Primăria Suceava se îndatorează cu 10 milioane de lei pentru a înfiinţa zona de agrement „Tătăraşi”

·              Astfel, gradul de îndatorare al administraţiei locale va creşte cu 1%, respectiv de la 14% la 15%

Primăria municipiului Suceava intenţionează să contracteze un credit de 10 milioane de lei, bani pe care îi va orienta înspre amenajarea unei zone de agrement pe Dealul Tătăraşi. Şeful municipalităţii, Ion Lungu, a declarat că indicatorii tehnico-economici ai investiţiei au fost aprobaţi cu ani în urmă, însă guvernarea PDL de la acel moment a refuzat să finanţeze proiectul. Lungu a mai arătat că lobby în acest sens nu au făcut nici parlamentarii suceveni, de aceea, autorităţile locale vor lua în propriile mâini dezvoltarea zonei de agrement cu pricina. Astfel, în şedinţa din luna aceasta, pe masa aleşilor municipali va fi supus un proiect de hotărâre de angajare a unui credit cu destinaţia amintită. „La vremea respectivă, noi am făcut proiect şi am aprobat indicatorii tehnico-economici, care se ridică la circa 10 milioane de le de lei, adică aproximativ 2,5 milioane de euro. Proiectul a fost trimis la minister, în perioada PDL, însă acesta nu a fost aprobat. Din păcate, cu toate că am avut parlamentari de Suceava, am fost mai mereu singur, iar nimeni nu s-a ridicat să sprijine un program sucevean. Ca atare, vom intra cu un proiect de hotărâre În Consiliul Local, pentru contractarea acestui credit”, arată primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ. Primarul a declarat că, în urma contractării creditului de 10 milioane de lei, gradul de îndatorare al administraţiei locale va creşte cu 1%, respectiv de la 14% la 15%.   

În august anul trecut, Ion Lungu preciza că, din cauza crizei economice, proiectul de modernizare a Zonei de agrement „Trei iazuri”, situată pe strada „Brădetului”, lângă Casa de oaspeţi, în spatele fostei Uzinei electrice, nu mai poate fi modernizată cu fonduri guvernamentale.  „Vom încerca să facem modernizarea acestei baze cu fonduri proprii ale Primăriei”, explica, la acea dată, edilul-şef Ion Lungu.  În 2010, Consiliului Local Suceava a aprobat o investiţie de 10,8 milioane de lei pentru amenajarea viitoarei Zone de agrement „Tătăraşi”.  Amplasamentul este prevăzut a avea spaţii verzi, locuri de joacă pentru copii şi alei pietonale, platforme de tip amfiteatru, precum şi construcţii cu destinaţia de cazare, servicii, alimentaţie publică şi manifestări culturale. Un loc separat este rezervat unui lac ambiental şi spaţiilor verzi, dar şi lacului de agrement pentru ambarcaţiuni uşoare de tipul bărcilor sau hidrobicicletelor. Zona de sport şi servicii era proiectată cu terase, spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, terenuri de baschet, mini-golf şi tenis, cu „gradenele” aferente. De asemenea, nu trebuie să lipsească nici cabinetul medical şi grupurile sanitare. 

În Suceava,

Zece panouri moderne de afişaj, achiziţionate din Fondul de handicap

·        Pentru a nu fi deteriorate, acestea vor fi amplasate în oraş doar după campania electorală, alături de 10 bănci şi 10 coşuri de gunoi. 

Primăria municipiului Suceava a achiziţionat şi amplasat pe raza reşedinţei de judeţ 10 noi şi moderne panouri pentru afişaj. Primarul Ion Lungu a declarat că acestea vor fi destinate doar anunţării evenimentelor culturale şi artistice, iar pentru a nu fi supuse deteriorării, vor montate fi montate doar după scrutinul din 2, respectiv cel din 16 noiembrie. „Am achiziţionat în contul sumelor de la Fondul de handicap, 10 panouri de afişaj elegante, cu o faţetă realizată din aluminiu. De aceea, am decis să nu mai punem aceste panouri în timpul campaniei electorale, întrucât riscăm să fie murdărite sau chiar avariate. Le vom pune după data de 16 noiembrie, în prezent fiind locuri suficiente de afişaj electoral, aşa cum prevede legea”, a precizat ediul-şef. Şeful municipalităţii a precizează măsura urmăreşte ca afişele de tot soiul să nu mai fie lipite în staţiile de autobuze, pe ziduri, stâlpi şi arbori. „Astfel, vom putem avea un afişaj civilizat”, arată Ion Lungu, primul gospodar al oraşului. În cadrul aceluiaşi demers, tot prin compensare de la Fondul de handicap, Primăria Suceava a achiziţionat 20 de bănci şi 20 de coşuri de gunoi, pe care la va amplasa în preajma skate park-ului. Menţionăm că, potrivit prevederilor legale în vigoare, agenţii economici şi instituţiile publice au obligaţia de a avea angajate 4 persoane cu handicap la un total de 100 de salariaţi. În situaţia în care acest deziderat este realizat, suma care trebuia plătită ca penalizare la Fondul de handicap - în cazul neangajării persoanelor cu nevoi speciale - este lăsată la dispoziţia angajatorilor, care, colaborare cu asociaţii de profil, pot hotărî destinaţia banilor.   

Pieţele agroalimentare sucevene rămân nemodernizate până la  sosirea banilor europeni

·                În septembrie, anul trecut, Primăria trebuia să ţină licitaţie pentru modernizarea Pieţei agroalimentare centrale, însă, âcu toate că disponibilă a fost suma de 1 milion de lei, proiectul nu s-a mai concretizat.

·                Acum municipalitatea pregăteşte documentaţia pentru accesarea de finanţare europeană în vederea modernizării Pieţei agroalimentare Burdujeni.

