Reducere abruptă a efectivelor de bovine şi de păsări din judeţul Suceava

·        Din 2012 şi până pe 31 octombrie 2017, numărul bovinelor s-a redus de la 171.050 la 126.106, deci cu 44.944 de capete, iar cel de păsări s-a diminuat de la 614.500 la 505.529, respectiv cu 108.871 de capete.

·        „Am fost şi rămânem încă un judeţ recunoscut cu un efectiv destul de mare de animale, situându-ne pe primul loc la nivel de ţară”, a declarat Haralamapie Duţu, director executiv al DAJ.  

·        În perioada analizată, numărul de familii de albine din judeţul Suceava a crescut de la 20.500 la 47.665, adică peste 2,3 ori.

Este cât se poate de clar că la bovine,  porcine, ovine şi caprine efectivele sunt în scădere, în timp ce la cabaline este consemnată o oarecare creştere. Aceasta este afirmaţia făcută de Haralampie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, în şedinţa Colegiului prefectural de ieri,    oficialul din agricultura suceveană subliniind că există o tendinţă de îndreptare a tot mai mulţi producători agricoli înspre apicultură. „Constatarea noastră este că efectivele de animale scad de la an la an. Am fost şi rămânem încă un judeţ recunoscut cu un efectiv destul de mare de animale, situându-ne pe primul loc la nivel de ţară. Sigur, acest lucru nu înseamnă mult, pentru că important este cu ce cantităţi venim pe piaţă, din moment ce o anumită cantitate se înregistrează şi în condiţiile în care efectivele scad”, a subliniat directorul executiv al DAJ. Astfel, din 2012 şi până pe 31 octombrie 2017, numărul bovinelor s-a redus de la 171.050 la 126.106, deci cu 44.944 de capete, iar cel de păsări s-a diminuat de la 614.500 la 505.529, respectiv cu 108.871 de capete. În cazul ovinelor,  de la 249.810 de capete în 2012, s-a înregistrat un vârf de 163.636 de capete în 2014, după care o scădere la 254.481 de capete în 2017. La porcine, de la 55.080  de capete în 2012, s-a consemnat o cădere până la 32.982 de capete în 2016, pentru ca, la 31 octombrie 2017, efectivele de porci din judeţul Suceava să salte la 65.071 de capete. La caprine, de la 15.490 de capete în 2012, efectivele sunt de 17.102 de capete în 2017. În perioada analizată, numărul de familii de albine din judeţul Suceava a crescut de la 20.500 la 47.665, adică peste 2,3 ori. În ceea ce priveşte cabalinele, dacă în 2012, în judeţ se creşteau 25.838 de cai, în 2106 s-a coborât la 12.906  de capete, pentru ca în 2107 să ajungă la 26.722 de capete, respectiv la peste dublul anului anterior. În judeţul Suceava, la 31 octombrie 2017 erau şi 13.571 de iepuri, cei mai mulţi fiind înregistraţi în 2013, respectiv 23.600 de capete.                             

Judeţul Suceava, cea mai bună recoltă agricolă din ultimii 6 ani

·        O creştere spectaculoasă este la sfecla de zahăr, una de la 21.969 kg la hectar la 42.166 kg la hectar, la cartofi înregistrându-se un spor de la 13.648 kg la hectar la 20.190 kg la hectar.

·        Anul agricol 2015 a fost unul slab, la cartofi recolta media fiind de doar 8.685 kg la hectar, porumbul a avut un minim de 2.271 kg la hectar, iar producţia de grâu, unul de 2.405 kg la hectar.

·        Condiţiile meteorologice ale anului agricol 2016-2017 au avut efecte negative asupra speciilor legumicole şi pomicole, în mod deosebit în zona văii râului Moldova.

În 2017, judeţul Suceava se înscrie cu producţii medii superioare celor obţinute în ultimii ani, este concluzia unei informări a Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, prezentată ieri, în şedinţa Colegiului prefectural. În opinia directorului executiv Haralampie Duţu, pe fondul unor condiţii meteorologice specifice, în anul agricol car se încheie „rezultatele obţinute au fost bune şi foarte bune”. Analiza are în vedere evoluţia producţiei agricole vegetale din perioada 2012-2017, cu accent pe acest din urmă an. Şeful DJA a remarcat că, aflaţi sub controlul direct al producătorilor agricoli, factorii genetic şi tehnologic au fost sunt respectaţi în proporţie de 85-90%, abateri apărând, inclusiv la marii producători, în ceea ce priveşte încadrarea în epoca optimă de semănat, rotaţia culturilor, efectuarea la timp şi în condiţii corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere. De evidenţiat este, de asemenea, faptul că şi micii producători au început să acorde atenţia cuvenită factorilor amintiţi, utilizând sămânţă de calitate şi respectând tehnologiile. În ceea ce priveşte factorul mediu, Haralampie Duţu a scos în relief precipitaţiile reduse cantitativ şi neuniform repartizate, cu excepţia lunii octombrie, dar şi temperaturile cu oscilaţii de la zi la zi şi de la noapte la zi, cu efecte negative asupra creşterii şi dezvoltării plantelor. „Primăvara a pornit promiţător, dar a avut oscilaţii mari ale temperaturilor, cu zăpadă şi îngheţuri târzii, care au afectat culturile legumicole şi pomicole. Vara a fost cu precipitaţii puţine, neuniform repartizate, pe fondul unor temperaturi mai ridicate, având ca rezultat perioade mai scurte sau mai lungi de arşiţă şi secetă”, a punctat Haralampie Duţu, şeful  Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava.   

·        În legumicultură, producţiile medii înregistrate se constituie din realizări pe suprafeţe mici, în gospodăriile populaţiei.

