Aberaţii ale noilor reglementări privind licitaţiile

·        „S-a ars un motor la Direcţia Domeniului Public, iar pentru a-l repara trebuie să mergem în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice”, arată Ion Lungu Sucevei.

·        Multe dintre proiectele administraţiei locale sunt blocate, proaspetele prevederi legale neprevăzând sancţionarea firmelor „care contestă de dragul contestaţiei”.

Mai multe proiecte ale Primăriei municipiului Suceava nu pot fi puse în practică din cauză că procedurile de licitaţii sunt contestate. Primarul Ion Lungu, a prezentat priorităţile administraţiei locale sucevene pentru toamna care se apropie, declarând că noua legislaţie privind achiziţiile publice nu  a adus mult aşteptată simplificare, ci din contra, acum caietul de sarcini poate fi contestat de către potenţiali competitori încă din faza întocmirii. „Nu foarte multe dintre acestea sunt realizabile astăzi, pentru că, din păcate, există foarte multe contestaţii. Eu mă gândeam că, în urma licitaţiilor electronice, lucrurile se vor simplifica. Nici pe departe. S-a modificat metodologia şi se poate contesta caietul de sarcini înainte de licitaţie, se face notificare, contestare, iar din acest punct de vedere sunt blocate multe proiecte”, a declarat ocupantului administrativ din Areni. Lungu dat ca exemplu proiectul de amenajarea a Zonei de agrement „Tătăraşi”, licitaţia prin care a fost desemnat constructorul fiind contestată de către unul dintre participanţi, respectiv Victor Construct Botoşani. Câştigătorul licitaţiei este firma suceveană Civica, pentru realizarea obiectivului fiind contractat un credit de 10 milioane de lei „Iată că am pierdut 3 luni de zile cu aceste contestaţii. Noi am, cerut prelungirea ofertelor până la 18 octombrie. Am zis că realizăm respectiva zonă de agrement în această vară, licitaţia a fost electronică, de aceea mă gândeam că depunerea de contestaţii nu mai are rost”, a subliniat Lungu, adăugând că a fost contrazis de realitate, iar o contestaţie este pe masa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).

Edilul-şef sucevean crede că se impune sancţionarea  firmelor de rea credinţă care au făcut din procedura contestaţiei o obişnuinţă. Pe de altă parte, necesară ar fi stabilirea unui valori minime a bunurilor şi serviciilor licitate în Sistemul Electronic de Achiziţii Public (SEAP), astfel încât să nu se ajungă la aberaţii de genul celor care blochează unul activităţi. „Păcat că licitaţiile electronice nu au clarificat lucrurile, ba dimpotrivă le-au complicat, iar prin normele metodologice s-a ajuns la situaţii aberante. S-a ars un motor la Direcţia Domeniului Public, iar pentru a-l repara trebuie să mergem pe SEAP. Aşa este la noi, la români, cădem dintr-o extremă în alta. Cred că ar trebui un prag pentru valorile licitate în sistem electroni şi, la fel o sancţionare a celor care contestă de dragul contestaţiei. S-a încercat lucrul acesta, am înţeles că sunt probleme cu Comisia Europeană, precum că nu se asigură competitivitatea, însă nu este în ordine să se conteste doar pentru a se afla cineva în treabă”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.  

Echipa de fotbal Rapid CFR, neclaritităţi în cheltuirea banilor primiţi de la Primărie

·        „Mai sunt unele lucruri de clarificat, dar dacă se constată că decontul nu este conform, se poate ajunge în situaţia în care să se ceară banii înapoi”, precizează Ion Lungu, primarul  Sucevei.

Rapid CFR Suceava nu a reuşit să justifice, nici până la această dată, modul de cheltuire a sumelor primite de la bugetul local al municipiului Suceava. Primarul Ion Lungu a declarat că echipa de fotbal se va bucura în continuare de susţinere financiară din partea autorităţilor administraţiei publice municipale din reşedinţă de judeţ, însă numai în condiţii de transparenţă şi de respectare a prevederilor legale în domeniu. „Noi susţinem şi vrem să finanţăm în continuare fotbalul, dar cu respectarea legalităţii. Însă nici astăzi nu au fost justificate cheltuielile de către cei de la Rapid, actuala Foresta”, a subliniat şeful administraţiei locale. În cauză este o sumă de circa 510.000 de lei, în conturile Clubului trebuind a ajunge şi restul de bani din bugetul pe anul acesta, adică aproximativ 1,2 milioane de lei.

Şeful municipalităţii evidenţiază că responsabilii Rapid CFR trebuie să prezinte justificări pentru partea de 30% alocată, abia după aceea urmând a se trece la eliberarea următoarei tranşe. „Termenul limită este sfârşitul anului, însă trebuie justificaţi cei 30% primiţi până acum. În cazul care suma respectivă nu este justificată, cei de acolo nu mai pot beneficia de restul banilor. Astăzi este adus decontul, este depus, dar mai sunt unele lucruri de clarificat. Dacă se constată că nu este conform, abia atunci se poate ajunge în situaţia în care să se ceară banii înapoi. Sunt convins că nu vom ajunge colo, dar vreau să spun că lucrurile merg destul de greu în ceea ce priveşte deconturile, iar acestea trebuie să fie întocmai în litera şi spiritul legii”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.       

Primăria, datorii de 20 de milioane de lei din cauza slabelor încasări din taxe şi impozite

·       „În principal, avem restanţe la lucrările de reparare a străzilor şi la serviciile de salubritate”, a declarat primarul Ion Lungu, potrivit căruia restanţele persoanelor fizice şi persoanelor juridice către bugetul local sunt de circa 15 milioane de euro.   

