Circa 1,4 milioane de lei, rămaşi necheltuiţi la sfârşit de an

·        Fondul de rezervă bugetar, în valoare de 1,68 de milioane de lei, figurează numai în scripte, reprezentând „doar bani virtuali, nu şi în buzunar”.

·        „Avem circa 14 miliarde de lei vechi rectificări în minus, bani  pe care nu îi mai putem folosi în acest an”, a reliefat primarul Ion Lungu. 

Fonduri importante au fost tăiate de autorităţile municipale sucevene de la unele capitole de cheltuieli, deoarece nu mai pot fi utilizate până la încheierea lui 2016. „Sunt sume pe care am propus să le luăm de la anumite capitole bugetare şi pe care nu le mai folosim în acest an”, precizează Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Este vorba despre 400.000 de lei unităţile destinate unităţilor de cult din reşedinţa din judeţ şi pe care acestea nu le-au accesat în baza reglementărilor privind finanţările nerambursabile acordate din bugetul municipal. La această sumă se adaugă încă 110.000 de lei nesolicitaţi, potrivit aceloraşi norme, de către asociaţiile şi fundaţiile de pe raza  reşedinţei de judeţ. De la terenurile de sport de pe lângă unităţile şcolare s-a luat 1,4 milioane de lei, dintre cele 4 amenajări cu specific prevăzute pentru anul care încheie, modernizate fiind doar două.  Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava nu a reuşit să cheltuiască 220.000 de lei, bani acordaţi din vistieria locală, o rectificare în minus, cu 1,61 de milioane de lei fiind operată şi la Teatrul municipal „Matei Vişniec”.  Un rectificativ negativ consistent, de natură contabilă - aşa cum a precizat Ion Lungu - are loc în ceea ce priveşte Fondul de dezvoltare al societăţii de apă şi canalizare ACET. Astfel suma de 7,78 de milioane de lei se varsă direct în contu bancar, nemafiind inclusă în bugetul de venituri şi cheltuieli al Sucevei, ca până acum. Un gol important îl reprezintă Fondul de rezervă bugetar, în valoare de 1,68 de milioane de lei, care figurează numai în scripte, reprezentând  „doar bani virtuali, nu şi în buzunar”. „Ca atare, avem circa 14 miliarde de lei vechi rectificări în minus, bani  pe care nu îi mai putem folosi în acest an, astfel încât să crească execuţia bugetară”, a reliefat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  

În programarea 2017-2013,

Regiunea de Dezvoltare Nord Est este campioană la absorbţia de fonduri europene nerambursabile

·        susţine Gherghe Flutur, noul preşedinte al Consiliului de Dezvoltare Regională Nord Est, şeful administraţiei publice judeţene sucevene.

·        În anteriorul exerciţiul european, în judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui au fost atrase finanţări POR de 600 de milioane de euro, arată Vasile Asandei, directorul general al ADRNE. 

Judeţul Suceava, prin şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, a preluat ieri preşedinţia Consiliului de Dezvoltare Regională Nord Est. Ştafeta a fost predată pentru 1 an, până acum conducerea rotativă a organismului regional fiind asigurată de Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui. Vicepreşedinte al Consiliului Regional de Dezvoltarea Regională a fost ales Costică Macaleţ, şeful executivului judeţean Botoşani, după întrunirea de ieri, de la Muzeul Bucovinei, Gheorghe Flutur declarând că Regiunea de Dezvoltare Nord Est a încheiat programarea 2007-2013 în poziţia de campioană la absorbţia de fonduri europene nerambursabile. „Foarte multe fonduri au venit, iar în prezent ne apropiem, pentru mandatul 2017-2013, de un grad de absorbţie de 95%,”, a spus Flutur, menţionând că întrunirea de ieri nu a fost organizată întâmplător la Muzeul de Istorie Bucovinei, ci tocmai ca urmare a proiectului de 11 milioane de euro, de reabilitare a acestuia, proiect finalizat anul acesta în cadrul Programului Operaţional Regional. Ca o mare provocare pentru mandatul proaspăt preluat, Gheorghe Flutur accentuat că se impune recuperarea timpului pierdut din actualului exerciţiu financiar 2014-2020. „Sunt întârzieri în special în elaborarea ghidurilor, dar şi în ritmul absorbţiei. De aceea va trebui să regăsim cadenţa şi să recuperăm timpul pierdut, astfel încât ADRNE să nu rateze o serie de fonduri pentru perioada următoare”, a evidenţiat Gheorghe Flutur adăugând că, imediat după Sărbători CDRNE se va întâlni în vederea întocmirii unui grafic de „rezolvarea a unor probleme, în sensul deblocării”. 

·        Mulţumită experienţei din perioada de finanţare anterioară, există atât iniţiativă, cât şi capacitate de absorbţie.

Dumitru Buzatu, fostul preşedinte al CDRNE, a făcut cunoscut că, din păcate, în mandatul pe care l-a predat ieri absorbţia fondurilor a bătut pasul pe loc, cauza ţinând mai puţin de structurile regionale nord estice. „Sperăm că noul mandat a va genera mai multă insistenţă în lansarea ghidurilor şi depunerea unor aplicaţii care să dea satisfacţie, pe măsura absorbţiei judeţelor din judeţele noastre. Semnele sunt bune, există iniţiativă, există şi capacitatea de absorbţie, pentru că avem deja experienţa din perioada de finanţare anterioară”, a iterat Dumitru Buzatu, adăugând că „acesta va fi şi cadrul în care se va desfăşura preşedinţia lui Gheorghe Flutur”. 

