Bugetul Sucevei nu poate fi aprobat din cauză că Guvernul nu a virat compensaţia pentru tăierea defalcării din impozitul pe venit     

> „Sper ca în aceste zile să fie emisă hotărârea de Guvern, să fim despăgubiţi într-o proporţie de 66% din întreaga sumă de 43 de milioane de lei” a declarat primarul Ion Lungu

> Calculat la o valoare de 1,034 de miliarde de lei, cu 38,30% pentru funcţionare şi 61,60% pentru dezvoltare, bugetul ar putea ajunge pe masa deliberativului în şedinţa din 8 februarie

Bugetul municipiului Suceava nu a putut fi aprobat în şedinţa ordinară din ianuarie a Consiliului Local din cauza unor modificări ale legislaţiei, prin care administraţiile locale au fost văduvite de  cotele defalcate din impozitul pe venit. „Din păcate, încă nu putem aproba bugetul, deoarece aşteptăm să vină, la fel ca la toate municipiile din ţară, nişte bani de la Guvern. Am pierdut circa 10 milioane de euro din impozitul pe venit, din cauza că legea a fost schimbată. Ca atare, Guvernul a promis că ne compensează cu o parte din aceste sume, ca atare intenţionăm să aprobăm bugetul municipiului pe data de joi, 8 februarie”, a subliniat şeful executivului local. În faza de proiect, bugetul municipiului Suceava este calculat la o valoare de 1,034 de miliarde de lei, cheltuielile de funcţionare reprezentând 397,222 de milioane de lei (38,30%), iar cele de dezvoltare fiind de 637,265 de milioane de lei (61,60%). „Am fost obligaţi să reducem foarte mult cheltuielile de funcţionare, având în vedre faptul că la partea de dezvoltare, a PNRR, există foarte multe sume de bani cu titlul de cheltuieli neeligibile. Pentru a putea promova un proiect este obligatoriu să fie făcută dovada că în buget au fost prinse aceste sume neeligibile. În plus, în luna noiembrie a fost dată o hotărâre de Guvern, pentru constituirea în buget a unei rezerve de 30%, pentru probleme, lucrări şi creşteri de preţuri  neprevăzute. Drept urmare, au crescut foarte mult devizele la aceste proiecte pe PNRR şi trebuie să face faţă, să asigurăm cofinanţarea” a arătat Lungu. Potrivit primarului Sucevei, în proiectul de buget capitolul Transporturi are o pondere de 28,20%, urmând Învăţmântul-16,80%; Locuinţele şi dezvoltarea publică-15,59%; Combustibilii şi energia-9,72%; Cultura, recreerea şi religia-7,29%; Protecţia mediului-7,20%; Asistenţa socială-4,9%; Autorităţile executive-4,08%; acţiunile economice-2,93%; Ordinea publică 1,6%; datoria publică-0,87%; Sănătatea-0,7%; Serviciile comunitare-0,68% şi alte acţiuni 0,15%. „Încercăm să aprobăm bugetul joia viitoare, în speranţa că vin aceste sume de la Guvern, ultima dată pentru acordarea lor fiind 12 februarie. Sper ca în aceste zile să fie emisă hotărârea de Guvern, să fim despăgubiţi într-o proporţie de 66% din întreaga sumă de 43 de milioane de lei, cât s-a calculat pentru Primăria Suceava pentru întregul an calendaristic. Însă, aşa s-a stabilit că, într-o primă fază,  la toate municipiile se vor da numai două treimi din totalul pe care l-au pierdut din impozitul pe venit” a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Cea mai mare Sală polivalentă din Moldova se construieşte în municipiul Suceava

> „ Pe şantier sunt peste 70 de muncitori, se lucrează destul de bine şi sunt mulţumit de acest ritm” a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că,  <la roşu>, obiectivul va fi gata până la finele anului

Marţi a fost montată prima grindă, primele prefabricate la Sala polivalentă, a anunţat, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. „Lucrările merg foarte bine, deja   s-a ajuns la Corpul C1, acolo unde este terenul de antrenament. S-a conturat clădirea, sunt turnaţi pereţii, scările, care fac legătura între demisol şi parter. S-a lucrat toată luna decembrie, s-au turnat pereţi plăci, ceea ce se întâmplă şi în aceste zile. Pe şantier sunt peste 70 de muncitori, se lucrează destul de bine şi sunt mulţumit de acest ritm” a spus edilul-şef sucevean. Conform contractului semnat cu firma constructoare, 17 iunie era data limită pentru darea în folosinţă a obiectivului, însă ulterior a intervenit soluţia încălzirii cu pompe de căldură, aprobarea acesteia întârziind lucrările cu 3 luni. „S-a lucrat permanent, în noiembrie, decembrie şi ianuarie, chiar dacă au fost sărbători şi ger. Însă, din cauza modificării soluţiei de încălzire, nu putem da în funcţiune în acest an Sala polivalentă. Felicit firma care a lucrat şi în condiţii vitrege, până la sfârşitul anului obiectivul urmând a fi ridicat  <la roşu>” susţine şeful municipalităţii. Lungu a ţinut să menţioneze că, cel puţin până în prezent, Sala polivalentă din Suceava este cea mai mare din Moldova.  „Deocamdată, astăzi, nu este aprobată  o sală polivalentă mai mare. Încearcă municipiul Iaşi să obţină o finanţare, însă până acum nu a fost aprobată la CNI” a conchis  Ion Lungu, primarul Sucevei. Sala polivalentă este construită la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe o suprafaţă desfăşurată de 28.530 de metri pătraţi, adiacentă străzii „Iuliu Hossu”, teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă. Obiectivul de investiţii din reşedinţa de judeţ va avea 5.000 de locuri pentru spectatori, lucrările fiind atribuite prin licitaţie societăţii comerciale MIS Grup Bistriţa.

Municipiul Suceava, peste 25 de milioane de euro pentru reparaţii şi investiţii în infrastructura rutieră

> O sumă de 17 milioane de euro este va lua calea Rutei alternativă Suceava-Botoşani, cât şi ce a asfaltării a 10 străzi de pământ