Primăria municipiului Suceava îşi plăteşte cu întârziere obligaţiile către furnizorii de bunuri, furnizorii de servicii şi prestatorii de lucrări, recunoaşte şeful administraţie locale, Ion Lungu. Primarul Sucevei  a precizat, într-o conferinţă de presă, că neplata la timp este cauzată de ritmul scăzut al încasărilor din taxele şi impozitele datorate de contribuabilii suceveni, în special din cele ale persoanelor juridice. Astfel, potrivit  Lungu obligaţiile administraţiei locale se ridică la circa 20 de milioane de lei, restanţele la achitarea acestora fiind vechi de 45 până la de 60 de zile. „Ritmul la încasări este aşa cum este, din păcate unul nesatisfăcător. De aceea, În principal, avem restanţe la lucrările de reparare a străzilor şi la serviciile de salubritate, acestea fiind de aproximativ 20 de milioane de lei”, punctat Ion Lungu, primarul Sucevei. În primele 6 luni ale anului 2016, în vistieria locală au intrat doar 50% din sumele fundamentate şi aprobate prin buget de către autorităţile din municipiul Suceava. Astfel, veniturile proprii ale administraţiei locale reprezintă 56% din totalul bugetar, condiţii în care „conform teoriei economice”, Primăria  este sănătoasă din acest punct de vedere”. Intrările din taxele şi impozitele pe proprietate au sporit cu 15,96%, raportat la primele 6 luni ale anului trecut. Deşi erau aşteptau încasări spectaculoase din amenzi şi penalităţi de întârziere -  ca urmare modificărilor Codului fiscal -, acestea au crescut doar cu 6% faţă de intervalul omolog al lui 2015. Primarul Ion Lungu a recomandat contribuabililor să facă  tot posibilul să-şi achite datoriile, întrucât, în caz contrat Primăria, prin Serviciul de executări silite, se va trece la măsuri de recuperare a restanţele de circa 15 milioane de euro, inclusiv prin blocarea conturilor.  

Licitaţia pentru creditul de 25 de milioane de lei a fost anulată

·       Banii erau destinaţi construirii unei Săli sportive polivalente, finanţarea urmând a fi preluată de Compania Naţională de Investiţii.

·       Totuşi, creditul ar putea fi contractat pentru susţinerea financiară a altor proiecte, pentru aceasta trebuind însă o altă hotărâre a deliberativului local şi lansată o nouă procedură.    

Primăria municipiului Suceava a anulat procedura de selecţie pentru creditul bancar în valoare de 25 de milioane de lei cu ajutorul căruia urma să fie susţinută financiar construirea Sălii de sport polivalente. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de către primarul Ion Lungu, edilul-şef precizând că noul obiectiv va fi ridicat cu finanţarea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI). Şeful municipalităţii a precizat că autorităţile administraţiei  sucevene ar putea beneficia de această oportunitate, banii astfel „economisiţi” înspre alte proiecte. Astfel, ar putea fi asigurate cofinanţarea de 9,47 milioane de lei a proiectelor cu fondurile elveţiene, precum şi finanţarea reabilitării sediului Primăriei şi Cinematografului „Arta”, a construirii  de grădiniţe,  cât şi a introducerii utilităţilor în cartierul pentru tineri „Europa”. „Am anulat procedura de licitaţie care era în curs, însă avem nevoie de bani, în continuare. Voi relua discuţiile cu consilierii locali, pentru a ne folosi de această oportunitate şi a orienta suma respectivă înspre alte proiecte. Unele sunt licitate, altele intră la execuţie, însă, pentru toate acestea ne trebuie o altă hotărâre de Consiliul Local”, a explicat edilul-şef Ion Lungu.        

Consiliul Local al municipiului Suceava a  aprobat, în ultima şedinţă a mandatului trecut, caietul de sarcini pentru contractarea unei finanţări interne nerambursabile în valoare de  25 de milioane de lei, adică aproximativ 5 milioane de euro. Banii trebuiau să ia calea construirii unei Săli polivalente cu 5.000 de locuri, însă Compania Naţională  de Investiţii va aloca finanţare din fonduri guvernamentale pentru aceasta.

Sala polivalentă va fi ridicată la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe un teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, proiectul CNI fiind al uneia cu 7.500 de locuri. Potrivit unei simulări, în condiţiile accesării creditului gradul de îndatorare a administraţiei locale urmând a ajunge la 17,99%, în 2016, după care va scădea în anii următori.  Sala polivalentă face parte din proiectul Complexului sportiv, avansat încă din anul 2011, valoarea totală a investiţiei fiind evaluată la circa 17 milioane de euro. Obiectivul urmează a fi construit pe o suprafaţă de 12 hectare, incluzând un stadion cu 15.000 de locuri, sală polivalentă cu 5.000 de locuri, bazin olimpic de înot, precum şi terenuri în aer liber, de handbal, baschet, volei şi tenis. Complementar dotărilor sportive, în zonă vor fi amenajate spaţii verzi sub formă de insule, cât şi parcuri. Nu vor lipsi spaţiile tehnice, parcările, spaţiile comerciale şi de servicii, dar şi amenajările cu destinaţia de locuire, inclusiv cu funcţiunile aferente.

Trei puncte termice ar putea fi modernizate în toamnă, însă autorităţile tremură din cauza contestaţiilor

·       La începutul lui august, în cadrul Programului „Termoficare 2006-2020”, Suceava a primit  8,37 de milioane de lei, iar licitaţia este în curs.

·       „Sperăm să terminăm sumele care, în condiţiile dacă nu sunt consumate până la sfârşitul anului, se dau înapoi”, a reliefat Ion Lungu