Modernizarea şi acoperirea Pieţei agroalimentare din Burdujeni ar putea fi operate cu fonduri europene, a informat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.  Anul trecut, ediul-şef preciza că municipalitatea suceveană şi-a propus să modernizeze toate pieţe agroalimentare din reşedinţa de judeţ, însă iniţiativa bate pasul pe loc din cauza încasărilor slabe ale Direcţiei Administraţiei Pieţelor. Valoarea totală a investiţiei din Burdujeni este de circa 2,53 de milioane de lei, lucrările se vor întinde pe durata a 2 ani, însă Lungu vrea ca, înainte de lansarea efectivă a sesiunilor de depunere a proiectelor în cadrul axelor de finanţare europeană, Primăria să aibă pregătite studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic.  „În prima fază piaţa va fi acoperită, după care va fi închisă pe structuri cu geamuri, astfel încât să fie condiţii civilizate de vânzare a produselor. Noi sperăm ca această investiţie să o realizăm cu fonduri europene, însă mai întâi vom aproba indicatorii tehnico-economici, astfel ca, atunci când vom depune proiectul, să avem tot ce ne trebuie”, relevă şeful administraţiei municipale, Ion Lungu. Indicatorii tehnico-economici ai investiţiei vor fi aprobaţi în şedinţa ordinară lunară de la finele lui octombrie. Primăria municipiului Suceava urma să organizează, în luna septembrie a anului trecut, licitaţie pentru modernizarea Pieţei agroalimentare centrale. Proiectul nu s-a mai concretizat, chiar dacă în bugetul pe anul 2013, în acest scop disponibilă a fost suma de 1 milion de lei, bani care trebuiau cheltuiţi cu înlocuire acoperişului, modernizărilor din interiorul pieţei, precum şi cu amenajarea unui sistem de încălzire a spaţiilor în cauză. „Vom împărţi piaţa în două, în sistem modular, astfel încât, atunci când este frig, şi  nu sunt comercianţi mulţi, să dăm căldură doar într-un singur spaţiu”, reliefa la acea dată primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ, Ion Lungu.        

Sucevenii nu vor primi apă caldă şi, pe deasupra, vor suferi şi de frig în apartamente

·              „În măsura în care nu se înregistrează nici un progres la încasări, nu văd, nici în această săptămână, reluarea furnizării agentului termic pentru apă caldă şi încălzire”, a precizat ieri, primarul Ion Lungu în cadrul întâlnirii extraordinare cu şefii asociaţiilor de proprietari.   

·              De la oprirea centralei pe biomasă, 10 asociaţii de proprietari nu au încasat nici măcar un leu de la consumatorii casnici, ira altele 30 au adunat între 1 şi 2% din datorii.  

Nu există aproape nicio şansă ca, în această săptămână, apa caldă să revină la robinetele locuitorilor municipiului Suceava, branşaţi la termoficarea centralizată. Pe de altă parte, ţinând cont de prognozele meteorologice, care avertizează asupra coborârii temperaturilor exterioare până la pragul de îngheţ, sucevenii vor fi nevoiţi să dârdâie şi de frig în case, şcoli sau la locul de muncă.

Neplăcuta  perspectivă a fost revelată ieri, cu prilejul unei întâlniri extraordinare a conducerii Primăriei cu diriguitorii asociaţiilor de proprietari, cauza acestei situaţii fiind neonorarea de către rău-platnici a obligaţiilor restante către transportatorul de agent termic Termica, facturi reprezentând contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă caldă şi căldură. Potrivit primarului Ion Lungu,         până pe 17 octombrie, intrările în casierii erau de circa 643.500 de lei, din necesarul evaluat la aproximativ 4,4 milioane de lei, adică la echivalentul a 1 milion de euro.  „Dacă nu se plăteşte, vom rămâne fără apă caldă şi căldură. Aceasta este realitatea. Cu toate eforturile făcute, şi în speranţa de a obţine 20 de miliarde de lei vechi de la Guvernul României, lucrurile tot nu se rezolvă”, a reliefat şeful administraţiei locale sucevene.

Printr-o adresă, producătorul de energie termică Bioenergy a înştiinţat Primăria municipiului Suceava că, până vineri, în conturile societăţii trebuie să intre 4,2 milioane de lei, iar dacă suma de 2 milioane de lei de la bugetul va sosi la Suceava, necesarul ar mai fi de încă 2,2 milioane de lei. Întrucât municipalitatea este cu plata la zi în ceea ce priveşte achitarea diferenţei dintre tarifele practicate la energia termică, singura speranţă rămâne creşterea nivelului  debitelor care revin consumatorilor casnici.

În ultimele 2 săptămâni, mai exact în intervalul scurs de la încetarea furnizării apei calde, 10 asociaţii de proprietari nu au încasat nici măcar un leu de la beneficiarii sistemului centralizat de termoficare. Alte 30 de asociaţii au adunat între 1 şi 2% din datorii, cea mai  mare sumă strânsă, proporţional cu restanţele acumulate, este de 60.000 de lei, 7,2% din total, performanţă aparţinând Asociaţiei nr. 52. Un exemplu negativ este cel al Asociaţiei nr. 41, care a recuperat 990 de lei din datorii de 1,1 milioane de lei.  De menţionat este faptul că dintre cele 106 asociaţii de proprietari care funcţionează în municipiul Suceava, doar 40 sunt cu plata la zi. „Îmi cer scuze sucevenilor, pentru că nu este corect să suporte consecinţele cei care sunt cu plata la zi. Din păcate sunt unii care ne sfidează. În aceste condiţii, cu toată sinceritatea, în măsura în care nu se înregistrează nici un progres la încasări, nu văd nici în această săptămână, reluarea furnizării agentului termic pentru apă caldă şi încălzire”, a conchis primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. 

Reabilitarea cu fonduri europene a reţelelor de apă şi de celor de canalizare, amorţită de scăderea temperaturilor  

·              Trebuie să ne concentrăm acolo unde sunt lucrări începute şi să ne grăbim, pentru că deja se anunţă temperaturi negative”, a precizat şeful executivului local, Ion Lungu.

Concentrare maximă pe intervenţiile urgente, fără deschiderea de alte fronturi de lucru, le-a solicitat constructorilor, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, în cadrul şedinţei săptămânale de analizare a proiectului de extinderea şi reabilitare, cu fonduri europene, a reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare din reşedinţa de judeţ. Pe fondul avertizărilor de răcire a vremii, edilul-şef a cerut responsabililor din proiect să grăbească readucerea la starea iniţială şi asfaltarea străzii „Patru Rareş”, din zona centrală, pe care se lucrează de jumătate de an, dar şi a străzilor „Zamca”, din cartierul cu acelaşi nume şi „Nicolae Iorga”, din preajma staţiei CFR Burdujeni.  Lungu a evidenţiat că, deja, se pune problema riscului de execuţie, întrucât temperatură optimă de turnare a asfaltului este de 9 grade Celsius, iar în perioada care vine sunt anunţate chiar şi minime negative.  „Turnarea asfaltului, a betonului, deja este o problemă. Trebuie să ne concentrăm acolo unde sunt lucrări începute şi să ne grăbim, pentru că deja se anunţă temperaturi negative”, a precizat şeful executivului local. Primarul apreciază că, în ciuda amânărilor repetate şi nerespectării termenelor de asumate, din cele 40 de străzi pe care s-au făcut săpături la infrastructura subterană de utilităţi, în lucru au mai rămas 17, unele dintre ele urmând a fi recepţionate în aceste zile. Ediul-şef a mai subliniat că în intervalul care vine se va acţiona cu precauţie, astfel încât, peste iarnă, arterele cu pricina să fie accesibile circulaţiei. „Vom urma metoda paşilor mărunţi. În măsura în care constructorii vor preda anumite străzi, şi dacă vremea va permite, vom fi de acord să deschidem noi fronturi, dar limitat şi controlat, astfel încât în perioada rece care se apropie, să lăsăm străzile într-o stare de funcţionare”, a încheiat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.  Până la finalizarea proiectului amintit, extinderea reţelelor  de alimentare cu apă se va face pe 76 de străzi, respectiv pe circa 31,3 km. Reabilitările au în plan 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi, din toate cartierele, mai puţin centrul oraşului.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere sunt în extindere cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, vor fi reabilitate. Perioada de aplicare a POS Mediu a fost stabilită pentru anii 2010-2013, însă obiectivele acestuia au fost prelungite şi după expirarea intervalului. 