Astfel, la grâu, secară şi triticale, de la o medie de 3.014 kg pe hectar, în 2012, s-a ajuns la una de 3.929 kg, în 2017. La cartofi - altădată o cultură de bază pentru judeţul Suceava-, faţă de anul de referinţă s-a înregistrat o creştere a mediei de la 13.648 kg la hectar la 20.190 kg la hectar, iar la porumb, sporul mediu a fost de la 3.851 kg la hectar la 4.446 kg la hectar. În 2017, comparativ cu 2012, producţii crescute s-au consemnate la rapiţă, de la 1.652 kg la hectar la 2.778 kg la hectar; la floarea soarelui, de la 1.510 kg la hectar la 2.242 kg la hectar; la soia de la 1.323 kg la hectar la 2.043 kg la hectar; la mazăre, de la 1.755 kg la hectar la 2.768 kg la hectar; la orz de la 2.474 kg la hectar la 3.402 kg la hectar şi la ovăz, de la 2.124 kg la hectar la 2.499 kg la hectar. Însă, de departe, cea mai spectaculoasă creştere este la sfecla de zahăr, una de la 21.969 kg la hectar la 42.166 kg la hectar, însemnând o producţie aproape dublă. De observat  este că, potrivit analizei DAJ, creşterile precizate nu au fost liniare, în 2015, spre exemplu, la cartofi recolta medie fiind  de doar 8.685 kg la hectar. Acest an agricol a fost unul prost şi pentru porumb, cu minimul de 2.271 kg la hectar al intervalului 2012-2017, la fel ca şi cel al producţiei de grâu, secară şi triticale, unul de 2.405 kg la hectar. Conform directorului executiv al DJA, condiţiile meteorologice ale anului agricol 2016-2017 au avut efecte negative asupra speciilor legumicole şi pomicole, în mod deosebit în zona văii râului Moldova. „Având în vedere că nu suntem un judeţ cu specific pentru legumicultură, producţiile medii înregistrate se constituie din realizări pe suprafeţe mici, în gospodăriile populaţiei, excepţie făcând varza, care ocupă suprafeţe mai mari. La speciile pomicole situaţia este asemănătoare, cu perspective reale de îmbunătăţire, având în vedere suprafeţele cu livezi înfiinţate în ultimii ani”, a explicat Haralampie Duţu, şeful  Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava, subliniind că producţiile medii realizate la măr în Bazinul Rădășeni-Fălticeni-Vulturești au fost, totuşi. bune şi foarte bune, unele cuprinse între 40 şi 60 de tone pe hectar. 

Peste 200 de angajări, în urma Bursei pentru absolvenţi din octombrie

·        „Bilanţul angajărilor este favorabil, dar înclină mai mult spre candidaţii care nu au absolvit în acest an”,  declară purtătorul de cuvânt la AJOFM, Anca Capverde.

·        Cei mai mulţi absolvenţi lucrează acum în comerţ, construcţii, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, restaurante, cât şi în servicii alimentare.

În urma Bursei pentru absolvenţi organizată pe 20 octombrie, de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  au fost angajaţi 204 de participanţi. Dintre aceştia, numai 83 sunt absolvenţi ai promoţiei 2017, 121 fiind alte persoane aflate în căutarea unei slujbe. „Absolvenţii promoţiei 2017 şi candidaţii participanţi, mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi de anul absolvirii, cu  diferite niveluri de experienţă şi calificare, au susţinut şi cel de-al doilea interviu, după primele selecţii de la bursă. Bilanţul angajărilor este favorabil, dar înclină mai mult spre candidaţii care nu au absolvit în acest an”,  declară purtătorul de cuvânt la AJOFM, Anca Capverde. Dintre absolvenţii norocoşi, 41 sunt din Suceava, 40 din Rădăuţi, 38 din Fălticeni şi doar 2 din Cîmpulung Moldovenesc. Cei mai mulţi lucrează acum în comerţ, construcţii, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, restaurante, cât şi în alte servicii alimentare. La La Bursa locurilor de muncã pentru absolvenţi au participat 116 de firme sucevene. Cei mai mulţi angajatori prezenţi cu oferte de posturi vacante au provenit din Suceava, respectiv 41, după care au urmat cei din Cîmpulung Moldovenesc(32), Fălticeni (23) şi Rădăuţi(20). Persoanele aflate în căutarea unui job au putut alege din 900 de locuri de muncă scoase la mezat, în Suceava fiind disponibile 519 dintre acestea, în Rădăuţi-164, în Fălticeni-138, iar în Cîmpulung Moldovenesc doar 79. Amatori s-au arătat 1.101 de participanţi, 580 luând parte la bursa din Suceava, 260 la cea din Rădăuţi, 158 în Fălticeni şi 103 în Cîmpulung Moldovenesc. Selectate în vederea încadrării au fost 533 de persoane, cele mai multe, adică 340, fiind din reşedinţa de judeţ, urmând, în ordine, municipiile Rădăuţi, cu 81, Fălticeni cu 60 şi Cîmpulung Moldovenesc, cu 52. 

În primele 3 trimestre, 

ITM Suceava, amenzi de 430.000 de lei pentru munca la negru

·        Depistate au fost 73 de persoane fără forme legale de angajare.

·        Regimul sancţionator al muncii nedeclarate se înăspreşte, prin creşterea cuantumului amenzii contravenţionale.

În perioada ianuarie–septembrie 2017, inspectorii compartimentului „Control relaţii de muncă” al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut 1.926 de descinderi. Potrivit şefului instituţiei, Romeo Butnariu controalele s-au lăsat cu 398 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 268 de avertismente şi 130 de amenzi în cuantum de 861.000 de lei. Pentru munca fără forme legale de angajare, inspectorii ITM au dat 26 amenzi în valoare de 430.000 lei, depistate fiind 73 de persoane care munceau la negru. În aceste context, de evidenţiat este că, potrivit noilor reglementări legale, regimul sancţionator al muncii nedeclarate se înăspreşte prin creşterea cuantumului amenzii contravenţionale aplicate la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată fără forme legale de angajare. Noua legislaţie prevede, de asemenea, că primirea la muncă a unui salariat, în afara programului de lucru stabilit prin contractele individuale de muncă cu timp parţial, este sancţionată cu amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană identificată. Modificările la legislaţia muncii stipulează, de asemenea, că angajatorul în neregulă are posibilitatea de a achita doar  jumătate din valoarea amenzii  amendă, dacă face plata în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii sau a comunicării procesului-verbal. Totodată, ca sancţiune complementară, inspectorii de muncă vor avea competenţa şi obligaţia de a sista activitatea locului de muncă supus controlului atunci când constată cazuri de muncă nedeclarată. Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenţionale aplicate şi după ce demonstrează că a remediat deficienţele care au condus la sistarea activităţii. 