Pe 1 septembrie, este ţinută licitaţia pe care Primăria municipiului Suceava o organizează pentru modernizarea unor puncte termice şi reţele secundare de trasport din reşedinţa de judeţ. Este vorba despre lotul nr. 1, respectiv de reţelele aferente punctului termic „Zamca IV” şi modernizarea Punctului termic „Parc”, cu o valoare estimată de 9,5 milioane de lei, cât şi despre lotul nr. 2, cu reţele secundare care deservesc Punctul termic „Obcini IV”, cu alocări preconizate de 10,69 de milioane de lei. Pimarul Ion Lungu, spune că Guvernul a dat drumul la bani cu întârziere şi speră ca după desemnarea pin licitaţie a constructorului să nu apară contestaţiile. „Primăria municipiului Suceava a primit de la Guvern, în acest an, o sumă foarte consistentă, de 8,37 de milioane de lei, adică aproape 2 milioane de euro, contractul fiind deja semnat. Cu banii pe care i-am prins în bugetul local, avem posibilitatea de finanţa aceste lucrări. Suntem la faza de licitaţie, contractul venind destul de târziu, adică la începutul lunii august. Sperăm să terminăm toţi aceşti bani, măcar pe cei de la Guvern, care sunt sume alocate anual şi bineînţeles, în condiţiile în care nu sunt consumate până la sfârşitul anului, se dau înapoi”, a reliefat Ion Lungu, ocupantul fotoliului administrativ din Areni, precizând că municipiul Suceava a luat, în scopul amintit, cea de a treia sumă din ţară ca mărime. În cadrul Programului „Termoficare 2006-2020”, solicitată  a fost suma de 10,5 milioane de lei, însă  de la Centru s-a făcut promisiunea că aceasta va fi suplimentată odată cu cheltuirea fondurilor disponibilizate iniţial.  Până acum, în Suceava, cu bani de la bugetul de stat, au fost reabilitate au fost 18 puncte termice din cele 49 existente, adică aproximativ 40% din total; conducte secundare în lungime de 62 km, din totalul de 152 km(36,7 %), în timp ce reţelele principale au fost înlocuite în proporţie de 28,6% din total.   

Inspectorii de muncă suceveni, împiedicaţi să-şi facă treaba

·       Celor care s-au împotrivit controalelor li s-au aplicat 13 sancţiuni, de sancţiuni având aparte şi 22 de agenţi economici care au refuzat să pună la dispoziţie documentele solicitate.  

Împiedicarea exercitării controlului şi neîndeplinirea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă, reprezintă frecvente abateri constate de lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava în primul semestru al acestui an. Inspectorul şef Romeo Butnariu face cunoscut că, în perioada ianuarie-iunie 2016, în baza Legii nr. 108/1999 privind înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, din perspectiva amintită aplicate au fost 47 sancţiuni contravenţionale, dintre care 26 avertismente şi 21 amenzi. Astfel, 13 sancţiuni sancţiuni contravenţionale s-au dat pentru împiedicarea activităţii de control a inspectorilor de muncă şi a exercitării  atribuţiilor acestora, iar altele 12 au vizat neducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin procesele verbale de control încheiate. În alte 22 de cazuri, inspectorii de muncă suceveni s-au confruntat cu nerespectarea obligaţiei de a pune la dispoziţie, în termenul stabilit, a documentelor solicitate şi necesare controlului, în primele 6 luni ale anului valoarea totală a amenzilor aplicate conform Legii nr. 108/1999 ridicându-se la 135.000 lei. În domeniul relaţiilor de muncă, în perioada ianuarie-iunie 2016, inspectorii de muncă suceveni au desfăşurat de 1.286 acţiuni de control tip de campanie, tematice şi de fond, cu caracter preventiv, acestea vizând 1.239 de unităţi din toate categoriile. Romeo Butnariu arată că în urma constatării încălcării prevederilor legale în vigoare s-au aplicat de 152 amenzi a căror valoare a însumat 823.400 lei. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut 608 de controale. Cu prilejul verificărilor efectuate s-au constatat 777 de abateri contravenţionale, amenzilor date totalizând 217.500 lei.  

Mii de cereri de stabilire  şi modificare a pensiilor

·       Din cele peste 5.600 de documentaţii, 1,64% au fost respinse, vina fiind de partea potenţialilor îndreptăţiţi.   

·       „Cererile nesoluţionate, vizează dosare pentru care s-au solicitat diverse înscrisuri necesare soluţionării”, se arată într-o informare a Casei Județene de Pensii.

Una dintre preocupările importante ale lucrătorilor specializaţi ai Casei Judeţene de Pensii Suceava o reprezintă soluţionarea în termen a cererilor de stabilire şi modificare a pensiilor. Conducerea instituţiei informează că doar în prima jumătate a anului 2016, în acest sens s-a depus o intensă activitate, peste 5.600 de cereri reclamând rezolvarea. Chiar şi în aceste condiţii, aşteptările solicitanţilor nu au fost satisfăcute în totalitate, o parte din vină revenind acestora. Drept urmare, în intervalul 1 ianuarie-30 iunie 2016, soluţionate au fost 5.547 de cereri, din totalul de 5.639 primite, gradul de satisfacere fiind de 98,36%. „Cererile nesoluţionate, vizează dosare pentru care s-au solicitat diverse înscrisuri necesare soluţionării", se reliefează în informarea Casei Județene de Pensii.

O altă latură a  CJP Suceava o constituie, soluţionarea cererilor de acordare a indemnizaţiilor prevăzute de legi speciale, în primele 6 luni ale anului în curs fiind rezolvate 85 de dosare, din tot atâtea depuse, cu un grad de acoperire  de 100%. Nu în cele din urmă, mult de lucru dă inclusiv analizarea şi soluţionarea în termen a scrisorilor, sesizărilor şi petiţiilor, toate acestea având ca suport nelămuririle legate de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Conform informării Casei Judeţene de Pensii, în două trimestre  ale lui 2016, pe adresa instituţiei au sosit 2.269 de reclamaţii, „obiectivul fiind îndeplinit în proporţie de 100%”. 

Aproape 70 de suceveni şi-au exportat prestaţiile sociale

·        Compartimentul EURES a consiliat 367 de persoane care au apelat la mobilitate în Spaţiul Economic European.

Asistarea în vederea ocupării unui loc de muncă în interiorul comunităţii europene şi creşterea mobilităţii pe piaţa europeană a muncii constituie o preocupare constantă a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.  Potrivit Ancăi Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM, în acest sens sunt acordate servicii de informare, orientare şi mediere privind mobilitatea forţei de muncă şi securitatea socială a lucrătorilor migranţi. „Orientarea şi consilierea solicitanţilor de slujbe în străinătate, acordate prin Compartimentul de ocupare a forţei de muncă în străinătate-EURES, face parte din categoria de serviciilor de ocupare”, subliniază responsabilul AJOFM. Anca Capverde precizează că, în primele 6 luni ale anului 2016, în cadrul Compartimentul EURES al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava au fost consiliate 367 de persoane care au apelat la mobilitate în Spaţiul Economic European şi au fost eliberate 68 de formulare în domeniul securităţii sociale. Este vorba despre formulare „E301”, „E302” şi „U”, documente necesare atestării perioadelor de cotizare necesare stabilirea dreptului la indemnizaţiei de şomaj, prestaţiilor sociale care se acordă membrilor din familia şomerilor sau în vederea exportării prestaţiei de şomaj. 