Potrivit lui Vasile Asandei, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est, în exerciţiul european 2007-2013 în judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui au fost atrase finanţări nerambursabile în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro. Pe de altă parte, Asandei a arătat că în actualul exerciţiu încă nu au fost semnate contracte pentru implementare, dar în cadrul Programului Operaţional Regional au fost depuse 200 de proiecte pentru microîntreprinderi, iar altele circa 60 sunt înaintate pe celelalte axe ale POR, toate acestea fiind în curs de evaluare. În ceea ce priveşte anul 2016, atrase au fost doar sume aferente asistenţei tehnice, totalul se ridicându-se la circa 1 milion de euro. Conform  directorului general Vasile Asandei, până la sfârşitul anului 2017 în Regiunea de Dezvoltare Nord Est trebuie să intre, în contul POR, aproape 60 de milioane de euro, fonduri aferente anului 2014.

Suceava nu poate duce un buget mai mare de 50 de milioane de euro 

·        „Pentru mai mult de atât vindem iluzii, întrucât banii nu se vor putea încasa”, precizează primarul Ion Lungu.

·        La această dată, veniturile sunt de doar 57,47% din totalul aprobat, deoarece bugetul pe 2016 a fost unul electoral.

În anul 2016, totalul veniturilor municipiului Suceava este de 232,85 de milioane de lei, din 405,19 milioane de lei aprobate prin hotărâre a Consiliului Local, ceea ce înseamnă realizări de doar 57,47% din program, face cunoscut primarul Ion Lungu. Potrivit edilului-şef, cauza constă în supra-dimensionarea veniturilor, pe fondul unui an cu două runde de alegeri. „Asta înseamnă că anul acesta am avut un buget umflat, pentru că a fost unul electoral. Trebuie să fim mult mai cumpătaţi anul viitor, în aşa fel încât să facem un buget realist”, a arătat Lungu. Totuşi, comparativ cu 2015, totalul veniturilor este cu 1,2% mai mare, în timp ce veniturile proprii au crescut cu 3,68%. Chiar şi în condiţii amintite, nivelul veniturilor proprii ale Sucevei în totalul veniturilor este de 54,2%, însă şeful executivului reliefează că o primărie cu peste 50% intrări din venituri proprii este considerată una sănătoasă din punct de vedere financiar. Din experienţa de până acum, Lungu apreciază că municipiul Suceava „poate să ducă” un buget anual de circa 50 de milioane de euro. „Ceea ceste mai mult nu se poate executa. Trebuie să facem tot posibilul să reglăm bugetul local la o execuţie de 50 de milioane de euro. La mai mult de atât vindem iluzii, întrucât banii ne se vor putea încasa”, a pus în vedere Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.   

Risc de explozie în unităţile de distribuire a combustibililor

·        De vină sunt echipamentul individual de protecţie care produce scântei, ca urmare a încărcărilor electrostatice, precum şi prizele de împământare necorespunzătoare.

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, prin inspectorii de muncă din cadrul Serviciului „Securitate şi sănătate în muncă”, au verificat modul în care sunt respectate cerinţele minime pentru protecţia sănătăţii lucrătorilor care sunt expuşi riscului potenţial cauzat de atmosferele explozive din unităţile de distribuire a combustibililor solizi, lichizi, gazoşi şi al produselor derivate. Acţiunea a vizat creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi angajaţilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă, dar şi stabilirea măsurilor care se impun în cazul nerespectării prevederilor legale din domeniu, în scopul prevenirii producerii evenimentelor nedorite la locurile de muncă şi posturile de lucru. Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, subliniază că din cauza riscurilor specifice, în acest domeniu sunt necesare atât o instruire adecvată, cât şi o monitorizare permanentă, caracterul preventiv al activităţii ducând la creşterea siguranţei locului de muncă. „O serie de constatări desprinse în controalele efectuate s-au transpus în măsuri ferme de normalizare a locurilor de muncă şi s-au aplicat sancțiuni celor care s-au făcut vinovaţi de situaţiile create”, a declarat Romeo Butnariu, inspector şef la inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava. Deficienţele frecvent întâlnite au fost cele privind lipsa documentului de protecţie împotriva exploziilor, neutilizarea echipamentului individual de protecţie din material care să nu producă scântei, ca urmare a încărcărilor electrostatice, precum şi neefectuarea măsurătorilor pentru verificarea rezistenţei de dispersie a prizelor de împământare.

În 3 ani, cheltuielile Primăriei cu subvenţia la energia termică au crescut cu aproape 3 procente  

·        La dezvoltare, adică la investiţii, diminuarea cheltuielilor este de peste 21 de puncte procentuale, în comparaţie cu realizările din urmă cu 3 ani.

Gradul de realizare a veniturilor bugetului local al municipiului Suceava, ca raport între veniturile încasate până pe 7 decembrie şi veniturile totale programate pentru întreg anul 2016, este de 57,47%, se arată în raportul privind aprobarea execuţiei bugetelor municipiului Suceava, dezbătută şi adoptată în ultima şedinţa ordinară din acest an a Consiliului Local. La secţiunea de funcţionare, intrările sunt de 73,81%, în timp ce la secţiunea de dezvoltare veniturile au fost de doar 20,25%, în acest din urmă caz acestea fiind unele mai mici cu peste 15 procente faţă de anul 2013, spre exemplu. De cealaltă parte,  gradul de realizare a cheltuielilor, ca raport între totalul efectuat şi cel planificat până pe 7 decembrie, este de 55,16%. În raport cu bugetul anului 2016, la secţiunea de funcţionare cheltuielile au fost făcute în proporţie de 73,35% din totalul programat, cele pentru dezvoltare ajungând la doar 13,79%, cu o scădere de peste 21 de puncte procentuale, în comparaţie cu nivelul de 35,29%, în anul 2013. În totalul cheltuielilor administraţiei locale sucevene de anul acesta, până la finele celei de a doua decade a lunii decembrie cele cu „Învăţământul” deţin ponderea covârşitoare de 40,29%, urmate de capitolul „Combustibili şi energie”, inclusiv subvenţiile la energia termică, de 14,46%, cu un salt de 2,83 puncte procentuale, în raport cu cele de 11,82% din urmă cu 3 ani.