În primele 9 luni:

Gardienii silvici, 26 de dosare penale pentru doborârea ilegală de arbori

·        Proprietarilor care nu au încheiat contracte de servicii cu structuri silvice autorizate li s-au dat 29 de amenzi.

În primele trei trimestre ale anului 2017, gardienii forestieri suceveni au avut 42 de inspecţii pe 10.250 de hectare din fondul forestier, vegetaţia forestieră din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate şi în partizile autorizate de către ocoalele silvice, inventariată fiind doborârea ilegală a 1.242 de metri cubi de masă lemnoasă. Astfel, în urma constatărilor făcute, Garda Forestieră Suceava a întocmit 26 de dosare penale pentru 961 de metri cubi de masă lemnoasă tăiată ilegal, cu o valoare de 338.742 de lei. În acelaşi timp, în intervalul de referinţă, cele 92 controale din exploatare s-au concretizat în 17 amenzi care au totalizat 58.000 de lei.        

Totodată, lucrătorii specializaţi ai Gărzii Forestiere Suceava au desfăşurat 58 de acţiuni de control la circulaţia materialului lemnos, provenienţa acestuia, cât şi la depozitarea lemnului în pieţe, în vederea valorificării. Verificările s-au lăsat cu 16 amenzi însumând 79.000 de lei, gardienii forestieri confiscând 2.794 de metri cubi de material lemnos. Mihai Găşpărel, instituţiei sucevene, informează că, în perioada amintită, verificate au fost şi instalaţiile de debitare de pe raza judeţului Suceava, cele 194 de amenzi aplicate ridicându-se la 803.500 de lei. Pe de altă parte, acţiunile de control au avut ca rezultat inclusiv confiscarea a 2.480 de metri cubi de lemn.       

În cele trei trimestre ale anului 2017, lucrătorii Gărzii Forestiere Suceava au emis 9 somaţii pentru neîncheierea contractelor de servicii silvice cu structuri silvice autorizate. Proprietarilor care nu s-au conformat li s-au dat 29 de amenzi, totalizând 26.000 de lei, pentru o suprafaţă de 165 de hectare neadministrată conform legii.                

Inspectorii Direcţiei Antifraudă Suceava au suspendat activitatea a 72 de agenţi economici

·        Organelor de urmărire penală le-au fost înaintate 32 de acte de sesizare, în cazul acestora prejudiciul cauzat bugetului de stat ridicându-se la peste 110 milioane de lei.

În perioada ianuarie-octombrie 2017, inspectorii antifraudă au făcut controale la 3.100 de contribuabili care îşi desfăşoară activitatea comercială în judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Bacău, Iaşi şi Vaslui. Urmare a abaterilor constatate de la legislaţia în vigoare, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au aplicat sancțiuni contravenționale care însumează aproximativ 16,70 de milioane de lei. Pe lângă avertismente este vorba despre 2.951 de amenzi, în valoare de circa 14,41 de lei, precum şi de confiscări în numerar, de venituri ilicite şi de bunuri în cuantum de peste 2,28 de milioane de lei. Potrivit Departamentului de Comunicare Publică al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, în primele 3 trimestre ale anului 2017, inspectorii antifraudă au dispus măsuri complementare, precum suspendarea activităţii a 72 de contribuabili, dintre care 33 pentru pentru nedotare cu aparate de marcat electronice fiscale şi neutilizarea casei de marcat, iar 39 ca urmare a încălcării prevederilor Codului fiscal referitoare la deţinerea şi comercializarea de produse accizabile.  Totodată, inspectorii din cadrul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală Suceava au înaintat organelor de urmărire penală 32 de acte de sesizare, prejudiciul estimat adus bugetului de stat ridicându-se la peste 110,50 de milioane de lei. Nu în cele din urmă, în vedere recuperării prejudiciilor aferente cazurilor investigate, lucrători DRAF Suceava  au dispus 51 de măsuri asigurătorii, în valoare de circa 34 de milioane de  lei. 

Confiscări de lemn în valoare de 47.750 lei şi amenzi de 13.000 de lei pentru un operator cu puncte de lucru în Valea Moldovei şi în Botoşani

·        Acesta a primit şi a expediat materiale lemnoase fără documente legale, acestea provenind, cel mai probabil, din tăieri ilegale de arbori, a declarat Mhai Găşpărel, şeful Gării Forestiere.

·        „Chiar dacă operatorilor economici, uneori, li se par rigide, normele de raportare SUMAL au fost emise pentru a nu permite punerea pe piaţă de lemn tăiat ilegal”, semnalează inspectorul şef Mihai Găşpărel.   

Garda Forestieră Suceava a verificat activitatea unui operator economic care deţine puncte de lucru cu materiale lemnoase atât pe raza comunei Valea Moldovei din judeţul Suceava, cât şi în municipiul Botoşani. Cu această ocazie s-a constatat că operatorul economic a primit şi a expediat, din ambele puncte de lucru, materiale lemnoase fără documente legale de provenienţă, lemnul provenind, cel mai probabil, din tăieri ilegale de arbori. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere susţine că în conformitate cu verificărilor efectuate, din punctul de lucru din Valea Moldovei s-au expediat, fără provenienţă legală, sau în lipsa documentelor de însoţire, 20 de metri cubi de cherestea din răşinoase, cu o valoare calculată de 10.730 lei.  Cantitatea respectivă a fost confiscată valoric, gardienii forestieri aplicând şi o amendă de 5.000 de lei. În cele trei depozite prin care se comercializa cherestea pe raza municipiului Botoșani s-au identificat circa 17 metri cubi de cherestea din răşinoase fără documente legale de proveniență, măsurați în plus față de stocurile calculate în baza avizelor de însoțire existente.  

