Opt mii de gigacalorii, pierdute pe reţelele de trasport într-o singură lună  

·        „Ceea ce se vehiculează că se toacă nişte bani la Termica, nu este adevărat”, a punctat Ovidiu Dumitrescu administratorul special al firmei de transport agent termic. 

Administratorul special al Termica, Ovidiu Dumitrescu, a semnalat ieri că încasările societăţii sunt mai mici decât cele stabilite ca obiectiv, luna trecută în conturi intrând doar 2,1 milioane de lei, faţă de cele 2,5 milioane de lei pe care se conta.

„Cu toate acestea - şi cu subvenţia pe care am primit-o de la Primărie, de 1,7 milioane de lei, pe care integral am transferat-o la Bioenergy -, am reuşit să ne onorăm angajamentele către furnizori”, a spus directorul general al Termica. Dumitrescu a  menţionat că din 4,65 de milioane de lei, reprezentând încasări din toate sursele, 4,2 milioane de lei s-au dus către, Bieonergy, E-on, ACET, bugetul de stat, iar diferenţa către cheltuielile de personal, materialele consumate şi reparaţiile făcute. „Suntem în situaţia de a reduce orice cheltuială, în detrimentul serviciilor pe care noi le oferim”, iterează directorul general al societăţii din Lunca Sucevei.  Ovidiu Dumitrescu a ţinut să releve că, în luna ianuarie, Termica a cumpărat de la Bioenergy o cantitate de energie termică de 28.532 de gigacalorii, pe care s-a achitat 4,1 milioane de lei. De cealaltă parte, către consumatori a fost vândută o cantitatea de 20.701 de gigacalorii, diferenţa regăsindu-se în pierderile din sistem. „Aceasta  însemnă că aproximativ 8.000 de gigacalorii s-au pierdut pe reţele de transport şi distribuţie pe care le exploatăm, dar care nu sunt ale Termica. Ceea ce se vehiculează că se toacă nişte bani la Termica, nu este adevărat”,  a punctat Ovidiu Dumitrescu administratorul special al transportatorului, distribuitorului şi fuinizorului de agent termic.          

Anul trecut,

Agenţii economici suceveni au scos la bătaie peste 26.500 de locuri de muncă

·        „În 2014, s-a înregistrat o medie lunară de 2.200 de locuri vacante şi s-au angajat, în medie, 1700 de persoane pe lună”, informează Mirela Adomnicăi, directorul executiv al AJOFM

În cursul anului 2014, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava s-au înregistrat 26.585 de posturi oferite de angajatori, face public directorul executiv al insituţiei, Mirela Adomnicăi. „Analizând ofertele de locuri de muncã din partea angajatorilor, se evidenţiază menţinerea unei cereri crescute în ceea ce priveşte încadrarea în muncă a şoferilor, urmată de o cerere pentru meserii din domeniile construcţiilor, comercial, al turismului şi prelucrării lemnului”, declară şeful AJOFM, făcând o ierarhizare a sectoarele de activitate în funcţie de numărul de slujbe scoase la concurs pe piaţa suceveană a muncii. Astfel, numărul locurilor vacante a înregistrat un maxim de 3.000 de posturi în luna martie din 2014, după care, treptat, a scăzut la sub 2000 de intrări lunare, înspre sfârşitul anului. „Ieşirile şomerilor din evidenţă, prin ocupare, au evoluat proporţional cu ofertele de muncă, consemnându-se peste 2.000 de angajări în lunile martie, aprilie, mai, încadrări care au scăzut până la 700, în luna decembrie. Sintetizând, putem spune cã în cursul ultimului an au intrat în evidenţă o medie de 2.800 de persoane pe lună, s-a înregistrat o medie lunară de 2.200 de locuri vacante şi s-au angajat, în medie, 1700 de persoane pe lună”, precizează directorul executiv al AJOFM. Conform Mirelei Adomnicăi, lunile cu cele mai multe intrări în şomaj au fost cele de iarnă, respectiv din perioada ianuarie-martie, când s-a consemnat cel mai mare număr de şomeri, proveniţi, în special, din construcţii. Un alt vârf l-a reprezentat luna iulie a anului trecut, când în scriptele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-au înscris absolvenţii instituţiilor de învăţământ, la acel moment numărul intrărilor în evidenţe depăşind nivelul de 3.000 de persoane. 

Mai puţini suceveni îşi pierd viaţa în accidentele muncă

·        Anul trecut, în judeţul Suceava s-au înregistrat 5 accidente de muncă urmate de deces,  mai puţine faţă de 2013, când 8 suceveni şi-au pierdut viaţa în evenimente legate de serviciu şi cu mult sub nivelul din 2011, an în care accidentaţi mortal au fost 18 lucrători.

În judeţul Suceava, accidentele de muncă se înscriu unei tendinţe descrescătoare, informează  Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava. Astfel, în anul 2014, instituţia suceveană a înregistrat 48 de accidente de muncă, dintre care 5 mortale, iar 43 urmate de incapacitate temporară de muncă. Aceasta raportat la anul 2013, pe durata căruia în judeţ s-a înregistrat un total de 58 de accidentaţi, faţă de 67 în 2012 şi 87 în 2011. În schimb, pe parcursul anului 2013, 8 suceveni şi-au pierdut viaţa în evenimente legate de serviciu, cu 3 mai mulţi faţă de anul trecut şi sub nivelul din 2011, când accidentaţi mortal au fost 18 lucrători. Conform inspectorului şef Romeo Butnariu, anul trecut, în domeniul construcţiilor au fost consemnate şi cercetate 2 accidente de muncă cu decesul victimei, precum şi 9 astfel de nefericite evenimente soldate cu pierderea, pe o anumită durată, a capacităţii de muncă. În nedoritul clasament urmează, sectorul prelucrării lemnului, fabricării produselor din lemn şi plută(cu excepţia mobilei), fabricării articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite, domeniu în care un salariat şi-a pierdut viaţa, iar alţii 4 au fost obligaţi să stea mai mult timp în concediu medical şi de recuperare. Pe ultimul loc, în top se situează silvicultura şi exploatarea forestieră, cu 4 accidente de muncă cu incapacitate temporară de muncă.                   