Judecătoria Suceava îşi construieşte un sediu nou

Consiliul Local Suceava a aprobat de principiu atribuirea în folosinţă gratuită către Curtea de Apel, respectiv Judecătoria Suceava, a unui teren în suprafaţă de 6.600 de metri pătraţi situată în zona Bulevardului „George Enescu”. Deliberativul municipal sucevean a luat această hotărâre în urma unei adrese a Curţii de Apel, reprezentată de preşedintele Maria Andrieş, precum şi a alteia a Tribunalului, semnată de preşedintele Gheorghe Codrean. Cei doi reprezentanţi ai organelor judecătoreşti sucevene au prezentat, astfel, intenţia construirii unui sediu nou pentru judecătoria Suceava, în cadrul Programului naţional de investiţii demarat de Ministerul Justiţiei în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, conform memorandumului adopta în şedinţa Guvernului din data de 10 decembrie 2014. În acest sens, Consiliul Local a retras concesiunea pentru suprafaţa respectivă, acordată Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava. Contractul de concesiune cu pricina fusese încheiat în urmă cu aproape 12 ani, potrivit acestuia IPJ intenţionând să construiască un sediu administrativ al Poliţiei şi să amenajeze locuinţe de serviciu şi parcări auto. Revenirea asupra Hotărârii Consiliului Local nr. 4 din 16 ianuarie 1995 a fost motivată de faptul că, nici „până la această dată, nu a fost edificată nicio construcţie pe terenul concesionat”. 

Bani europeni nerambursabili pentru agricultură

·        Începând din aceste zile, pot fi depuse proiecte pentru investiţii în exploataţiile agricole, susţinerea lanţurilor de aprovizionare, cât şi pentru finanţarea micilor fermieri.

Începând cu 15 decembrie 2016, s-a deschis o nouă sesiune de depunere a proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Mihai Moraru, director executiv al Oficiului Judeţean pentru Investiţii Rurale (OJFIR) anunţă că, până pe 28 februarie 2017 pot fi înaintate proiecte pentru investiţii în exploataţiile agricole din sectoarele vegetal şi zootehnic, în cadrul Submăsurrii 4.1. Până la aceeaşi dată, sunt aşteptate proiecte pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare din sectoarele agricol şi pomicol, prin submăsurile 16.4 şi 16.4a. De asemenea, primite sunt cereri de finanţare în cadrul schemei pentru micii fermieri, aferente submăsurii 6.5,  termenul limită fiind 15 mai 2017. „Această din urmă submăsură este lansată pentru prima oară în această perioadă de finanţare, alocarea disponibilă aferentă acestei noi sesiuni de depunere, pentru toate submăsurile lansate fiind de peste 266 milioane de euro”, arată Mihai Moraru. Astfel, pentru Submăsura 4.1 alocarea bugetară stabilită este de 150 de milioane de euro, repartizată în mod egal către sectorul vegetal, respectiv cel zootehnic. În cadrul Submăsurii 6.5 disponibilul este de 112,33 de milioane de euro, în timp ce pentru Submăsura 16.4 şi Submăsura 16.4a sunt stabilite câte 2 milioane de euro. Modalitatea de depunere a proiectelor este cea on line, pe pagina oficială a Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), www.afir.info. Mihai Moraru, şeful OJFIR Suceava mai precizează că, în vederea  întocmirii documentaţiei necesare obţinerii finanţării, doritorii au la dispoziţie ghidul solicitantului, acesta putând fi consultat pe pagina web a instituţiei amintite.

Social democratul Eugen Girigan a demisionat din Consiliul Local

·        Liderul grupului politic al PSD nu şi-a motivat decizia, cerîndu-şi scuze dacă, uneori, a exprimând şi susţinând puncte de vedere contrarii, a deranjat sau supărat pe cineva, acest lucru nefiind unul intenţionat.

Eugen Gigan, consilier PSD, a anunţat ieri, la finele ultimei şedinţei ordinare din anul acesta a Consiliului Local Suceava, că îşi dă demisia din forul legislativ municipal.„În conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare, articolul 25, o să vă înmânez, imediat după şedinţă, cererea mea de demisie din Consiliul Local. O să vă rog să procedaţi după conţinutul articolului 25 şi să iniţiaţi un proiect de hotărâre care să constate cererea de demisie, să vacanteze postul şi să demareze procedurile pentru fi ocupat din nou”, s-a adresat Girigan preşedintelui de şedinţă, Lucian Harşovschi (PNL).