Pentru alți 76 de metri cubi de cherestea, emiterea avizelor de însoțire s-a făcut fără respectarea normelor de raportare în SUMAL, astfel încât stocul scriptic să acopere şi cheresteaua primită ilegal. Mihai Găşpărel precizează că a fost confiscat valoric un volum de aproximativ 69 de metri cubi de cherestea din răşinoase, cu o valoare de peste 37.000 de lei şi s-au aplicat amenzi totalizând 8.000 lei. În total, de la respectivul operator economic s-au confiscat circa 89 de metri cubi de cherestea din răşinoase, cu o valoare de 47.750 lei şi s-au dat amenzi de 13.000 de lei. De menţionat este că, în vara anului 2017, operatorului economic i s-au confiscat valoric încă 145 de metri cubi de cherestea din răşinoase. „Subliniem faptul că normele de raportare SUMAL, chiar dacă operatorilor economici uneori li se par rigide, au fost emise pentru a nu permite punerea pe piață de lemn tăiat ilegal. Nerespectarea lor, chiar raportarea din alt punct decât cel de plecare a materialului lemnos sau neverificarea codului unic la primirea lemnului, ridică semne de întrebare privind legalitatea transporturilor de masă lemnoasă și poate atrage sancțiuni care să afecteze stabilitatea firmei”, atenţionează Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava. 

V.I. ADOMNICĂI

Codul fiscal nu duce la scăderea salariilor personalului Primăriei Suceava

·        Potrivit primarului Ion Lungu, per total cheltuielile municipalităţii rămân la fel sau vor fi „chiar un pic mai mici”.  

·        „Azi salariile sunt bune, şi spun asta pentru salariaţii din Primărie, pentru că mulţi nu realizează acest lucru”, a precizat edilul-şef sucevean.

În 2018, cheltuielile de personal ale Primăriei municipiului Suceava nu vor creşte, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Potrivit şeful administrativului din reşedinţa de judeţ, cu toate că se vor muta contribuţiile de asigurări sociale de la angajator la angajat, fondul total de salarii va rămâne acelaşi.  „Vreau să îi asigur pe salariaţi că salariile nu vor fi mai mici. Am făcut chiar şi o simulare, iar la un salariu de 5.000 de lei, spre exemplu, acum salariatul ia în mână 3.375 de lei, iar dacă aceste contribuţii se trec de la angajator la angajat, acesta din urmă va lua 2.925 de lei şi, în măsura în care se face actualizarea cu 20%, salariul net va fi acelaşi, în timp cheltuielile municipalităţi, per total, vor la fel, sau chiar un pic mai mici”, reliefează şeful executivului sucevean, menţionând că, dacă în prezent municipalitatea cheltuieşte 6.150 de lei pentru un salariu de 5.000 de lei, conform noilor prevederi respectiva cheltuială va fi de 6.135 de lei. Primăria Suceava are în organigramă 700 de posturi, dintre care 80 vacante, acestea din urmă rămânând „îngheţate” şi în 2018. Edilul-şef a menţionat că acolo unde sunt prevăzute cheltuieli cu hrana, acestea vor fi compensate din alocările pentru respectivele posturi neocupate. „Azi salariile sunt bune, şi asta o spun pentru salariaţii din Primărie, pentru că sunt mulţi care nu realizează acest lucru. Dacă discutăm despre salariul primarului, timp de 12-13 ani am lucrat cu salarii mai mici decât şoferii sau secretarele din ministere, iar atunci nimeni nu s-a mai legat de aceasta”, a reliefat edilul-şef. Lungu a mai precizat că după majorarea salariilor nu a remarcat o mai mare implicare din partea tuturor angajaţilor din administraţiei publică locală. „Dacă înainte mai închideam câte jumătate de ochi, pentru că aveau salarii cum aveau sau câte o problemă, acum cei care sunt la Primărie trebuie să se implice în totalitate. Cei care nu se aliniază, să fie sănătoşi şi să-şi caute de lucru în altă parte”, a pus în vedere Ion Lungu primarul municipiului Suceava, menţionând că minimul brut de la Primăria Suceava este de cirac 2.500 de lei.

Creşterea pensiilor şi salariilor, mai puţini beneficiari de ajutoare la încălzire 

·        Sucevenii racordaţi la sistemul centralizat au depuse 831 de dosare, comparativ cu 1.295 în noiembrie anul 2016.

·        „Au rămas aceleaşi plafoane, au crescut veniturile, iar anumite persoane nu se mai încadrează în categoria beneficiarilor”, spune primarul Ion Lungu.

 Pe 20 noiembrie a expirat termenul pentru depunerea cererilor de acordare a sprijinului financiar guvernamental pentru încălzirea locuinţelor în sezonul rece 2017-2018. În municipiul Suceava, în această primă lună s-au înregistrat cu 663 de dosare în minus faţă de sezonul friguros anterior, diminuarea fiind urmare a creşterii pensiilor şi salariilor şi, respectiv, a păstrării mărimii plafoanelor de venit, eligibile la plată, la nivelul celor din anii precedenţi. Astfel, la compartimentele specializate ale executivului fost  depuse 831 de cereri pentru încălzirea în sistem centralizat, comparativ cu 1.295 în noiembrie anul 2016. Posesorii de centrale  individuale pe gaze naturale au făcut  190 de cereri, la încălzirea cu combustibili solizi s-au adunat 100 de cereri, iar la cea cu radiatoare sau panouri electrice, altele două. „Au rămas aceleaşi plafoane, au crescut veniturile, iar anumite persoane nu se mai încadrează în categoria beneficiarilor, potrivit legii. Cei care mai aduci cereri, pot intra la plată pe parcurs, până luna martie”, a spus primarul Ion Lungu.  Pentru încălzirea cu gaze naturale, energie electrică şi combustibil solid sau gaz petrolier lichefiat plafonul de venit este de 615 lei pe membru de familie şi lună, la acest venit maxim sprijinul fiind de 20 de lei, 48 de lei, respectiv 16 lei pe lună. Plafonul pentru încălzirea pe baza de energie termică în sistem centralizat este de 786 de lei pe membru de familiei, la nivelul maxim a amintit compensarea fiind de 5% din valoarea facturii. În cazul peroanelor singure, în sistem centralizat venitul maxim pentru care se dă ajutorul statului este de 1.082 de lei pe lună, iar consumul este compensat în proporţie de 10%. Excluşi de la  acordarea dreptului sunt deţinătorii de clădiri sau alte spaţii locative, în afara locuinţei; terenuri care depăşesc 1.000 de metri pătraţi, în zona urbană şi 2.000 de metri pătraţi, în zona rurală; autoturisme sau motociclete cu o vechime mai mică de 10 ani; autovehicule de orice fel; utilaje agricole; presă de ulei, moară de cereale; utilaje de prelucrat lemnul; terenuri, animale şi păsări. 

