23 decembrie 2009


Bovine sechestrate şi produse expirate sub sigiliu la o cunoscută carmangerie suceveană
· Deşi prevederile legale în vigoare interzic acest lucru, sanitar-veterinarii suceveni bănuiesc că animalele urmau să fie sacrificate în unitate
· Pentru îndepărtarea crotaliilor animalelor, există şi posibilitatea intrării sub incidenţa legii penale
Inspectorii sanitar-veterinari suceveni au dispus suspendarea activităţii carmangeriei societăţii comerciale „Udeşteana” Udeşti, iar dacă deficienţele constatate nu vor fi remediate, unitatea în cauză riscă şi închiderea. Anunţul este făcut de către dr. Petrea Dulgheru, director coordonator al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, care a precizat că, după definitivarea verificărilor, acestea s-ar putea lăsa cu amenzi usturătoare sau chiar cu dosar penal. Şeful instituţiei sanitar-veterinare judeţene informează că, în urma controalelor efectuate, la centrul de colectare animale al carmangeriei cu pricina au fost descoperite 9 bovine aduse din Suceava, Botoşani şi Iaşi şi având crotaliile îndepărtate. De regulă, operaţiunea precede sacrificarea animalelor, procedeu care nu este permis într-o unitate de categoria „Udeşteana”, ci doar într-un abator autorizat, cu ştampilă ovală sau rotundă. „Este evident că bovinele erau pregătite pentru sacrificare, deoarece animalele nu puteau părăsi centrul de colectare, în absenţa crotaliilor, certificatelor sanitar-veterinare şi paşapoartelor. Deoarece societatea nu are abator, deci nu are voie să facă sacrificare, animalele puteau fi dirijate, cu documente, doar înspre unităţi specializate ”, subliniază şeful DSVSA. Dr. Dulgheru reliefează că, pentru îndepărtarea în aceste condiţii a crotaliilor se riscă o amendă de până la 6000 de lei, existând posibilitatea intrării şi sub incidenţa legii penale. Cu prilejul verificărilor, la faţa locului au fost găsite produse neetichetate, sortimente de produse pentru care societatea nu avea licenţe de fabricaţie, precum şi marfă cu termenul de valabilitate expirat. Asupra acesteia din urmă planează bănuiala că provine din retururi de la multele magazine din municipiul Suceava sau din alte locaţii. Administratorul firmei ar fi spus că respectiva cantitate, de circa 100 kg, urma să fie dată la câini, deşi legea prevede orientarea obligatorie înspre incinerare. De altfel, carmangeria nu deţine containere închise pentru depozitarea resturilor din producţie, sanitar-veterinarii constatând că ultima livrare către o firmă autorizată în neutralizarea deşeurilor ar fi avut loc pe 17 octombrie.
Lucrătorii DSVSA au sigilat produsele depreciate şi au sechestrat cele 9 bovine, acestea din urmă trebuind a fi „ucise şi incinerate pe cheltuiala firmei”. Inspectorii sanitar-veterinari au avut două runde de descinderi la sediul carmangeriei „Udeşteana”, iar potrivit dr. Petrea Dulgheru, asociatul Săvel Botezatu s-ar fi opus controalelor, „având un comportament violent”. Unor măsuri drastice, care pot merge până la va desfacerea contractului individual de muncă, supus va fi şi medicul veterinar zonal, care, deşi atenţionat, nu a manifestat vigilenţă maximă faţă de suspiciunile de la carmangeria vizată. Verificările vin pe fondul apropierii sărbătorilor de iarnă, DSVSA verificând modul în care operatorii specializaţi respectă legislaţia sanitar-veterinară.