Avertizări pentru 18 unităţi sanitare

Eficientizarea activităţii de control în sănătate publică este un obiectiv permanent al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, se arată într-un raport privind activitatea instituţiei sucevene în primele 3 trimestre ale anului 2014. Astfel, potrivit purtătorului de cuvânt Cătălina Zorescu, în cele dintâi 9 luni ale anului în curs, inspectorii sanitari au efectuat 7.112 de  controale cu întocmire de proces verbal, dintre acestea 1.753 vizând unităţile sanitare. Descinderile lucrătorilor Direcţiei pentru Sănătate Publică s-au lăsat cu 26 de amenzi a căror valoare a însumat 24.900 de lei. Cu 4 amenzi, totalizând 9.500 de lei, s-au ales unităţile sanitare verificate, şi la care au fost depistate abateri de la normele legale în vigoare. În urma acţiunilor de control din primele 3 trimestre ale anului, date au fost şi 165 de avertismente, dintre care 18 au avut ca subiect unităţi sanitare. Din cauza neregulilor grave descoperite, DSP a dispus 5 suspendări temporare de activitate, desfăşurate fiind, în acelaşi timp, 283 acţiuni de îndrumare şi consultanţă. Inspectorii sanitari au rezolvat şi 138 sesizări dintre cele ajunse la sediul DSP. „În majoritatea cazurilor, s-a constatat că sunt respectate condiţiile de funcţionare de ordin igienico-sanitar, atât sub aspectul asigurării spaţiilor necesare desfăşurării activităţilor autorizate, cât şi sub cel al dotării, asigurării unor servicii funcţionale corespunzătoare şi deservirii acestora de către personalul instruit cu privire la noţiunile fundamentale de igienă şi examinat periodica, conform prevederilor legale în vigoare”,  se arată în raportul de activitate al Direcţiei de Sănătate Publică. 

În comparaţie cu anul trecut, până la 1 septembrie,

 Insolvenţa în rândul firmelor sucevene s-a redus cu aproape o treime  

·              Insolventa este definită ca fiind acea stare patrimonială a debitorului caracterizată prin insuficienta fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor scadente

Insolvenţa pare să facă mai puţine victime în judeţul Suceava. Cel puţin aşa se poate concluziona din statisticile făcute publice de Oficiului Registrului Comerţului, potrivit cărora, în intervalul 1 inuarie-31 august 2014, insolvenţa a fost cerută de 200 de societăţi comerciale sucevene.  În intervalul similar al anterior, procedura insolvenţei a fost declarată de 287 de firme din judeţ, ceea ce, practic, înseamnă că în 2014 asistăm la o diminuare cu 30% a numărului agenţilor economici care s-au aflat în impas economico-financiar grav. Până la 1 septembrie, anul în curs, la nivel naţional, au fost declarate de instanţă, ca fiind insolvente, 15.765 de societăţi comerciale, judeţul Suceava deţinând mai puţin de 1,3% din totalul acestora din urmă. Faţă de anul 2013, numărul firmelor afectate de insolvenţă a crescut în 14 judeţe, Suceava făcând parte din eşalonul restului de 27, şi municipiul Bucureşti, în care fenomenul cu pricina s-a înscris pe un trend descendent.  Anul trecut, în judeţul Suceava, cel mai răsunător caz  fost cel al societăţii comerciale Termica, care a ajuns în situaţia reglementată de Legea nr.86/2006 privind procedura insolvenţei, după o lungă perioadă de probleme economico-financiare. În momentul în care starea lucrurilor a devenit evidentă din acest punct de vedere, la 11 iunie 2013, Consiliul de Administraţie al Termica a luat hotărârea de a se adresa instanţei şi a cere Tribunalului Suceava, Secţia Civilă, declanşarea procedurii generale a insolvenţei şi reorganizarea activităţii societăţii. În motivarea cererii, s-a arătat că în patrimoniul societăţii există un dezechilibru financiar bazat pe lipsa de lichidităţi şi că, din cauza insuficienţei fondurilor băneşti, Termica nu va mai putea plăti datoriile exigibile către creditori, valoarea acestora fiind, la acea dată de 45,64 de milioane de lei. Constatând că sunt îndeplinite condiţiile art. 27 din Legea privind procedura insolvenţei, judecătorul sindic a constatat că societatea comercială Termica este în incapacitate de plăţi şi a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei.  În temeiul aceleiaşi legi, în calitate de administrator judiciar a fost desemnat consorţiul format din practicienii în insolvenţă MGA Insolvency SPRL Suceava, Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL şi Accer IUPRL  Suceava. Insolventa este definită de art. 3, pct. 1 al Legii nr. 85/2006 ca fiind acea stare patrimonială a debitorului caracterizată prin insuficienta fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile, obligaţie care au ca obiect o sumă de bani, cele cu alt obiect făcând obiectul dreptului comun.

Credite pentru bunăstarea păsărilor

Crescătorii de păsări, beneficiari ai Măsurii 2.1.5 „Plăţi privind bunăstarea animalelor. Pachetul B - păsări”, pot beneficia de credite pentru finanţarea activităţilor curente. În acest sens, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură va elibera adeverinţele necesare a fi prezentate unităţilor bancare cu care APIA are încheiate convenţii, informează directorul executiv, Iacob Caciur. „Potrivit convenţiilor, la solicitarea fermierului, APIA va elibera o adeverinţă prin care se confirmă faptul că solicitantul  a depus cerere de plată pentru Măsura amintită, în perioada 16 octombrie-15 noiembrie 2013, aferentă celui de al doilea an de angajament, precum şi suma în euro, reprezentând valoarea cererii de plată, minus valoarea adeverinţelor emise anterior, în contul anului al doilea de angajament”,  precizează şeful instituţiei sucevene, precizând că creditele acordate de bănci fermierilor sunt garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Fondul de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. În conformitate cu Ordinul nr. 703 din iulie 2013 al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, privind condiţiile în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiare bancare şi nebancare, pe deoparte şi APIA, de cealaltă parte, în vederea finanţării activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor, respectivele bănci trebuie să respecte nivelurile costurilor aferente acordării de credite beneficiarilor în cauză, astfel încât dobânda să nu poată depăşi ROBOR 6M+4%, iar comisioanele de rigoare să fie de maxim 1%. Totodată, potrivit aceluiaşi act normativ, băncile sunt obligate să facă dovada că, în intervalul 2008-2012, a acordat credite beneficiarilor Axei I - „Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier,”, Axei III - „Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” şi Axei IV -  „Leader”  din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013.                        