Război declarat publicităţii ilegale din Suceava

·        „Vrem să respectăm legea şi să întronăm disciplina în rândul celor care au panouri de afişaj şi nu sunt cu plăţile la zi”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Primăria municipiului Suceava intenţionează să introducă ordine în publicitatea stradală. Aceasta după ce s-a constatat că unii dintre beneficiarii contractelor încheiate cu autorităţile locale nu şi-au achitat obligaţiile, iar alţii nu respectă prevederile autorizaţiilor. „Vrem să facem ordine în publicitatea stradală. În acest sens, s-a făcut o comisie pentru aplicarea Legii nr.154 din 29 iunie 2017 privind de regulamentul privind publicitate”, a declarat ieri, Ion Lungu şeful municipalităţii, menţionând că vizaţi sunt cei cu reclame ilegale, „în sensul contractului reziliat, dar şi al neachitării taxelor respective”. Lungu spune că prin noul regulament vor fi stabilite condiţiile şi modalităţile de amplasare a panourilor publicitare, mijloacelor mobile de publicitate, meşurilor, precum şi cele de efectuare a publicităţii temporare, micii publicităţi, dar şi a celei de pe autovehicule. De asemenea vor fi reglementate condiţiile şi locurile în care publicitatea  este interzisă, inclusiv sancţiunile aplicate celor care încalcă noile prevederi. „În termen de 90 de zile, deci anul viitor, în ianuarie sau februarie, vom face licitaţie pentru satbilirea locurilor de publicitate permise în municipiul Suceava, astfel încât să nu mai fie niciun fel de discuţie, să respectăm legea şi să întronăm disciplina în rândul celor care au panouri de afişaj şi nu sunt cu plăţile la zi”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei, subliniind că o parte dintre cei care nu şi-au achitat obligaţiile sunt deja în procedură executare silită, „iar unora li s-au dat reclamele jos”.         

În prag de iarnă,

Şantierele Sucevei se închid cu datorii de 3 milioane de euro către constructori   

·        În reşedinţa de judeţ, în curs ori la finalizare se află 10 investiţii cu susţinere financiară proprie şi din credite contractate de Primărie, cu alocări guvernamentale, cât şi cu finanţări nerambursabile elveţiene.    

·        „Una peste alta, lucrurile merg înainte în Suceava, nu în ritmul în care ne-am dorit, dar sperăm să mai îndreptăm această situaţie în anul viitor”, a declarat primarul Ion Lungu.

Ieri, la sediul Primăriei s-a consumat ultima şedinţă a comandamentului de monitorizare a lucrărilor de investiţii din municipiul Suceava. Edilul-şef Ion Lungu le-a mulţumit constructorilor pentru colaborare, apreciind că se putea mai bine, atât din partea Primăriei, cât şi a firmelor câştigătoare a licitaţiilor, punctând că o parte dintre acestea din urmă se vor întoarce la lucru începând din primăvară. „Aceste comandamente au avut un rol important,  însă situaţia nu este aşa cum ne-am dorit noi să fie, iar aceasta din mai multe cauze, dar, în primul rând, din cea financiară. Cu toate acestea, s-au făcut lucruri bune şi în acest an, iar comandamentele vor fi reluate din primăvară”, a precizat şeful executivului sucevean. Lungu a spus că potrivit celor declarate la şedinţa responsabililor cu execuţia, până vineri vor fi încheiate intervenţiile de la Zona de agrement „Tătăraşi”, în timp ce modernizarea străzii „Constantin Moraru” este gata, iar staţia de încărcare rapidă şi staţia de încărcare standard a  acumulatorilor pentru transportul electric au fost deja montate. 

În stadii avansate se află modernizarea sistemului de iluminat public, cu realizări de 80%, dar şi construirea blocurilor ANL, la care se trece la amenajarea interioarelor. În cartierul „Europa” a început asfaltarea străzii „Paris”, iar lucrările de modernizare a Pieţei agroalimentare Burdujeni „au prins contur” în toate cele 3 tronsoane. Intervenţiile nu sunt pe măsura aşteptărilor pe strada „Lev Tolstoi”, unde acestea s-au blocat la introducerea canalizării pluviale. Pe străzile „Bogdan Vodă” şi „Mihail Sadoveanu”, societatea constructoare a lăsat pentru sezonul următor lucrările care ar fi avut de suferit din cauza condiţiilor din iarnă. Şeful municipalităţii mai arătat că a semnat contractul pentru disponibilizarea sumei de 3,5 milioane de lei în cadrul Programului „Termoficare 2006-2020. Căldură şi confort”. Lungu refuză să creadă că banii nu vor veni, astfel încât constructorul de la proiectul de reabilitare a sistemului de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic să poată fi plătiţi. „A fost un sezon greu, din punct de vedere financiar, în primul rând. Avem vreo 10 lucrări de investiţii care se derulează la Primăria Suceava, unele chiar importante. Una peste alta, lucrurile merg înainte în Suceava, nu în ritmul în care ne-am dorit, dar sperăm să mai îndreptăm această situaţie în anul viitor”, a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, care a menţionat că datoriile către constructori se ridică la aproximativ 3 milioane de euro.   