Social-democraţii şi liberalii au respins din nou tentativa de vânzare a unor bunuri private din patrimoniul judeţean
· Consilierii din opoziţie au invocat inexistenţa comisiei de reevaluare a obiectivelor, a cărei constituire a fost cerută în şedinţa anterioară a plenului
· „Credeam că după 6 decembrie va merge, dar asta e!”, s-a resemnat şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur
Proiectele de hotărâre privind vânzarea unor bunuri imobile proprietate privată a judeţului Suceava au căzut din nou la vot în şedinţa de ieri a Consiliului Judeţean. Este vorba despre înstrăinări de construcţii şi terenuri din Rădăuţi, Adîncata, Gura Humorului, Fălticeni, Crucea şi Udeşti, suma estimată a se încasa, în baza preţului total de pornire la licitaţie, fiind de aproape 2 milioane de lei(20 de miliarde de lei vechi).
Aceasta este a patra tentativă de „trecere” a iniţiativelor executivului democrat-liberal, până acum proiectele fiind „picate” - pe motiv de preţ prea mic de vânzare - de către consilierii din opoziţie, respectiv cei ai PSD şi PNL. În urma eşecului înregistrat la ultimul vot pe această temă, adică în plenul anterioarei şedinţe, s-a propus constituirea unei echipe formată din consilieri de la toate formaţiunile politice, care să analizeze posibilitatea măririi preţului de pornire de la care construcţiile şi terenurile sunt licitate. Cu toate că atunci preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, s-a exprimat pentru constituirea comisiei în cauză, se pare că aceasta ori nu a fost înfiinţată, ori nu a funcţionat. Lucru remarcat încă din startul dezbaterilor, când, invocând inexistenţa comisiei, alesul social-democrat Ioan Corjuc a solicitat scoatere proiectelor cu pricina de pe ordinea de zi.
În aceste circumstanţe, dl. Flutur a reliefat că sunt îndeplinite condiţiile legale de demarare a licitaţiei publice pentru vânzarea imobilelor vizate, condiţiile fiind specificate în caietele de sarcini. Domnia sa a specificat că, dat fiind faptul că bugetul pe 2010 va fi unul destul de strâmtorat, necesară este identificarea de surse suplimentare de venituri care să permită funcţionarea administraţiei. La rându-i, vicepreşedintele Daniel Cadariu a exemplificat cu bunurile de la Vara Dornei, aprobate a fi vândute în şedinţa anterioară, care, în ciuda preţului iniţial nemajorat, nu şi-au găsit cumpărători nici la o a doua şedinţă de licitaţie. „Vânzarea bunurilor se impune cu atât mai mult în actuala conjunctură, când este necesară identificarea oricăror surse de venit, astfel încât să poată fi realizate cât mai multe investiţii şi obiective de interes public judeţean”, se arată, de asemenea, în expunerea de motive a executivului. La vot, amendamentul de excludere de la discuţii a proiectelor de hotărâre nu a avut succes, însă, întrucât era nevoie de o majoritate de două treimi, acestea au fost respinse cu 14 opţiuni „împotrivă” ale social-democraţilor şi 4 „abţineri” ale liberalilor, o dată cu abordarea separată, la ordinea de zi, a fiecăruia dintre ele. „Credeam că după 6 decembrie va merge, dar asta e!”, s-a resemnat şeful administraţiei judeţene Gheorghe Flutur.
Consiliul Judeţean Suceava are pe listă, în total, 13 terenuri şi clădiri care pot fi scose la bătaie, autorităţile judeţene considerând că vânzarea acestora poate constitui o importantă sursă de venituri la buget. Bunurile din domeniul privat vor fi înstrăinate prin procedura licitaţiei publice, regula generală în materia vânzării.

Pe ultima sută anului,
Aleşii judeţului au dat gir dărilor pe 2010
· Unele dintre acestea cresc, altele îşi păstrează nivelul, în timp ce la altele se renunţă Plenul aleşilor judeţeni a aprobat, în ultima şedinţă pe anul în curs, nivelul taxelor şi tarifelor aplicabile în 2010. Noile dări au ca punct de plecare prevederile Codul fiscal, potrivit cărora, anual, impozitele şi taxele locale pot fi majorate cu până la 20%. La fel s-a luat în calcul faptul că, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei, dările în cauză pot fi indexate o dată la 3 ani. Astfel, actualizat potrivit HG nr. 956/2009 este nivelul taxelor pentru eliberarea certificatelor de urbanism, avizelor şi autorizaţiilor în domeniul construcţiilor emise de executiv, precum şi al altor taxe pentru servicii prestate de compartimentul arhitect şef. Taxa pentru eliberarea adeverinţelor, copiilor şi extraselor după documentele din arhiva administrativului, tarifele pentru prestaţii de copiat şi multiplicat acte, cele percepute de Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, dar şi tarifele de închiriere a cantinelor Centrului Şcolar Suceava şi Centrului Şcolar „Sf. Andrei” Gura Humorului rămân similare anului 2009. Ţinând cont de tarifele practicate de instituţii similare din ţară, la Complexul muzeal „Bucovina” s-a operat o majorare la biletele pentru adulţi şi o reducere la tichetele destinate copii. De asemenea, Centrul cultural „Bucovina” nu majorează preţul biletelor de intrare la spectacole pentru adulţi şi copii. Dintre toate taxele, în 2010, Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor va avea doar două majorări. Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” renunţă la anumite tarife, iar pentru cele rămase se păstrează nivelul din 2009. Cu excepţia micşorării tarifelor de închiriere a spaţiilor cu altă destinaţie decât de locuinţă şi a celor cu destinaţie specială de la Centrului economic Bucovina Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat menţine dările anterioare. La fel s-a hotărât ca din sumele încasate în urma închirierii sau concesionării bunurilor aflate în proprietatea publică a judeţului, 50% să fie constituite ca venituri ale bugetului judeţean.

Medicul rădăuţean Iliescu ocupă fotoliul lăsat liber de Steiciuc, fost preşedinte al liberalilor suceveni
Aleşii judeţeni au validat, în şedinţa ordinară de ieri, mandatul de consilier judeţean al dnei Diana Georgeta Iliescu, supleant înscris pe lista electorală a Partidului Naţional Liberal la alegerile locale din 1 iunie 2008. Aceasta după ce, la întrunirea anterioară, deliberativul a constatat încetarea mandatului alesului judeţean Mihai Aurel Steiciuc(fost PNL), locul ocupat de acesta fiind declarat vacant. Decizia de vacantare a survenit hotărârii filialei teritoriale Suceava şi organizaţiei municipale a PNL de excludere a dlui Steiciuc din rândurile liberalilor. La momentul respectiv, PNL Suceava nu reuşise să facă cu o nominalizare pentru fotoliul de consilier judeţean rămas liber ca urmare a demisionării dlui Mihai Aurel Steiciuc din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a liberalilor suceveni.
Diana Georgeta Iliescu, a depus juramntul în plen, şi va fi membră a Comisiei pentru organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, culte, protecţia monumentelor istorice, administrarea domeniului public şi privat şi Comisiei pentru învăţământ, cultură, cercetare ştiinţifică, sănătate, protecţie socială şi protecţia copilului, din care afăcut parte anterior Mihai Aurel Steiciuc. Diana Georgeta Iliescu, medic iegienist la Rădăuţi, a fost consilier judeţean şi în legislatura anterioară.