Primăriile  sucevene au datorii istorice de 12,85 de milioane de lei  

·        La 31 decembrie 2013, valoare arieratelor se ridica la 10,51 de milioane de lei.

Majoritatea celor primăriilor din judeţul Suceava se zbat  să adune veniturile şi să-şi achite obligaţiile financiare, însă de cele mai multe ori nu reuşesc acest lucru.  Astfel, potrivit unui raport al executivului judeţean, prezentat la proiectul de hotărâre privind rectificarea bugetului, arieratele celor 114 unităţi teritorial-administrative erau, la finele celor 3 trimestre ale anului 2014, de curca 13 milioane de lei.  Este vorba despre cel privind aprobarea repartizării pe unităţile administrativ-teritoriale a sumelor suplimentare alocate de Guvern pentru echilibrarea bugetelor locale. „La repartizarea sumelor s-a ţinut cont de  arieratele raportate de unităţile administrativ-teritoriale la data de 30 septembrie 2014, a căror valoarea, la nivel de judeţ, este de 12,85 de milioane de lei, de sumele necesare pentru cofinanţarea unor proiecte de dezvoltare locală, precum şi de situaţia financiară precară a unor primării”, se arată în raportul citat. Unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava aveau, la 31 decembrie 2013, arierate a căror valoare se ridica la 10,51 de milioane de lei. Arieratele reprezintă plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, restanţă calculată de la data scadenţei.

Prin adresă a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice  Suceava, pentru echilibrarea bugetelor locale, prin hotărâre a Consiliului Judeţean au fost repartizate 5,3 milioane de lei din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi 1,5 milioane de lei din cote defalcate din impozitul pe venit. La repartizarea influenţelor din unele venituri ale bugetului de stat precum şi din cita de 18,5% din impozitul pe venit estimat a se încasa suplimentar de la bugetul de sta, în anul 2014,  în calcul a fost luat şi gradul de necolectare a veniturilor proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale, în anul 2013.        

Slujbe pentru tinerii defavorizaţi

·                                 „Evenimentul dă prilejul tinerilor ameninţaţi cu riscul excluziunii sociale să-şi găsească un loc de muncă şi să aspire la o integrare profesională şi socială”, declară Mirela Adomnicăi, director executiv al AJOFM.

·                                Fiecare loc de muncă al tinerilor aflaţi în aceste situaţii va fi  susţinut din bugetul asigurărilor de şomaj cu 1.000 lei.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava organizează vineri, 24 octombrie, începând cu ora 11.00, la Iulius Mall Suceava, parter, Bursa locurilor de muncă pentru tinerii defavorizaţi.  Mirela Adomnicăi, directorul executiv al instituţiei, informează că târgul de job-uri sunt aşteptaţi tinerii cu vârsta până în 26 de ani, care se află sau provin din sistemul de protecţie a copilului, tineri care au copii, tineri a căror familie nu-i poate întreţine, victime ale traficului de persoane,  precum şi tineri care au executat pedepse privative de libertate. De cealaltă parte, aşteptaţi sunt angajatorii cu disponibilitate de recrutare. „Evenimentul dă prilejul tinerilor ameninţaţi cu riscul excluziunii sociale să-şi găsească un loc de muncă şi să aspire la o integrare profesională şi socială. AJOFM Suceava a contactat instituţii publice, parteneri sociali şi primării implicate în acompaniamentul social personalizat al tinerilor cu risc de marginalizare socială şi care promovează interesele acestora din urmă. Identificaţi au fost, de asemenea, angajatori de inserţie care dispun de locuri de muncă vacante şi sunt interesaţi de acoperirea cheltuielilor de personal, în urma primirii de subvenţii”, a declarat Mirela Adomnicăi, director executiv al AJOFM. Astfel, fiecare loc de muncă al tinerilor aflaţi în aceste situaţii va fi  susţinut din bugetul asigurărilor de şomaj, cuantumul subvenţiei fiind de 1.000 lei. Perioada de acordare este de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire a  acesteia până la 5 ani. De precizat este că, în ultimii 2 ani de menţinere a contractului de muncă cuantumul subvenţiei reprezintă jumătate din indemnizaţia de şomaj la care ar fi avut dreptul tânărul. Pentru identificarea tinerilor, AJOFM colaborează cu Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Serviciul de Probaţiune Suceava, Centrul Regional al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, dar şi cu primăriile din judeţ. Consilierii Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava vor oferi acompaniament social personalizat tinerilor din grupul ţintă, prin consiliere în vederea întocmirii unui curicullum vitae, făcându-le cunoscute tehnicile de căutare a unui loc de muncă şi prezentare la interviu, prin orientare în alegerea ocupaţiei, precum şi la încheierea contractelor de solidaritate cu angajatorii disponibili să recruteze persoane din această categorie. 

Thermonet este motivată să preia transportul energiei termice

·        „Am depus oferta finală, aşteptăm raportul Comisiei şi, mai apoi, aprobarea sau neaprobarea de către Consiliul Local a ceea ce am propus noi”, a reliefat Vasile Ilie, a declarat Vasile Ilie, directorul acţionarului Bioenergy.

·        În cazul în care contractul de concesionare va fi aprobat de Consiliul Local, Thermonet va prelua serviciul respectiv de la finele sezonului rece care se apropie.