Sucevenii trebuie să participe cu câte 4.000 de lei la reabilitarea termică cu fonduri europene a apartamentelor în care stau

·        Lucrările includ schimbarea ferestrelor, izolarea cu polistiren a zidurilor, izolarea ţevilor de la subsol şi a celor de pe casa scării, cât şi a planşeului şi acoperişului.

·        „Costurile sunt poate mai mari decât la un simplu polistiren aplicat pe pereţi, aşa cum fac mulţi proprietari, însă eficienţa energetică este mult mai ridicată”, susţine viceprimarul Lucian Harşovschi.

Municipiul Suceava poate accesa finanţarea european pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuinţe, a anunţat, într-o conferinţă de presă viceprimarul Lucian Harşovschi. Însă, potrivit adjunctului şefului executivului sucevean, până în momentul de faţă, din partea proprietarilor de apartamente a venit doar o singură solicitare, în derulare fiind licitaţia pentru întocmirea documentaţiei tehnice şi cererii de finanţare. Dezinteresul sucevenilor este explicat de Harşovchi prin aceea că locuitorii reşedinţei de judeţ nu realizează îndeajuns de bine beneficiile reabilitării cu bani nerambursabili de la Uniunea Europeană, în comparaţie cu cea făcută pe cont propriu. „Trebuie spus clar ce însemnă reabilitarea termică, deoarece apare o reticenţă celor interesaţi. Este într-adevăr despre o contribuţie de 25%, care reprezintă, în medie, aproximativ 4.000 de lei, dar înseamnă Lucrările includ schimbarea ferestrelor, izolarea cu polistiren a zidurilor, izolarea ţevilor de la subsol şi a celor de pe casa scării, cât şi a planşeului şi acoperişului. Costurile sunt poate mai mari decât la un simplu polistiren aplicat pe pereţi, aşa cum fac mulţi proprietari, însă eficienţa energetică este mult mai ridicată, iar la sfârşit se acordă şi acel certificat de energetic”, a explicat viceprimarul.                       

În şedinţa ordinară alunii iunie, Consiliul Local a aprobat o hotărâre prin care de la bugetul municipiului Suceava o sumă de 150.000 de lei este destinată realizării documentaţiei tehnico-economice necesare atragerii de finanţare europeană nerambursabilă, în vederea efectuării lucrărilor de creştere a eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe. „Din fonduri europene se asigură 60% din valoarea lucrărilor, 25% este partea asociaţiilor de proprietari, iar 15% se acordă de la Primăriei. Asociaţiile, blocurile sau scările de bloc trebuie să se asocieze şi să facă un proiect de minim 100.000 de euro”, precizează Lcuian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.      Fiecare dintre cele 6 judeţe ale Regiunii de Devotare Nord Est are la dispoziţie în jur de 8 milioane de euro, însă, până în momentul de faţă, sumele cu pricina sunt sub-solicitate. 

Range Rover furat din Italia, depistat de poliţiştii de frontieră

·        Autoturismul în valoare de 55.000 euro a fost indisponibilizat la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret

La sfârşit de săptămână, lucrătorii din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Siret, din judeţul Suceava, au desfăşurat, în zona competenţă, o acţiune specifică pe linia combaterii traficului cu autovehicule furate. Astfel, în urma verificărilor făcute, poliţiştii de frontieră suceveni au identificat, pe raza localităţii Siret, un autoturism marca Range Rover, înmatriculat în Italia, despre care existau date că ar face obiectul unei infracţiuni. Cu ocazia activităţilor specifice întreprinse de către personalul specializat, s-a constatat că autoturismul figura în bazele de date ca fiind furat din Italia încă din data de 1 martie 2016. Drept urmare, autoturismul marca Range Rover, în valoare de 55.000 euro a fost indisponibilizat la sediul Poliţiei de Frontieră, în continuare efectuându-se cercetări în vederea documentării întregii activităţi infracţionale.

Bărbat, cu 50.000 de euro, posibil falşi, depistat de jandarmii suceveni 

În timp ce executa serviciul de ordine şi siguranţă publică în zona centrală a municipiului Suceava, un echipaj de jandarmerie a identificat un bărbat în vârstă de 41 de ani care avea asupra sa suma de 50.000 de euro, în bancnote de 500, transmite, printr-un comunicat de presă, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava. „Deoarece persoana în cauză nu a putut justifica provenienţa sumei de bani şi existând, totodată, suspiciunea că bancnotele ar fi falsificate, jandarmii au sesizat organele competente”, precizează sursa citată.  Potrivit IJJ Suceava, suma de bani şi persoana în cauză au fost predate structurilor specializate, cercetările fiind efectuate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

Iluminat public pe o stradă din Obcini, la un sfert de secol după Revoluţie

·        Lumină pe timp de noapte va fi inclusiv în zona  Inspectoratului Teritorial de Muncă, precum şi caselor particulare şi blocurilor în care adăpostesc circa 700 de suceveni.  