O sumă de 125,665 de milioane de lei, adică de 25,264 de milioane de  euro, este prevăzută în proiectul bugetului municipiului Suceava cu destinaţia întreţinere, reparare şi investiţii în infrastructura rutieră în anul 2924. Primarul Ion Lungu a informat, ieri, că pentru reparaţii  prinsă o sumă de 41,795 de milioane de lei, la investiţii alocarea fiind de 83,870 de milioane de lei. „Avem un nou contract încheiat pentru reparaţii străzi şi sper ca în acest an constructorii să lucreze la capacitatea maximă. Preţurile au fost cu 40% mai mari decât cele de la licitaţia anterioară, ca atare nu ar mai avea motive ca aceştia să se mai spună că nu se închid costurile” precizează primul gospodar al reşedinţei de judeţ. Conform acestuia, 83,870 de milioane de lei, aproape 17 milioane de euro, „o sumă foarte mare” este destinată investiţiilor în infrastructura rutieră. Acestea din urmă includ alocările pentru Ruta alternativă Suceava-Botoşani, dar şi asfaltarea a 10 străzi de pământ. „Iată că avem un buget destul de consistent pentru repararea străzilor. Dacă mă uit la autorităţile executive, la care se alocă 4% din buget, iar pentru Transporturi 28%, vreau să spun că atunci când am fost ales prima dată ca primar al municipiului Suceava, bugetul autorităţilor executive era dublul bugetului pentru străzi. Deci, eu cred că aceasta este starea de normalitate, să putem face reparaţii, să putem face investiţii” a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Licitaţia pentru atribuirea Serviciului de întreţinere şi reparare a străzilor  a fost asocierea de firme SUCT Suceava, Autotehnorom Suceava şi Florconstruct Suceava. Este vorba despre un contract-cadru cu valabilitate de 2 ani, cu o valoare maximă de 86,40 de milioane de lei, fără TVA, şi o valoare minimă de 62 de milioane de lei, fără TVA. Valoarea cea mai mare a unui contract subsecvent poate fi de 46,40 milioane de lei fără TVA, iar cea mai mică de 30 de milioane de lei, fără TVA.
 

 

În 2023

Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Suceava, 13 sesizări ale organelor de cercetare penală, pentru un prejudiciu de peste 54 de milioane de lei

> În vederea „destructurării lanţurilor evazioniste”, investigate au fost cazurile complexe de evaziune, accent punându-se şi pe eliminarea firmelor „fantomă”

> Monitorizarea s-a axat pe fenomenele de indisciplină financiară şi activităţile cu risc fiscal ridicat, verificată fiind şi dotarea cu case de marcat cu jurnal electronic

Acţiunile de control antifraudă din anul 2023 au vizat pe nu mai puţin de 2.254 de contribuabili, informează Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Suceava. Conform unei informări a instituţiei regionale cu sediul în Suceava, în urma controalelor au fost cuantificate implicaţii fiscale în sumă de 136,976 de milioane de lei, reprezentând TVA, impozite, contribuţii de asigurări sociale, contribuţii de asigurări de sănătate şi alte impozite. În acelaşi timp, încălcarea prevederilor actelor normative de competenţa activităţii DRAF a fost sancţionată cu amenzi şi confiscări totalizând 29,968 de milioane de lei. Organelor de cercetare le-au fost înaintate 13 acte de cercetare penală, în cazul cărora valoarea prejudiciului însuma 54,44 de milioane de lei. Urmare a activităţii de verificare documentară desfăşurată de inspectorii DRAF Suceava, în anul 2023 au fost finalizate 389 de acţiuni. Potrivit informării citate, în cazul a 348 de entităţi au fost emise decizii de impunere, valoarea obligaţiilor stabilite însumând aproximativ 47,606  de milioane de lei. În anul 2023, resursele Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au fost alocate pe coordonate precum identificarea şi investigarea cazurilor complexe de evaziune fiscală care afectează semnificativ realizarea veniturilor bugetare, în scopul „destructurării lanţurilor evazioniste” şi eliminarea din sistem a societăţilor de tip „fantomă”. Monitorizării au fost fenomenele de indisciplină financiară, slaba conformare la plată şi activităţile cu risc fiscal ridicat, controalele operative axându-se pe descoperirea şi sancţionarea abaterilor de la prevederile legale. Controalele au vizat inclusiv dotarea agenţilor economici cu noile case de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, precum şi conectarea la sistemul informatic naţional al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Suceava are în raza de competenţă judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Neamţ şi Bacău.

 

În municipiul Suceava,

Uşoară creştere a numărului de beneficiari ai ajutorului social

> În anul recent încheiat, Direcţia de Asistenţă Socială a dispus de 13 suspendări ale sprijinului bănesc, iar în 39 de cazuri s-a luat măsura încetării plăţii acestuia

În anul 2023, Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Suceava a avut în plată o medie de 82 de dosare pentru acordarea de ajutoare sociale conform Legii nr. 416 din 2001 privind venitul minim garantat, cu 6 mai multe faţă de anul anterior. O analiză a instituţiei sucevene arată că, în anul recent încheiat, DAS a înregistrat 27 de cereri noi (în raport cu 36 în 2022), în baza anchetelor sociale, inclusiv a verificărilor la domiciliu, aprobate fiind toate acestea. În intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2023, cu titlul de ajutoare sociale, prin intermediul Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), s-a achitat un total de 209.799 de lei, în comparaţie cu 181.991 de lei în anul precedent, sumele provenind din bugetul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. În urma verificării lunare a dosarelor, respectiv a condiţiilor de menţinere în plată, pentru 5 persoane singure şi familii s-au făcut modificări în ceea ce priveşte mărimea ajutorului social. În anul 2023, Direcţia de Asistenţă Socială a dispus 13 de suspendări ale dreptului la ajutor social, iar în 39 de cazuri s-a luat măsura încetării plăţii acestei prestaţii sociale. Potrivit sursei citate, anul trecut la acţiuni şi lucrări de interes local au participat, în medie, 37 de persoane apte de muncă din familiile beneficiare. În baza Planului lucrărilor de interes local, în această perioadă a anului asistaţii social sunt obligaţi să meargă la deszăpezire şi la eliminarea gheţii din parcuri şi locurile de joacă pentru copii, urmând ca, odată cu venirea primăverii, beneficiarii în drepturi să măture aleile pietonale şi pe cele din parcuri, dar şi să vopsească mobilierului urban.

 Pe durata anului trecut,

Aproape 360 de cazuri noi de copii încadraţi într-un grad handicap 

>  Anul trecut au fost eliberate 1.790 de certificate, dintre care 841 pentru grad de handicap grav