Societatea comercială Thermonet Suceava este interesată să preia serviciul de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice, activitate prestată, în prezent, de societatea comercială în insolvenţă Termica Suceava. Afirmaţia aparţine directorului general al Bioenergy Suceava, firmă care este acţionar majoritar la Thermonet. Ilie a precizat că, după analize amănunţite, oferta finală a fost finalizată şi depusă la sediul Primăriei municipiului Suceava. Mai rămâne ca acesteia să i se adauge raportul Comisiei de negociere a autorităţilor locale, după care se va trece la dezbaterea înspre aprobare sau respingere a contractului în cauză, în deliberativul municipal. „Noi am încheiat negocierile, am depus oferta finală, aşteptăm raportul Comisiei şi, mai apoi, aprobarea sau neaprobarea de către Consiliul Local a ceea ce am propus noi. Aşa că Thermonet a făcut oferta definitivă”, a reliefat Vasile Ilie. Din informaţiile pe care le avem, cele mai anevoioase au fost negocierile asupra  tarifului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, directorul Bioenergy refuzând să dea amănunte în legătură cu acesta, înaintea finalizării raportului Comisiei se specialitate a autorităţilor municipale. Demersul lui Vasile Ilie survine urmei de îndoială pe care Adrian Bodea,  preşedintele Consiliului de Administraţie al grupul de firme Adrem Invest Bucureşti, din care face parte şi Bioenergy Suceava, o lăsase în acest sens, anterior, în Suceava, când oficialul din Capitală anunţase oprirea livrării agentului termic pentru prepararea ape calde. „Nu ne dorim foarte mult această activitate, pentru că nu este una care să producă vreun profit. Este o activitate care se face pro bono”, precizase pe 6 octombrie, Adrian Bodea”, care avansa ca termen de semnare a contractului de concesionare jumătatea lunii noiembrie.   

Important de menţionat este faptul că, în cazul în care contractul de concesionare va fi aprobat de Consiliul Local, Thermonet va prelua serviciul respectiv de la finele sezonului rece care se apropie.

Precizăm că, după două etape de licitaţie, la care nu s-au înscris minim 3 competitori, la negocieri au fost invitaţi prestatorul titular Termica Suceava şi Thermonet Suceava, societate nou constituită şi înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, cu sediul social pe strada „Energeticianului” din Suceava şi având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti(51%) şi Elsaco Botoşani(49%). Cele două firme au participat la ambele etape ale licitaţie.   

Serviciile transnaţionale, luate la verificări de inspectorii de muncă suceveni

·        Descinderile sau făcut la firme care lucrează în domenii de activitate precum energia electrică, industria prelucrătoare, construcţiile şi agricultura

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de verificare a modului de respectare de către angajatori a prevederilor Legii nr.344 din 2006, privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale şi cele ale HG nr. 104 din 2007 pentru reglementarea procedurii specifice privind detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul României. Este vorba despre  angajatorii beneficiari ai prestărilor de servicii, unităţi sau întreprinderile situate pe teritoriul României, inclusiv întreprinderile utilizatoare. Controalele au vizat, cu predilecţie, pe agenţii economici din domenii de activitate precum energia electrică, industria prelucrătoare, construcţiile şi agricultura. În acţiune au fost angrenaţi 4 inspectori de muncă, verificaţi fiind 6 agenţi economici. Inspectorul şef Romeo Butnariu declară că verificat a fost modul în care angajatorii respectă prevederile celor două acte normative, în scopul eliminării tuturor neconformităţilor constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate. Un alt obiectiv urmărit a constat în creşterea, prin prevenţie, a gradului de conştientizare al angajatorilor asupra obligaţiilor pe care le au în ceea ce priveşte detaşarea salariaţilor sau punerea la dispoziţie a acestora în cadrul prestării de servicii transnaţionale. „În urma controalelor efectuate nu au fost constatate cazuri de nerespectare a prevederilor legale referitoare la detaşarea salariaţilor în cadrul prestării de servicii transnaţionale pe teritoriul României, deci nu au fost aplicate sancţiuni contravenţionale”, arată Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.  

Fermierii suceveni primesc avans din subvenţia pe suprafaţă

·        Plata în avans este de până la 50% din valoarea totală a plăţilor directe, respectiv de 69 de euro pe hectar.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava face cunoscut că autorizează la plată avansul către fermierii care au depus cereri de plată pentru subvenţia pe  suprafaţă pe anul 2014. Directorul executiv Iacob Caciur informează pe beneficiari că de acest avans au parte toţi agricultorii la care s-a efectuat verificarea condiţiilor de eligibilitate. „Având în vedere prevederile Regulamentului UE, plata în avans poate fi acordată în procent de până la 50% din valoarea totală a plăţilor directe, România statuând un avans de 69 de euro pe hectar”, arată Iacob Caciur.  Plăţile se fac la cursul de schimb de 4,4102 de lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2014.Demenţionat este faptul că, până pe 31 mai 2014, în judeţul Suceava fuseseră depuse 57.531 din totalul programat de 57.812 cereri, suprafaţa pentru care se va acorda subvenţia din fonduri europene şi cele complementare de la bugetul de stat fiind de 225.604 de hectare. Directorul executiv Iacob Caciur mai precizează că, începând de zilele acestea,  autorizează la plată  un avans 74% din suma cuvenită, pentru fermierii care au depus cereri de plată pe suprafaţă în cadrul măsurilor „Plăţi pentru zona montană defavorizată”, „Plăţi pentru zone defavorizate-altele decât cele montane” şi „Plăţi pentru agromediu. De acest avans vor beneficia toţi fermierii care au solicitat sprijinul respectiv şi care au trecut prin verificările de rigoare. Plăţile se fac la cursul de schimb de 4,4710 de lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31 decembrie 2013.

Gigacaloria a fost scumpită, însă problema asigurării apei calde şi căldurii nu este rezolvată

·        În urma majorării, efortul financiar suplimentar al Primăriei este de 5 milioane de lei, în condiţiile în care, într-un an, de la contribuabilii persoane fizice se adună doar 4 milioane de lei.

·        „Ar trebui ca toată lumea să facă nişte compromisuri de natură economică, astfel încât să fie asigurat un grad de suportabilitate atât pentru municipalitate, cât şi pentru Termica şi Bioenergy”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.

·        Strângerea sumei de 2,7 milioane de lei care revine Bioenergy este esenţială pentru livrarea apei calde la robinetele sucevenilor, lucru care nu se ştie exact când se va întâmpla.  

Consiliul Local Suceava a aprobat, ieri, în şedinţă extraordinară, majorarea tarifului de transport, distribuire şi furnizarea a agentului termic destinat populaţiei. Prin proiectul de hotărâre, propus a fost tariful de 159 de lei pe gigacalorie(fără TVA), însă, liderul grupului politic al PSD, Eugen Girigan, a avansat nivelul de 140 de pe gigacalorie(fără TVA). Astfel, la vot, iniţiativa legislativă a întrunit 13 voturi „pentru”, şi „4 împotrivă”. Un amendament pentru un tarif de 116 lei pe gigacalorie(fără TVA) a făcut şi liderul grupului politic al ACL, preşedintele de şedinţă Lucian Harşovschi, însă în contextul opţiunilor deja exprimate anterior, procedura votării nu mai fost necesară. Important este de spus că, consumatorii casnici vor plăti doar 185 de lei pe gigacalorie, diferenţa până la 256,2 lei (fără TVA) - incluzând, de această dată, şi tariful pentru producere a agentului termic în centrala Bioenergy -, urmând a fi suportată de la bugetul local, ca şi până acum. Aşa se face că, dacă Primăria a plătit în sezonul rece trecut 8 milioane de lei cu titlul de subvenţie, în cele 6 luni din iarna 2014-2015,  executivul va orienta Înspre Termica şi 12,9 milioane de lei, deci mai mult cu aproape 5 milioane de lei. Tot ieri, a fost abordat în plen şi protocolul pe care Primăria, Termica şi Bioenergy ar trebui să-l semneze, astfel încât către această din urmă firmă, producătorul energiei termice, să  fie virat un procentaj de 42% din încasările lunare făcute de transportator.                          