Eugen Girigan nu şi-a motivat decizia, însă a arătat că s-a simţit onorat să activeze în Consiliul Local, atât mandatul actual, cât şi în cel anterior, în care, de altfel, a fost coleg cu mai mulţi dintre actualii membri ai deliberativului. Demisionarul, liderul grupului politic al PSD, şi-a cerut scuze dacă, uneori, exprimând şi susţinând puncte de vedere contrarii, a deranjat sau supărat pe cineva, acest lucru nefiind unul intenţionat.  Alesul PSD a mulţumit primarului Ion Lungu, cu care recunoaşte că a avut o dispută la „un început de mandat din 2008”, când, la fel, s-a retras din legislativ. Eugen Girigan a adus mulţumiri secretarului municipiului Ioan Ciutac, lucrătorilor  de serviciului specialitate din subordinea acestuia; celor din aparatul de specialitate al primarului, care au adus cu competenţă clarificări la proiectele de hotărâre, precum şi reprezentaţilor mass  media, pentru reflectarea cu obiectivitate a şedinţelor Consiliului Local. Eugen Girigan a primit aplauze la scenă deschisă din partea tuturor celor prezenţi la şedinţă, Ion Lungu mulţumindu-i acestuia pentru activitatea desfăşurată - în baza unei vaste experienţei profesionale -, edilul-şef  exprimându-şi, de asemenea,  părerea de rău că deliberativul pierde un membru de valoare. Aprecieri şi mulţumiri au venit şi din partea secretarului municipiului Ioan Ciutac şi preşedintelui de şedinţă, Lucian Harşovschi.           

Şampanie şi urări, în ultima şedinţă a Consiliului Local   

·        „Cred că împreună am făcut lucruri bune pentru suceveni, la Primărie venind oameni care apreciază că oraşul s-a transformat în bine”, a spus edilul-şef Ion Lungu.

Ieri, la încheierea ultimei şedinţe ordinare a deliberativului municipal, Ion Lungu, primarul Sucevei a făcut urări şi a ciocnit un pahar de şampanie cu consilierii locali. La întrunire au participat 22 dintre cei 23 de aleşi, cele 25 de puncte de pe ordinea de zi, precum şi încă altele 10 de proiecte de hotărâre de pe ordinea de zi suplimentară fiind analizate în doar oră şi 40 de minute. Astfel, aceasta a fost una dintre puţinele şedinţele scurte şi lipsite de aprigi dispute ale legislativului local. Ion Lungu  a reliefat că, în ciuda a două rânduri de campanii electorale, în 2016 autorităţile administraţiei publice locale au aprobat proiecte importante pentru locuitorii reşedinţei de judeţ. În acest sens, dovadă sunt şi aprecierile favorabile din partea cetăţenilor urbei. „Vreau să vă mulţumesc pentru toată activitatea desfăşurată în 2016. Cred că împreună am făcut lucruri bune pentru suceveni, la Primărie venind oameni care apreciază că oraşul s-a transformat în bine.  Fiind ultima şedinţă ordinară vă doresc multă sănătate, atât dumneavoastră, cât şi familiilor,”, a spus Ion Lungu, urând tuturor  Sărbători fericite!

Drepturile  profesorilor şi persoanelor cu handicap, garantate inclusiv de Sărbători  

Salariile cadrelor didactice şi indemnizaţiile aferente persoanelor cu handicap sunt asigurate până la finele anului, inclusiv, mulţumită unei rectificări a bugetului, operată ieri, în ultima şedinţă ordinară din 2016 a Consiliului Local Suceava.  Aceasta după ce Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava  a înştiinţat că, potrivit OUG nr. 86 din 2016, privind rectificarea bugetului  de stat pe anul 2016, municipiului Suceava i se cuvin 9,84 de milioane de lei. Din total, 6,86 milioane de lei iau calea învăţământului preuniversitar, în scopul achitării salariilor, sporurilor, indemnizaţiilor şi altor drepturi stabilite prin lege, precum şi contribuţiilor  aferente  acestora.  Diferenţa de  3,03 milioane de lei este îndreptată înspre plata drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, cât şi indemnizaţiilor lunare respective. Tot prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016 municipiului reşedinţă de judeţ i s-a repartizat suma de 216.000 de lei. În cadrul acesteia, 198.000 de lei reprezintă defalcări din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetului local, iar 18.500 de lei este cota din impozitul pe venit, cu acelaşi scop al echilibrării.              

Toate pensiile vor fi plătite până pe 23 de decembrie

Beneficiarii de pensii din judeţul Suceava vor intra în posesia drepturilor stabilite prin lege înaintea ajunului Crăciunului. Casa Judeţeană de Pensii face cunoscut că, prin Compania Naţională Poşta Română, pensiile vor ajunge la beneficiari până pe 23 decembrie. „Având în vedere apropiatele Sărbători de iarnă, în dorinţa de a veni în sprijinul beneficiarilor de pensii, informăm că Poşta Română va plăti toate pensiile până la data de  23 decembrie 2016”, face cunoscut Casa Judeţeană de Pensii. În judeţul Suceava există 136.631 de pensionari de asigurări sociale de stat, media pensiei fiind de 813 de lei pe lună şi persoană. Din total, 94.896 sunt pensii de limită de vârstă, 320-pensii anticipate, 21.311-pensii de invaliditate, iar 19.020-pensii de urmaş. Peste 17.000 de suceveni sunt pensionari agricultori, pensia medie netă fiind de 382 de lei pe lună şi pensionar. În total, 7.293 sunt pensionari agricoli cu vechime completă, iar 8.696 pensinari cu vechime incompletă. Alte 60 de pensii din agricultură sunt de invaliditate, 1.094 de urmaş, iar 136 sunt drepturi IOVR. În baza legilor speciale, în judeţul Suceava sunt acordate  5.096 de indemnizaţii, în mărime medie netă de 184 de lei pe lună şi persoană.               