Consiliul Judeţean dă în judecată primăriile care nu confinanţează amenajarea cu fonduri europene a gropilor ecologice de gunoi     

·        „Riscurile sunt uriaşe, pentru că a nu finaliza proiectul înseamnă să putem fi declaraţi neeligibili 100% şi să trebuiască să plătim totul către Comisia Europeană, ceea ce ar fi o catastrofă financiară”, a avertizat preşedintele CJ, Ioan Cătălin Nechifor. 

·        Cu 4,5 milioane de lei, Primăria Suceava este cel mai important debitor, contribuţia fiind stabilită „per capita”, iar reşedinţa de judeţ având cel mai mare număr de locuitori.

Consiliul Judeţean Suceava ar putea deschide acţiune în instanţă împotriva unităţilor administrativ-teritoriale implicate în mega-proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor”. Intenţia a fost făcută publică de şeful executivului judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, care a precizat că este vorba despre primăriile care au aderat  de bunăvoie la Asociaţia de dezvoltare intercomunitară pentru gestionarea deşeurilor şi care nu şi-au onorat angajamentele financiare asumate. „Am putea avea o acţiune unitară în instanţă. Vom vedea care sunt paşii, care sunt termenele, cât va dura, dar suntem convinşi că vom recupera banii, inclusiv dobânda pe care o vom plăti prin angajarea noului credit”, a precizat Nechifor, adăugând că ar fi ideal ca lucrurile să se lămurească până cel târziu în septembrie sau octombrie.  În judeţul Suceava, la finele lui 2015, urmează a se încheia lucrările de înfiinţare a două depozite ecologice la Moara şi Pojorîta, precum şi a 5 staţii de transfer, iar din cauza neasigurării contribuţiei locale, Consiliul Judeţean este nevoit să recurgă la contractarea unui credit de 20 de milioane de lei, deliberativul dându-şi deja acordul în acest sens. Ioan Cătălin Nechifor a avertizat că în cazul în care nu s-ar fi recurs la această soluţie, consecinţele ar fi dintre cele mai severe. „Riscurile sunt uriaşe, pentru că a nu finaliza proiectul de deşeuri prepune, pe deoparte, să putem fi declaraţi neeligibili 100% şi să trebuiască să plătim totul către Comisia Europeană, ceea ce ar fi o catastrofă financiară. A doua variantă ar însemna corecţii financiare de 25%, reprezentând la fel, o sumă uriaşă, şi, în cel din urmă, o a treia variantă de risc, dar mai blândă puţin, ar fi suportarea din bugetul propriu a diferenţei de lucrări nedecontate până la 31 decembrie”, a evidenţiat preşedintele CJ.

·        Unităţile administrativ-teritoriale din judeţ aa datorii mari şi în proiectul POS-Mediu de extindere şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă.

Nechifor a arătat că Primăria municipiului Suceava, cu 4,5 milioane de lei, este cel mai important debitor, contribuţia fiind stabilită „per capita”, iar reşedinţa de judeţ având cel mai mare număr de locuitori. Pe de altă parte, beneficiul Sucevei este, de asemenea, unul deloc de neglijat, mai ales că pentru închidere vechii gropi de gunoi de pe malul râului cu acelaşi nume - „un adevărat dezastru ecologic” -, este revăzută o sumă de 15 milioane de lei. „Am luat Suceava ca etalon pentru că deţine ponderea cea mai mare, Degeaba plăteşte o comună 30.000 de lei, dacă Primăria Suceava nu vine cu cei 4.5 milioane de lei”, a accentuat şeful CJ Suceava.

Ioan Cătălin Nechifor, a mai iterat că situaţia amintită nu este, din păcate, şi singura, unităţile administrativ-teritoriale din judeţ având datorii mari şi în proiectul POS-Mediu de extindere şi reabilitare a sistemului de alimentare cu apă, sistemului de canalizare şi tratare-epurare a apelor uzate, proiect în care operator regional unic este societatea comercială ACET Suceava. De menţionat este că, în urmă cu circa 3 săptămâni, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava menţionat că a prins 4,135 de milioane de lei în bugetul local pe anul 2015. „Să nu uităm, totuşi, că Primăria Suceava a adus în proiect, pentru groapa ecologică de Moara, 22 de hectare de teren. Dar nu mai comentăm, pentru că, cinstit şi negustoreşte, s-ar putea face şi evaluarea respectivei suprafeţe. Însă, vom plăti şi gata”, sublinia, la acea dată, primarul Sucevei, Ion Lungu, menţionând că tot în buget au fost prevăzuţi şi banii pentru proiectul POS-Mediu.        

Salariile personalului din subordinea Consiliului Judeţean, neacoperire pe tot anul    

·        Cu toate că s-au făcut majorări de salarii în asistenţa socială şi că trebuie achitate drepturile obţinute în instanţă, sumele pentru acoperirea cheltuielile de personal sunt mai mici decât cele de anul trecut.

·         Şeful executivului judeţean sucevean, susţine că, totuşi, în acest an, judeţul Suceava a primit de la „Centru” fonduri diminuate cu mult sub 1% faţă de cele alocate în 2014.   