Pe durata anului 2023, Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului Suceava a analizat 2.698 de cazuri de încadrare într-un grad de handicap, pentru aceasta fiind nevoie de 24 de şedinţe ordinare şi 12 şedinţe extraordinare. Potrivit unei informări a structurii care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean, pe durata anului trecut au fost eliberate 1.790 de certificate de încadrare a copiilor în diferite grade de handicap, 357 dintre acestea fiind cazuri noi. Din totalul amintit, 841 de copii au fost încadraţi în grad de handicap grav, 586 în grad de handicap accentuat, 321 în grad de handicap mediu, iar 42 în grad de handicap uşor. Conform informării menţionate, Comisia pentru protecţia drepturilor copilului a adoptat, printre altele, 3 hotărâri de admitere în sistemul de protecţie la familii extinse (cazuri noi), 59 de hotărâri de menţinere în sistemul rezidenţial, 29 de hotărâri de menţinere în sistem privat de tip rezidenţial, 17 hotărâri de menţinere în familii  extinse sau străine, cât şi două hotărâri de menţinere la asistenţi maternali profesionişti. Totodată, în 36 de cazuri s-au făcut înlocuiri ale plasamentelor la asistenţi maternali profesionişti cu plasamente în sistem rezidenţial şi invers, dar şi înlocuiri ale plasamentelor la asistenţii maternali profesionişti cu altele către familii extinse sau către familii fără vreun grad de rudenie cu copiii respectivi. De asemenea, dispuse au fost şi 265 de hotărâri de încetare a măsurii speciale de protecţie. În cadrul şedinţelor Comisiei a fost luat în discuţie şi 4 cazuri ale unor minori care au săvârşit fapte penale, dar care nu au răspuns în faţa instanţei. Pentru minorii în cauză s-a dispus „măsura instituirii supravegherii specializate în familia naturală”. Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are atribuţii în ceea ce priveşte stabilirea măsurilor de protejarea specială a copiilor; menţinerea măsurilor pentru tinerii care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi au beneficiat de o măsură de protejare specială; eliberarea sau, după caz, reînnoirea, suspendarea sau retragerea atestatului de asistent maternal; revocarea sau, după caz, înlocuirea măsurii de protecţie socială stabilită; stabilirea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi eliberarea certificatului de încadrare aferent.  Comisia pentru protecţia de drepturilor copilului are 7 membri şi este condusă de Petru Tănasă, secretarul judeţului. 
 

 

La solicitarea angajatorilor

Bursă pentru ocuparea a 67 de  locuri de muncă vacante

>  Două firme aflate în căutare de personal sunt dispuse să ofere salarii de 8.000 de lei net, respectiv 6.000 de lei net pe lună

La cererea a două societăţi comerciale, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava organizează, pe 9 februarie, de la ora 10.00, la sediul din Suceava, strada Tudor Vladimirescu fn, o bursă pentru a locurilor vacante. Este vorba despre un total de 67 de locuri de muncă libere scoase la bătaie de societatea comercială Denis Suceava şi societatea comercială VMP Construcţii Edilitare Piteşti. Conform AJOFM Suceava, Denis are nevoie de 6 confecţioneri de încălţăminte şi de marochinărie, dar şi de 10 muncitori necalificaţi. VPM Construcţii Edilitare intenţionează să încadreze un inginer în instalaţii, 16 instalatori, 16 operatori de utilaje, precum şi 20 de muncitori necalificaţi. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava informează că firmele aflate în căutare de personal sunt dispuse să asigure salariicurinse între 4.000 de lei şi 8.000 de lei net pe lună. Pe lângă remuneraţia salarială, angajaţii pot beneficia, în funcţie de cerinţele locului de muncă, şi de tichete de masă.

 

Parcul Mărăşeşti modernizat, o insulă verde, „în mijlocul betoanelor citadine”

> Acum, parcul de lângă Catedrală prezintă degradări majore ale pavajului, mobilierului, instalaţiilor de iluminat şi spaţiilor verzi, iar fântâna arteziană este uzată fizic şi moral  

> Investiţia în modernizare este 7,40 de milioane de lei, incluzând gazon, arbori, arbuşti şi pardoseli de granit, o cascadă, jocuri de jeturi de apă, cât şi o scrumieră urbană

Aprobarea studiului de fezabilitate şi a indicatorilor-economici ai obiectivului de investiţii privind modernizarea Parcului Mărăşeşti se va afla pe masa aleşilor municipali în şedinţa ordinară din această săptămână a Consiliului Local Suceava.  Potrivit  referatului de aprobare a proiectului de hotărâre, parcul nu se mai încadrează în ansamblul urbanistic de pe strada Mărăşeşti, dominat de Catedrala Naşterii Domnului, „deoarece, fiind foarte vechi, acesta prezintă degradări majore ale pavajului, mobilierului, instalaţiilor de iluminat, spaţiilor verzi, dar şi ale fântânii arteziene, uzată fizic şi moral”  arată iniţiatorul propunerii legislative, primarul Ion Lungu.

 

Valoarea investiţiei este calculată la 7,414 de milioane de lei, parcul astfel modernizat urmând a fi redat sucevenilor din zonă după 16 luni de la semnarea contractului de execuţie cu firma câştigătoare a licitaţiei şi demararea efectivă a lucrărilor. Potrivit studiului de fezabilitate, amenajate vor fi suprafeţe de gazon combinate cu pardoseli de granit, placaje din marmură, trotuare din asfalt, pietriş decorativ şi cu jardiniere. Plantaţi urmează fi feluriţi arbuşti de dimensiunii medii, arbori de dimensiuni mari, cât şi plante perene. La toate acestea se adaugă o fântâna arteziană complet echipată, o suprafaţă cu luciu de apă, o cascadă şi jocuri de jeturi de apă. Pe lângă noi stâlpi de iluminat, montate vor fi bănci de diferite tipuri, un suport pentru biciclete, coşuri de gunoi şi o scrumieră urbană. Nu în cele din urmă, nu va lipsi sistemul de supraveghere video. „În mijlocul betoanelor citadine”, „crearea acestei insule verzi în cartier are potenţialul de a produce un impact pozitiv pentru întreaga zonă”, se reliefează în referatul citat, în care se mai menţionează că investiţia oferă „opţiuni de relaxare şi odihnă”, cât şi sprijin turismului local, dată fiind „vecinătatea Catedralei Ortodoxe”. Primii indicatorii tehnico-economici ai modernizării au fost aprobaţi, de către aleşii locali, în august 2020, iar conform hotărârii Consiliului Local valoarea investiţiei se ridica la aproximativ 2,5 milioane de lei, cu o durată de materializare de 15 luni.

 

În ultima lună a lui 2023

Inspectorii de muncă suceveni au dat amenzi de peste 170.000 de lei

> Depistate au fost 3 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, agenţii economici la care lucrau acestea fiind amendaţi cu suma de 60.000 de lei

În ultima lună a anului trecut, inspectorii de muncă suceveni au făcut 241 de controale, dintre care 173 în domeniul relaţiilor de muncă şi 68 în cel al securităţii şi sănătăţii în muncă. Conform lui Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, ca urmare a deficienţele constatate controlorii au aplicat 91 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de 107.500 de lei. În domeniul relaţiilor de muncă, cele 173 de controale efectuate     s-au soldat cu 36 de amenzi însumând 91.500 de lei. În luna decembrie, inspectorii ITM au depistat 3 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, dintre care una cu contract individual de muncă netransmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activității, cât şi două persoane care lucrau fără contracte individuale de muncă. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, pentru muncă nedeclarată au fost sancționați doi angajatori, valoarea totală a amenzilor date fiind de 60.000 de lei. Pe lângă cele deja menţionate, inspectorii de muncă au descoperit nereguli precum netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a salariaţilor, nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat, dar şi încălcarea prevederilor legale privind munca suplimentară, acordarea concediilor de odihnă şi a repausului săptămânal. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inspectorii de muncă au avut 68 de controale, aplicate fiind 55 de sancţiuni, respectiv 53 de avertismente şi două amenzi în sumă de 16.000 de lei. Romeo Butnariu, şeful inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, arată că printre principalele deficienţe descoperite s-au numărat lipsa mijloacele de protecţie colectivă pentru lucrul la înălţime, dar şi a planului propriu de sănătate şi securitate în muncă. Totodată, agenţii economici controlaţi nu comunicaseră evenimentele şi nu cercetaseră evenimentele încadrabile ca accidente de muncă, nu organizaseră activitatea de prevenire şi protecţie sau nu consemnaseră, în fișele individuale, efectuarea instruirii lucrătorilor.  