Primăria Suceava extinde reţeaua de iluminat public stradal în zone ale municipiului care, deşi intens circulate, până în prezent au fost lăsate în beznă. „Avem tot mai multe solicitări din partea cetăţenilor municipiului Suceava, în primul rând pentru iluminat public stradal”, a declarat Lucian Harşovschi viceprimarul Sucevei. În primăvara aceasta, liniile de alimentare cu energie electrică au fost prelungite până în zona „Cartodrom” a cartierului George Enescu”, iar zilele acestea vor demara lucrările de extindere de pe strada „Bistriţei” din cartierul Obcini, licitaţia, ăîn valoarea de 43.300 de lei, fiind câştigată de Energo Sistem.  Astfel, de lumină pe timp de noapte vor avea parte inclusiv zona în care funcţionează Inspectoratului Teritorial de Muncă şi unde se află fostul sediu de cartier al Romtelecom. Cu banii amintiţi vor fi „plantaţi” 5 stâlpi metalici înalţi de 10 metri, cu console duble, în două braţe, odată cu noile dotări urmând a scăpa de întuneric circa 500 de locuitori din această parte reşedinţei de judeţ. În perimetrul Blocului H1 şi caselor particulare din preajmă vor fi montaţi alţi 3 stâlpi cu înălţimea de 6 metri şi lampadare, de lumina cărora vor avea parte încă aproximativ 200 de obcineni. Toate corpurile de iluminat vor avea lămpi LED, de tipul celor folosite în cadrul Proiectului de reabilitare a iluminatului public sucevean finanţat din fonduri elveţiene nerambursabile şi care se află la început de implementare în Suceava. Astfel, în urma licitaţiei pentru „Managementul modern şi eficient al iluminatului public” s-a făcut o economie de 6 milioane de lei, banii urmând a fi orientaţi înspre sisteme de iluminat cu panouri fotovoltaice şi lămpi LED a parcurilor din oraş, instalaţii similare celei din în Parcul „Universităţii”. Din aceeaşi sumă, înlocuite vor fi toate corpurile de iluminat din prejma şi din interiorul unităţilor de învăţământ preşcolar şi şcolar din municipiul Suceava. „Este vorba despre corpuri de iluminat cu LED sau echivalent cu consum redus de energie electrică şi care să aibă o durată maximă de 4 ani de zile. Aceste dotări se vor face din economia la proiectul iniţial, estimat la circa 20 de milioane de lei şi licitat la 13,19 de milioane de lei” a explicat Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei. În cadrul proiectului „Managementul modern şi eficient al iluminatului public din municipiul Suceava” se vor executa lucrări de demontare a 3.843 de corpuri de iluminat şi confecţiilor metalice de susţinere aferente; adaptarea pentru prindere şi montarea a 3.843 de corpuri de iluminat cu tehnologie LED; înlocuirea şi montarea a 3.741 de cutii de conexiune pe stâlpii de iluminat; înlocuirea cablurilor; achiziţionarea şi montarea sistemului de telegestiune, precum şi punerea în funcţiune a acestuia din urmă şi a sistemului de iluminat public.                

În jumătate de an,

12.000 de suceveni au fost expertizaţi pentru acordarea pensiilor de invaliditate

·        În 29 de cazuri dosarele au fost respinse, 24 de persoane fiind „depensionate” ca urmarea revizuirii la termen a documentaţilor.    

·        Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 an şi 3 ani.

În primul  semestru al anului 2016, la Casa Judeţeană de Pensii Suceava „s-au prezentat pentru expertiză 11.992 de cazuri”, se arată într-o informare a instituţiei sucevene. Expertiza se face  pentru acordarea pensiilor de invaliditate, ajutoarelor sociale, concediilor medicale sau a altor drepturi, iar conform datelor privind activitatea de expertiză medicală, recuperare a capacităţii de muncă şi de încadrare într-un grad de handicap, în  29 de situaţii dosarele au fost respinse, iar în altele 24 s-a procedat la „depensionare”, ca urmare a revizuirii la termen. În acest din urmă caz, conform prevederilor Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii, pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară. După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte menţinerea în acelaşi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad sau redobândirea capacităţii de muncă. 

Ca urmare, dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă. La fel „despensionarea” poate surveni cererii înaintate de persoana încadrată în grad de invaliditate, pe motiv de îmbunătăţirea stării de sănătate. De precizat este faptul că, pe lângă casele de pensii funcţionează comisii de verificare a pensionarilor de invaliditate, acestea având în componenţă medici experţi ai asigurărilor sociale. Structurile în cauză au misiunea de a verifica corectitudinea încadrării, din comisie nefăcând parte medicul expert care a efectuat ultima expertiză. Membrii comisiei se concentrează asupra respectării criteriilor medicale de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. Totodată, controlată este fundamentarea încadrării în gradul de invaliditate respectiv, pe baza documentelor medicale existente în dosar, în cazurile neconcludente sau insuficient documentate fiind dispusă reexpertizarea.  În situaţia în care comisia nu se poate pronunţa asupra cazului analizat, aceasta va trimite dosarul medical la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, însoţit de un  referat de prezentare. 

În primul semestru al anului,

Peste 12.300 de suceveni au scăpat de şomaj

·        În urma aplicării măsurilor active, ocupaţi au fost 22 de tineri aflaţi în risc de marginalizare, 64 de şomeri în vârstă de peste 45 de ani şi un şomer unic susţinător al familiei.

În primul semestru al anului 2016, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava a asistat persoanele care s-au adresat instituţiei în vederea găsirii unui loc de muncă, informează directorul executiv Mirela Adomnicăi, potrivit căreia în perioada respectivă au fost ocupaţi 12.302 de suceveni. Astfel, în ceea ce priveşte stimularea mobilităţii geografice a forţei de muncă, prin această măsură activă au fost ocupate 8 persoane, dintre care 6 s-au încadrat cu schimbarea domiciliului, beneficiind de prima de instalare. De prime de încadrare au avut parte 39 de absolvenţi, care, mulţumită acestei facilităţi, au fost stimulaţi să se angajeze în primul an de după absolvire. Un alt aspect are în vedere stimularea angajatorilor care încadrează în muncă persoane aparţinând grupurilor vulnerabile,  de pe urma acestui sprijin beneficiind, până la începutul lunii iulie, 32 de absolvenţi a unei forme de învăţământ. În acelaşi spirit, prin subvenţionarea locului lor de muncă şi încheierea de contracte de solidaritate, ocupaţi au fost 22 de tineri aflaţi în risc de marginalizare, 64 de şomeri în vârstă de peste 45 de ani şi un şomer unic susţinător al familiei.  În primele 6 luni ale anului 2016, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă a avut în atenţie facilitarea mobilităţii profesionale, obiectiv care are în plan atragerea la cursurile de formare profesională a cel puţin 5% din numărul mediu de şomeri din evidenţa instituţiei. Drept urmare, în perioada la care facem referire, 258 şomeri au beneficiat de reconversie sau de recalificare profesională. Conform directorului executiv Mirela Adomnicăi,  din totalul şomerilor înscrişi la cursuri, 161 de persoane provin din mediul rural. De asemenea, 75 de cursanţi din total, respectiv 29%, au sub 25 de ani.   

