin licitaţie a bunurilor din confiscări au fost de 467.679 de lei, în timp ce atribuite gratuit au fost bunuri în valoare de 2.500 de lei. De remarcat este faptul că, pe durata anului trecut, înspre distrugere sau casare nu au fost îndreptate mărfuri, per total, prin cele două modalităţi menţionate, gradul de valorificare a atins 76%, unul mai mare în comparaţie cu 2017, când respectivul indicator a avut nivelul de 65,43%. În 2018, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a deschis procedura insolvenţei în cazul a 91 de firme, la agenţii economici în cauză urmărindu-se recuperarea a 180,667 milioane de lei. 

La Garda Forestieră,

Dronă cu teleobiectiv pentru descoperirea cazurilor de tăieri ilegale

·        La concurs vor fi scoase cele 11 posturi vacante, deoarece,  acţiunile în echipe mixte, cu poliţiştii şi jandarmii, s-au răsfrânt asupra planului de control al instituţiei.

Garda Forestieră Suceava nu şi-a îndeplinit în totalitate planul de acţiuni pentru anul 2018, nerealizările, cât şi obiectivele pentru anul în curs, fiind prezentat, într-o conferinţă de presă, de către Mihai Găşpărel, şeful Gării Forestiere. „Din punctul nostru de vedere, nu ne-am atins toate obiectivele, în primul rând în ceea ce priveşte planul de control care a vizat structurile de administrare silvică. Este drept că, datorită protocoalelor pe care le avem cu Poliţia şi Jandarmeria, cu foarte mici excepţii ne-am dat concursul la toate acţiunile la care am fost solicitaţi, dar aceasta în detrimentul planului propriu de control”, reliefează Găşpărel, adăugând că se speră ca, în 2019, să fie găsite „timpul şi resursele” pentru realizarea planului în cauză, în special pe latura controalelor care vizează ocoalele silvice. O problemă o reprezintă personalul insuficient al instituţiei, pe  durata acestui an fiind urmărită ocuparea celor 11 posturi libere. Astfel, „dacă nu se modifică legislaţia”, declanşată va fi procedura organizării de concursuri, Garda Forestieră având în vedere şi ţinerea cursuri de specializare în utilizarea metodelor moderne de măsurare a distanţelor şi de „cubare” a lemnului. „Este vorba despre folosirea sistemului şi a programelor aferente, despre utilizarea dronelor şi programelor care permit vizualizarea şi măsurarea suprafeţelor, dar şi a stării pădurii, cu sisteme moderne de analiză, precum şi despre utilizarea dendrometrelor şi altor mijloace de măsurare mai exactă a elementelor dendrometrice”, a precizat Găşpărel. Inspectorul-şef a mai precizat că, în acest an, achiziţionată va fi tehnică specifică activităţii de control, intenţionându-se şi demararea lucrărilor pentru un nou sediu al Gărzii Forestiere. Nu în celw din urmă, în plan este şi achiziţionarea unei drone cu teleobiectiv, „care să permită vizualizarea cu mai mare acurateţe, în detaliu, a anumitor situaţii”, cum ar fi cazul tăierilor ilegale. „Bugetul solicitat pentru tehnică este echivalent cu cel a tuturor gărzilor forestiere la un loc, rămânând, acum, să vedem care va fi alocarea bugetară. În primul rând, solicitarea a plecat de la un nou sediu, care mi se pare absolut necesar, de dorit fiind şi dotarea cu , un sistem modern de măsurare a volumelor”, a explicat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, menţionând că alte obiective constau aducerea la zi evidenţei fondului forestier, cât şi extinderea programului de reîmpăduriri. 