Cursurile AJOFM, „sabotate” de facilităţile din proiectele europene nerambursabile

·        În cadrul POSDRU, şomerii beneficiau de subvenţie de înlocuire a venitului care putea fi realizat în perioada cursului, aceasta nefiind valabilă şi pentru formarea finanţată din bugetul asigurărilor de şomaj.  

Agenţia Judeţeană de Ocupare Forţei de Muncă Suceava nu a reuşit să-şi ducă la îndeplinire planul de  formare profesională a şomerilor pe anul 2016. „Dacă planul nostru de formare profesională era de 1.000 de şomeri care trebuiau să urmeze şi să absolve cursurile, am reuşit  să formăm doar în jur de 700”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul executiv Mirela Adomnicăi.   Şefa AJOFM spune că în urma discuţiilor purtate cu omologii din ţară, cauza o reprezintă lipsa de interes din partea şomerilor. Aceasta şi ca o consecinţă a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), în baza căruia au fost organizate şi ţinute cursuri de formare profesională cu finanţare europeană nerambursabilă. Proiectele în cauză asigurau gratuitatea formării, pe deasupra şomerii bucurându-se şi de o subvenţie de înlocuire a venitului care putea fi realizat în perioada cursului. Potrivit  directorul executiv al AJOFM, cu toate că la cursurile gratuite organizate de instituţia pe care o conduce se acordă bani pentru decontarea navetei, precum şi pentru analize medicale, lipsa subvenţiei a dus la scăderea atracţiei acestei posibilităţi de formare cu bani din bugetul asigurărilor sociale de şomaj. „Bine intenţionată iniţial, subvenţia creştea interesul şomerilor pentru cursurile de formare profesională, însă iată că atunci când trebuie să le realizăm din bugetul asigurărilor sociale, se pare că nu se mai manifestă  determinare. Este o problemă care trebuie abordată şi găsite soluţii, printr-o strategie la nivel naţional. Aceasta deoarece aceste cursuri au drept scop creşterea şanselor de ocupare pentru persoanele în cazul cărora specializarea pe care au absolvit-o nu le oferă şanse de angajare”,  a declarat Mirela Adomnicăi.   

Autorităţile sucevene lasă Inspectoratul de Poliţie fără terenul pentru construirea noului sediu

·  Contractul de concesionare a fost încheiat în urmă cu 12 ani, legea prevăzând că acesta încetează dacă obiectivele propuse nu sunt realizate în termen de 5 ani.  

·        Dacă se dovedeşte că respectivul contract a încetat din culpă, IPJ ar putea datora daune bugetului municipal.  

Consiliul Local hotărăşte să retragă concesiunea pentru o suprafaţă de 6.600 de metri pătraţi de teren de pe Bulevardul „George Enescu” acordată Inspectoratului de Poliţie Judeţean. Contractul de concesiune a fost încheiat în urmă cu aproape 12 ani, potrivit acestuia IPJ intenţionând să construiască un imobil de utilitate publică, cu caracter de sediu administrativ al Poliţiei şi să amenajeze locuinţe de serviciu şi parcări auto. Revenirea asupra Hotărârii Consiliului Local nr. 4 din 16 ianuarie 1995 „este motivată de faptul că, până la această dată, nu a fost edificată nicio construcţie pe terenul concesionat”. Terenul a fost concesionat pentru o perioadă de 99 de ani, la parafarea documentelor, Inspectoratul de Poliţie Judeţean angajându-se „să realizeze lucrările de investiţii în conformitate cu dispoziţii autorizaţiei de construire”. Conform legii ratele anuale achitate până la încetarea contractului de concesiune din alte cauze decât expirarea duratei acestuia nu se restituie. Potrivit reglementărilor legale în domeniu, concesiunea poate înceta prin „retragerea concesiunii, rezilierea sau rezoluţiunea concesiunii în situaţia în care una dintre părţi nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale, concesionarul schimbă destinaţia terenului concesionat ori devine în imposibilitatea de a realiza obiectivele de utilitate publică cu caracter social propuse, în termen de 5 ani de la încheierea contractului”. De menţionat este şi faptul că partea contractantă contractantă din culpa căreia a încetat contractul datorează daune celeilalte părţi, dovedite în condiţii de legalitate.           

Cursurile AJOFM, „sabotate” de facilităţile din proiectele europene nerambursabile

·        În cadrul POSDRU, şomerii beneficiau de subvenţie de înlocuire a venitului care putea fi realizat în perioada cursului, aceasta nefiind valabilă şi pentru formarea finanţată din bugetul asigurărilor de şomaj.  