Marin Marinoiu, reprezentantul creditorului majoritar al Termica, firma Unicom Holding Voluntari, a „ameninţat” că neaprobarea tarifului la nivelul avizat de ANRSC va induce prăbuşirea ambilor operatori din termoficarea în sistem centralizat. „Am aderat la protocol cu o condiţie: că se aprobă tariful de 159 de lei. Altfel, indiferent pe cine veţi lua operator, chiar dacă îl veţi aduce pe cel mai teribil, termoficarea în municipiul Suceava nu va supravieţui, şi o să-i duceţi pe toţi în insolvenţă”, a prezis Marin Marinoiu.

·        Directorul general al Bionergy, Vasile Ilie, a evidenţiat că societatea pe care o conduce are de încasat 16 milioane de lei, în timp ce în conturi a intrat efectiv doar 1 milion de lei

Vasile Ilie, directorul general al Bioenergy, a pus în vedere că tariful majorat al gigacaloriei să fie de 159 de lei, iar 42% din încasările curente realizate de Termica, la acest nou tarif să meargă, lunar, în conturile operatorului centralei pe biomasă  în cogenerare. „În momentul în care preţul aprobat, astăzi, este la nivelul de 140 de lei pe gigacalorie, acest protocol cade. Bioenergy Suceava nu are de unde să-şi asume trecerea iernii, în condiţiile unui asemenea preţ. Dacă nu obţinem măcar un minim din fluxul financiar, nu avem fizic ce să facme. Dacă vrem să îngropăm mai adânc Termica şi să băgăm şi Bioenergy în insolvenţă, o putem face prin votul dumneavoastră”, s-a adresat oficialul producătorului aleşilor locali. Vasile Ilie a evidenţiat că societatea pe care o conduce are de încasat 16 milioane de lei, în timp ce în conturi a intrat efectiv suma de doar 1 milion de lei, iar ultima factura pe care, la rându-i, o are de onorat, este de 2,7 milioane de lei. De altfel, strângerea sumei de 2,7 milioane de lei este esenţială pentru revenirea apei calde la robinetele sucevenilor, lucru care însă nu se ştie exact când se va întâmpla.     

Date fiind divergenţele de poziţii şi faptul că data reluării furnizării ape calde rămăsese incertă, la finalul şedinţei Primarul Ion Lungu i-a invitat pe responsabilii Termica şi Bionergy la discuţii separate, în vederea tranşării problemei. Edilul-şef  sucevean a atras atenţia şi asupra măsurii în care administraţia locală poate suporta povara plăţilor în contul diferenţelor de tarif, menţionând că efortul financiar suplimentar este de 5 milioane de lei, în condiţiile în care de la contribuabilii persoane fizice se adună, într-un an, 4 milioane de lei. „Cred că avem cu toţi o responsabilitate, să reluăm cât mai repede furnizarea apei calde şi să punem bazele încălzirii. Ar trebui ca toată lumea să facă nişte compromisuri de natură economică, astfel încât să fie un grad de suportabilitate atât pentru municipalitate, cât şi pentru Termica şi Bioenergy”, a explicat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, propunând actualizarea protocolului, respectiv o adaptare a procentajului iniţial de 42% din încasări orientate către Bioenergy, la tariful nou votat, de 140 de lei pe gicacalorie, faţă de cel propus iniţial şi agreat de producător, de 159 de lei pe gigacalorie.           

Eforturi pentru finalizarea restituirii, în natură sau echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv

·        20 de primării au deja documentaţii finalizate, verificate şi integrate în baza de date naţională.

·        Până pe data de 15 noiembrie trebuie încheiate inventariere şi predarea documentaţiei pentru înregistrare în baza de date a ANCPI, arată prefectul Florin Sinescu.

La Prefectura Suceava a avut loc şedinţa cu reprezentanţii prefectului în comisiile locale, prilej cu care a fost analizat stadiul inventarierii terenurilor, în baza Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Prefectul de Suceava, Florin Sinescu informează că, din cele 114 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţ, 20 au deja documentaţii finalizate, verificate şi integrate în baza de date naţională. Este vorba despre Bogdăneşti, Boroaia, Capu Câmpului, Ciocăneşti, Crucea, Dărmăneşti, Frătăuţii Noi, Frumosu, Fundu Moldovei, Grăniceşti, Mitocu Dragomirnei, Muşeniţa, Păltinoasa, Pătrăuţi, Sadova, Stroieşti, Ulma, Valea Moldovei, Vama şi Vatra Moldoviţei. În cadrul primăriilor din localităţile amintite,  comisiile locale de fond funciar îşi vor relua activitatea, cererile nesoluţionate urmând a fi analizate şi înaintate Comisiei judeţene de fond funciar. În cazul a 38 de primării, documentaţiile au fost înaintate Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, respectivele dosare fiind în curs de finalizare, în diverse stadii de verificare şi corectare. Alte  56 de unităţi administrativ-teritoriale au documentaţiile în lucru la comisiile de inventariere, urmând ca până pe 15 noiembrie 2014 să fie încheiată acţiunea de depunere a acestora la OJCPI Suceava. Prefectul Sinescu reliefează că suma destinată cofinanţării, prevăzută la alin. (1) al legii menţionate, se calculează în cuantum fix de 6 lei pe hectar, pentru toată suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale şi este virată de către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în limita fondurilor disponibile în contul primăriei. Virarea sumei se face la data încheierii acţiunii de inventariere a terenurilor care pot face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate de pe întreaga unitate administrativ-teritorială, cu condiţia ca documentaţia să fie avizată de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în ordinea priorităţilor stabilite de către prefect. „Primarii trebuie să aibă în vedere că, în funcţie de finalizarea operaţiunilor de inventariere, se poate relua activitatea comisiei locale de fond funciar. Apreciez ca oportună finalizarea până pe data de 15 noiembrie a activităţii de inventariere şi predare a documentaţiei pentru înregistrare în baza de date a ANCPI, dat fiind faptul că, ulterior acestei operaţiuni, se va putea solicita acordarea sumelor cerute anterior, pentru fiecare comună din judeţul Suceava, conform datelor transmise de primării”, a precizat Florin Sinescu, prefectul judeţului Suceava.