Lucrătorii Consiliului Judeţean Suceava şi cei ai instituţiilor subordonate executivului nu au siguranţa încasării salariilor cuvenite pe toată durata noului an.  Potrivit expunerii de motive la hotărârea privind aprobarea bugetului pe anul 2015, în baza Ordinului comun al ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice  şi ministrului Finanţelor Publice, la fundamentarea cheltuielilor de personal pentru bugetul propriu, judeţului Suceava i s-a alocat suma de 138,81 de milioane de lei, cu 1,17 milioane de lei mai puţini faţă de anul trecut. Astfel, respectiva alocare nu acoperă în totalitate fondul de salarii necesar pentru anul în curs, înregistrându-se un deficit de 13,61 de milioane de lei, „care va trebui acoperit la o eventuală rectificare bugetară”. Această situaţie vine pe fondul prinderii în bugetul pe 2015, inclusiv a fondurile necesare plăţii drepturilor obţinute pin hotărâri judecătoreşti de către angajaţii din sistemul de învăţământ special. Pe de altă parte, şeful administraţie judeţene, Ioan Cătălin Nechifor precizează că numai în asistenţa socială, ca urmare a majorării salariilor, necesarul pentru susţinerea acestora pe întreg anul 2015 a crescut în mod simţitor. „Doar pe partea de asistenţă socială, la cheltuielile de personal, nevoia de finanţare pentru plafonul de salarii a crescut cu circa 7 milioane de lei, bani care trebuie asiguraţi cu prioritate. Există creşteri de salarii, pentru că Guvernul le-a majorat cu 100 de lei, pentru toate persoanele care lucrează în asistenţă socială şi, de aceea, lucrurile stau cum stau. De asemenea, există şi hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile, care vor fi puse în operă în acest an”, a reliefat preşedintele Consiliului Judeţean. Pentru anul 2015, în contul hotărârilor judecătoreşti pentru plata salariilor din învăţământul special şi ale personalului din centrele de resurse şi asistenţă educaţională a fost prinsă o sumă de 4,81 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile de personal din domeniu se ridică la 22,95 de milioane de lei. Şeful executivului judeţean sucevean, susţine că, totuşi, în acest an, judeţul Suceava a primit de la „Centru” fonduri cu mult sub 1% mai mici decât cele alocate în 2014. Chiar şi aşa, per total, în 2015 bugetul judeţului Suceava  este prevăzut a fi în creştere comparativ cu cel anterior, lucru care ar putea fi explicat prin sporirea veniturilor proprii, precum şi prin încasările aferente proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă. „În acest an, bugetul prognozat este mai mare decât execuţia pe anul anterior. În 2014, am avut execuţia de circa 380 de milioane de lei, iar în anul acesta propunerea de buget este de aproximativ 408 milioane de lei”, a explicat Ioan Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. 

Consiliul Judeţean se îndatorează cu 20 de milioane de lei, pentru încheierea reabilitării Muzeului Bucovinei şi a amenajării gropilor ecologice de deşeuri   

·        Deşi au fost avertizaţi că pun în pericol finalizarea celor două proiecte, consilierii PNL+PDL, în număr de 10, s-au împotrivit contractării creditului respectiv.

·        Gradul de îndatorare al judeţului Suceava va atinge cota cea mai înaltă în anii 2017 şi 2018, acesta ajungând la 15,14% şi, respectiv, 15,31%.

Consilierii judeţeni suceveni au aprobat, în şedinţa extraordinară de ieri, un proiect de hotărâre privind contractarea unei finanţări rambursări interne în valoare de 20 de milioane de lei. Banii astfel obţinuţi ar urma să ia, în principal, calea asigurării co-participării financiare a autorităţilor judeţene la finanţarea a două proiecte sucevene implementate cu fonduri europene nerambursabile. Este vorba despre proiectul „O clădire de patrimoniu-Muzeu pentru mileniul III”, finanţat prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, înspre care se vor îndrepta  5 milioane de lei şi, de asemenea,  despre Sistemul de management integrat al deşeurilor, cu finanţare asigurată prin Programul Operaţional „Mediu”, care va beneficia de o infuzie  de 15 milioane de lei. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Cătălin Ioan Nechifor, proiectele cu pricina au ca termen de încheiere sfârşitul anului 2015, iar totalul necesar pentru finanţarea acestora este de 26,12 milioane de lei, incluzând atât cheltuieli eligibile, cât şi cheltuieli neeligibile. „Contribuţia proprie aferentă lucrărilor de executat în anul 2015 este de 1,92 de milioane de lei. Având în vedere că veniturile proprii ale Consiliului Judeţean sunt limitate, iar conform contractelor de finanţare toate proiectele trebuie terminate până la finele anului, este necesară contractarea unei finanţări rambursabile de  20 de milioane de lei, pentru asigurarea părţii de cofinanţare aferentă celor două proiecte”, a subliniat şeful administraţiei judeţene sucevene, Cătălin Nechifor. Maturitatea finanţării contractate de Consiliul Judeţean Suceava este de 10 ani, din bugetul propriu al judeţului asigurându-se integral plata serviciului anual al datoriei publice locale, impozitelor şi taxelor aferente realizării obiectivelor de investiţii cât şi a altor cheltuieli neelegibile. În urma contractării acestei finanţări nerambursabile, gradul de îndatorare al judeţului Suceava va atinge cota cea mai înaltă în anii 2017 şi 2018, acesta ajungând la 15,14% şi, respectiv, 15,31%, „cu mult sub cota admisă de Legea finanţelor publice locale”. Pe de altă parte, conform aceluiaşi act normativ, împrumuturile contractate de unităţile administrativ-teritoriale, pentru asigurarea cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri   externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, gradul de îndatorarea nu este limitat la 30% din veniturile proprii.  Proiectul de hotărâre a întrunit 21 de voturi „pentru” şi o abţinere. Deşi au fost avertizaţi că pun în pericol finalizarea celor două proiecte, consilierii PNL+PDL, în număr de 10, s-au împotrivit contractării creditului respectiv.              