22 decembrie 2009


Din cauza săpăturile la drumuri,
Proprietarii de case din „Tinereţii” sunt speriaţi că le fuge terenul de sub picioare
· Mai mulţi viitori locuitori ai zonei reclamă la Inspectoratul în Construcţii că lucrările de amenajare a reţelei stradale afectează stabilitatea imobilelor proaspăt ridicate
· Cu toate că respectiva intervenţie seamănă cu „canalul Dunăre-Marea Neagră”, inspectorii de specialitate dau asigurări că realizarea racordului cu DN 209 a trecut de toate filtrele legale obligatorii

Sucevenii care îşi construiesc locuinţe individuale pe Dealul Mănăstirii Teodoreni sunt asiguraţi că lucrările de amenajare a infrastructurii rutiere din partea dinspre Plopeni a noului cartier al Tinereţii nu sunt de natură să afecteze stabilitatea versatului şi, implicit, a imobilelor proaspăt ridicate. Aceasta după ce, speriaţi de amploarea săpăturilor, mai mulţi viitori locuitori ai zonei s-au prezentat cu „jalba în proţap” la Inspectoratul în Construcţii Suceava. Reprezentanţi ai instituţiei, precum şi ai compartimentului „Investiţii” al primăriei, s-au prezentat la faţa locului, avansând că lucrurile sunt în regulă, chiar dacă, la prima vedere, respectiva intervenţie poate semăna cu o porţiune din „canalul Dunăre-Marea Neagră”.
Inspectorul de specialitate de la Inspectoratul în Construcţii, Costel Tătăranu, spune că sesizarea a avut la bază temerea că lucrările care se execută la racordul reţelei stradale a cvartalului cu DN 29 A Suceava-Botoşani ar putea avea o influenţă negativă asupra versantului pe care a s-au construit casele partuculare. Dl Tătăranu reliefează că execuţia are loc în baza studiului geotehnic, documentelor emise de primărie, precum şi a proiectului tehnic întocmit de Sibiel Com Suceava şi verificat de către un verificator atestat de MLPAT pentru cerinţele de rezistenţă şi stabilitate mecanică a drumurilor. Pe deasupra, constructorul este suceveană SUCT, societate care are asigurat sistemul de calitate la obiectivul în cauză. În plus, beneficiarul lucrărilor urmăreşte execuţia lucrărilor printr-un diriginte de şantier autorizat.
La rându-i directorul coordonator al Inspectoratului în Construcţii, Sabin Adrian Drăgan, evidenţiază că documentaţia privind executarea reţelei stradale de pe Dealul Mănăstirii Teodoreni şi realizarea racordului la DN 20 a trecut prin toate filtrele legale obligatorii şi că, potrivit factorilor implicaţi, se poate trage concluzia că nu există motive de îngrijorare. „Totul se face în baza unui studiu şi a unui proiect pe care constructorul se angajează să le respecte, însă autoritatea cea mai mare în materie o are verificatorul Lucrurile sunt în regulă, din verificările noastre rezultând că toate filtrele legale, în baza cărora s-a dat autorizaţia de construire, au fost respectate”, a reliefat Sabin Adrian Drăgan, recunoscându-le viitorilor locuitori ai cartierului dreptul constituţional de a face sesizări sau reclamaţii.
În zonă, în scopul satisfacerii unui număr cât mai mare de cereri de construire de locuinţe proprietate privată, Consiliul Local a validat trei terenuri disponibile la Legea nr.15/2003. Acestea au o suprafaţă de 70.000 metri pătraţi, 27.000 metri pătraţi şi, respectiv, 10.000 de metri pătraţi. Autorităţile locale au fost aprobate 170 de cereri, titularii, tineri de până la 35 de ani, primind în folosinţă gratuită câte 300 de metri pătraţi fiecare.
Într-un singur an,
Angajatorii suceveni au lăsat „la vatră” aproape 8600 de salariaţi
· Numai în iulie, august şi septembrie, din câmpul muncii au fost daţi afară circa 3000 de „prestatori” cu carte de muncă
Tot mai mulţi salariaţi suceveni sunt lăsaţi „la vatră”. Aşa relevă o recentă informare a Direcţiei Judeţene pentru Statistică, conform căreia, într-un singur an, numărul ”prestatorilor” cu contracte de muncă a cunoscut o diminuare de aproape 8600 de persoane. Astfel, la finele lui octombrie 2009, efectivul de salariaţi din judeţul Suceava era de 100.637 persoane, în scădere cu 831 de persoane(-0,8%) faţă de luna septembrie a aceluiaşi an. Aceeaşi sursă reliefează că, în comparaţie cu luna octombrie a anului 2008, numărul salariaţilor suceveni s-a diminuat cu 8596 de persoane, respectiv cu 7,9 procente. Comparând aceste cifre cu informarea referitoare la finele semestrului întâi al anului, doar în iulie august şi septembrie, din câmpul muncii au plecat circa 3000 de „prestatori” cu carte de muncă.
La sfârşitul primelor trei trimestre ale anului în curs, judeţul Suceava deţinea 17,7%
din efectivul de salariaţi din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est şi 2,1% din cel înregistrat la nivel naţional. De menţionat este faptul că, efectivul sucevean de salariaţi a fost estimat în baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul statistic al întreprinderilor(REGIS) pentru unităţile cu 0-3 salariaţi. Rezultatele au fost repartizate pe judeţe conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2007.

Doar 10% dintre fermieri şi-au corectat erorile la cererile pentru subvenţia pe suprafaţă
· Până la soluţionarea neregulilor, aceştia sunt excluşi de la plata sprijinului financiar pe hectarul lucrat
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava revine, făcând apel la fermierii notificaţi să se prezinte la centrele de care aparţin în vederea clarificarea datelor declarate în cererea de plată. Până acum, în judeţul Suceava s-au conformat invitaţiei doar 1.055 dintre cei 5.201 de agricultori notificaţi(aproape 10%,) responsabili din cadrul instituţiei că, în caz de neprezentare, nu va mai fi posibilă autorizarea şi efectuarea plăţilor pe suprafaţă. Pentru a nu se ajunge într-o asemenea situaţie, APIA recurge şi la autorităţilor locale, cerându-le sprijin în mobilizarea agricultorilor şi corectarea urgentă a erorilor identificate. Reamintim că acordarea sprijinului pe suprafaţă este condiţionată de finalizarea tuturor tipurilor de controale impuse de regulamentele europene. În ceea ce priveşte verificarea prin teledetecţie, principalele erori constate au fost identificarea greşită a parcelor sau existenţa unei alte culturi decât cea din cererea de plată. „În urma constatărilor făcute, fermierii fost notificaţi să prezinte documente privind dreptul de folosinţă şi cu care fac dovada că utilizează terenul pentru care a depus cererea, respectiv, după caz, titlul de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere”, precizează oficialii APIA. Notificaţii mai pot veni cu documente care certifică tipul de cultură de pe suprafaţa declarată, respectiv poliţă de asigurare, procese verbale de înfiinţare a culturii, adeverinţă privind declararea culturii la Registrul agricol, procese verbale de recepţie sau fotografii. În situaţiile în care mai mulţi fermieri au solicitat sprijinul financiar pentru aceeaşi suprafaţă şi în acelaşi bloc fizic, până la soluţionarea litigiului aceştia sunt excluşi de la plată. APIA Suceava asigură pe fermierii care îndeplinesc condiţiile impuse că plata se face cu atât mai repede cu cât dosarele sunt mai devreme clarificate.
La vreme de criză, sucevenii par să câştige mai bine
· În octombrie, câştigul mediu net al sucevenilor au crescut cu 19 lei faţă de o lună în urmă
· În judeţul Suceava, acesta este cu aproape un sfert mai mic decât media naţională
În neconcordanţă cu evoluţia economică la nivel naţional salariaţii suceveni par să câştige mai bine. Cel puţin dacă ar fi să luăm în considerare datele oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică, potrivit cărora, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava, a fost, în luna octombrie 2009, de1046 lei de persoană, cu 19 lei mai mare decât cel din septembrie, înregistrându-se, astfel, o majorare de 1,9%. Pe sectoare de activitate, faţă de septembrie 2009, câştigul salarial a „săltat” cu 3,6% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură; cu 12,7% în industrie şi construcţii şi cu 3,3% în servicii. Pe de altă parte, raportat la luna octombrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net al sucevenilor a consemnat o creştere de 1,9 procente. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în octombrie 2009, faţă de aceeaşi lună a lui 2008, a fost, în judeţul Suceava, de 97,7%. De menţionat este şi faptul că, în octombrie anul acesta, câştigul salarial mediu net realizat în judeţul Suceava este cu 23,9% sub nivelul celui naţional, acesta din urmă fiind de 1375 de lei.

21 decembrie 2009


Suceava, judeţ fruntaş la sensuri giratorii
· Chiar dacă iniţial au fost primite cu reticenţă de către utilizatori, acestea sunt cele mai eficiente amenajări cu rol în calmarea traficului
Suceava se numără printre primele judeţe din ţară care au aderat la soluţia introducerii pe scară largă a sensurilor giratorii pe reţeaua de drumuri naţionale, cu extindere şi la nivelul arterelor urbane din principalele municipii şi oraşe. Aşa se arată într-o informare a Inspectoratului de Poliţie Judeţean, în care se subliniază că, în comparaţie cu intersecţiile clasice, avantajele acestui gen de amenajări sunt net superioare din punct de vedere al siguranţei şi fluidităţii circulaţiei. „Sensurile giratorii sunt evidenţiate ca fiind amenajările cele mai eficiente pentru calmarea traficului, judeţul Suceava numărându-se printre primele din ţară care au adoptat această amenajare, chiar dacă iniţial a fost primită cu reticenţă de utilizatori”, evidenţiază raportul IPJ cu privire la îndeplinirea măsurilor Catalogul de măsuri pentru siguranţa circulaţiei rutiere, în care se mai reliefează că, acum, utilizatorii apreciază eficienţa amenajărilor amintite. Conform Catalogului, în judeţul Suceava s-a trecut deja, în Suceava şi Şcheia, la realizarea trecerilor cu insulă denivelată pentru pietoni, amenajare care, prin posibilitatea traversării în două etape, conferă un plus de siguranţă a respectivei categorii de participanţi la trafic. În domeniul securităţii pietonilor, tratate sunt şi alveolele pentru staţiile de transport public de călători, soluţie care, în perioada imediat următoare, va fi promovată şi pe raza localităţilor rurale. Catalogul de măsuri pentru siguranţa circulaţiei rutiere, relevă că un factor important de risc, în special pe drumurile naţionale, îl reprezintă circulaţia căruţelor, bicicletelor şi utilajelor agricole. „În lipsa amenajărilor specifice, precum şi pe fondul indisciplinei recunoscute a conducătorilor, respectivele autovehicule nu se conformează restricţiilor stabilite prin lege”, se arată în informarea Inspectoratul de Poliţie Judeţean.

Primarii nu cunosc procedurile de intervenţie în situaţii de risc
· Forţele de intervenţie există doar scriptic, în teren acestea făcându-şi simţită mai greu prezenţa
Majoritatea pagubelor la inundaţii şi alunecări de teren sunt cauzate de nerespectarea legislaţiei din domeniul construcţiilor şi încălcării prevederilor planurilor de urbanism, a reliefat prefectul Sorin Arcadie Popescu, în şedinţa Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, domnia sa precizând că în zonele vulnerabile încă se mai construiesc locuinţe. Preşedinte al CJSU, dl Popescu a pus în vedere că, în ceea ce priveşte revărsările periculoase de ape, acestea au la origine subdimensionarea podurilor şi podeţelor rutiere, în special în mediul rural, precum şi obturarea secţiunilor acestor obiective, dar şi a celor CFR, cu arocamente, vegetaţie uscată şi material lemnos. Prefectul Popescu s-a arătat nemulţumit şi de activitatea
primarilor şi celorlalţi factori responsabili din cadrul administraţiilor locale, care nu cunosc sau nu pun operativ în aplicare procedurile de intervenţie pe tipuri de risc. La fel, mulţi dintre edilii şefi nu întocmesc rapoarte operative în cazul producerii situaţiilor de urgenţă, iar atunci când o fac, respectivele informări sunt supraevaluate. Pe de altă parte, în multe comunităţi locale nu se instituie serviciul de permanenţă pe situaţii de urgenţă, accesul la telefon şi fax, în afara programului de serviciu, nu este asigurat. Şeful CJSU, Sorin Arcadie Popescu a accentuat pe faptul că structurile locale pentru situaţii de urgenţă nu sunt dotate cu utilajele şi materialele necesare în situaţii de risc şi că forţele de intervenţie există doar scriptic, în teren acestea făcându-şi simţită prezenţa mai greu.

În octombrie,
Trei firme străine înfiinţate la Suceava au un aport total în valută de ... 75 de euro
· Chiar dacă este criză, în primele trei trimestre ale anului, în judeţ s-au înmatriculat 50 de firme cu capital străin

În ciuda instabilităţii economice naţionale şi locale, în judeţul Suceava au continuat înmatriculările de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris. Conform ultimei informări a Direcţiei Judeţene de Statistică, şi în baza datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în perioada ianuarie-octombrie 2009 în judeţul Suceava s-au înmatriculat 50 de firme cu aport străin de capital. Valoarea capitalului social total subscris de acestea, în primele 9 luni ale anului, a fost de 51,5 mii lei, respectiv de 15.818 dolari sau 10.228,3 euro. În luna octombrie, în judeţ s-au înmatriculat 3 societăţi comerciale de acest gen, participarea străină la capitalul social subscris fiind de 3 mii de lei, adică 110 dolari sau 75 de euro. În funcţie de numărul firmelor înmatriculate în octombrie 2009, judeţul Suceava se află pe locul 21 la nivel naţional. De asemenea, judeţul ocupă poziţia 38 pe ţară din punct de vedere al mărimii capitalului social exprimat în valută.

Eliberarea biletelor de tratament pentru pensionari, amânată până la o dată încă necunoscută
·
Din cauza întârzierii aprobării bugetului asigurărilor sociale de stat, nu se ştie când se vor ţine licitaţiile pentru unităţile de cazare şi cu atât mai puţin data de la care vârstnicii vor putea pleca în staţiuni
Casa Judeţeană de Pensii Suceava nu a primit încă precizări de la forul tutelar central în ceea ce priveşte eliberarea biletelor de tratament pe anul 2010. Vestea este una proastă pentru pensionarii suceveni care, încă de la începutul lui decembrie, în virtutea inerţiei, s-au grăbit cereri pentru fi primii pe lista cu un loc în staţiuni. Unicul motiv de satisfacţie pentru vârstnici este că s-a întocmit un tabel nominal, cu promisiunea ca, în urma efortului făcut, venind cu noaptea în cap la Casa de Pensii, solicitanţii vor fi anunţaţi primii despre noile proceduri, condiţii de acordare şi formulare de cerere. „Am văzut că în alte judeţe s-a completat formularul vechi de cerere, însă acesta nu obligă cu nimic casele de pensii respective. Doar se creează impresia acelui pensionar că, dacă are un număr de înregistrare, va avea şi prioritate la acordarea biletelor, atunci când vor veni precizările”, precizează directorul coordonator al CJP, Mirela Adomnicăi. Dna Adomnicăi şi-a exprimat teama că, evidente fiind problemele cu care se confruntă bugetul asigurărilor sociale de stat, numărul biletelor de tratament că va fi mai mic, iar condiţiile pe care va trebui să le îndeplinească beneficiarul mai restrictive. Pe de altă parte, dacă anul trecut plecările în staţiuni au debutat odată cu începutul lunii aprilie, în 2010 acordarea de locuri este condiţionată de ţinerea licitaţiei cu ofertanţii de locuri de cazare în unităţile specializate. La fel, şi organizarea licitaţiilor este condiţionată de aprobarea bugetului asigurărilor de stat, spre deosebire de anii anteriori, dezbaterea acestuia din urmă în parlament fiind mult întârziată. „Până nu există buget nu putem discuta despre licitaţii, proceduri şi numărul de locuri”, relevă dna Adomnicăi. Nu în cele din urmă, dacă proiectul legii privind sistemul unitar de pensii va fi materializat, problemele Casei Judeţene de Pensii Suceava se vor amplifica. Aceasta deoarece, pe lângă biletele de tratament, instituţia va trebui să gestioneze şi biletele de odihnă, atribuţie care ar putea fi preluată de la fosta Direcţie a Muncii. „Ne vom dubla probleme, având în vedere că şi acolo sunt foarte mulţi doritori, iar numărul de pentru 2010 se anunţă a fi mai mic”, a conchis Mirela Adomnicăi.

Asistenţă medicală integrată pentru patru comunităţi de romi
· În urma materializării a două proiecte europene, romii din Gulia, Liteni, Udeşti, Fălticeni se vor bucura de diagnosticarea la timp a stării de sănătate, precum şi de tratamentele de rigoare
La Dolhasca a fost inaugurat „Centrul comunitar pentru servicii medicale integrate” şi „Unitatea mobilă de servicii medicale pentru romi”. Conform unui comunicat al Prefecturii Suceava, cele două proiecte s-au bucurat de finanţare europeană prin Programul PHARE 2006 - „Accelerarea strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor”, proiecte materializate de autorităţile locale din Dolhasca, în asociere cu Grupul de iniţiativă “Speranţa” Suceava, Direcţia de Sănătate Publică Suceava şi Agenţia de dezvoltare comunitară “Inter-Activă” Botoşani. Scopul proiectelor îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii vieţii şi facilitarea accesului la serviciile de sănătate publică a comunităţilor de romi din Gulia, Liteni, Udeşti, Fălticeni, apropiate oraşului Dolhasca. Acestea vizează, de asemenea, eliminarea disparităţilor de acces la serviciilor de asistenţă medicală, socială şi de educaţie; diagnosticarea la timp a stării de sănătate şi a altor probleme ale populaţiei rome; crearea unor servicii comunitare bazate pe analiza nevoilor comunităţilor de romi, precum şi demararea unor campanii de informare specifice. Centrul comunitar şi Unitatea mobilă vor asigura supravegherea şi controlul infecţiilor HIV, tuberculozei şi infecţiilor cu transmitere sexuală, urmărind, de asemenea, prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare, neurologice, de nutriţie şi a diabetului. În atenţie va fi patologia oncologică, cea nefrologică şi dializa, dar şi patologia endocrină, Totodată, va fi facilitat accesul la teste de genul ecografiilor, mamografii lor, precum şi la imunizări.

20 decembrie 2009


Judeţul Suceava, vulnerabil la iazurile de decantare şi depozitele de steril
· Instabilitatea şi infiltraţiile impun proiectarea, finanţarea şi executarea unor lucrări ample de stabilizare şi ecologizare a perimetrelor cu pricina
Iazurile de decantare, precum şi depozitele de steril constituie o vulnerabilitate socială definitorie, în ultimii ani, în fostele zone miniere din judeţ. Declaraţia aparţine prefectului de Suceava, Sorin Arcadie Popescu şi a fost făcută cu prilejul analizei activităţii pe 2009 a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. În calitate de preşedinte al structurii, dl Popescu a reliefat că instabilitatea acestor depozite, cauzată de acumulările de apă din spatele digurilor de protecţie, precum şi de infiltraţiile în masa de steril a scurgerilor de pe versanţi, impun proiectarea, finanţarea şi executarea unor lucrări ample de stabilizare şi ecologizare a perimetrelor respective.
Cel mai periculos din acest punct de vedere este iazul Valea Tărnicioarei, însă, deşi proiectul de închidere şi ecologizare a perimetrului se afla într-un stadiu avansat al lucrărilor, sincopele în finanţare au condus la întreruperea, în vara anului 2009, a activităţii constructorului Cominco Frasin.
Această situaţie, dar şi evaluarea riscurilor la celelalte halde de steril din judeţ, precum Dealu Negru, Valea Străjii, Poarta Veche, Pârâul Cailor, Tonegăreşti, Valea Putnei au fost analizate la Agenţia pentru Protecţia Mediului, cu participarea reprezentanţilor proiectantului Conversmin Baia Mare, finanţatorului Ministerului Economiei şi Finanţelor, proprietarului Min Bucovina Vatra Dornei, APM, GM, SGA, ISUJ, şi a primarilor de la Ostra, Fundu Moldovei şi Crucea, ocazie cu care au fost adoptate măsuri punctuale de monitorizare permanentă şi de intervenţie în caz de avarie.

Criza economică aduce îmbătrânirea populaţiei
· În judeţul Suceava vin pe lume mai puţini copii şi mor tot mai mulţi oameni
Greutăţile determinate de criza economică par să se răsfrângă şi asupra indicatorilor statistici privind mişcarea naturală a populaţiei din judeţul Suceava. Aşa rezultă din datele oferite recent publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică, care relevă că, deşi s-a păstrat la un nivel pozitiv, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2009, sporul natural a cunoscut o importantă scădere. Astfel, în primele trei trimestre al anului în curs, diferenţa dintre numărul nou născuţilor vii şi cel al decedaţilor a fost de 890 persoane, mai mică faţă de perioada similară a lui 2008, când raportul în cauză era de 1184 persoane.
În octombrie 2009, în judeţul Suceava s-au născut 724 copii, mai puţini cu 78 comparativ cu luna anterioară şi cu 33 copii în minus faţă de octombrie 2008. În luna la care facem referire au decedat 684 de suceveni, cu 96 în plus la raportat septembrie 2009 şi cu 91 persoane mai mulţi în comparaţie cu octombrie 2008. În condiţiile în care majoritatea judeţelor au înregistrat spor natural negativ, în octombrie 2009 Suceava s-a situat pe locul la şaptelea la nivel naţional, cu + 40 de persoane.
În aceeaşi lună, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est sporul natural a fost pozitiv, de + 24 persoane. Nivel peste zero au consemnat judeţele Iaşi-231 persoane, Suceava-40 persoane şi Vaslui-29 persoane. Spor natural negativ au înregistrat judeţele Botoşani(-159), Neamţ(-82) şi Bacău(-35). În ţară, în octombrie spor natural a fost negativ, de - 1745 persoane.

Suceava, judeţul fără trotuare
· Pe DN 17, doar aproximativ 20% din drumurile care străbat localităţi rurale au şi trotuare pentru circulaţia pietonilor
Reţeaua rutieră rurală a judeţului Suceava, dar şi cea din oraşele recent înfiinţate, în umăr de 8, este deficitară la capitolul trotuare destinate preluării circulaţiei pietonilor. Aşa evidenţiază o analiză a Inspectoratului de Poliţie Judeţean(IPJ) referitoare la stadiul aplicării prevederilor Catalogului de măsuri pentru siguranţa circulaţiei rutiere în satele lineare. Exemplu este dat DN 17(E576), drum care, între Poiana Stampei şi municipiul Suceava măsoară circa 138 km şi străbate 59 de km de zone rurale locuite. „Din cei 59 de km de drum ce traversează localităţi rurale, numai 12 km sunt prevăzuţi cu trotuare pentru circulaţia pietonilor, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din total”, se arată în raportul IPJ, în care se mai precizează că aproximativ 4 km de trotuare au fost realizaţi în anul 2009, pe raza comunei Şcheia, cu ocazia lucrărilor de reabilitare la DN 17. Conform legislaţiei în vigoare, indiferent de categoria de drum, amenajarea de trotuare este o atribuţie a administraţiilor locale, efortul necesar depăşind, însă, posibilităţile financiare a acestora din urmă. „Este de apreciat iniţiativa autorităţilor din unele localităţi ale judeţului, care, în pofida constrângerilor financiare, au prezentat proiecte spre avizare şi finanţare, iar unele au executat deja astfel de lucrări deosebit de importante pentru locuitori”, reliefează analiza Inspectoratului de Poliţie Judeţean.

Studenţii suceveni pot lucra în serviciile hoteliere germane
Studenţii suceveni cunoscători ai limbii germane, care urmează cursurile unei facultăţi de zi, cu excepţia celor din ultimul an de studiu, pot lucra, pe perioada vacanţei de vară, în Germania, anunţă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Potrivit oficialilor instituţiei, tinerii interesaţi de această ofertă vor avea ocazia să presteze în gastronomie, restaurante, fast food-uri, servicii hoteliere, agricultură sau la întreţinerea curăţeniei clădirilor. Depunerea dosarelor şi susţinerea testului de limbă se vor face la Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti în perioada 6-20 ianuarie 2010, între orele 10.00 – 15.00. Studenţii amatori îşi vor întocmi un dosar care să conţină; copie după actul de identitate; copie paşaport(opţional); adeverinţă de la facultate în care să se specifice anul de studii şi tipul de cursuri urmate; adeverinţa de la facultate-immatrikulationsbescheinigung; dovada acreditării, în cazul unei facultăţi particulare; copie de pe foaia matricolă; recomandare de la unul dintre profesorii de la facultate; 3 poze tip paşaport; copie după permisul de conducere(dacă este cazul).

18 decembrie 2009


În 2009,
Peste 100 de suceveni şi-au pierdut viaţa în accidente de circulaţie
· Faţă de 2008, se „contabilizează” un nefericit plus de 18 decedaţi, 16 răniţi grav şi 63 de accidentaţi uşor
· Pe drumurile naţionale s-au consumat 321 dintre accidentele cu consecinţe devastatoare, cauzele: fiind viteza mare, depăşirile neregulamentare şi neatenţia pietonilor
În cele 11 ale anului 2009, pe raza judeţului Suceava s-au produs 941 de accidente de circulaţie cu victime, în urma cărora 104 persoane şi-au pierdut viaţa, 292 au fost grav rănite, iar 852 au scăpat doar cu uşoare vătămări. Aşa evidenţiază o analiză a Inspectoratului de Poliţie Judeţean cu privire la modul de respectare a cerinţelor stabilite în Catalogul de măsuri pentru siguranţa circulaţiei, în care se remarcă valorile crescătoare comparativ cu perioada similară din 2008. Este vorba despre un neferecit plus de 18 decedaţi, 16 răniţi grav şi 63 de accidentaţi uşor. Cel mai multe accidente de circulaţie s-au produs în ordine, mediul rural(400), în mediul urban(392), iar alte 149 de astfel de nedorite evenimente în afara localităţilor. Pe drumurile naţionale s-au consumat 321 dintre accidentele cu consecinţe devastatoare, cauzele: fiind viteza mare, depăşirile neregulamentare şi neatenţia pietonilor. În intervalul la care facem referire au fost constate 65.780 de contravenţii la regimul circulaţiei, 1.716 permise de conducere fiind ridicate în vederea confiscării, dintre care 363 pentru conducere sub influenţa alcoolului. „Creşterea numărului şi consecinţelor accidentelor înregistrate în anul 2009, pe fondul întăririi controlului în trafic faţă de anul 2008, scoate în evidenţă necesitatea identificării unor noi metode de abordare a fenomenului, care să aibă o influenţă semnificativă asupra situaţiei siguranţei rutiere”, se arată în analiza semnată de şeful IPJ, comisar şef de poliţie Ioan Nicuşor Todiruţ, în care se mai subliniază că, în urma evaluărilor făcute se estimează că, în beneficiul tuturor utilizatorilor, siguranţa infrastructurii rutiere poate fi considerabil îmbunătăţită.

Autorităţile locale nu dau importanţă măsurilor de protecţie în situaţii de urgenţă
· Şeful ISJU, colonel drd. Ion Burlui, remarcă, de asemenea, slaba pregătire a unor responsabili din localităţile rurale, precum şi resursele financiare limitate locate pentru apărarea individuală şi colectivă
Autorităţile locale manifestă o tendinţă de minimalizare a importanţei măsurilor de apărare, protecţie individuală şi colectivă în cazul producerii situaţiilor de urgenţă. Aşa arătat ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”, colonel drd. Ion Burlui, cu prilejul prezentării modului de punere în aplicare a „Planului de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă” pe anul 2009. Inspectorul şef remarcă, de asemenea, slaba pregătire a unor responsabili din localităţile rurale; alocarea de fonduri băneşti limitate pentru situaţii de urgenţă; netranspunerea în practică a cunoştinţelor însuşite la programele de pregătire; reticenţa cadrelor didactice în ceea ce priveşte ţinerea de ore de pregătirea elevilor, precum şi lipsa accesului unităţile din învăţământ din cătune la materiale video, internet şi multiplicarea materialelor transmise în format electronic. La fel, relevă şeful ISJU, în marea majoritate a şcolilor din judeţ lipsesc aparatele pentru concurs şi accesoriile, în special găleţile stingător şi căştile de protecţie. Nu în cele din urmă, colonelul drd. Ion Burlui, semnalează şi percepţia deformată privind rolul şi responsabilităţile serviciilor locale voluntare în gestionarea situaţiilor de urgenţă, dar şi insuficienţa resurselor financiare disponibilizate pentru operaţionalizarea lor.

Judeţul Suceava, neglijent cu importantul potenţial de valorificare a energiei vântului
· Lunca Siretului şi zona montană pot constitui suportul pentru multiple proiecte de centrale sau parcuri eoliene, consideră Constantin Proboteanu directorului APM
Judeţul Suceava prezintă numeroase oportunităţi de exploatare a surselor regenerabile de energie. Aşa rezultă dintr-o informare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, pe marginea prevederile Legii nr.220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Actul normativ stipulează că trebuie ca ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile de energie în consumul final brut să ajungă la 33% în 2010, 35% în 2015 şi 38% în 2020. Astfel, potrivit materialului semnat de directorul coordonator Constantin Proboteanu, potenţialul hidrologic al judeţului Suceava este semnificativ valorificat prin cele 32 de centrale hidroelectrice de mică putere, acesta prezentând interes şi continuare pentru eventualii investitori. Nevalorificat în mare proporţie este potenţialul de energia eoliană, atractive din acest punct de vedere fiind zonele din lunca râului Siret, precum şi cele montane. Excepţie fac munţii Călimani şi Rarău care intră sub legislaţia privind regimul ariilor naturale protejate, perimetre în care sunt interzise activităţile cu impact asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale. „Celelalte zone cu potenţial mediu nu fac parte din arii protejate şi pot constitui suportul pentru unele proiecte de centrale sau parcuri eoliene”, arată Constantin Proboteanu. Judeţul Suceava se poate mândri şi cu biomasa - în special cea din silvicultură şi exploatarea lemnului - valorificată din ce în ce mai mult pentru obţinerea agentului termic şi energiei electrice. Sub acest aspect, exemplu stau centralele termice de la Vatra Dornei şi Rădăuţi. În schimb, Suceava este defavorizată de poziţia geografică de şi numărul relativ redus de zile însorite, potenţialul de producere a energiei fotovoltaice fiind unul de-a dreptul minor.