Agenţia Judeţeană de Ocupare Forţei de Muncă Suceava nu a reuşit să-şi ducă la îndeplinire planul de  formare profesională a şomerilor pe anul 2016. „Dacă planul nostru de formare profesională era de 1.000 de şomeri care trebuiau să urmeze şi să absolve cursurile, am reuşit  să formăm doar în jur de 700”, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul executiv Mirela Adomnicăi.   Şefa AJOFM spune că în urma discuţiilor purtate cu omologii din ţară, cauza o reprezintă lipsa de interes din partea şomerilor. Aceasta şi ca o consecinţă a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), în baza căruia au fost organizate şi ţinute cursuri de formare profesională cu finanţare europeană nerambursabilă. Proiectele în cauză asigurau gratuitatea formării, pe deasupra şomerii bucurându-se şi de o subvenţie de înlocuire a venitului care putea fi realizat în perioada cursului. Potrivit  directorul executiv al AJOFM, cu toate că la cursurile gratuite organizate de instituţia pe care o conduce se acordă bani pentru decontarea navetei, precum şi pentru analize medicale, lipsa subvenţiei a dus la scăderea atracţiei acestei posibilităţi de formare cu bani din bugetul asigurărilor sociale de şomaj. „Bine intenţionată iniţial, subvenţia creştea interesul şomerilor pentru cursurile de formare profesională, însă iată că atunci când trebuie să le realizăm din bugetul asigurărilor sociale, se pare că nu se mai manifestă  determinare. Este o problemă care trebuie abordată şi găsite soluţii, printr-o strategie la nivel naţional. Aceasta deoarece aceste cursuri au drept scop creşterea şanselor de ocupare pentru persoanele în cazul cărora specializarea pe care au absolvit-o nu le oferă şanse de angajare”,  a declarat Mirela Adomnicăi.   

Pentru echilibrarea bugetelor locale,

Guvernul Cioloş a alocat fonduri de 17 ori mai mici faţă de necesarul primăriilor sucevene

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat în unanimitate repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a sumelor acordate pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anul 2016. După ce a felicitat PSD pentru rezultatele obţinute la alegerile parlamentare, Gheorghe Flutur, şeful administraţiei judeţene, a arătat că, potrivit OUG nr. 86/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat, judeţului Suceava i-au fost alocate 46,4 milioane de lei sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, 27% pentru Consiliul Judeţean, iar 73% în scopul echilibrării bugetelor comunelor, oraşelor şi municipiilor. Votul a decurs rapid, cu 35 de opţiuni favorabile ale celor 35 de aleşi prezenţi,  Flutur arătând că pe  tema cu pricina au avut loc consultări anterioare. „Am avut o discuţie cu liderul consilierilor PSD pe această temă, materialele fiind prezentate în mapa de şedinţă”, arătat preşedintele Consiliului Judeţean. Singura intervenţie a fost cea a alesului social democrat Dan Ioan Cuşnir, acesta fiind nedumerit că şedinţa de rectificare nu s-a ţinută săptămâna trecută. La aceasta, răspunsul lui Gheorghe Flutur că, până joia trecută, 21 de primării nu înaintaseră Consiliului Judeţean centralizatoarele cu necesarul de finanţare, context în care nu s-a putut trece la împărţirea banilor. Conform informării compartimentului de specialitate al administrativului judeţean, după centralizarea solicitărilor primăriilor, necesarul  de cofinanţare pentru programele de dezvoltare locală şi de susţinere a proiectelor de infrastructură din judeţul Suceava însumează 94,51 de milioane de lei, valoarea arieratelor era, la începutul lui decembrie, de 16,48 de milioane de lei, în timp ce ratele rămase nerambursate la creditele luate de 18 administraţii locale se ridicau la 12,53 de milioane de lei. „Urmare a centralizării informaţiilor obţinute,  a rezultat un necesar de finanţare de 17 ori mai mare decât suma totală de repartizat”, se arată în raportul Serviciului „Buget-contabilitate” al executivului judeţean.  

Doar unul din 5 suceveni a circulat cu maxi-taxi în ultimul an

·        Din totalul de 13.207.007 de călători, 12.509.844 au apelat  la autobuzele de mare capacitate şi autobuzele capacitate redusă ale TPL, iar 697.163 la microbuzele private.

Se constată un deficit de mijloace de transport necesare societăţii comerciale de transport public local TPL Suceava, pentru efectuarea curselor prevăzute. Aşa evidenţiază raportul anual de analiză şi evaluarea a gradului de respectarea a criteriilor de performanţă privind efectuarea transportului public de persoane prin curse regulate în municipiul Suceava.  Conform comisiei de profil din cadrul Primăriei municipiului Suceava, raportul dintre numărul total de mijloace de transport utilizate zilnic în perioada monitorizată şi necesarul pentru realizarea programului de circulaţie a fost mai mic de 0,80, ceea ce reflectă neacoperirea optimă a cerinţelor în cauză. Potrivit informării citate, în perioada 1 octombrie 2015-30 septembrie 2015 au călătorit cu mijloacele de transport în comun, atât cele ale TPL, cât şi cele complementare 13.207.007 de persoane, dintre care 12.509.844 cu autobuzele de mare capacitate şi autobuzele capacitate redusă, iar 697.163 cu microbuzele maxi taxi, adică circa 19% din total.  Pe de altă parte, numărul de curse regulate pe care operatorii au întârziat executarea transportului faţă de programul de circulaţie nu a depăşit 5% din totalul curselor efectuate. La fel, numărul de trasee pe care operatorii au încetat transportul pentru un interval de peste 24 de ore nu a depăşit limitele impuse de regulament. „Numărul cumulat de cătători afectaţi de situaţiile amintite nu a depăşit 10% din media numărului de călători transportaţi trimestrial”, se arată în raportul  anual de analiză şi evaluarea a gradului de respectarea a criteriilor de performanţă privind efectuarea transportului public de persoane. În municipiul Suceava desfăşoară activităţi de transport persoane societăţile comerciale TPL, Trans DMV Europa, Euro Tip, Sory&Nell şi Family, cele 12 luni analizate  la serviciile acestora apelând 12.490.151  de  călători. De precizat ar mai fi că, printre altele, analiza citată reflectă că numărul de reclamaţii justificate, din intervalul de supraveghere, nu a depăşit numărul de mijloace de transport utilizate în prestarea serviciului, iar pe de altă parte, că toate reclamaţiile justificate au fost rezolvate, iar persoanele reclamante au primit răspuns în termenele legale.   În condiţiile în care, în cursul unui an se înregistrează, în total, mai multe abateri imputabile transportatorilor decât numărul necesar de autovehicule pentru respectarea programului de circulaţie, transportatorii pot fi convocaţi pentru audieri, caz în care aceştia din urmă pot prezenta un plan pentru remediere a situaţiei. „După convocarea datelor cuprinse în rapoartele trimestriale, Comisia pentru analizarea şi evaluarea gradului de respectare a criteriilor de performanţă a constatat că nu este necesară convocarea transportatorilor în scopul prezentării, de către aceştia, a planului de măsuri pentru remedierea situaţie”, se arată în raportul comisiei specializate din cadrul Primăriei municipiului Suceava. 