 Termen limită pentru depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale

>  Formularul 212 poate fi transmis electronic, direct la registratura organului fiscal, dar şi prin poştă, cu confirmare de primire

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava informează că termenul limită pentru depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate pentru anul 2023, de către persoanele fizice, este 24 mai 2024. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al AJFP Suceava, precizează că aceeaşi dată este valabilă şi în cazul impozitului estimat şi contribuţiilor sociale aferente anului 2024. Modelul declaraţiei şi instrucţiunile de completare a acesteia pot fi consultate accesând pagina web a Administraţiei Naţionale de Administrare Fiscală, secţiunea „asistenţă contribuabili/declararea obligaţiilor fiscale/toate formularele, cu explicaţii”. Declaraţia unică va fi transmisă electronic prin intermediul serviciului Spaţiul privat virtual (SPV), accesând secţiunea „depunere declaraţie unică şi alte formulare SPV-PF”, disponibilă pe prima pagină a site-ului ANAF, dar şi în format „letric”, direct la registratura organului fiscal de administrare, precum şi prin poştă, cu confirmare de primire. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, subliniază că modelul, conţinutul şi modalităţile de depunere şi gestionare a Formularului 212 „Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice” fac obiectul OPANAF nr. 6 din 2024 publicat în Monitorul Oficial, partea I,  nr. 14 din 9 ianuarie 2024.       

 

În baza avizului ANRE

Bioenergy scumpeşte cu 41 de lei pe MWh preţul energiei termice produsă în centrala pe biomasă din Lunca Sucevei

> Sucevenii racordaţi la sistemul centralizat de termificare nu vor fi afectaţi,  preţul efectiv la care va fi facturat şi achitat consumul de energie termică rămânând neschimbat, respectiv cel de 240 de lei pe gigacalorie, adică de 206,36 de lei pe MWh

Preţul energiei termice produsă şi livrată de centrala în cogenerare a Bioenergy Suceava va fi „ajustat”. Potrivit unui proiect de hotărâre de pe ordinea de zi şedinţei Consiliului Local, firma suceveană a făcut această cerere în baza unui aviz al ANRE, creşterea fiind de la 210,45 de lei pe MWh la 251,38 de lei pe MWH (fără TVA). În componenţa preţului local al energiei termice intră preţul local de producere a energiei termice, la acesta fiind adăugate tarifele de transport, distribuire şi furnizare a energie termice. Majorarea de 40,93 de lei pe MWh va intra în vigoare de la 1 februarie 2024, cea de-a doua componentă a preţului local fiind păstrat la aceeaşi valoare. În consecinţă, cu această majorare noul preţ local pentru energia termică furnizată agenţilor economici ajunge la 546,45 de lei pe MWh (fără TVA). În sezonul cald, adică în intervalul 1 aprilie-31 octombrie 2024, preţul local pentru energia termică destinată populaţiei va fi de 650,28 de lei pe MWh (cu TVA de 19% inclusă). Începând cu intrarea în vigoare a hotărârii deliberativului local, adică de pe 1 februarie şi până pe 31 martie 2024, precum pentru sezonul rece 2024-2025, preţul local al energiei termice furnizată populaţiei ajunge la 573,77 de lei pe MWh (inclusiv TVA de 5%). Acelaşi preţ îl vor plăti spitalele publice şi spitalele private, unităţile de învăţământ publice şi unităţile de învăţământ private, organizaţiile neguvernamentale, unităţile de cult, precum şi furnizorii publici, cât şi cei privaţi, acreditaţi de servicii sociale. Totuşi, în conformitate cu proiectul de hotărâre supus aprobării în şedinţa ordinară a Consiliului Local, preţul local pentru consumatorii racordaţi la sistemul centralizat de termificare,  respectiv preţul efectiv la care este facturat şi achitat consumul de energie termică rămâne nemodificat, cel de 206,36 de lei pe MWh, adică 240 de lei pe gigacalorie. Măsurarea energiei termice a fost convertită din gigacalorie Gcal în MWh.   

Primăria Suceava plăteşte TPL şi pentru abonamentele

gratuite nefolosite 

> Profitând de faptul că acestea se dau fără bani, nici măcar  50% din numărul elevilor, studenţilor şi pensionarilor care şi-au luat abonamente „nu au utilizat transportul public de călători”

 > Prin diminuarea cotei din valoarea abonamentelor suportată de Primărie, din buget  urmează a se deconta mai puţin către firma de transport, însă beneficiarii nu vor fi obligaţi să achite diferenţa

Consiliul Local Suceava va delibera, în şedinţă ordinară, un proiect de hotărâre privind modificarea tarifelor pentru transportul public de călători. Revederea reglementărilor în vigoare survine constatării că, în timp ce Primăria municipiul Suceava suportă numărul şi valoarea integrale a abonamentelor gratuite pentru autobuzele şi microbuzele societăţii Transport Public Local, acestea sunt validate doar proporţie de aproximativ 50%. „Acordarea de gratuităţi „elevilor, studenţilor şi pensionarilor în lunile octombrie şi noiembrie 2023 a evidenţiat că numărul de abonamente gratuite a crescut de 4 ori în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi chiar faţă de luna septembrie 2023, când abonamentul avea o reducere de 50% din valoarea nominală de 75 de lei” se evidenţiază în referatul de aprobare a propunerii legislative, semnat de viceprimarul Lucian Harşovschi, în care se menţionează că, faţă de perioada omoloagă a anului precedent, au crescut vânzările la toate titlurile de călătorie. Însă - se precizează în referatul în cauză - sporirea numărului de utilizatori individuali nu este proporţională cu creşterea numărului titlurilor de călătorie, concluzionându-se că nici jumătate din numărul elevilor, studenţilor şi pensionarilor care şi-au luat abonament, numai pentru că acesta este gratuit, „nu au utilizat transportul public de călători. „Apare, astfel, necesitatea introducerii unor noi titluri de călătorie”, reliefează sursa citată, arătând că, pentru elevii şi studenţii cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Suceava, abonamentul lunar nominal integral general valabil pe toate liniile ar urma să aibă valoarea de 51 de lei (cu TVA), cel pentru pensionari fiind propus la o valoare de 30 de lei (cu TVA inclusă). În şedinţa ordinară a lunii ianuarie, consilierii municipali vor analiza propunerea de modificare a Hotărârii Consiliului Local nr. 450 din 2022. Conform noului proiect de act normativ de interes local, abonamentul fracţionat nominal valabil pentru o zi, pe toate liniile, incluzând TVA, va fi de 6 lei, cel pentru 7 zile va costa 27 de lei, iar cel pentru 15 zile va avea valoare de 46 de lei. Abonamentul nominal lunar integral general valabil pe toate liniile va putea fi procurat contra a 75 de lei, iar cel nenominal va avea valoarea de 115 de lei. Biletul de călătorie pentru 100 de minute va costa 3 lei, cel pentru 200 de minute se va achiziţiona cu 5 lei, cum tot 5 lei se va plăti şoferului sau taxatoarei de pe mijloacele de transport în comun de călători. Biletul suprataxă aplicat de organele de supracontrol al TPL, în cazul controlorilor frauduloşi, este de 100 de lei. Abonamentul fracţionat nenominal valabil pentru o zi, pe toate liniile, va fi cumpărat cu de 10 lei, cel pentru 7 zile cu 40 de lei, iar cel pe 15 zile va fi procurat cu 70 de lei.  Reamintim că primarul Ion Lungu remarca faptul că, începând cu octombrie 2023, acordate au fost 12.145 de abonamente gratuite, în noiembrie creşterea validărilor fiind de numai 20,7%, iar în decembrie de doar 23,8%. Drept urmare, prin diminuarea în cauză, Primăria Suceava urmează a deconta mai puţini bani către TPL, însă pensionarii, elevii şi studenţii nu vor fi obligaţi să achite diferenţa rezultată din noile valori ale abonamentelor.