Banii promişi în 2011 prin Programul „Casa Verde” nu au ajuns nici acum în Suceava

• Conform datelor Agenţiei pentru Protecţia Mediului, 86 de suceveni încă aşteaptă aprobarea dosarelor de decontare a banilor de la stat pentru pompele de căldură, centralele pe biomasă ori panourile solare monte pe cheltuiala proprie.
• Nici măcar nu se ştie dacă sprijinul respectiv a intrat efectiv în conturile celor care au obţinut aprobarea plăţii, APM nedeţinând informaţiile care sunt de competenţa exclusivă a Administraţiei Fondului pentru Mediu.             

Nici până acum, la 5 ani de la lansare, sesiunea a doua a Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, cunoscut drept „Casa verde”, nu s-a încheiat. Iluţă Cocriş, şeful Serviciului „Deşeuri şi arii protejate” al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava spune că, în 2011, pe fondul succesului de care s-a bucurat sesiunea din 2010, la APM s-au  depus 902 de proiecte, 9 suceveni voind să achiziţioneze pompe de căldură, 192 să-şi monteze centrale termice pe biomasă, iar 701 să-şi doteze gospodăriile cu panouri solare. 

Valoarea sumei solicitate din Fondul de Mediu a fost de 5,4 milioane de lei, una sensibilă mai mare faţă de cea din anul anterior. Însă, data acesta, procedurile nu s-au mai desfăşurat în acelaşi ritm, în doi ani, adică în perioada 2011-2013, fiind analizate doar 221 dosare. Contracte de finanţare au fost semnate pentru 185 dintre acestea, respectiv în cazul celor care îndeplineau condiţiile cerute. Alţi peste 2 ani şi jumătate, adică intervalul din 2014 până acum, au mai fost necesari pentru a trece prin filtrul analizei şi celelalte 681 de dosare din Suceava, semnate şi validate fiind 466 de contracte de finanţare.

• Unele firme au făcut documentaţii şi lucrări în avans, iar din cauză că beneficiarii nu şi-au primit banii, au avut numai de păgubit. 

Cu toate că s-au văzut cu contractele în mâini, beneficiarii Programului nu au apucat să se bucure prea mult. Deşi între timp beneficiarii îşi făcuseră lucrările pe bani proprii,  partea promisă de Guvern, prin Administraţia Fondului pentru Mediu, nu aveau le intre conturi prea repede. Este vorba despre o finanţare de cel mult 6.000 lei pentru amplasarea de panouri solare; până la 8.000 lei în cazul montării de pompe de căldură şi despre nu mai mult de 6.000 lei pentru centralele termice pe peleţi, brichete, tocătură lemnoasă şi alte resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice.  Astfel, în intervalul 2011-2013, dosare decontare s-au aprobat pentru 175 de suceveni, din totalul de 651 de îndreptăţiţi. În 2014-2016 au mai obţinut aprobare de plată încă 390 de beneficiari, iar alţii 89 aşteaptă şi în acest moment să li se aprobe decontarea banilor promişi ca ajutor de la Fondul de Mediu. Pe de altă parte,  nici măcar nu se ştie dacă banii au intrat efectiv în conturile celor care au obţinut aprobarea plăţii, Agenţia pentru Protecţia Mediului nedeţinând informaţiile care sunt de competenţa exclusivă a Administraţiei Fondului pentru Mediu. De pierdut au avut şi societăţile comerciale care au întocmit documentaţii şi au executat lucrări în avans, în speranţa că îşi vor încasa rapid banii, din sumele pe care sucevenii beneficiari urmau să le primească, prin decontare, din Fondul de Mediu.

• În următoarea sesiune nu se vor mai da bani pentru centrale pe biomasă.

O cea de treia sesiune a  Programului „Casa Verde” se află în dezbatere publică, dar nu va fi lansată decât după epuizarea tuturor decontărilor. Din cele ştiute până acum, Administraţia Fondului pentru Mediu nu va mai acorda sprijin financiar pentru centralele termice pe peleţi, brichete, tocătură lemnoasă şi alte resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere şi silvice.

Prima sesiune s-a desfăşurat în 2010, când din judeţul Suceava au fost adunate, analizate şi înaintate Administraţiei Fondului pentru Mediu, 613 de dosare, dintre care 13 pentru pompe de căldură, 219 pentru centrale termice pe biomasă, iar 381 pentru panouri solare. Iluţă Cocriş, şeful Serviciului „Deşeuri şi arii protejate” al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava spune că valoarea fondurilor solicitate s-a ridicat la 3,7 milioane de lei, iar în cazul a 470 dintre proiectele materializate s-a făcut şi decontarea efectivă a lucrărilor. 

Cerşetoria,  greu de eradicat

·        „Dacă în continuare ne este milă şi dăm bani, nu vom scăpa de fenomenul cerşetoriei”, semnalează Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.   

·        Legea nu prevede confiscarea sumelor câştigate din „pomană”, iar pentru neplata amenzilor nu se pot face executări silite, cei sancţionaţi nevând proprietăţi.

·        Unul dintre cerşetori, perfect sănătos, a spus că nu îi convine să munceasă toată ziua pentru 50-60 de lei, poliţiştii locali găsind asupra lui, doar după 2 ore de „cerut”, în jur de 70 de lei.     