Doi ani de creştere a numărului de turişti din judeţul Suceava

·        Deliberativul a aprobat 16 manifestările cu caracter turistic la care va participa sau pe care le va organiza autorităţile judeţene sucevene.

În anul 2015, activităţile de promovare turistică a judeţului Suceava se vor axa, în principal, pe punerea în valoare a obiectivelor şi atracţiilor antropice, moştenirii culturale, tradiţiilor şi obiceiurilor zonei, susţine preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor. Şeful executivului judeţean spune că, potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică, în primele 11 luni ale anului 2014, judeţul Suceava a fost vizitat de 237.800 de turişti, cu 7,3% mai mulţi comparativ cu anul anterior şi cu 8,7% în plus faţă de anul 2012. „Luând în considerare estimările privind gradul de ocupare a structurilor de cazare din judeţ în luna decembrie 2014, putem aprecia că numărul turiştilor cazaţi în judeţul Suceava a crescut faţă de anteriori. Acest lucru ne motivează în continuarea activităţilor de promovare turistică”, relevă Nechifor, adăugând că produsele turistice specifice judeţului Suceava vor fi făcute cunoscute prin intermediul materialelor de informare şi promovare, precum şi al ofertelor operatorilor economici şi asociaţiilor profesionale specializate. Preşedintele Ioan Cătălin Nechifor a făcut aceste aprecieri ieri, în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean, în care au fost aprobate manifestările cu caracter turistic la care va participa sau pe care le va organiza autorităţile judeţene sucevene în anul 2015.  Este vorba despre 16 asemenea acţiuni, printre care Târgul de turism al Republicii Moldova, Târgul de turism al României, Târgul internaţional de turism din Polonia, Târgul de turism al Bucovinei din Constanţa, Târgul de turism al Bucovinei din Iaşi, precum şi „Alpine-carpathian cooperation formum” din Polonia. Reamintim că, la începutul anului, membrii deliberativului judeţean au aprobat participarea judeţului Suceava, în calitate de expozant, la târgurile de turism din Venea (Austria) şi Stuttgart (Germania), care au avut loc în perioada 15-25 ianuarie.                 

Peste 107 de milioane de lei, subvenţii pe suprafaţă pentru fermierii suceveni 

·        În judeţul Suceava au fost depuse 57.532 de cereri  de sprijin pe suprafaţă, pentru un total de 215.489 de hectare.

În anul 2014, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a primit şi administrat, în cadrul campaniei SAPS, 57.532 de cereri  de sprijin pe suprafaţă, pentru un total de 215.489 de hectare. Suma autorizată pentru plăţile pe suprafaţă, respectiv a celor compensatorii şi în ceea ce priveşte măsurile de dezvoltare rurală, este de peste 107,5  milioane de euro, se arată într-o informare făcută publică de APIA Suceava. Potrivit directorului executiv Iacob Caciur, până la finele anului trecut, în judeţul Suceava au fost autorizate plăţi în valoare de 58,68 milioane lei, bani provenind din Fondul European pentru Orientare şi Garantare în Agricultură (FEOGA), 46,41 de milioane de lei din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi încă 2,44 de milioane de lei din bugetul naţional. Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava aduce la cunoştinţa agricultorilor din judeţ că încă de luna trecută a început achitarea drepturilor finale aferente schemei de plată unică pe suprafaţă. Astfel, achitat este echivalentul a 70,38 de euro pe hectar, sumă care vine în completarea celor 69 de euro pe hectar acordaţi ca avans. Prima etapă a plăţilor s-a consumat în intervalul 16 octombrie-30 noiembrie 2014, la acea dată circa 98% dintre fermieri intrând în posesia banilor cuveniţi în avans. Plăţile se fac la cursul de schimb de 4,4102 de lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2014. Pentru a beneficia de respectiva facilitate, fermierii trebuie să fi înpinata cererea de sprijin, să fie înscrişi în Registrul fermierilor şi să exploateze o suprafaţă agricolă de cel puţin 1 hectar(o parcelă neputând avea sub 0,30 hectare). Sprijinul financiar pe suprafaţă este finanţat din Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă(FEOGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR). 

Trei sesizări penale pentru muncă la negru

·        Respectivii agenţi economici au primit la muncă mai mult de 5 persoane fără contract individual, faptă care este încadrată ca infracţiune.

·        La 71 de firme, inspectorii de muncă au descoperit 131 de lucrători fără forme legale de angajare , dintre care 52 de femei.    

Din totalul acţiunilor de control întreprinse în perioada ianuarie-decembrie 2014, în domeniul relaţiilor de muncă, o pondere semnificativă o deţin acţiunile de control privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, respectiv a muncii fără forme legale de angajare, declară Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.  Astfel, pe durata celor 4.482 de controale efectuate anul trecut, depistaţi şi sancţionaţi pentru muncă la negru au fost 71 de angajatori. La operatorii  economici sancţionaţi lucrau, cu încălcarea normelor legale, 131 de persoane, din care 52  femei. Pe numele a 3 dintre angajatori s-au întocmit sesizări penale, conform Codului muncii republicat şi modificat, pentru primirea la muncă a mai mult de 5 persoane fără contract individual de muncă, faptă care este încadrată ca infracţiune. Pe de altă parte, inspectorii de muncă au identificat 154 de persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă al salariaţilor, precum şi 2.094 de persoane ale căror contracte individuale de muncă au fost transmise în REVISAL, însă fără respectarea termenului legal. Valoarea amenzilor aplicate pentru muncă fără forme legale se ridică la 901.000 lei, lucrătorii ITM dispunând şi 71 de măsuri de îndepărtarea neconformităţilor constatate. Pe parcursul lui 2014, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii de muncă suceveni au desfăşurat 4.482 acţiuni de control tip campanie, tematice şi de fond, precum şi cu caracter preventiv, vizaţi fiind 4.174 de agenţi economici. În urma descinderilor, 733 de angajatori au fost sancţionaţi, cele 1.060 de amenzi aplicate însumând peste 1,9 milioane de lei. 