Finalizarea reabilitării fostului cinematograf „Modern”, susţinută financiar de Compania Naţională de Investiţii   

·        Necesarul total pentru tăierea panglicii inaugurale şi darea în folosinţă a Centrului Cultural „Bucovina” ar ajunge la 2,5 - 3 milioane de lei.

·        Până în prezent, în reabilitarea fostului cinematograf „comunist” s-a investit suma de aproape 10 milioane de lei(100 de miliarde de lei vechi).

Compania Naţională de Investiţii(CNI) ar putea finanţa încheierea lucrărilor de amenajare a Centrului Cultural „Bucovina”, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, după o descindere făcută zilele trecute, în Bucureşti, unde a avut discuţii pe această temă.  

„Există şanse reale ca finalizarea Centrului Cultural să o putem face pe Compania Naţională de Investiţii, de la care să primim până la 3 milioane de lei”, a precizat şeful administraţiei locale, adăugând că termenul limită stabilit pentru inaugurarea obiectivului este jumătatea lui 2015.         

Lungu a explicat că, la această dată, necesarul este de 1,5 milioane de lei, subliniind că în şedinţa ordinară a Consiliului Local de la finele lunii urmează a fi operată o rectificare pozitivă a bugetului local. Suplimentul de fonduri va lua calea amenajărilor reclamate de proiectare de filme în format 3D, şi care iniţial nu au fost incluse în costuri. Pe de altă parte, având în vedere că necesarul financiar pentru dotări a fost evaluat la nivelul anului 2009, se va face şi o reactualizare a acestuia din urmă. În consecinţă totalul obligatoriu pentru tăierea panglicii inaugurale şi darea în folosinţă a Centrului Cultural „Bucovina” ar ajunge la 2,5 - 3 milioane de lei. “Este o investiţie importantă pentru municipiul nostru şi pentru judeţul Suceava”, a conchis Ion Lngu, primarul municipiului Suceava.       

Până în prezent reabilitarea fostului cinematograf „Modern” a înghiţit 9,7 milioane de lei(97 de miliarde de lei vechi). În urmă cu peste o lună, Ion Lungu spunea lucrările vor fi susţinute de la bugetul local, menţionând că pentru finalizarea intervenţiilor mai trebuie încă 1,5 milioane de lei(15 miliarde de lei vechi), la care se care va adăuga şi contravaloarea dotărilor aferente.

Lucrările de reabilitare de la fostul Cinema „Modern” sunt executate de Civica Grup Suceava şi au inclus,, printre altele, repararea tencuielilor interioare şi exterioare, refacerea acoperişului, montarea de instalaţii sanitare, de apă caldă şi rece, de încălzire, electrice, de gaze naturale, acustice şi de sonorizare, amenajarea pardoselii, construirea unei scene, montarea de scaune, instalarea de echipamente de proiecţie filme etc. În clădirea reabilitată ar urma să se instaleze constituit Centru Cultural „Bucovina”, cu subordonatele Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”, Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Ion Irimescu”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, dar şi redacţia Revistei “Bucovina Literară”. Licitaţia pentru desemnarea constructorului de la reabilitarea şi modernizarea cinematografului  „Modern” şi amenajarea pe structura acestuia a viitorului Centru  Cultural „Bucovina” fost ţinută pe 8 iulie 2010, atunci primarul Ion Lungu  estimând că lucrările vor ţine 2 ani.                  

Fonduri europene pentru modernizarea pieţelor agroalimentare sucevene

·        „Sper ca, în perioada următoare, să putem promova cât mai multe asemenea reabilitări, modernizări, să avem pieţe moderne şi civilizate, să promovăm produsele tradiţionale”, a declarat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava a întocmit Planul Local de Acţiune Suceava(PLAS). Documentul stă la baza realizării unei strategii de reabilitare urbană, prin modernizarea şi dotarea pieţelor, în conformitate cu cerinţele Uniunii Europene privind eficienţa energetică, colectarea selectivă şi depozitarea deşeurilor, în scopul creşterii atracţiei spaţiilor comerciale şi asigurării stabilităţii locurilor de muncă. PLAS reprezintă o strategie de modernizare şi dezvoltare durabilă a 3 pieţe urbane acoperite, respectiv pieţele agroalimentare Centrală, „George Enescu” şi Burdujeni,  a Complexului comercial „Bazar” şi  de organizare de pieţe volante, cu prilejul unor evenimente locale.          „Ne dorim ca în cadrul acestui Plan să accesăm fonduri europene pentru reabilitarea pieţelor din municipiul Suceava. Astfel, vor fi modernizate atât pieţele, cât şi infrastructura adiacentă, respectiv cea rutieră şi de locuri de parcare”, a declarat Lungu. Potrivit edilului-şef, vor fi asigurate, de asemenea, facilităţile pentru derularea în condiţii optime a activităţii comerciale şi se va organiza o piaţă de produse tradiţionale în aer liber, cu caracter permanent, în zona pietonalului din centrul reşedinţei de judeţ. Pe de altă parte, vor fi sprijiniţi producătorii locali şi promovate produsele tradiţionale. Planul Local de Acţiune Locală Suceava este realizat în cadrul Programului cu finanţare europeană „Urbact II – Pieţe urbane sustenabile”. „În baza acestui document ne pregătim să putem promova proiecte pentru a putea reabilita pieţele din municipiul Suceava. Reprezintă o prioritate atât Piaţa agroalimentară centrală, cât şi cele din <George Enescu> şi Burdujeni. Sper ca, în perioada următoare, să putem promova cât mai multe asemenea reabilitări, modernizări, să avem pieţe moderne şi civilizate, să promovăm produsele tradiţionale”, a declarat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. URBACT este un program european dezvoltat în cadrul politicii de coeziune a Uniunii Europene, obiectivul de cooperare teritorială, care facilitează schimbul de experienţă în vederea promovării dezvoltării urbane durabile. În programul URBACT sunt implicate 290 de oraşe, 29 de ţări şi 5.000 de participanţi activi.   

În cadrul POS-Mediu

Există riscul ca unele străzi să intre neasfaltate în iarnă

·        crede Florin Cerlincă, şeful Direcţiei Tehnice a Primăriei Suceava. 