Primăria Suceava intenţionează să diminueze amploarea fenomenului cerşetoriei din reşedinţa de judeţ, a declarat, într-o conferinţă de presă, viceprimarul Lucian Harşovschi.   În perioada trecută din acest an, poliţiştii locali au încheiat 95 de procese verbale  de constatare a contravenţiei, valoare amenzilor date fiind de 10.000 de lei. Mulţi dintre cerşetori au fost duşi, chiar cu maşinile Poliţiei de Locale, în localităţile de domiciliu, respectiv în Şcheia, Drăgoieşti, Salcea, Pătrăuţi şi Ipoteşti, dar şi urcaţi în tren, în cazul celor din Neamţ, Tîrgu Frumos şi Vălenii de Munte. „Poliţia Locală îi identifică, îi duce la sediu, le aplică măsura contravenţională prevăzută de lege, după care trebuie să le dea drumul”, arată adjunctul şefului executivului local. În ceea ce îi priveşte pe minori, aceştia sunt prezentaţi Centrului de Primiri Urgenţe al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, unde sunt ţinuţi până la efectuarea unei anchete sociale, anul acesta trecând prin această procedură 9 copii puşi să cerşească. Până acum, mamele cu copii aveau parte de consiliere, după care reveneau în locul din care fuseseră ridicaţi.  Acest lucru nu se mai va întâmpla, minorii cu pricina urmând a fi instituţionalizaţi. „Ancheta este efectuată de Primăria municipiului Suceava, constatăm dacă minorul este abuzat, neglijat sau părăsit, cazuri în care solicităm instituţionalizarea. Am avut discuţii cu noua conducerea a Direcţiei şi am încredere că, de a doua zi după ce îi ducem acolo, nu îi vom mai regăsi pe străzi”, reliefează Harşovschi. Conform viceprimarului fenomenul cerşetoriei ar avea o amploare mai mică dacă sucevenii nu l-ar încuraja, dând bani persoanelor care cer la colţ de stradă, în zone cu vad, precum şi în intersecţii, la semafoare. 

„Dacă în continuare ne este milă şi dăm bani, nu vom scăpa de fenomenul cerşetoriei”, accentuează Lucian Harşovschi.    Harşovschi a dat exemplul lui Onofrei Marius Ilie din Adâncata, cu „teritoriu de lucru” în preajma Bibliotecii Judeţene „I.G. Sbiera”, care a lucrat la o exploatare de piatră din localitatea amintită. Cerşetorul ar fi spus că nu îi convine să lucreze o zi întreagă pentru 50-60 de lei, la un control poliţiştii locali găsind asupra lui, doar după 2 ore de „cerut” în jur de 70 de lei. „Nu are niciun handicap, ba mai mult, atunci când vede maşina Poliţiei, fuge de rupe pământul. Doar anul acesta, Acestui domn i s-a dat amenzi de 1.300 de lei, putem da mai multe, însă oricum nu le plăteşte”, susţine viceprimarul Sucevei. Lucian Harşovschi a ţinut să mai menţioneze că Legea nr. 61/1991 privind liniştea şi ordinea publică nu permite confiscarea sumelor provenite din cerşit, iar cei în cauză, ştiind acest lucru continuă să-şi facă „meseria”. AceAsta şi în condiţiile în care, neavând proprietăţi, creşetorii nu pot executaţi silit pentru neplata amenzilor.       

Nicio firmă nu este interesată să întocmească proiectul de reabilitare a Curţii Domneşti

·        Valoarea de scoatere la licitaţie este de 130.000 de lei, după două runde electronice urmând a fi ţinută procedura clasică, de solicitare de oferte.   

·        Documentaţia trebuie depus la ARDNE până în noiembrie 2016, în cadrul POR, valoarea maximă a unui proiect fiind de 5 milioane de euro, cu o cofinanţare de 2% din partea beneficiarilor.

Primăria municipiului Suceava a organizat două runde de licitaţie pentru întocmirea proiectului de reabilitare cu finanţare europeană a Curţii Domneşti, însă la cestea nu s-a înscris nicio firmă specializată a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă, viceprimarul Lucian Harşovschi. Valoarea pentru care se licitează este de 130.000 de lei, iar conform legislaţiei în vigoare se va trece la  următoarea procedură.  „Iniţial, am avut proiectul firmei spaniole Arena, în valoare de 19 milioane de euro. Am cerut şi acesteia să participe la licitaţie, alături de alţi doritori, însă au avut loc două runde ale licitaţie electronice la care nu s-a înregistrat nicio ofertă depusă. De aceea, am demarat procedura clasică de licitaţie, cea de solicitare de oferte. Sperăm ca, până  pe 11 august, să înregistrăm oferte”, evidenţiază Harşovschi. Proiectul trebuie depus la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est până în luna noiembrie 2016,  în cadrul Proiectului Operaţional Regional, Axa V, „Restaurarea, consolidarea, protejarea şi conservarea monumentelor istorice”. Axa amintită are un buget total de 273,8 milioane de euro, valoarea maximă a unui proiect fiind de 5 milioane de euro, cu o cofinanţare de 2% din partea beneficiarilor. 

Potrivit apelului de candidatură, la nivel naţional sunt disponibile finanţări pentru 45 de obiective de patrimoniu naţional, regula acceptării fiind „primul venit, primul servit”. Un studiu de reabilitare a Curţii Domneşti din centrul municipiului capitală de judeţ a fost întocmit de Arena Teatro, firmă specializată din Spania. Aceasta recomanda construirea unei clădiri care va avea rolul de „Centru de interpretare” a Curţii Domneşti, cadru în care, resturile arheologice vor fi prezentate publicului, cu explicaţiile de rigoare. Imobilul, cu suprafaţă desfăşurată de 5.737 de metri pătraţi, era prevăzut cu parter, un etaj intermediar, etajul propriu zis şi mansardă, urmând a fi construit din materiale ceramice de natură să accentueze aspectul de fortăreaţă. Centrul în cauză trebuia a fi compartimentat în recepţie şi sală de întâmpinare; expoziţie permanentă cu elemente arhitectonice; pivniţa de piatră reconstituită; pivniţa de lemn refăcută; sală de ateliere didactice; „Curtea Domnitorului în Suceava”; sală de proiecţie 4D; sală de expoziţii temporare; bibliotecă, centru de studii medievale, zona administrativă şi birouri.  Curtea Domnească se află în preajma oraşului medieval, în apropierea bisericii „Sfântul Dumitru”, Parcului Şipote, vechiului centru meşteşugăresc al Sucevei, precum şi a Bisericii „Beizadelelor”. Primele lucrări, la o casă domnească din lemn, prevăzută cu pivniţă, au fost iniţiate în timpul lui Petru I Muşat. Pe durata domniei lui Alexandru cel Bun au fost refăcute construcţiile din lemn şi au fost ridicate, din piatră, un zid de incintă, iar pe latura de est alte câteva clădiri cu beciuri. Peste vechea casă domnească a fost elevat, din porunca lui Ştefan cel Mare, un palat de piatră dotat cu  pivniţă. Ansamblul a dăinuit până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când a fost distrus de un incendiu. Curtea Domneasca din Suceava avea forma literei „L”, fiind refăcută pe vremea lui Vasile Lupu.