Sute de persoane expuse la îmbolnăviri asociate radiaţiilor ionizante

·        Sub supravegherea dozimetrică se află 678 de angajaţi ai Exploatării Miniere Crucea,

Direcţia de Sănătate Publică Suceava are în evidenţa laboratorului specializat din subordine 1.044 de persoane expuse profesional la radiaţii ionizante. Dintre acestea - potrivit datelor instituţiei sucevene -, 342 dintre acestea sunt din rândul personalului medical, în timp ce altele 702 provin din sectoarele industriale. Obiectivul nuclear major supravegheat şi monitorizat de Laboratorul de igiena radiaţiilor este Exploatarea Minieră Crucea, aparţinând Companiei Naţionale a Uraniului, la care sub supravegherea dozimetrică se află 678 de angajaţi. Conform informaţiilor făcute publice de DSP, anul trecut Laboratorul de igienă a radiaţiilor ionizante a desfăşurat 257 de controale igienico-sanitare şi de radio-protecţie, eliberând şi 110 buletine de verificare a aparatelor radiologice. Din punct de vedere al conţinutului radioactiv al alimentelor, apei potabile şi apelor minerale, supuse analizelor au fost 204 de probe, precum şi alte 196 de probe de aer, „toate fiind corespunzătoare”. Pe latura de protejare a sănătăţii şi prevenirii îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc din mediul de muncă, lucrătorii specializaţi ai Direcţiei de Sănătate Publică au investigat, în vederea depistării respectivilor factori, 130 de posturi de muncă, iar în laboratoarele instituţiei s-au efectuat 435 de analize toxicologice. Acţiunile de evaluare a condiţiilor de muncă şi de măsurare a noxelor au fost întreprinse în colaborare cu Inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, vizate fiind societatea comercială URB Rulmenţi Suceava, Grădina zoologică de la Rădăuţi, Laboratorul anatomopatologic al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cele Nou” Suceava şi Serviciul de Medicină Legală Suceava. Anul trecut, DSP a consemnat 16 zile de absenteism din câmpul muncii pe motiv de îmbolnăvire profesională. În urma solicitărilor pentru evaluarea şi expertizarea condiţiilor de muncă periculoase şi vătămătoare, DSP a eliberat 119 buletine de expertizare. În evidenţă au fost luate 24 de gravide care au reclamat riscul maternal, precum şi 21 de noi cazuri de îmbolnăvire profesională. 

Muncă nefiscalizată, încă din prima lună a anului

·        Cu prilejul verificărilor, inspectorii de muncă au aplicat 33 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor fiind de 30.300 de lei.

În prima lună a anului 2015, inspectorii de muncă suceveni au depistat 83 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, declară şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Romeo Butnariu. Conform inspectorului şef sucevean, este vorba despre 5 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, precum şi despre 76 de persoane ale căror contracte fuseseră „operate” în registrul în cauză, însă după expirarea termenului legal. Pe de altă parte, reliefat este faptul că 2 lucrători prestau fără forme legale de angajare, fiecare la un alt angajator. În ianuarie 2015, pe linia relaţiilor de muncă, angajaţii specializaţi ai Inspectoratului de Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 189 de  controale. Cu prilejul verificărilor s-au aplicat 33 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor fiind de 30.300 de lei. În ceea ce priveşte munca nefiscalizată, inspectorul şef Romeo Butnariu face cunoscut că societăţilor depistate că aveau muncitori fără contracte de muncă individuale li s-au dat amenzi însumând 10.000 de lei. În timpul descinderilor, inspectorii ITM Suceava au mai depistat  deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, repausului săptămânal şi a celui pentru munca suplimentară. „Principalele deficienţe constatate în domeniul relaţiilor de muncă ţin de neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, anterior începerii raporturilor de muncă, netransmiterea, în termenul legal, a contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor, precum şi de netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor”, a subliniat inspectorul şef Romeo Butnariu.  

Pachetele cu ajutoare alimentare neridicate vor fi redistribuite  

·        Suplimentarea se va face doar pentru persoanele care au primit anterior respectivele produse, fie pe lista de cupoane, fie pe cea suplimentară.