OSPA supravieţuieşte

·        În 2013, Oficiul pentru Studii Agrochimice şi Pedologice Suceava s-a aflat pe malul prăpăstiei economico-finaciare, MADR neonorându-i contravaloarea unor lucrări contractate în valoare de 500.000 de lei

Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Suceava îşi continuă activitatea, după ce, cu mai mulţi ani în urmă, a fost în pragul închiderii.  „În anul 2018, cu sprijinul şi sub îndrumarea Direcţiei pentru Agricultura Judeţeană, la nivelul OSPA Suceava au fost obţinute rezultate bune”, se arată într-o informare a DAJ Suceava. Astfel, pe durata anului trecut, OSPA  Suceava a făcut lucrări şi întocmit studii de specialitate, conform activităţii de bază a instituţiei sucevene. Între acestea se disting încheierea a 10 contracte privind realizarea de studii pedologice şi agrochimice pentru încadrarea terenurilor în clase de calitate, iar pentru o suprafaţă de 469,72 de hectare s-a încasat 49.671 de lei. Cu persoane juridice de pe raza judeţului au fost perfectate 5 contracte pentru studii de specialitate la înfiinţarea unor plantaţii pomicole cu suprafaţa totală de 13,2 hectare, studiile respective aducând în bugetul instituţiei 11.552 de lei. Pentru scoaterea din circuitul agricol a unei suprafeţe totale de 12,6 hectare, cele 17 lucrări au adus OSPA venituri de 49.195 lei. De departe, cele mai mari încasări provin de pe urma studiilor pedologice necesare la întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale, în cazul celor două proiecte, pentru un total de 10.389 de hectare, la buget instituţiei adunându-se 195.891 de lei. Pentru un studiu necesar schimbării categoriei de folosinţă a 0,5 hectare s-a încasat 2.800 de lei, în timp ce 4 analize realizate pentru persoane fizice şi persoane juridice au fost taxate cu un total de 96 lei. De precizat este faptul că, în 2013, Oficiul pentru Studii Agrochimice şi Pedologice Suceava s-a aflat în pragul dezastrului, cauza constituind-o, în mare măsură, neachitarea, de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a unor lucrări contractate, prestate, recepţionate şi facturate în valoare de 500.000 de lei. OSPA şi-a reluat activitatea în 2015, când a încheiat contracte în valoare de peste 80.000 de lei, atrăgând un total de 248.373 de lei de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru Programul „Sol-teren”.

În 18 ani,

Peste 2.700 de dosare de restituire a imobilelor preluate abuziv de autorităţile comuniste   

·        De-a lungul anilor au fost  respinse 1.610 notificări.

În anul 2018, Biroul judeţean pentru urmărirea aplicării unitare a legilor privind restituirea proprietăţilor, de pe lângă Instituţia Prefectului Judeţului Suceava, a verificat 21 de dosare referitoare al restituirea imobilelor preluate abuziv, acesta fiind înaintate de către autorităţile publice locale de ape raza judeţului. Conform unei informări a instituţiei amintite, anul trecut întocmite au fost 18 referate conţinând avizul de legalitate asupra dispoziţiilor emise, cu o scădere de 11 avize faţă de 2017. În cauză sunt cereri care fac obiectul Legii nr. 10 din 2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 şi al OUG nr. 81 din 2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Astfel, conform informării Instituţiei Prefectului, în baza Legii nr. 10 din 2001, în judeţul Suceava au fost depuse 2.715 de notificări, 136 dintre acestea fiind soluţionate prin restituirea în natură. Conform Titlul VII al Legii nr. 247 din 2005, în cazul a 645 de dosare s-a dat soluţia restituirii în echivalent, respectiv sub formă de acţiuni, titluri, despăgubiri băneşti sau despăgubiri în condiţiile legii speciale. În 24 de cazuri, notificările au fost soluţionate prin compensarea cu alte bunuri sau servicii, combinarea măsurilor reparatorii privind 105 de notificări. Restituirea în natură şi restituirea în echivalent, acţiuni acţiuni, titluri, despăgubiri băneşti sau despăgubiri în condiţiile legii speciale au privit 88 de dosare, iar restituirea în natură şi compensarea cu alte bunuri sau servicii s-a aprobat în 6 dosare. În 11 situaţii s-a hotărât compensarea cu alte bunuri sau servicii şi restituirea în echivalent, în timp ce, de-a lungul anilor, în total au fost  respinse 1.610 notificări. Înspre alte primării au fost orientate 33 de notificări, încă 162 ajungând la alte instituţii. Nu în cele din urmă, pe durata anului 2018, la Instituţia Prefectului au fost soluţionate 18 petiţii având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Cererile de retrocedare de terenuri şi imobile, în topul petiţiilor înregistrate la Prefectură 

·        Într-un an, numărul petiţiilor s-a diminuat cu circa o treime.   