În Bazar şi pieţele agroalimentare

DSVSA va face controale pe linia „micului trafic”

>  Aceasta după ce fermierii protestatari au reclamat concurenţa neloială făcută de produsele din Ucraina

> O parte de vină o au şi cumpărătorii care, pe lângă riscurile la care se expun, validează acest tip de comerţ

Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor face apel la administratorii pieţelor agroalimentare şi Bazarului să ia măsuri în cazul produselor care provin  din „micul trafic” şi despre care, „se ştie foarte”, sunt interzise la comercializare. „Avem personal, verificăm, dar în primul rând ei sunt cei care trebuie să-şi facă ordine în propria curte, să ia măsurile care se impun. Am mai spus-o şi repet, Direcţia Sanitară Veterinară nu are câte un inspector pentru fiecare tarabă sau piaţă” a declarat şeful DSVSA. Dr. Voloşeniuc recurge la acest demers pe fondul protestelor fermierilor, aceştia plângându-se inclusiv de concurenţa neloială făcută de produsele care au ca ţară de provenienţă Ucraina. „Aceste produse care trec prin vamă sunt declarate ca fiind pentru consum propriu, însă cei care le aduc le schimbă destinaţia şi le pun pe piaţă. Nu este o practică normală, legea fiind încălcată. Vom intensifica controalele în pieţe, dar îi rog şi pe consumatori, pe cei care cumpără de la ucraineni, să conştientizeze riscurile la care se supun” arată dr. Voloşeniuc. Directorul executiv al DSVSA este de părere că un rol important îl au şi consumatorii care, cumpărând din Bazar şi pieţele agroalimentare, facilitează acest tip de comerţ. „Pe de altă parte, cumpărătorii participă, fără să-şi dea seama, la încurajarea acestui tip de comerţ, produsele venind pe o filieră care nu este tocmai corectă. Deci, efectiv, se ia parte la validarea acestui comerţ” a punctat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava. 

 

Faţă de finele lui ianuarie 2023

Judeţul Suceava a încheiat anul cu o rată a şomajului cu 0,16 de puncte procentuale mai mică   

> Cel mai mare nivel fost înregistrat în februarie, respectiv 5,90%, iar cel mai coborât, adică 5,12%, a revenit lunii august

 > În noiembrie 2023, cu 5,51%, judeţul Suceava era cu 2,6 de puncte procentuale peste media naţională a ratei şomajului

În anul 2023, în judeţul Suceava rata șomajului a avut „o evoluție a asemănătoare” celei din anul 2022, informează Agenţia Judeţeană Pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Astfel, dacă la finele lunii decembrie 2022 valoarea indicatorului era de 5,65%, la sfârşitul anului 2023 acesta a fost de 5,63%, cu diminuare de 0,02 de puncte procentuale. Însă, faţă de sfârşitul lunii ianuarie 2023, când avea valoarea de 5,79%, la fine de an 2023 rata şomajului sucevean înregistra o scădere de 0,16 de puncte procentuale. Pe durata anului trecut, cel mai înalt nivel al acestui indicator a fost consemnat în februarie, respectiv 5,90%, cel mai coborât, unul de 5,12%, revenind lunii august. Înspre comparaţie, în perioada ianuarie-decembrie 2022, rata şomajului din judeţul Suceava a crescut de la 5,36% la 5,65%, însemnând un spor de 0,29 de puncte procentuale. În schimb, conform unei statistici a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la sfârşitul lunii noiembrie 2023, rata şomajului a crescut în 23 de judeţe, cele mai mari salturi înregistrându-se în județele Galați, cu 0,43 de puncte procentuale, Dolj (0,22 de puncte procentuale), Sălaj (0,22 de puncte procentuale, Constanța (0,20 de puncte procentuale), Mehedinți (0,18 de puncte procentuale) și Suceava, cu 0,17 de procentuale. La sfârşitul lunii noiembrie 2023, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost de 2,91%, mai mare decât cea din luna anterioară cu 0,01 de puncte procentuale, dar mai mică cu 0,13 de puncte procentuale decât cea din noiembrie 2022. În luna noiembrie 2023, cu 5,51%, judeţul Suceava era cu 2,6 de puncte procentuale peste media naţională a ratei şomajului.

 

Din bugetul judeţului Suceava

Asistenţa socială, cultura şi activităţile de tineret, susţinute cu 900.000 de lei, fonduri nerambursabile

> Contracte de finanţare au fost semnate cu 77 de asociaţii şi fundaţii din aceste domenii

În anul 2023, Consiliul Judeţean a acordat o importantă sumă cu titlul de finanţări nerambursabile, cu proiecte pentru accesarea banilor venind persoane fizice şi persoane juridice fără scop patrimonial, asociaţii şi fundaţii din judeţul Suceava. Suma provine din fonduri prevăzute în bugetul propriu al CJ, aceasta fiind destinată activităţilor nonprofit de interes judeţean, în conformitate cu Legea nr. 350 din 2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice. Astfel, pentru asistenţă socială, programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, precum şi pentru activităţi culturale, în şedinţă a deliberativului aprobată a fost, în scopul amintit, suma de 900.000 de lei, una mai mare cu 200.000 de lei faţă de anul precedent.  În 2023 s-a ţinut o singură sesiune de atribuire  de finanţare din fonduri publice, depuse fiind 56 de cereri. În urma procedurii de atribuire s-au parafat 47 de contracte de finanţare, iar conform unei informări a Consiliului Judeţean cheltuită a fost suma de 867.853 de lei. Este vorba despre 400.000 de lei pentru asistenţă  socială, 218.000 de lei pentru programe, proiecte şi acţiuni în domeniul cultural, cât şi 249.853 de lei pentru activităţi de tineret.             