Prin AJOFM,

Locuri de muncă pentru persoanele eliberate din detenţie

·        La Bursă, agenţii economici interesaţi pot să angajeze, constructori, tâmplari, agricultori sau necalficaţi.

·        Anul trecut, la acţiune au luat parte 14 încarceraţi cu vârsta între 21 şi 44 de ani, din Penitenciarul Botoşani.  

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava organizează, pe 29 noiembrie, Bursa locurilor de muncă pentru persoanele eliberate din detenţie. Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM, informează că la manifestarea ţinută la sediul instituţiei vor lua parte  persoane cu calificări sau  experienţă în construcţii, prelucrarea lemnului şi agricultură, altele exprimându-şi intenţia de a se califica la locul de muncă. „Pentru a se înscrie la Bursă, angajatorii interesaţi să recruteze personal pot aplica pe pagina web a instituţiei, pe pagina oficială de facebook, pe e-mail, telefonic sau prin fax”, reliefează purtătorul de cuvânt. Potrivit responsabilului AJOFM, eventualilor angajatori vor fi acordate subvenţii din bugetul asigurărilor de şomaj. „Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă acordă agenţilor economici angajatori subvenţii de 900 de lei pe lună sau 1.000 de lei pe lună, în funcţie de vârsta persoanelor angajate din grupul ţintă”, a precizat Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava.  În 2016, la Bursa locurilor de muncă pentru deţinuţii din Penitenciarul Botoşani au luat parte 14 încarceraţi cu vârsta între 21 şi 44 de ani care, după eliberarea urmau a fi integraţi social şi profesional, în baza protocolului încheiat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  cu unitatea penitenciară botoşăneană. Colaborarea cu AJOFM Suceava a survenit unui proiect cu finanţarea europeană implementat de Penitenciarul din Botoşani. În urma interviurilor, cele 14 persoane au optat pentru ofertele cele mai apropiate de calificările, experienţa profesională sau preferinţele proprii, au lăsat cv-urile şi au primit cărţile de vizită ale angajatorilor, urmând a participa la un doilea interviu, după eliberarea din detenţie.

Specialiştii Direcţiei Sanitare Veterinare şi Direcţiei pentru Agricultură, antrenaţi în Programul „Alege oaia”,  

·        Acţiunile de promovare se vor organiza în pieţe agroalimentare, târguri, magazine, supermarketuri, precum şi cu prilejul expoziţiilor, manifestărilor din perioada sărbătorilor religioase sau a altor evenimente publice.

·        Carne de oaie, carnea preparată şi produsele care nu se încadrează în parametrii de calitate, prezentând modificări organoleptice anormale, vor fi declarate improprii consumului uman, retrase de pe piaţă şi distruse.

În scopul eliminării riscului toxiinfecţiilor alimentare, medicii veterinari din cadrul Direcţiei Sanitare Veterinare şi Siguranţa Alimentelor Suceava şi specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava vor supraveghea, până pe 31 ianuarie 2018, locurile în care se va desfăşura Programul „Alege oaia”. Potrivit dr. Ioan Corduneanu, director executiv al DSVSA, acţiunile de mediatizare şi promovare a consumului de carne de oaie se organizează la nivelurile unităţilor, obiectivelor spaţiilor şi zonelor în care sunt respectate condiţiile de igienă, în prealabil acestea fiind înregistrate ori autorizate sanitar veterinar sau trebuind să fi obţinut avizul temporar de funcţionare de la DSVSA. Acţiunile amintite se vor desfăşura în pieţe agroalimentare, târguri, magazine, supremarketuri, precum şi cu prilejul expoziţiilor, manifestărilor din perioada sărbătorilor religioase sau a altor evenimente publice organizate de autorităţi locale, judeţene sau naţionale. În unităţile, obiectivele, spaţiile şi zonele precizate vor fi respectate obligatoriu condiţiile de funcţionare şi înregistrare sanitar veterinară, dar şi cele de întreţinere a utilajelor, ustensilelor şi echipamentelor. Carnea proaspătă de oaie va proveni numai din abatoare, centre de sacrificare sau puncte de tăiere autorizate, carcasele având aplicate mărci ovale de sănătate. Carnea şi produsele vor purta etichete cu marca de identificare şi numărul de autorizare al unităţii de origine. 

Carnea proaspătă şi produsele obţinute în unităţi de tipul carmangeriilor vor avea etichete pe care sunt inscripţionate câte un dreptunghi cu menţiunea „produs în unitate de tip carmangerie”, urmată de literele VA, „vânzare cu amănuntul”, indicativul judeţului şi numărul de înregistrare sanitară veterinară al unităţii. Produsele tradiţionale trebuie înregistrate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar expunerea la vedere a cărnii proaspete, cărnii preparate şi produselor din carne se va face în vitrine special amenajate, cu asigurarea temperaturii corespunzătoare. La manipularea produselor la locurile de vânzare vor fi respectate regulile de igienă, persoanele implicate având carnete de sănătate şi echipament de protecţie curate. Totodată, va fi asigurată trasabilitatea produselor, toate cantităţile de carne de oaie, carnea preparată şi produse din carne care nu se încadrează în parametrii de calitate, prezentând modificări organoleptice anormale, vor fi declarate improprii consumului uman, retrase de pe piaţă şi distruse la o unitate de incinerare, iar persoanele vinovate vor fi sancţionate.  Dacă în urma controalelor efectuate sunt identificate neconcordanţe între datele înscrise în documentele însoţitoare obligatorii şi produse, precum în cazul în care există suspiciune de risc pentru sănătatea consumatorilor, se va dispune reţinerea oficială a produselor, urmată de recoltarea de probe pentru analize de laborator.       

Transport de tocătură de lemn fără documente, „interceptat” de gardienii forestieri 

·        Lucrătorii Gărzii Forestiere au apelat la sprijinul poliţiştilor, verificările lăsându-se cu amenzi de 23.000 de lei şi imputarea a  33  de metri cubi de bușteni foioase, în valoare de 3.800 de lei.