Firmele care nu protejau muncitorii la cădere de la înălţime şi surpări de maluri, amendate cu peste 100.000 de lei

·        Inspectorii de muncă suceveni au sancţionat contravenţional 53 de angajatori din construcţii la care lucrau peste 5.000 de  salariaţi. 

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a finalizat campania naţională de combatere a riscurilor de căderi de la înălţime şi de surpări de maluri pe şantierele fixe şi mobile. Acţiunea a făcut parte din Programul cadru al Inspecţiei Muncii pe anul 2016, prin aceasta urmărindu-se creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi lucrătorilor din domeniul construcţiilor în ceea ce priveşte necesitatea însuşirii, aplicării şi respectării legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
 Romeo Butnariu, şeful  ITM Suceava, face cunoscut că, pe durata campaniei, inspectorii de muncă au trecut pe la 79 de firme cu 5.077 lucrători. În urma verificărilor depistate au fost 113 neconformităţi, iar la 53 de angajatori s-au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 107.500 lei. 
Conform inspectorului şef Romeo Butnariu, printre cele mai frecvente deficienţe depistate pe şantiere se numără neutilizarea de către lucrători a echipamentului individual de protecţie. Mai apoi, controlorii au constatat că lipsesc echipamentele de muncă corespunzătoare, prevăzute cu sisteme de protecţie colectivă, cum sunt balustradele solide, care trebuie să fie suficient de înalte şi să aibă cel puţin o bordură, o mână curentă şi protecţie intermediară. De asemenea, lipseau platformele sau plasele de prindere, suficient de solide pentru a împiedica sau opri căderile de la înălţime şi care să nu fie întrerupte decât în punctele de acces ale schelei sau scării. Nu în cele din urmă, la agenţii economici sancţionaţi nu era asigurată instruirea adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii pentru toţi lucrători, consemnată în fişa de instruire individuală.

Aflat într-o continuă degradare,

Parcul Şipote, un adevărat pericol public pentru cei care intenţionează să-l străbată

·      se arată în expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind luarea în administrare a suprafeţei împădurite de la poalele Cetăţii de Scaun, în care se mai precizează că parcul cu pricina a devenit un depozit de gunoi. 

Consiliul Local urmează a aproba de principiu preluarea unor terenuri din fondul forestier de stat în domeniul public al municipiului Suceava. În cauză este, în primul rând, o suprafaţă de 50 de hectare, printr-o adresă de la sfârşitul lunii noiembrie, Primăria a solicitând Regiei Autonome a Pădurilor acordul în acest sens. În urma demersului, Romsilva şi-a dat avizul de principiu pentru întocmirea documentaţiei pentru emiterea unui act normativ cu putere de lege, care să facă posibil transferul în cauză, administrarea revenind Consiliului Local, prin ocoale silvice autorizate. Parcele care vor fi preluate aparţin Ocolului silvic Pătrăuţi, acestea identificându-se cu Parcul „Şipote” din preajma zonei centrale a Sucevei, amenajare „care se află într-o continuă stare de degradare, prezintă un pericol public pentru cei care îndrăznesc străbată şi devenind un  depozit de gunoi”. Conform expunerii de motive a proiectului iniţiat de edilu-şef Ion Lungu, Primăria Suceava nu a putut face investiţii în vederea amenajării unei zone de agrement, cauza constând tocmai în aceea că Parcul „Şipote” este proprietate a Romsilva. „În urmă cu 4 ani, municipalitatea a accesat fonduri europene pentru restaurarea Cetăţii, care acum atrage mii de turişti, dar care nu au curajul de a străbate drumul din centrul oraşului până la monumentul istoric, tocmai din cauza condiţiilor în care se află parcul”, subliniază în expunerea de motive, Ion Lungu primarul Sucevei.                       

Important este şi faptul că fără Parcul „Şipote”, Suceava nu poate asigura suprafaţa medie de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar această cauză Agenţia pentru Protecţia Mediului refuză să avizeze Planul Urbanistic General. Conform OUG nr. 114/2007, media de spaţiu verde trebuie să fie de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor, însă fără parcul don apropierea centrului reşedinţei de judeţ, municipiul Suceava garantează doar 17,84 de metri de fiecare sucevean.