Pachetele alimentare destinate persoanelor vulnerabile, conform Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), şi rămase în stoc, vor fi redistribuite, prin compensări, între primăriile din acelaşi judeţ sau din judeţe diferite, anunţă prefectura Suceava, precizând că aşa prevede o hotărâre a Guvernului aprobată ieri, 10 februarie. Potrivit unui comunicat de presă al Instituţiei Prefectului, după compensarea între primării, pachetele de ajutoare alimentare vor fi suplimentate, conform nevoilor identificate. Suplimentarea se va face doar pentru persoanele care au primit anterior ajutoare alimentare, fie pe lista de cupoane, fie pe lista suplimentară. În baza actului normativ amintit, se vor acorda maxim două cutii de ajutoare alimentare pentru fiecare persoană, cu acelaşi număr de pachete pentru toţi beneficiarii din cadrul unei localităţi. Procedura compensării pachetelor alimentare a fost aprobată de Guvern în condiţiile în care, în cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD), pentru anul 2014, unele primării au stocuri nedistribuite, iar alte primării au solicitări eligibile neacoperite. În categoriile eligibile pentru ajutoare alimentare intră grupurile care sunt excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuinţe şi alte servicii. Cei mai mulţi beneficiari provin, însă, din rândurile persoanelor cu venituri reduse, copiilor aflaţi în situaţii dificile, persoanelor cu dizabilități şi persoanelor vârstnice singure sau dependente. În judeţul Suceava au fost expediate 281.848 de pachete cu ajutoare alimentare de la Uniunea Europeană, acestea ajungând la 140.924 de beneficiari. Instituţia Prefectului anunţă că respectivele pachete cu alimente au fost livrate la centrele de distribuire de lângă primării, în scopul împărţirii în cadrul grupului ţintă. Astfel, în Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate, pe listele iniţiale au fost înscrise 113.603 de persoane, cu 227.206 de pachete împărţite, în timp ce pe listele suplimentare sunt înscrise deja alte 13.885 persoane. 

Ecologizarea Exploatării miniere Călimani, la jumătatea drumului  

·        Până acum s-au făcut lucrări în valoare de 23,31 milioane de lei, adică mai puţin de 50% din totalul de 51,17 milioane de lei calculat pentru închiderea şi reabilitarea perimetrului minier.

·        Intervenţiile au demarat în anul 2008, cu lucrări de dezafectare a instalaţiilor, ecologizare a traseului conductei de steril şi de evacuare a apelor poluate.

Lucrările în perimetrul minier Călimani din judeţul Suceava au continuat şi în anul 2014, acestea desfăşurându-se în baza programului de reabilitare ecologică a zonelor miniere cu activitatea sistată. Conform Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, în cadrul proiectului de închidere şi ecologizare a carierei Călimani, inclusiv a iazului de decantare, valoarea totală a lucrărilor realizate este de 23,31 de milioane de lei, constructorul fiind Trustul de Instalaţii, Montaj şi Construcţii Cluj Napoca. Intervenţiile de închidere şi ecologizare a Exploatării miniere de explotarea a sulfului Călimani au un nou prestator din anul 2011. Aceasta după ce, în conformitate cu prevederile contractului de execuţie încheiat de Conversim SA Bucureşti, în calitate de beneficiar, pe data de 10 octombrie anului amintit, lucrările de la cariera Călimani au fost încredinţate Trustului de Instalaţii, Montaj şi Construcţii Cluj Napoca, lider în asociaţia cu Hidepito ZRT Budapesta şi MIS Grup SRL Maieru. Monitorizarea factorilor de mediu, adică a solului, apei subterane şi de suprafaţă, precum şi a aerului din perimetrul minier Călimani-Pietricelu-Negoiu Românesc, pe durata executării lucrărilor de reabilitare ecologică, este asigurată de societatea comercială Cartel Bau SA Cluj Napoca. Lucrările de reabilitare ecologică la Exploatarea minieră Călimani au demarat în anul 2008. În program au fost prinse intervenţii pentru dezafectarea instalaţiilor aferente unităţii de exploatare şi a celei de preparare a sulfului tehnic, amenajarea depozitelor de resturi miniere şi uzinale, ecologizarea traseului conductei de steril, precum şi lucrări de evacuare a apelor poluate. Executantul a fost, până în anul 2010, firma germană Wittfeld Ro, execuţia încetând, temporar, după ce contractul dintre societatea comercială Conversim Bucureşti, reprezentat al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi compania din Germania, a fost reziliat. Aventura sulfului sucevean a datează de la începutul anilor 70, cercetările geologice efectuate anterior în zona Călimani, imediat în vecinătatea judeţelor Bistriţa şi Harghita, reliefând prezenţa unui presupus munte subteran de sulf nativ. În anul 1992, ICPM Baia Mare a elaborat un studiu de prefezabilitate, prin care s-au propus câteva soluţii de creştere a eficienţei economice, lucru posibil prin realizarea unei fabrici de acid sulfuric în Călimani. Construcţia acesteia din urmă trebuia demarată în cursul anului 1993, doar dacă erau acordate, de la bugetul de sta, fondurilor de investiţii necesare. Însă, fondurile respective nemaifiind alocate, până în anul 1995 s-a continuat exploatarea cuarţitelor feruginoase, după care  EM Cîlimani a fost închisă.

În judeţul Suceava, 18 focare de boală la animale

·        ”Acestea urmează a fi stinse pe durata acestui an, după ce vor fi parcurse toate etapele impuse de legislaţia sanitară veterinară în vigoare”, arată şeful DSVSA, Laurenţiu Postolache.

În cursul anului 2014, în judeţul Suceava au fost declarate 49 focare de boală, cu 29 mai puţine decât în anul 2013, informează conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară.  Potrivit directorului executiv, Laurenţiu Postolache, anul trecut a fost caracterizat prin evoluţia şi combaterea bolii limbii albastre, în judeţul Suceava înregistrându-se 11 focare de bluetongue, cu 11 bovine şi 3 ovine afectate. „În 2014, din cele 49 de focare de boală declarate, 13 au fost stinse pe parcursul anului, iar 18 urmează a fi stinse pe durata acestui an, după ce vor fi parcurse toate etapele impuse de legislaţia sanitară veterinară în vigoare”, arată şeful DSVSA, Laurenţiu Postolache. Anul trecut în judeţul Suceava  au fost declarate, de asemenea, 10 focare de turbare, 3 la vulpi şi 7 la bovine. Totodată au fost înregistrate 6 focare de trichineloză, la 5 mistreţi şi 1 un urs din fondurile de vânătoare, 9 focare de leucoză la bovine şi 9 focare de anemie infecţioasă la tot atâtea cabaline. În 2014, în cadrul activităţii de supraveghere, prevenire şi control, specialiştii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară au făcut testarea a 17.489 de cabaline, pentru anemie infecţioasă, şi a 92.452 de bovine, pentru leucoză. Vaccinuri au fost făcute la 127.508 de bovine, 229.672 de ovine, 17.070 de cabaline, 17.774 de câini şi pisici, precum şi la 2.805 de vulpi din fondurile de vânătoare.    