Sucevenii nu mai stau la coadă pentru ajutoarele europene în alimente 

·        Dacă în prima săptămână s-a înregistrat o medie de 350 de persoane pe zi, acum zilnic se prezintă doar în jur de 40 de îndreptăţiţi.     

·        Aproape 2.500 din cei de pe liste, cu mult peste o treime din total, nu s-au arătat nerăbdători să-şi ridice cutiile cu produse alimentare.  

Categoriile defavorizate din municipiul Suceava nu se mai dau în vânt după pachetele cu ajutoare în produse alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene. Cel puţin această concluzie se poate trage dacă se ia în calcul faptul că, în aproape o lună de la începerea acţiunii, s-au distribuit 8.294 din cele 15.254 de cutii rezervate persoanelor aflate în nevoie din reşedinţa de judeţ. Aceasta înseamnă că au fost interesaţi de respectivele alimente doar 4.147 de beneficiari, din totalul de 6.580 al celor aflaţi pe liste. Ceilalţi 2.433 de suceveni, adică cu mult peste o treime, nu s-au prezentat să-şi ia drepturile acordate potrivit legislaţiei în vigoare. Procesul de înmânare efectivă a început pe 11 iulie, cu o întârziere de circa 8 luni, iar în prima săptămână, la imobilul închiriat de Primărie la fosta Consuc Burdujeni s-a înregistrat o medie de 340 de persoane pe zi, pentru ca în ultima săptămână media zilnică să fie de 40 de amatori. „Facem apel la persoanele care sunt deja cuprinse în listele întocmite, şi care se ştiu îndreptăţite, să se prezinte să-şi ridice pachete.  Cei care nu sunt în evidenţe şi cred că pot beneficia de  aceste drepturi, încadrându-se în criterii, se pot adresa Direcţiei de Asistenţă Socială din Burdujeni, pentru a se înscrie pe listele suplimentare”, a spus Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei. Un pachet cu produse alimentare conţine 3 kg de făină albă de grâu; 3 kg de mălai; 0,8 kg de paste făinoase; 2 kg de zahăr; 2 kg de orez; 1 kg de fasole boabe; o conservă de carne de vită şi 2 conserve de pastă de tomate, iar fiecare beneficiar primeşte câte 2 cutii. Au drept la această formă de sprijin familiile şi persoanele singure beneficiare de venit minim garantat; familiile beneficiare de alocaţie complementară; şomerii cu o indemnizaţie de până la 450 de lei; pensionarii cu o pensie sub 450 de lei; beneficiarii indemnizaţiei sociale pentru pensionari, al căror venit se află sub 450 de lei pe lună; persoanele cu handicap grav, adulţi şi copii; persoanele beneficiare ale prevederilor legilor speciale. Hotărârea Guvernului României nr. 799 din 2014 a introdus o nouă categorie de beneficiari, respectiv cea a „persoanelor fără venituri sau ale căror venituri nete lunare realizate sunt de până la 450 de lei de persoană, pe lună, inclusiv”, şi nu care nu se încadra în niciuna din cele anterioare.

Pe fondul temperaturilor înalte,

Dăunătorii de scoarţă dau iama în arborii doborâţi de vijelie   

·        În principal, doborâturile sunt vulnerabile la „ipidae”, pericolul mare constituindu-l faptul că gândacii afectează şi exemplarele sănătoase din prejmă.

·        De evidenţiat este că, în urma puternicilor mişcări atmosferice din 2004, în judeţul Suceava a rezultat un volum de circa 4 milioane de metri cubi de doborâturi şi produse accidentale.

Direcţia Silvică şi Garda Forestieră fac eforturi de recuperare a doborâturilor de vânt, mai ales pe raza Ocolului Silvic Broşteni, unde a fost estimat un volum de circa 130.000 de masă lemnoasă pusă la pământ de mişcările atmosferice violente din luna iulie a anului în curs. Mihai Găşpărel, inspector şef al Gărzii Forestiere Suceava spune că, în condiţiile în care valorificarea nu se face în timp optim, există pericolul creşterii pagubelor, ca urmare a apariţiei dăunătorilor şi extinderii atacului acestora şi la  arborii sănătoşi din preajmă. „Se lucrează intens la punerea în valoare acestei mase lemnoase, căutându-se evacuarea cât mai rapidă a materialului lemnos. Acesta deoarece perioada cu temperaturi foarte ridicate generează intensificarea atacurilor de dăunători, în special insecte de scoarţă. Astfel, volumul iniţial al pagubelor, poate să crească şi să provoace lărgirea a celor ochiuri de doborâturi”, a explicat Mihai Găşpărel.

·        În cursul anului 2015 dăunători specifici pe au fost depistaţi 79.320 de hectare.

Un volum semnificativ de arbori prăbuşiţi din cauza vântoasei s-a înregistrat şi pe raza Bazei experimentale Tomnatic a Ocolului Silvic Demăcuşa. În mai puţin de două ore, furtuna din seara de 17 iulie 2016 a afectat pădurea de molid, suprafaţa totală cu doborâturi şi rupturi disparate de arbori fiind de peste 2.335 de hectare. Volumul masei lemnoase astfel rezultată este de 24.000 de metri cubi, pe o suprafaţă compactă de 35 de hectare fiind doborâţi toţi arborii. În principal doborâturile sunt vulnerabile la „ipidae”, pericolul mare constituindu-l faptul că gândacii afectează şi exemplarele sănătoase din prejmă, prin îngreunând accesului sevei înspre coroana arborelui.  În fondul împădurit de stat al judeţului Suceava, în cursul anului 2015 au fost depistaţi dăunători specifici pe 79.320 de hectare, respectiv pe 30% din suprafaţa fondului forestier de stat administrat. De reamintit este şi faptul că, în urma puternicilor mişcări atmosferice din 2004, în judeţul Suceava a rezultat un volum de circa 4 milioane de metri cubi de doborâturi şi produse accidentale.