 În 2023,

Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava, pe primul loc la numărul de controale

> Rezultatul constă în 19 sesizări ale organelor de cercetare penală, 48 de suspendări de activitate şi în amenzi de 7 milioane de lei

> „Avem un colectiv extraordinar şi profesionist” a declarat Adriana Iordache, şefa instituţiei judeţene sucevene de profil

În anul 2023, Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava  a  avut un total de nu mai puţin de 1.711 de controale în domeniile poluării industriale, biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor naturale protejate. Între acestea, 1.544 au fost controale neplanificate, 153 controale planificate, la care se adaugă 4 inspecţii pentru prevenirea riscurilor de accidente majore care implică substanţe periculoase. „Între judeţele din ţară, Suceava este pe primul local la umărul de controale efectuate. Acest lucru se datorează colegilor mei, pe care îi conduc şi îndrum. Avem un colectiv extraordinar şi profesionist, de 11 comisari şi comisarul-şef” a declarat Adriana Iordache, şefa Comisariatului, menţionând că, din septembrie 2023, Marius Niţă, comisarul-şef adjunct sucevean, este plecat în Bucureşti, în ocupând funcţia comisar-general adjunct al Gărzii Naţionale de Mediu. Această poziţie de top a instituţiei judeţene este şi urmare a multor controale din Punctul de Trecere a Frontierei Siret, unde zilnic se înregistrau şi câte „5-6 transporturi de deşeuri, înspre şi dinspre Ucraina”. În baza acţiunilor de control organizate şi desfăşurate în anul 2023, comisarii de mediu suceveni au dat 279 de amenzi în valoarea de aproximativ 6,9 milioane de lei, precum şi 107 avertismente. Totodată, aplicate au fost 53 de sancţiuni contravenţionale complementare. Este vorba despre 48 de suspendări de activitate, 3 confiscări de mijloace auto care au transportat sau eliminat ilegal deşeuri, dar şi despre două dispoziţii de desfiinţare a lucrărilor. În anul 2023, lucrătorii Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu Suceava au făcut 3 propuneri de suspendare a actelor de reglementare emise de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, iar în ceea ce priveşte faptele de natură  infracţională instituţia suceveană a înaintat 19 sesizări organelor de cercetare penală.
 

 Anul trecut

Ajutoare de minimis şi granturi de 8 milioane de lei pentru fermierii suceveni

>  Printre alţii, 65 de beneficiari au încasat sprijinul pentru producția de cartofi, 19 pe cel aferent cultivării tomatelor, iar 46 de agricultori au fost compensaţi pe motiv de secetă, informează Elena Claudia Gogu, şefa Direcţiei Agricole

Pentru a veni în întâmpinarea fermierilor interesaţi să acceseze programele de minimis şi granturilor aflate în derulare, anul trecut Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava a organizat 16 acţiuni de informare, în urma cărora identificaţi au fost 324 de potenţiali beneficiari. Directorul executiv Elena Claudia Gogu informează că, astfel, în 2023 doi fermieri s-au înscris în programul privind ajutorul de minimis acordat crescătorilor de porcine din rasele Bazna şi Mangaliţa, plata fiind făcută către un beneficiar eligibil. Alţi 3 fermieri au accesat programul privind ajutorul de minimis acordat cultivatorilor de usturoi, aceştia fiind eligibili şi încasându-şi sumele prevăzute de reglementările respective. În judeţ, 19 fermieri au „aplicat” în cadrul programului privind ajutorul de minimis pentru cultivatorii de tomate, plăţile ajungând, de asemenea, la 3 beneficiari eligibili. Conform şefei DAJ, 20 de fermieri au solicitat sprijinul destinat procesatorilor de materii prime din agricultură, 19 fiind admişi la finanţare şi, implicit, plătiţi. Din totalul celor 98 de agricultori care au depus dosare, sprijinul pentru susținerea producției de cartof a fost încasat de 65 beneficiari. Încă 46 de fermieri suceveni au accesat şi beneficiat schemele de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor, pentru culturile agricole afectate de seceta pedologică din perioada martie-septembrie 2022. Conform directorului executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană, Elena Claudia Gogu, în urma celor 115 verificări în teren, pe durata anului 2023 totalul plăţilor efectuate în judeţul Suceava s-a ridicat la 8,076 de milioane de lei

 Şomeri calificaţi în meserii căutate pe piața muncii

> AJOFM organizează cursuri de bucătar, comunicare în limba română, agent de securitate şi tâmplar

> Angajatorii pot accesa subvenţiile asigurate în cadrul  programului de ucenicie la locul de muncă

Centrul de Formare Profesională al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava este pregătit să înceapă primele cursuri de formare profesională din acest an, anunţă Anca Doina Capverde,  purtătorul de cuvânt al instituţiei. Astfel, în luna ianuarie 2024 au început înscrierile pentru o grupă de 14 cursanți în meseria de bucătar (la Rădăuți), o grupă de 28 cursanți la competențe de comunicare în limba română (în comuna Mironu), o grupă de 14 cursanți în meseria de tâmplar (în comuna Mălini) și trei grupe cu 42 cursanți, pentru meseria de agent de securitate (în Suceava și Cîmpulung Moldovenesc). În cazul cursurilor de tâmplar și de agent de securitate studiile minim necesare sunt cele general obligatorii, respectiv 8 sau 10 clase, în funcție de anul absolvirii. În cazul cursului de comunicare în limba română, acces au persoanele cu studii primare incomplete. Participarea la cursuri este facilitată prin decontarea transportului pe mijloacele de transport în comun, de la domiciliul cursantului la „locația” stabilită a cursului, precum și prin organizarea cursului cât mai aproape de rezidența șomerilor. Persoanele inactive sau cele înregistrate în baza de date a AJOFM, cu venituri sub indicatorul social de referință, cel de 598 de lei, au prioritate la înscriere, cursul fiind gratuit. Purtătorul de cuvânt al instituţiei sucevene mai face cunoscut că o altă oportunitate de a obține o diplomă de calificare, dar și un loc de muncă, este ucenicia la locul de muncă, prin subvenționarea, din bugetul asigurărilor de şomaj sau prin fonduri europene, a cheltuielilor cu formarea profesională a ucenicului angajat din rândul șomerilor înregistrați în evidența AJOFM Suceava. „Angajatorii interesați în recrutare de personal se pot înregistra pentru a obține finanțarea unui program de ucenicie la locul de muncă printr-o cerere trimisă prin e-mail la adresa suceava@anofm.gov.ro, cu precizarea numărului de persoane și a meseriei de care are nevoie firma sa” informează Anca Doina Capverde.