Gardienii forestieri suceveni au identificat un mijloc de transport constituit dintr-un ansamblu de două vagoane care transportau tocătură obţinută din masă lemnoasă. Acţiunea a fost iniţiată şi coordonată de Mihai Găşpărel, inspectorul şef al Gărzii Forestiere Suceava, pe drumul forestier Drăgușina, administrat de către Ocolul silvic Marginea, situat pe raza comunei Sucevița. Deoarece la solicitarea inspectorilor Gărzii Forestiere, şoferul şi însoţitorul transportului nu au putut prezenta documentele legale de provenienţă şi de transport, controlorii au apelat la sprijinul lucrătorilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava, instituţie abilitată în constatarea şi sancţionarea transporturilor ilicite de materii prime. Poliţiştii au procedat la sancţionarea operatorului economic deţinător al încărcăturii, cât şi la confiscarea acesteia. 
Conform inspectorului şef Mihai Găşpărel, în vederea stabilirii provenienţei masei lemnoase transportate ilegal, lucrătorii Gărzii Forestiere Suceava au demarat verificări în fondul forestier limitrof Drăgușina, dar şi la operatorul economic care a furnizat materia primă. În urma verificărilor au fost constatate nereguli în ceea ce priveşte modul de exploatare a masei lemnoase, drept pentru care au fost aplicate două amenzi în valoare totală de 10.000 lei, în sarcina titularului autorizaţiei de exploatare. Totodată, ca urmare a verificării activităţii agentului economic, au fost constatate abateri de la legislaţia silvică privind evidenţa materialului lemnos, respectiv lipsuri în depozitul de buşteni gestionat de către acesta. În consecinţă, s-au dat 5 amenzi totalizând 13.000 lei şi a fost imputată cantitatea de 33  de metri cubi de bușteni foioase în valoare de 3.800 lei.

Unităţi fiscale cu „autoservire”, în judeţul Suceava

·        Contribuabili care nu ştiu să folosească Internetul sau nu cunosc serviciile oferite, au la dispoziţie un calculator şi îndrumare corespunzătoare din partea lucrătorilor specializaţi.

 În spiritul demersurilor de modernizare a administraţiei fiscale, componenta „Dezvoltarea şi implementarea unui nou concept de servicii pentru contribuabili”, în judeţul Suceava se află în derulare proiectul de asigurare a unor metode de „autoservire” în unităţile fiscale cu personal de sprijin, care presupune punerea la dispoziţia contribuabililor a unui calculator conectat la Internet şi îndrumarea acestora în mod corespunzător de către lucrătorii din cadrul unităţilor fiscale. Potrivit unei informări a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava,  „proiectul se adresează acelor categorii de contribuabili care nu au acces la Internet, nu ştiu să folosească Internetul sau nu cunosc serviciile oferite contribuabililor, dar care sunt potenţiali utilizatori ai acestora şi care pot fi migraţi, pe viitor, către mediul electronic”. Materializarea proiectului este finalizată la sediul AJFP din municipiul Suceava, fiind în curs în unităţile teritoriale subordonate. Potrivit aceleiaşi informări, a implementat „ghişeului unic” pentru contribuabili, la care contribuabilii pot fi informaţi cu privire la propria situaţie fiscală. Nu în cele din urmă, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava face cunoscut să s-au extins modalitatea de depunere on-line a declaraţiilor fiscale, cât şi cea omoloagă de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate la bugetul general consolidat al statului, acordată fiind, în acelaşi timp, inclusiv asistenţa necesară implementării noilor formulare privind declararea obligaţiilor de plată. 

La Inspectoratul Teritorial de Muncă,

14 evenimente cercetate sub aspectul încadrării în categoria accidentelor de muncă

·        Controalele făcute de inspectorii de muncă s-au soldat cu 69 de sancţiuni contravenţionale, inclusiv avertismente, valoarea amenzilor date însumând 4.000 de lei.

Lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut, în luna precedentă, 313 descinderi la agenţii economici din judeţ. Din total, 94 au implicat pe inspectorii Serviciului „Sănătate şi securitate în muncă”, iar potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, principalele deficienţe constatate în domeniu se referă la aceea că nu se păstrează fişa individuală de instruire de către conducătorul locului de muncă, iar aceasta nu este însoţită de copia ultimei fişe de aptitudini completată de către medicul de medicina muncii. Controlorii au descoperit, de asemenea, că unii angajatori nu asigură echipamente de muncă nepericol pentru lucrători, nu semnalizează corespunzător riscurile de accidentare şi nu acordă echipamentul individual de protecţie. În cazul unui operator cu specific, inspectorii ITM au depistat că nu s-a îndepărtat praful de lemn cu pericol potenţial exploziv, iar instalaţia de exhaustare nu a fost utilizată. Potrivit inspectorului şef Romeo Butnariu, controalele efectuate s-au soldat cu aplicarea a 69 de sancţiuni contravenţionale, inclusiv avertismente, valoarea amenzilor date însumând 4.000 de lei. De menţionat este şi faptul că, în luna anterioară, la Inspectoratul Teritorial de Muncă au fost comunicate 14 evenimente care sunt cercetate sub aspectul încadrării în categoria accidentelor de muncă. 

Comisarii suceveni de mediu au suspendat activitatea a 7 agenţi economici

·        Pe durata descinderilor au fost constatate 92 de sancţiuni contravenţionale principale, controlorii aplicând amenzi în valoare totală de 501.700 de lei.

În primele trei trimestre ale anului 2017, lucrătorii Comisariatului Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu au avut un total de 591 de controale, informează comisarul şef Adriana Iordache. Oficialul instituţiei sucevene face cunoscut că personalul din subordine a întreprins 178 de inspecţii planificate la obiective încadrate în clasele de risc A, B, C şi D , dintre care 73 în domeniul poluării industriale, iar 180 în cel al biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. În intervalul amintit, comisarii de mediu suceveni au desfăşurat, de asemenea, 413 de inspecţii neplanificate, 323 fiind pe linia controlului poluării industriale, iar 90 pe cea a controlului biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. În cadrul controalelor neplanificate, 151 de acţiuni au fost desfăşurate pentru verificarea sesizărilor şi petiţiilor; 4 în vederea  controlului respectării condiţiilor impuse prin actele de reglementare, iar 10 inspecţii au fost urmare a autosesizării. Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu a impus efectuarea a 201 de inspecţii, în timp ce 32 de verificări au avut loc în colaborare cu alte autorităţi. Încă 3 acţiuni au vizat identificarea unor obiective noi, iar 12 controale s-au axat verificarea ducerii la îndeplinire a măsurilor impuse. 