Numărul de petiţii adresate Instituţiei Prefectului Judeţului Suceava este în scădere. Cel puţin aşa reflectă Raportul de activitate al instituţiei pentru anul 2018, conform căruia la compartimentul specializat al Prefecturii Suceava au fost înregistrate 692 de petiţii, faţă de 1.076, în 2017, diminuarea fiind de peste 30%.  „Se constată o scădere a numărului de petiţii, ceea ce conduce la concluzia creşterii gradului de satisfacţie a cetăţenilor”, se reliefează în Raportul amintit.   Conform sursei citate, 589 de petiţii au ajuns la Prefectură de la administraţia publică centrală şi unele organe ale statului, 103 fiind înregistrate direct în registrul local sucevean. Din totalul petiţiilor de la „Centru”, 19 au primit răspuns pozitiv; 41 s-au ales cu răspuns negativ; 244 au fost trimise, înspre competentă soluţionare, către alte instituţii abilitate ale statului; în 30 cazuri a fost declinată competenţa; în 173 de cazuri s-au oferit  precizări legale; 70 au luat calea clasării, iar 12 sunt în curs de soluţionare. În ceea ce priveşte petiţiile locale, 3 au fost soluţionate pozitiv, şi 13 negativ. Altele 11 au fost redirecţionate; 6 s-au ales cu declinare de competenţă; două au fost clasate; pentru 60 s-au dat precizări, iar 8 petiţii sunt în curs de soluţionare. Potrivit Raportului de activitate al Instituţiei Prefectului în anul 2018, 121 de petiţii au privit cereri de retrocedare de terenuri şi imobile; 11 au fost cereri de primire în audienţă; câte 5 au avut ca obiect infracţiuni şi contravenţii, respectiv recalculări sau majorări de pensii; 3 au reclamat tulburarea ordinii şi liniştii publice, iar 545 au vizat alte diverse probleme. În cursul anului 2018 în cadrul Instituţiei Prefectului au fost primite în audienţă 273 de persoane, dintre care 222 de către prefect, iar 51 de către subprefect.

În 2019,

Suceava accesează proiecte europene de 32 de milioane de euro, însemnând 45% din bugetul municipiului pentru un an    

·        „Primăria municipiului Suceava are depuse proiecte în valoare de 27 de milioane de euro, diferenţa până la 32 de milioane de euro urmând să o finalizăm până în luna martie a acestui an”, a preciza viceprimarul Lucian Harşovschi.

·        Cel mai mare este proiectul de 25,33 de milioane de euro, de achiziţionare a 25 de autobuze electrice în lungime de 12 metri, a 10 autobuze electrice în lungime de 6 metri, a 46 de staţii electrice de încărcare şi de amenajarea a 47 de staţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor.