Peste 1100 de suceveni au beneficiat de servicii medicale în Uniunea Europeană 

·        Cele mai multe asemenea servicii  au fost  acordate în Austria, Belgia, Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Grecia, Marea Britanie, Portugalia, Suedia şi Italia, în 2014 suma decontată de CAS Suceava depăşind dublul decontărilor din anul precedent. 

În anul 2014, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a eliberat 6.425 de carduri europene de asigurări de sănătate, cu 7%  mai multe faţă anul 2013, când au fost distribuite 6.003 de asemenea documente, informează instituţia suceveană. Procedura se desfăşară în conformitate cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2007 persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România având dreptul, în situaţia deplasării pentru şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene, de cardul european de asigurări sociale de sănătate. În acelaşi context, anul trecut, prin aplicarea Regulamentului Consiliului European nr. 883/2004, privind coordonarea sistemelor de securitate, Casa de Asigurări Sociale Suceava a înmânat - la cererea asiguraţilor sau a instituţiilor competente din statele membre ale Uniunii Europene -, 2.048 formulare europene, număr dublu comparativ cu 2013, an în care s-au eliberat 1.017 de formulare. Important de precizat este, de asemenea, că în cazul serviciilor medicale obţinute în statele Uniunii Europene, în anul la care facem referire, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a decontat 1.137 de solicitări în acest sens ale asiguraţilor români. Potrivit responsabililor acestei instituţii,  beneficiarii serviciilor în cauză au fost posesorii cardului european, certificatului provizoriu de înlocuire a acestuia, precum şi cei ai formularelor europene E 106, E 121 şi E 112. Suma decontata de CAS Suceava pentru servicii medicale de care au beneficiat asiguraţii români în statele Uniunii Europene s-a ridicat la 11.82 de milioane de lei, „mai mult decât dublul sumei decontate în anul 2013, care a fost de 5,26 de milioane de lei”. Cele mai multe servicii au fost  acordate în Austria, Belgia, Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Grecia, Marea Britanie, Portugalia, Suedia şi Italia. Nu în cele din urmă, în 2014 CAS Suceava a eliberat 25 formulare E 112, comparativ cu 23 formulare date în 2013, în baza acestora pacienţii având şansa unui tratament în străinătate. 

Mai puţine procese la Casa de Pensii  

·        Anul trecut, peste 2.500 de suceveni s-au declarat nemulţumiţi de modul de calculare a pensiilor.

Anul trecut, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a avut calitate procesuală în 247 de dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, se arată în raportul privind activitatea în anul 2014, potrivit căruia dintre cele 144 de cauze soluţionate - printre care şi plângeri penale privind posibile infracţiuni de fals în dosarele depuse pentru ieşirea la pensie -, 114 au fost favorabile instituţiei sucevene. Alte 30 de litigii au fost soluţionate în mod nefavorabil, în timp ce 3 cauze au făcut obiectul suspendării. În vederea ducerii la capăt a deciziilor, în cauzele cu pricina s-au întocmit 1.667 de adrese executorii judecătoreşti. Pe de altă parte, pe parcursul anului 2013, Casa Judeţeană de Pensii a fost parte în 409 de cauze, 247 fiind soluţionate în mod favorabil, 246 au primit o soluţie nefavorabilă, 3 dosare fiind suspendate. Analiza comparativă relevă o diminuare a numărului de dosare aflate pe rol, o tendinţă similară fiind consemnată şi în ceea ce priveşte adresele executorii judecătoreşti, care, în 2013, au fost cu 95 mai multe. Anul trecut, Casa Judeţeană de Pensii Suceava s-a văzut în faţa a 2.909 de petiţii. Cele mai multe, respectiv, 2.531, au vizat modul de calculare a pensiilor, iar 168 s-au referit la alte drepturi de asigurări sociale. Alţi 119 de petiţionari s-au arătat neconvinşi de felul în care le-a fost calculat stagiul de cotizare, 55 de petiţii venind pe marginea aplicării prevederilor legilor speciale, iar 66 făcând trimitere la diferite alte aspecte.     

Calitatea aerului sucevean, monitorizată cu echipamente defecte 

·        „Nu s-au putut realiza capturile de date la toţi poluanţii şi în toate staţiile de monitorizare”, se arată într-o informare trimisă Prefecturii de APM Suceava.

Staţiile sucevene de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Suceava sunt în suferinţă, lasă de înţeles Raportul sinteză privind activitatea desfăşurată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava în 2014. „O parte din echipamentele din staţii au fost defecte, unele încă din anii anteriori, aşa încât nu s-au putut realiza capturile de date cerute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător la toţi poluanţii şi în toate staţiile de monitorizare”, se arată în raportul APM. Potrivit informării semnate de directorul executiv Vasile Oşean, din motive tehnice, staţia de tip industrial din Burdujeni a fost oprită temporar, încă din ianuarie 2014. Astfel, probe se iau în 3 din cele 4 staţii de monitorizare din judeţ, aparţinând reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului, respectiv în cele din Suceava, Siret şi Poiana Stampei. În aceste condiţii, în niciuna dintre cele 3 staţii, în 2014 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute de Legea 104/2011 pentru protecţia sănătăţii umane la poluanţii monitorizaţi.  Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava este acreditat RENAR pentru al doilea ciclu de acreditare de 4 ani, cu certificatul de acreditare LI nr. 809/22.07.2013. La evaluarea anuală de supraveghere din august 2014, RENAR a decis menţinerea acreditării la toate cele 9 domenii acreditate. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava monitorizează, de asemenea, calitatea precipitaţiilor, radioactivitatea mediului, precum şi nivelul zgomotului urban. Anul trecut, la APM  s-au efectuat şi alte analize de laborator, respectiv pe probe de ape uzate şi subterane, sol, levigate din deşeuri, cât şi la pulberi totale în suspensie. 