Mai multe artere de circulaţie din municipiul Suceava, afectate de săpături, ar putea rămâne neaduse la starea iniţială înainte de venirea îngheţului. Aşa se poate concluziona după întâlnirea de analiză săptămânală a stadiului proiectului european de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi a celor de canalizare din reşedinţa de judeţ, în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu. După comandamentul cu factorii responsabili implicaţi în proiect, Florin Cerlincă, directorul Direcţiei Tehnice a Primăriei, s-a declarat nemulţumit de nerespectarea graficului de execuţie asumat de firma constructoare, nevoind să facă, însă, comentarii asupra calităţii acesteia. Oficialul municipalităţii este de părere că, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, o serie de artere nu vor putea fi readuse la starea iniţială, producând, peste iarnă, disconfort locuitorilor din zonele cu pricina. „Ritmul lucrărilor şi stadiul fizic atins mă nemulţumesc, mai ales cele referitoare la refacerea la starea iniţială a străzilor. Aceasta, motivat de faptul că există riscul ca unele străzi să nu poată fi finalizate şi asfaltate din cauza condiţiilor meteo. Este un aspect care ne preocupă foarte mult, întrucât putem rămâne peste iarnă cu străzi nerefăcute”,  precizează Cerlincă. 

Şeful Direcţiei tehnice atrage atenţia constructorilor că, în situaţia în care graficele de lucrări şi angajamentele luate cu prilejul analizelor săptămânale nu vor fi onorate, aceştia din urmă se supun sancţiunilor. „S-ar putea ca, în asemenea etapă, să recurgem şi la această măsură. Până acum am avut toată înţelegerea, însă rigorile sezonului rece o să ne impună să facem apel la alte măsuri”, a încheiat directorul Direcţiei Tehnice a Primăriei, Florin Cerlincă. Până la finalizarea proiectului amintit, extinderea reţelelor  de alimentare cu apă se va face pe 76 de străzi, respectiv pe circa 31,3 km. Reabilitările au în plan 25,4 de km de conducte de pe 67 străzi, din toate cartierele, mai puţin centrul oraşului.  Reţelele de canalizare de pe 70 de artere sunt în extindere cu 32,7 km, iar cele de pe alte 15 străzi, în lungime de 6 km, vor fi reabilitate. Perioada de aplicare a POS Mediu a fost stabilită pentru anii 2010-2013, însă obiectivele acestuia au fost prelungite şi după expirarea intervalului. Proiectul vine în continuarea Programului ISPA de reabilitare a reţelelor de apă, reţelelor de canalizare şi modernizare a staţiei de tratare-epurare a apelor menajere din municipiul Suceava, demarat în 2007 şi încheiat în 2010.

Pericolul locurilor de muncă „perfecte”

·        Prezentat cu prilejul Zilei informării pentru solicitanţii de locuri de muncă în străinătate.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava organizează joi, de la ora 10.00, Ziua informării pentru solicitanţii de locuri de muncă în străinătate, „Information Day”. Directorul executiv al instituţiei, Mirela Adomnicăi, face cunoscut că  întâlnirea debutează cu prezentarea serviciilor SPO şi serviciilor integrate de ocupare „Job finder”, precum şi a tehnicilor de căutare a unui loc de muncă şi celor de prezentare la un interviu. Pericolul locurilor de muncă „perfecte” va face obiectul expunerii inspectorului de specialitate Laura Stadler, de la Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, Centrul Regional Suceava. Carmen Avram, consilier specializat al AJOFM Suceava va face cunoscute structura şi funcţionarea EURES, precum şi serviciile oferite căutătorilor unui loc de muncă. În acest cadru vor fi prezentate coordonarea sistemelor de securitate social şi formularele europene în materie de şomaj. Manifestarea are loc al Hotel Zamca. 

O nouă încercare de scumpire a agentului termic

·        După 3 şedinţe în care consilierii s-au  exprimat împotriva creşterii, Termica reclamă pierderi importante cauzate de neaprobarea noului tarif avizat de ANRSC.

·        Tariful nu a mai fost actualizat încă din iunie 2006, însă consumatorii casnici vor achita 185 de lei, ca şi până cum, diferenţa fiind acoperită prin subvenţii de la bugetul local.

Societatea comercială în insolvenţă Termica Suceava a solicitat autorităţilor locale să aprobe majorarea tarifelor la activitatea de transport, distribuire şi furnizare a energiei  termice destinată populaţiei şi agenţilor economici. Acesta este cel de al demers în acest sens al firmei din Lunca Sucevei, în 3 şedinţe de la sfârşitul anului 2013, începutul lui 2014, respectiv, din iunie anul acesta, aleşii municipali votând împotriva creşterii tarifelor. Luând în calcul că tariful de producere a energiei termice în centrala în cogenerare a Bioenergy este de 116 pe gigacalorie(fără TVA), dacă deliberativul local îşi va da girul, tariful de total, incluzând producerea, transportul, distribuirea şi furnizarea ar ajunge la 341,22 de lei pe gigacalaorie, în cazul consumatorilor casnici şi la 275,44 de lei pe gigacalorie, pentru agenţii economici. Termica are avizul de specialitate al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea Serviciilor Comunale, în condiţiile în care respectivul tarif nu a mai fost actualizat încă din iunie 2006. Ovidiu Dumitrescu, administratorul special al Termica, invocând statistici valabile la începutul lui 2014, a precizat că, în perioada care a trecut, preţul apei folosite a sporit cu 172 %, serviciul de canalizare s-a scumpit cu 285 de procente, iar energia electrică cu 55%. Astfel, preţul la apă industrială şi potabilă a crescut de la 1,26 lei metrul cub, fără TVA, în 2006, la 3,43 lei în 2013, iar la canalizare de la 0,54 lei, fără TVA, pe metru cub în 2006, la 2,08 lei acum.  De asemenea, indicele preţurilor de consum s-a majorat, în perioada 2006-2013, cu 53%.

Pe de altă parte, societatea comercială în insolvenţă Termica Suceava cere Primăriei municipiului Suceava să acopere, de la bugetul local, pierderile induse de prestarea serviciului public de transport, distribuirea şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat în perioada 9 noiembrie 2013-31 august 2014, acestea însumând 9,97 de milioane de lei. Intervalul corespunde datei de la care a intrat în funcţiune noua centrală în cogenerare de înaltă eficienţă a societăţii comerciale Bioenergy, numai pentru luna august a anului 2014 pierderile pe care municipalitatea ar trebui să le acopere, conform solicitării Termica, ridicându-se la circa 244.000 de lei. Conform oficialilor Termica, pierderile invocate se compun din cele de pe reţelele de transport şi distribuţie, precum şi din cele cauzate de neaprobarea noului tarif majorat şi avizat de Autoritatea Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunale(ANRSC).

Consumatorii casnici vor achita tot 185 de lei, ca şi până acum, diferenţa urmând să fie acoperită de către Primărie, prin subvenţii de la bugetul local.