Lucian Harşovschi, viceprimarul munipiului Suceava a prezentat  ieri, într-o conferinţă de presă, date actualizate referitoare la finanţările europene de care municipiul Suceava ar urma să beneficieze pe Axa nr. 4 a Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Viceprimarul a declarat că Suceava şi-a făcut temele, este destul de avansat, iar anul acesta va accesa nu mai puţin de 31,92 de milioane de euro. Potrivit adjunctul şefului executivului sucevean, în Regiunea de Dezvoltare Regională Nord-Est, în funcţie de numărul de locuitori, municipiul Bacău are alocată o sumă de circa 40 de milioane  de euro; Botoşani una 32 de milioane de euro; Iaşi-58 de milioane de euro; Piatra Neamţ-32 de milioane de euro, iar Vaslui figurează cu 27 de milioane de euro. Spre exemplu, în alte regiuni de dezvoltare, municipiului Cluj Napoca i s-a rezervat o sumă de aproximativ 45 de milioane de euro, iar Oradea poate beneficia de finanţare nerambursabilă europeană valoare de 36 de milioane de euro. „Îi accesăm, sunt bani alocaţi de ADRNE Piatra Neamţ, totul este ca noi să depunem proiecte. În momentul de faţă, Primăria municipiului Suceava are depuse proiecte în valoare de 27 de milioane de euro, diferenţa până la 32 de milioane de euro urmând să o finalizăm până în luna martie a acestui an”, a reliefat Harşovschi. Viceprimarul Sucevei a dat ca exemplu proiectul „Sistem integrat  de transport  ecologic”, care prevede achiziţionarea a 25 de autobuze electrice în lungime de 12 metri, a 10 autobuze electrice în lungime de 6 metri, a 46 de staţii electrice de încărcare, amenajarea a 47 de staţii de îmbarcare-debarcare a călătorilor şi reabilitarea a străzii „Vasile Pîrvan”. Proiectul a fost depus pe 14 decembrie 2018, are o valoare de 25,33 de milioane de euro, iar după evaluarea administrativă de la ADRNE, urmează a fi lansată licitaţia pentru achiziţionare. Deoarece există probabilitatea ca unele municipii să nu depună proiectele la termenul limită prevăzut, o parte din fonduri ar putea fi redistribuite. În consecinţă, Suceava va mai înainta un proiect în valoare de 4,30 de milioane de euro, respectiv cel de „Implementare a unui sistem de management a traficului”. În parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi cu „JASPER”, la Bucureşti se află şi proiectul de 11,02 milioane de euro, pentru achiziţionarea  a 15 autobuze electrice în lungime de 12 metri şi a 15 staţii de încărcare a acumulatorilor electrici. În ceea ce priveşte Subaxa 4.2 a POR, Primăria Suceava aşteaptă definitivarea procedurilor de preluare a Parcului „Şipote”, depus urmând a fi un proiect de 1,63 de milioane de euro, privind  transformarea acestuia într-o zonă de agrement. În acelaşi cadru, în martie 2019, înaintat va fi un proiect de reabilitare a unei suprafeţe 14,2 de hectare de malul râului Suceava, tot cu destinaţia de agrement, valoarea acestuia fiind de 1,28 de milioane de euro.  Primăria Suceava a depus, în luna mai a anului 2018, proiectul „Centrul multifuncţional Arta din Iţcani” de circa 1,4 milioane de euro, estimându-se că contractul de finanţare va fi parafat în luna martie. Autorităiel lcale sucevene au „supra-solicitat” finanţarea nerambursabilă la valoarea de 131%, iar în cazul în care se va face redistribuire, vizate sunt şi reabilitarea stadionului Iţcani, cu strada aferentă, aceasta din urmă investiţiei fiind apreciată la 375.000 de euro. În ceea ce priveşte Subaxa 4.4 „Creşterea calităţii infrastructurii în vederea accesului sporit la educaţie”, în aprilie 2018 a fost depusă documentaţia pentru construirea grădiniţei cu program prelungit pe lângă de pe lângă Şcoala generală nr. 6 din Burdujeni-sat, cu o valoare de 692.440 de euro, semnarea contractului fiind programată pentru martie 2019. În aceeaşi lună, parafat ar urma să fie şi contractul de finanţare pentru grădiniţa „Dumbrava minunată”, de pe strada Armenească, în valoarea de 811.000, proiect depus pe 27 decembrie 2018. Înaintat în noiembrie 2018, proiectul de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, aferent Subaxei 4.5 „Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale”, are o valoarea de 1,08 milioane de euro. Nu în cele din urmă, la acesta se adaugă un proiect suplimentar de 798.000 de euro, pentru Colegiul Naţional de Industrie alimentară, cu o „supra-solicitare” de 329% din valoarea alocată iniţial. „Noi avem depuse proiecte de 27 de milioane de euro, dar cu cele pe care le vom înainta peste suma alocată municipiilor, vom ajunge la circa 45 de milioane de euro. La bugetul Sucevei este de 332,693 de milioane de lei, cele aproximativ 32 de milioane de euro accesate în acest an înseamnă aproximativ 151,665 milioane de lei, adică 45% din buget”, a declarat Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.