Pensii comunitare pentru sucevenii care au lucrat în UE

·        În anul 2014, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat 229 dosare comunitare.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi care au lucrat în statele membre ale Uniunii Europene, pot beneficia de pensie comunitară, informează Casa Judeţeană de Pensii Suceava, menţionând că este vorba despre beneficiarii prevăzuţi în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Acest lucru este posibil, după ce, începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, legislaţia comunitară în domeniul asigurărilor sociale a devenit direct aplicabilă şi în ţara noastră, în relaţia cu celelalte state membre ale UE. Astfel, în anul 2014, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat 229 dosare comunitare. Din total, 53 de dosare au fost soluţionate prin emiterea deciziei în situaţia în care casa teritorială de pensii este instituţie în cauză, iar 176 dosare au fost rezolvate prin emiterea deciziei în situaţia în care casa teritorială de pensii este instituţie de instrumentare. Pe de altă parte, tot în anul 2014, la Casa Judeţeană Pensii Suceava au fost 387 de confirmări a perioadelor de asigurare din România, cât şi 233 de confirmări a perioadelor de asigurare din străinătate.

Amendă de până la 4.500 de lei pentru nedepunera situaţiilor financiare

Administraţia Judeţeană Finanţelor Publice Suceava informează pe contribuabilii suceveni despre obligaţia depunerii situaţiilor financiare anuale pentru anul 2014. Conform purtătorului cuvânt al AJFP, Oana Violeta Apetrea, trebuie să facă acest demers, conform Ordinului ministrului Finanţelor Public, nr. 65/2915, societăţile comerciale, companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice care au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară. Sub incidenţa aceloraşi prevederi legale intră instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate cu sediul în România, subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, precum şi organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat. Termenul de depunere este de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, pentru societăţile, companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, subunităţilor deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European, subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. Termenul de depunere este 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, pentru celelalte persoane. Entităţile care nu au desfăşurat activitate de la constituire până la sfârşitul exerciţiului financiar de raportare nu întocmesc situaţii financiare anuale, respectiv situaţii financiare anuale simplificate. De precizat este faptul că, începând cu exerciţiul financiar 2014 declaraţiile de inactivitate  se vor depune în format electronic. Nedepunerea raportărilor contabile anuale sau a declaraţiilor se sancţionează cu amendă de la 300 lei până la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 şi 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru o întârziere de 16-30 de zile lucrătoare. În cazul unei întârzieri care depăşeşte 30 de zile lucrătoare, amenda variază între 1.500 lei la 4.500 lei.

Sprijinul necuvenit la motorina pentru agricultură este recuperat de la solicitantul în culpă     

·        Sunt considerate ajutoare necuvenitr sumele utilizate pentru alte scopuri, cât şi cele obţinute prin înscrierea de date nereale pe documentele de decontare.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava informează pe potenţialii beneficiari că până pe 27 februarie 2015 se depun cererile de plată privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul al patrulea al anului 2014. Directorul  executiv al APIA, Iacob Caciur, anunţă că ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro la 1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură,  diferenţă a cărei valoare este de 1,7975 lei pe litru. Pentru aceasta, beneficiarii ajutorului de stat ar fi trebuit să achiziţioneze cantităţile de motorină şi să solicite documentele fiscale de vânzare emise de furnizori, în vederea efectuării lucrărilor mecanizate în agricultură, în ultimul trimestru al anului trecut, în sectoarele vegetal, zootehnic şi de îmbunătăţiri funciare. „Important de menţionat este faptul că beneficiarii nu trebuie să fie în dificultate financiară, definite în sensul liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, respectiv întreprinderi ce constituie subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciară sau lichidare. De asemenea, nu trebuie să fi fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat”, subliniază directorul executiv al APIA Suceava. Iacob Caciur precizează că respectivele cereri cuprind informaţii cu privire la suprafeţele de teren, inclusiv pe structura de culturi şi pe efectivele de animale, păsări şi albine, pe care le exploatează solicitantul sau pe lucrările de îmbunătăţiri funciare pe care acesta le-a executat. Actele amintite se depun însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină utilizate la lucrările mecanizate din agricultură aferente trimestrului al patrulea al anului 2014 şi de documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele beneficiarilor. Plata ajutorului de stat sub formă de rambursare se efectuează până la data de 30 iunie 2015, în limita bugetului anual aprobat. Suma totală alocată schemei de ajutor de stat este de 162,6 milioane de lei. Cantitatea totală de motorină pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare este de 90,5 milioane de litri. Nerespectarea de către solicitanţi a condiţiilor şi obligaţiilor asumate în vederea obţinerii finanţării, determină aplicarea măsurilor necesare în vederea recuperării ajutoarelor de stat. Potrivit legii, se consideră ajutor necuvenit sumele încasate şi utilizate pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate, sumele încasate prin înscrierea sau atestarea de către beneficiari a unor date ori situaţii nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului sau cu încălcarea în orice mod a prevederilor legale.