 

Suma de repartizat fiind tot mai mică

Necesarul financiar al primăriilor sucevene depăşeşte bugetul Consiliului Judeţean

> Acesta este fundamentat la 1.019 milioane de lei, primarii au solicitat 1,24 de miliarde de lei şi s-au ales 36 de milioane de lei

> „Nevoile sunt mari” a declarat preşedintele Gheorghe Flutur, sperând într-o rectificare pozitivă, la jumătatea anului 2024

Suma pe care un consiliu judeţean o are la dispoziţie este mai mică de la an la an, a observat Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean, cu ocazia repartizării pe unităţi administrativ-teritoriale a 36,82 de milioane de lei din Fondul la dispoziţia Consiliului Judeţean Suceava pentru anul 2024. „Pe de o parte, sumele repartizate sunt mai mici, anul trecut dându-se peste 38 de milioane de lei. Pe de altă parte, s-a dat în mod egal pentru toate judeţele, ceea ce dezavantajează judeţele mari, precum Suceava. Noi avem cât Vaslui şi Brăila, ceea ce nu este corect. Aşa s-a hotărât, nu vreau să comentez mai mult, dar a această sumă acordată în mod egal afectează judeţele mai mari” a declarat şeful administraţiei publice judeţene. Potrivit lui Flutur, primăriile sucevene au cerut, în total, 1,24 de miliarde de lei, sumă de 37 de ori mai mare decât cele 36 de milioane de lei de repartizat din Fondul la dispoziţie, aceasta depăşind chiar şi proiecţia întregului buget din acest an al Consiliului Judeţean. „Nevoile sunt mari, dar asta este situaţia. Am încercat o abordare corectă, sumele repartizate să fie aceleaşi pe categorii de unităţi administrativ-teritoriale. Ştim că în anul acesta vor fi multe nevoi, am fost şi vom rămâne alături de primari. Sper ca, pe la jumătatea anului, să mai avem o rectificare pozitivă, să fie de unde să mai dăm câte ceva” a precizat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Proiectul bugetului Consiliului Judeţean Suceava este fundamentat la 1.019 milioane de lei, urmând a fi dezbătut şi aprobat în şedinţă a legislativului până pe 8 februarie.

 Prin lege

Investiţie cu valoare artificial „umflată”

>  Cu o rezervă obligatorie de 30%, necesarul financiar pentru lucrările de la grădiniţa de pe lângă Şcoala Gimnazială nr. 1 depăşeşte 30 de milioane de lei

Primăria din municipiului Suceava a finalizat studiul de fezabilitate pentru lucrările de la Grădiniţa cu Program Prelungit de pe lângă Şcoala Gimnazială nr. 1. Primarul Ion Lungu a ţinut să precizeze că reglementările legale privind asigurarea unei rezerve bugetare de 30% din valoarea estimată a investiţiei, destinată pentru cheltuieli neprevăzute, au dus la creşterea costurilor.  „Cu această rezervă de buget costurile cresc destul de mult” a spus Ion Lungu, menţionând că, valoarea totală a devizului  este de 30,72 de milioane de lei, echivalentul a aproape 6 milioane de euro. Este vorba despre o grădiniţă mare, cu demisol, parter şi trei etaje. Demisolul conţine sala de mese, cabinetul medical şi o spălătorie. La parter, etajul I şi etajul II vor fi amenajate câte două săli de grupă, iar etajul III va permite activităţi în aer liber. 

Din excedentul bugetar

Consiliul Local a aprobat alocarea a 400.000 de lei pentru digitalizare

> O sumă excedentară de peste 1 milion de lei va acoperi golurile de casă având la origine decalajelor dintre venituri şi cheltuieli

Consiliul Local a repartizat ieri, în şedinţă extraordinară, excedentul de 1,43 de milioane de lei din contul deschis pe numele municipiului Suceava. Din total, 400.025 de lei reprezintă transferuri din fonduri PNRR, încasate la sfârşitul anului 2023, respectiv pe 27 şi 28 decembrie. În cauză sunt proiectul Edudigital - Unităţi de învăţământ preuniversitar echipate şi performante, cu 353.615 lei, precum şi proiectul de înfiinţare a două centre de colectare prin aport voluntar, cu 46.410  de lei. Potrivit Legii nr.273 din 2006 privind finanţele publice locale, excedentul anual al bugetului local se utilizează, în baza hotărârii deliberativului, ca sursă de finanţare a cheltuielilor secţiunii de dezvoltare, sumei de 400.035 de lei dându-i-se această destinaţie. „Urgenţa este de a da suma de 400.025 de lei pentru proiectul Edudigital, cel privind digitalizarea prin PNRR. Ca atare a fost nevoie de aprobarea mai repede decât se putea, respectiv în cadrul şedinţei din 31 ianuarie” a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei. Totodată, prin votul consilierilor, diferenţa de 1,03 milioane de lei va lua calea acoperirii temporare a golurilor de casă provenite din decalajele între veniturile şi cheltuielile secţiunilor de funcţionare şi dezvoltare în anul curent. Totodată, vizată este inclusiv acoperirea definitivă a eventualelor deficite ale secţiunii de funcţionare şi secţiunii de dezvoltare, după caz, la finele exerciţiului bugetar.        

 Mai mult de 7 milioane de lei pentru susţinerea Teatrului Municipal Matei Vişniec

> Suma acoperă „nu doar partea de salarii şi spectacole”, ci şi cheltuielile cu utilităţile

> Finanţarea instituţiei culturale se face din venituri proprii, cât şi din subvenţii de la bugetul de local

În proiectul de buget pentru anul 2024, Teatrul Municipal Matei Vişniec beneficiază de o alocare financiară „destul de  generoasă”, susţine Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Este vorba despre de 7,32 de milioane de lei, sumă care înseamnă inclusiv cheltuielile cu utilităţile, „nu doar partea de salarii şi spectacole”. „Am avut discuţii cu maestrul Matei Vişniec, prezent la Suceava în zilele trecute, pentru strategia de la Teatru în anul 2024. Inclusiv despre organizarea Zilelor Teatrului Matei Vişniec, care, la propunerea lor, se vor desfăşura în perioada 11-19 mai 2024, despre participarea la fel de fel de festivaluri naţionale, şi la cel din Bucureşti, la Teatrul Naţional” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.  Înfiinţarea instituţiei de spectacole cu denumirea Teatrul Municipal „Matei Vişniec” a fost aprobată de Consiliul Local Suceava în şedinţa din septembrie 2015. Teatrul Matei Vişniec este o „instituţie de repertoriu” cu sediul în Centrul Cultural Bucovina, funcţionând în subordinea CL. Finanţarea instituţiei culturale este asigurată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de local.  