Extinderea reţelelor în zonele neelectrificate se face cu echipamente dezafectate

Componentele sistemului de iluminat public dezafectate în urma lucrărilor de modernizare desfăşurate de pe raza municipiului Suceava nu vor ajunge la fier vechi. Cel puţin aşa prevede un proiect de hotărâre de Consiliu Local, potrivit căruia echipamentele recuperate vor lua calea înfiinţării de reţele în zonele reşedinţei de judeţ care nu sunt încă racordate la alimentare cu energie electrică. „În urma modernizării sistemului de iluminat public au fost dezafectate componente care au fost depozitate în magazia de la Dragomirna amunicipiului Suceava. Aceste componente, respectiv aparate de iluminat, stâlpi metalici, console metalice şi cutii de secţionare se află în stare bună de funcţionare şi pot fi folosite în extinderile de reţele din zonele care nu sunt racordate energia electrică, dar şi alte lucrări”, susţine primarul Ion Lungu. În urmă cu 1 an şeful municipalităţii sucevene anunţa că extinderi de reţele electrice vor avea loc în cartierele nou-construite, însă pe 30 dintre cele 74 de artere nu se putea interveni, deoarece terenurile se află în proprietate privată. În primăvară, liniile de alimentare cu energie electrică au fost prelungite până în zona „Cartodrom” a cartierului George Enescu”, anunţ fiind făcut şi în legătură cu extinderile de pe strada „Bistriţei” din cartierul Obcini, licitaţia, în valoarea de 43.300 de lei, fiind câştigată de Energo Sistem. Graţie acestora din urmă, de lumină pe timp de noapte nu va lipsi inclusiv zona în care funcţionează Inspectoratului Teritorial de Muncă şi unde se află fostul sediu de cartier al Romtelecom. Vizat este şi perimetrul Blocului H1, cât şi cel al caselor particulare din preajmă. La această dată, cu fonduri elveţiene de 13,19 de milioane de lei, în Suceava se implementează proiectul „Managementul modern şi eficient al iluminatului public”, care prevede montarea a 3.843 de corpuri de iluminat cu tehnologie LED; înlocuirea şi montarea a 3.741 de cutii de conexiune pe stâlpii de iluminat; înlocuirea cablurilor şi amenajarea sistemului de telegestiune. În intervalul 18 iunie 2010-28 februarie 2012, Primăria municipiului Suceava a implementat proiectul „Modernizarea iluminatului public pe artera principală a municipiului Suceava”, finanţat în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Valoarea acestuia s-a ridicat la 12,23 de milioane de lei, sumă din care 9,14 milioane de lei reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă.  

Deşi contractele au expirat de la jumătatea anului,

Transportul maxi-taxi este tolerat încă 6 luni

·        Operatorii privaţi au cerut o a doua prelungire, prevalându-se de faptul că populaţia nu este pregătită pentru încetarea serviciului şi că TPL nu are capacitatea de prelua respectivii călători.

·        Autorităţile locale au promovat un proiect de achiziţionare, cu finanţare europeană, a 40 de autobuze electrice, eliminarea microbuzele private fiind impusă de reglementările UE, care obligă la un unic transportator de persoane. 

Autorităţile locale sucevene nu renunţă la transportul de persoane în regim maxi-taxi, cu toate că baza contractuală a serviciului  a expirat încă de pe 1 iunie 2016. Astfel, pe masa de dezbateri a Consiliului Local Suceava este pus un proiect de hotărâre de prelungire a contractelor de delegare a gestiunii serviciului de transport public local complementar de persoane până pe data 30 iunie 2017, autorul propunerii fiind viceprimarul Lucian Harşovschi. Potrivit adjunctului şefului executivului sucevean, contractele cu transportatorii privaţi au fost încheiate pentru 5 ani, la jumătatea anului în curs având loc o primă prelungire cu 6 luni a contractelor. Acordarea a unei perioade de funcţionare de încă jumătate de an survine adresei  din 6 decembrie a transportatorilor privaţi, care se prevalează de faptul că „este necesară o perioadă în care populaţia să fie pregătită pentru încetarea serviciului de pe traseele complementare”. Pe de altă parte, firmele particulare invocă faptul că societatea de  transport public local TPL nu are capacitatea de prelua toţi călătorii care în prezent apelează la microbuzele operatorilor în cauză. De cealaltă parte, conducerea TPL, deţinătorul contractului pentru transportul regulat cu autobuze şi autobuze de capacitate redusă, la care unic acţionar este municipiul Suceava, a transmis autorităţilor municipale că „până la achiziţionarea autobuzelor electrice nu are nu are posibilitatea de a asigura necesitatea de transport public din municipiu”. La această dată, TPL are un parc de 33 de autobuze Irisbus-Iveco şi 12 mini-autobuze Karsan Jets, acestea din urmă  achiziţionate în 2015 şi 2016. La această dată, autorităţile locale aşteaptă să semneze contractul de finanţare a proiectului „Sistem integrat de transport public ecologic”, prin care vor fi achiziţionate 40 de autobuze electrice, abia după aceasta urmând a fi ţinută licitaţia pentru desemnarea furnizorului mijloacelor de transport. Scoaterea de pe trasee a microbuzele private se va face şi la presiunea reglementărilor europene, în urmă cu mai puţin de 3 săptămâni, Consiliul Local Suceava aprobând  atribuirea în gestiune delegată a serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate către operatorul unic TPL. Existenţa unui singur transportator de persoane este impusă de Regulamentul CE nr. 1370/2007 privind serviciile publice, ca o condiţie de accedere la finanţările europene nerambursabile. În municipiul Suceava, transportul maxi-taxi este efectuat pe 5 trasee, de către 4 operatori privaţi, respectiv de Trans DMV Europa, Sory&Nel, Euro Tip şi Family. Transportul cu microbuze în regim privat a fost introdus în doua parte a anilor 90, odată cu tragerea pe dreapta a troleibuzelor.