Comisarul şef Adriana Iordache a declarat că pe durata descinderilor au fost constatate 92 de sancţiuni contravenţionale principale, controlorii aplicând amenzi în valoare totală de 501.700 de lei. În primele 9 luni ale anului 2017, comisarii suceveni de mediu au luat măsura aplicării a 7 sancţiuni contravenţionale complementare de suspendare a activităţii agenţilor economici, în cazul unei societăţi comerciale fiind sesizate organele de urmărire penală. 

Improvizaţii la alimentarea cu energie electrică pe 10 străzi din Suceava

·        „Mai există cartiere în oraş,  care s-au dezvoltat şi care au această problemă, că se alimentează pe surse provizorii de energie”, a declarat primarul Ion Lungu.

Delgaz Grid aprobat introducerea reţelelor de alimentare cu energie electrică şi a celor de iluminat public în cartierul rezidenţial sucevean din zona Aleea Dumbrăvii, construit după 1990. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a anunţat că proiectul va fi cofinanţat din bugetul local, instalaţii şi echipamentele în cauză urmând a fi montate pe 10 străzi. „Este veste bună pentru locuitorii de pe 10 străzi din zona Aleea Dumbrăvii. Delgaz Grid a aprobat alimentarea cu energie electrică şi introducerea iluminatului public pe aceste străzi. Până acum, fiecare de acolo avea făcute improvizaţii. Primăria nu avea baza legală pentru extindere, de aceea am încheiat un parteneriat cu E-on. Am dat cu celeritatea răspunsul că suntem de acord, urmează să încheiem contractul, să se facă licitaţia pentru lucrări şi, evident, să se treacă la execuţie”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei, adăugând că mai „ mai există cartiere în oraş,  care s-au dezvoltat şi care au această problemă, că selntează pe surse provizorii de energie”. Valoarea lucrărilor se ridică la puţin peste 1 milion de lei, Primăria municipiului reşedinţă de judeţ urmând a asigura 413.477 lei, adică aproximativ 40% din totalul investiţiei. De noua investiţie vor avea parte sucevenii de pe străzile "Socului", "Frasinului", "Arţarului", "Plopului", "Fagului", "Anton Holban", "Ion Dragostat", "Eugen Lovinescu",  "Nicolai Istrati" şi "Pictor Romeo Calancea".  

Conform Camerei de Comerţ şi Industrie:

Cu aproape 4.700 de firme, activitatea comercială deţine supremaţia în judeţul Suceava

·        Companiile din domeniul Comerţului cu ridicata şi cu amănuntul ocupă poziţia întâi la cifra de afaceri netă, cele din Industria prelucrătoare situându-se pe doua poziţie în clasament.

·        În judeţ, cei mai mulţi angajaţi lucrează în firme din Industria prelucrătoare (19.275), Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (15.720), Transporturi şi depozitare (8.146) şi Construcţii (7.474).

În judeţul Suceava, cel mai mare număr de societăţi comerciale activează în domeniul comercial, se arată într-o analiză a Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava referitoare la distribuţia domeniilor de activitate şi contribuţia acestora la realizarea indicatorilor economico-sociali în anul 2016. Astfel, în conformitate cu sursa amintită, în Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, îşi desfăşoară activitatea 4.692  de firme sucevene, domeniu  urmat de Transporturi şi depozitare, cu 1.652, şi Industria prelucrătoare cu 1.623 de societăţi. Potrivit CCI Suceava, companiile din domeniul Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor au avut, în anul 2016, o cifră de afaceri netă totală de 4.692  milioane de lei şi un profit curent de 312,96 de milioane de lei. Firmele din Industria prelucrătoare şi-au adjudecat al doilea loc în ceea ce priveşte cifra de afaceri netă, cu o valoare de 4.992,96 milioane de lei, urmate de firmele din Transporturi şi depozitare, cu 2.063,47 de milioane de lei şi cele din Construcţii cu o cifră de afaceri netă de 1.186,72 de milioane de lei. Ordinea în clasamentul este aceeaşi şi din punctul de vedere al  profitului curent, a doua poziţie în clasament fiind deţinută de companiile care activează în domeniul Industriei prelucrătoare, cu 308,17 de milioane de lei, iar a treia aparţinând firmelor din Tranzacţiile imobiliare, cu o valoarea a profitului de  122,72 de milioane de lei.

·       Firmele din Comerţ sunt şi cele mai productive, cu o medie de 0,35 de milioane de lei pe salariat.

Ierarhia nu se păstrează pe linie de rată a profitului, pe primul loc fiind companiile din domeniul Tranzacţiilor imobiliare, care înregistrează un indice de 145,66%. Conform analizei CCI, următoarele locuri revin companiilor din categoriile Activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic, activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu (57,74%); Intermedieri financiare şi asigurări (49,75%), precum şi din cea a Sănătăţii şi asistenţei sociale (27,30%). Cele mai profitabile companii au şi un număr ridicat de salariaţi. Astfel, cei mai mulţi angajaţi din companiile sucevene lucrează în Industria prelucrătoare (19.275), Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (15.720), Transporturi şi depozitare (8.146) şi Construcţii (7.474). În conformitate cu analiza Camerei de Comerţ şi Industrie, cele mai productive firme activează în Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, cu o productivitate medie a muncii de 0,35 de milioane de  lei pe salariat; Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cu 0,29 de milioane de lei;  Activităţi de spectacole, culturale şi recreative, cu 0,27 de milioane de lei pe salariat şi companiile din Industria prelucrătoare, cu 0,26 de milioane de lei pe salariat.