 Din Ucraina

„Nu se fac importuri de cereale prin PCTF Siret”

>  „Nu ştiu să fi obţinut cineva licenţă, nici în judeţ, nici în ţară, pentru că este o procedură  greoaie”, arată dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA Suceava, opinând că nimeni nu „şi-ar asuma riscul de a rupe sigiliul”

> DSVSA a cerut, la înalt nivel, înfiinţarea unui laborator care funcţioneze cu program prelungit, cât şi dotarea acestuia cu aparatură şi asigurarea specialiştilor pentru analizarea a 600 de compuşi contaminanţi

Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava s-a întâlnit, împreună cu prefectul Alexandru Moldovan şi alţi şefi de instituţii publice. cu protestatarii din Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Dr. Voloşeniuc spune că, în ceea ce priveşte instituţia pe care o conduce, fermierii s-au arătat nemulţumiţi de modul în care sunt controlate transporturile din frontieră, cât şi de faptul că în judeţele Suceava, Botoşani şi Iaşi nu există un laborator care să preleveze probe şi să elibereze, în cel mai scurt timp posibil, buletine de analize pentru cerealele, legumele şi fructele din Ucraina. Şeful DSVSA precizează că, în cazul unor contaminanţi, precum pesticidele şi insecticidele - de ordinul a aproximativ 600 de compuşi -,  instituţia suceveană nu are dotarea, metodele acreditate RENAR şi nici personalul necesar. Din acest motiv, la ora actuală probele sunt trimise în Bucureşti, Constanţa şi Ialomiţa, buletinele de analiză întorcându-se într-un interval de 7 până la 10 zile, când „nu se mai poate interveni în mod eficient”. „Important de reliefat este că, totuşi, în laboratorul

Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, radioactivitatea produselor poate fi depistată în doar în 3 ore, buletinele referitoare la prezenţa metalelor grele  fiind emise în cel mult 48 de ore. „Am luat legătură cu Prefectura, am făcut o solicitări la Secretariatul general al Guvernului, cât şi la ANSVSA, cu necesităţile din punct de vedere material şi al resurselor umane, astfel încât putem înfiinţa un laborator de acest fel în judeţul Suceava, unul care să nu funcţioneze doar de luni până vineri, ci cu program prelungit. Am solicitat ceea ce este necesar pentru a materializa acest deziderat şi a avea facilităţi în Punctul fix de la frontieră al DSVSA, inclusiv o sondă de prelevare, pentru a se putea extrage probe concludente. În al doilea rând este necesar ca în laborator să avem aparatura şi resursa umană necesară, respectiv chimişti, fizicieni, ingineri de industrie alimentară şi medici veterinari, în aşa fel încât permanenţa să poată fi asigurată. Dacă analizele vor fi făcute în cel mai scurt timp, se poate interveni pe lanţ şi lua măsurile necesare în caz de neconformităţi. Este vorba fie despre declasarea cerealelor de la consumul uman, fie de la consumul animal, cu îndreptarea către utilizare industrială sau distrugere, atunci când neconformităţile sunt majore”  informează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. 
Şeful DSVSA Suceava arată că fermierii au reclamat, de asemenea, multitudinea controalelor venind din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Unităţii Fitosanitare, Oficiului Judeţean de Reproducţie şi Selecţie Zootehnică, Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană şi altora. În consecinţă, protestatarii au avansat propunerea restructurării acestora şi agrearea a numai două instituţii. Este vorba despre APIA, pentru conformităţi administrative şi plăţi, şi despre DSVSA, care ar îngloba şi atribuţii ale altor instituţii, la fel ca în Germania, structură care să întreprindă câte un singur control, cu economie timp şi fără alte inconveniente.  Din cealaltă perspectivă, directorul executiv dr. Voloşeniuc, opinează că este foarte puţin probabil ca transporturile ucrainene de cereale să fie descărcate în judeţ sau în ţară, din moment ce acestea sunt sigilate la intrare, monitorizate în România, sigiliul fiind reverificat la ieşire, înspre la destinaţia externă. „La ora actuală nu se fac importuri de cereale prin PCTF Siret, nu există  transporturi care să vină şi să se descarce în România. Exceptate sunt şi se poate face import, în cazul orzului, tărâţei de grâu şi soiei. Pentru restul, cum sunt grâul, făina de grâu - ca subprodus principal -, porumbul, zahărul, floarea soarelui şi rapiţa, importurile sunt interzise, orice operaţiune de acest fel necesitând licenţă. În momentul de faţă, din câte am la cunoştinţă, nu există nimeni care să aibă asemenea licenţă de import. Tot ceea ce se face acum este numai tranzit, nu ştiu să fi obţinut cineva licenţă, nici în judeţ, nici în ţară, pentru că este o procedură  greoaie. Chiar şi ilegal, nu s-ar putea descărca cereale în ţară, deoarece cine şi-ar asuma riscul de a rupe sigiliul?. Transportatorii primesc un sigiliu vamal, transportul fiind desigilat în momentul în care se ajunge în zona liberă” a explicat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.    

 
Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean

Varianta clasică a Programului Cornul şi laptele trebuie schimbată

> „Vom vedea dacă nu este mai sănătoasă şi eficientă o masă caldă în şcoală” a spus şeful executivului judeţean, lăudând comuna Horodnicu de Sus, unde deja acest model se aplică     

În perioada ianuarie-iunie 2024, Consiliul Judeţean Suceava va derula, în 113 de unităţi administrativ-teritoriale, Programul pentru şcoli al României. O singură comună, Horodnicu de Sus, a optat să părăsească Programul, asigurând câte masă caldă pentru 682 de beneficiari. În acest sens, din bugetul judeţean, primăriei i s-a alocat  o sumă de 175.530 de lei, Gheorghe Fluture, preşedintele Consiliului Judeţean, opinând că iniţiativa ar putea fi adoptată de cât mai multe unităţi administrativ-teritoriale. „Guvernul a dat o hotărâre pentru masa în şcoli. Vom vedea în zilele viitoare despre ce este vorba, dar se pregăteşte o masă sănătoasă în şcoli. Din câte ştiu, iniţial era vorba de circa un milion de copii, ulterior urmând a beneficia toţi. Sigur, aici, şi eu cred că varianta clasică Programului Cornul şi laptele trebuie schimbată. În primul rând trebuie să vedem dacă nu este mai sănătoasă şi eficientă o masă caldă în şcoală, să o mănânce copilul la prânz. Acum a fost opţiunea fiecărei şcoli în parte, Horodnicu de Sus având şi o cantină care deserveşte şi alte categorii. Merită lăudat, acesta putând fi un program pilot şi pentru alţi primari” a subliniat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean. Pentru unităţile de învăţământ din întregul judeţ, în contul Programului pentru şcoli al României, Consiliul Judeţean are prevăzută suma de 20,92 milioane de lei, beneficiarii fiind 81.285 de preşcolari şi elevi. Programul pentru şcoli al Uniunii Europene este bazat pe două componente, respectiv distribuirea de fructe şi legume proaspete, cât şi de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf.