Întrecere socialistă pe marginea celor mai mari burse şcolare

• „Vom face o adresă la Ministerul de Finanţe, în care vom cere să se stabilească o nivel maxim al burselor” a declarat primarul Ion Lungu, precizând că astfel vor fi evitate dezechilibrele între oraşe
• 
  Potrivit unei propuneri locale, în ianuarie bursa de performanţă va ajunge la 150 de lei, bursa de merit-la 120 de lei, bursa de studiu-la 100 de lei, iar bursa socială tot la 100 de lei

Hotărârea de guvern potrivit majorarea burselor şcolare ar putea duce la dezechilibre între administraţiile publice locale, dar şi între beneficiarii acestora, elevii din învăţământul preunivesitar de stat, semnalează Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.     „S-a dat un act normativ prin care  bursele nu pot fi mai mici de 100 de lei. La Botoşani s-au dublat bursele în şedinţa din noiembrie Consiliului Local, pentru ca în decembrie să se revină şi să le aducă la nivelul anterior. Trebuie să chibzuim foarte bine, în aşa fel încât să putem da aceste burse, să fie sustentabile” arată şeful municipalităţii. În Suceava, primarul şi-a exprimat opţiunea pentru bursa de performanţă de 150 de lei, bursa de merit-de 120 de lei, bursa de studiu-de 100 de lei, iar bursa socială tot de 100 de lei. Însă, în calitate de prim-vicepreşedinte reconfirmat al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), edilul-şef sucevean va face demersuri pentru stabilire a unui plafon maxim al burselor din învăţământul preunivesitar de stat. „Suntem de acord cu limita minimă, însă vom face o adresă la Ministerul de Finanţe, în care vom cere să se stabilească o limită maximă, pentru că, altfel, va fi o întrecere socialistă între cei care dau burse mai mari şi vor apărea dezechilibre între oraşele din România” a  declarat Lungu.

• Acum, din bugetul local susţine 44 de burse de performanţă,  100 de burse de merit, 5 burse de studiu şi 121 de burse sociale

Potrivit, şefului executivului local, municipiul reşedinţă este la zi cu plata burselor şcolare, acestea urmând a fi actualizate în ianuarie. Lungu spune că, în acest sens, există deja o propunere legislativă a consilierului local Lorena Buburuzan (USR), proiectul de hotărâre urmând a fi pe ordinea de zi a primei şedinţe ordinare din anul 2021 a deliberativului.  „Cu siguranţă vom creşte bursele. Suceava este una dintre localităţile care dă cu regularitate aceste bursele, înspre deosebire de altele” a evidenţiat Ion Lungu, primarul Sucevei, exemplificând cu Constanţa, unde s-au „elevii au dat în judecată oraşul”. La aceasta dată, de bursa de performanţă în valoare de 100 de lei beneficiază elevii cu rezultate deosebite la olimpiade, competiţii şcolare şi concursuri şcolare naţionale. Bursa de merit de 80 de lei pe lună se acordă elevilor cu rezultate bune obţinute la acelaşi gen de activităţi, însă organizate la nivel judeţean. Bursa de studiu de 60 de lei pe lună este destinată elevilor din familii cu venituri mici, iar de bursa de ajutor social, în aceeaşi valoare, se vor bucura elevii care se încadrează în categoriile sociale defavorizate, precum orfani, cazuri medicale, elevi din mediul rural care învaţă în altă localitate sau elevi cu situaţii materiale grele. În prezent, din vistieria municipală sunt susţinute financiar 1.270 de burse şcolare, dintre care 44 de burse de performanţă, 100 de burse de merit, 5 burse de studiu şi 121 de burse de ajutor social. 

Un pensionar sucevean depinde economic de 1,2 salariaţi

•  În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava se află pe locul al patrulea din punctul de vedere al mărimii pensiei medii, aceasta din urmă fiind cu 13,1% mai mică decât media naţională   

Pensia medie de asigurări sociale de stat la nivelul judeţului Suceava, în trimestrul al treilea al anului 2020, a fost de 1.264 de lei, valoare mai mare cu 65 de lei faţă de pensia medie de asigurări sociale de stat din trimestrul al doilea al anului, ceea ce înseamnă o creştere de 5,4%. Aşa se evidenţiază în analiza din Buletinul statistic lunar făcut public de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, în care se relevă că, în comparaţie cu trimestrul al treilea al anului 2019, pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu 177 lei, respectiv cu 16,3%.  În baza aceluiaşi studiu, în cel de al treilea trimestru din 2020, pensia medie de asigurări sociale de stat consemnată în judeţul Suceava a fost mai mică cu 13,1% faţă de pensia medie pe ţară, cea de 1.454 lei. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava se află pe locul al patrulea din punctul de vedere al pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat. Pensii mai mari au pensionarii din judeţele Bacău (1.426 de lei), Iaşi (1.396 de lei) şi Neamţ (1.346 de lei), cu pensii mai mici fiind cei din Vaslui (1.198 de lei) şi Botoşani (1.154d lei). În trimestrul al treilea  din 2020, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat în judeţul Suceava a fost de 134.893 de  persoane, în scădere cu 410 persoane comparativ cu trimestrul precedent. Raportat la trimestrul III al anului 2019, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat a scăzut cu  583 de persoane. Pensionarii de asigurări sociale de stat existenţi în judeţul Suceava, în trimestrul al treilea al anului 2020, reprezentau 19,2% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, precum şi 2,9% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat de la nivel naţional. În judeţul Suceava, în trimestrul al treilea din 2020, gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor, a fost de 1,2.

În octombrie

Judeţul Suceava are cel mai mic spor natural negativ din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

• În primele 10 luni din anul acesta, numărul deceselor a fost cu 1.066 mai mare decât cel al naşterilor
• În aceeaşi perioadă din 2019, numărul născuţilor-vii îl depăşea cu 138 pe cel al persoanelor decedate    

În luna octombrie 2020, în judeţul Suceava au fost înregistraţi 711 de născuţi-vii, numărul lor fiind în scădere cu 93 de copii faţă de luna septembrie 2020. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, comparativ cu luna octombrie a anului 2019, numărul născuţilor-vii a crescut cu  61 de copii. De cealaltă parte, în luna octombrie anului 2020, în judeţ au fost înregistrate 859 de persoane decedate, numărul deceselor înregistrate fiind mai mare cu 147 faţă de luna septembrie şi cu 180 decese în raport cu octombrie 2019.  Conform datelor DJS Suceava, în octombrie 2020, în judeţul Suceava numărul născuţilor-vii a fost mai mic faţă de numărul deceselor, sporul natural al populaţiei fiind negativ, de 148 de persoane. Înspre comparaţie, în aceeaşi lună din anul 2019 în judeţ a fost consemnat un spor natural al populaţiei negativ, cel de 29 persoane.  În luna octombrie 2020, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, sporul natural al populaţiei a  fost de  -473 persoane în Bacău;-228 de persoane în Botoşani; +12 persoane în Iaşi: -419 de persoane în Neamţ; -148 persoane în Suceava şi de -152 de persoane în Vaslui. În luna la care facem referire, la nivel naţional sporul natural al populaţiei a fost negativ, de 10.945 de persoane, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, indicatorul având, de asemenea, valoare negativă, de 1.408 de persoane. Potrivit Buletinului statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2020, judeţul Suceava a înregistrat un spor natural negativ, de 1.066 persoane. În intervalul omolog din anul 2019 în judeţul Suceava s-a înregistrat un spor natural al populaţiei pozitiv, de 138 persoane.

 La Consiliul Judeţean Suceava

Încasări de 35,35% ale sumelor rambursate de Uniunea Europeană

• Intrări mai mici s-au înregistrat şi la Programului Naţional de Dezvoltare Locală, în aşteptarea subvenţiei de la bugetul de stat plăţi fiind făcute din resursele proprii ale judeţului

Pe partea de venituri, la începutul lunii decembrie 2020, bugetul judeţului Suceava înregistra o execuţiei bugetară de 75,67%, cea eferentă secţiunii de funcţionare fiind de 85,16%. Astfel, în perioada la care facem referire, intrările au fost de 280,61 milioane de lei, dintre care venituri proprii de 81,28 de milioane de lei, inclusiv 27,02 de milioane de lei din excedentul anului precedent, venituri în cauză fiind cu 5,88% mai mari decât cele din prevederile bugetare. Alocările reprezentând sume defalcate din TVA au avut nivelul de 81,42%, diferenţa fiind prevăzută a fi disponibilizată în cursul lunii decembrie. „Au fost, la începutul lunii decembrie, diferenţe de sume nealocate din TVA, acest lucru conducând la creşterea procentajului de execuţie bugetară la 31.12.2020”, evidenţiază referatul de aprobare a proiectului de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetului judeţului la 30 noiembrie 2020, referat semnat de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean. Încă 42,48 de milioane de lei sunt subvenţiile acordate din bugetul de stat, cu realizare de 59,29% şi însemnând, printre altele, drepturi ale persoanelor cu handicap; decontarea unor cheltuieli cu carantina; cofinanţarea pentru proiecte externe cu finanţare nerambursabilă şi proiecte PNDL, cât şi sumele acordate din Fondul de intervenţie. „Procentajul redus de realizare este cauzat de atât de decalajul existent între momentul efectuării plăţilor, cât şi cel al rambursării sumelor utilizate, dar şi de întârzierile apărute în implementarea unor programe, proiecte şi lucrări de investiţii finanţate din veniturile respective” reliefează analiza de susţinere a execuţiei. În ceea ce priveşte veniturile secţiunii de dezvoltare, încasări mai mici s-au înregistrat la finanţarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL). La acest capitol, au fost efectuate plăţi din sursele proprii ale judeţului, aşteptându-se alocarea subvenţiei de la bugetul de stat, în baza situaţiilor de lucrări transmise. Aceleaşi demers este valabil şi în cazul veniturilor aferente programelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, „unde încasările sunt corelate cu plăţile efectuate, existând proiecte care au fost demarate mai târziu, raportat la planificarea bugetară”. Un nivel de execuţie de 35,35%, respectiv de 24,37 de milioane de lei    s-a consemnat la sumele rambursate de Uniunea Europeană, cele eferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, aflat în derulare în cadrul  Consiliul Judeţean, cât şi al unităţilor subordonate.

ATOP are o nouă componenţă nominală

• În structură sunt cuprinşi 16 membri, printre atribuţiile organismului numărându-se sesizarea şi propunerea măsurilor de înlăturare a deficienţelor din activitatea Poliţiei

 Consiliul Judeţean Suceava a votat componenţa nominală a Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) a judeţului Suceava. Astfel, în urma votului plenului deliberativului judeţean, în componenţa structurii intră 6 consilieri judeţeni, respectiv Vasile Tofan (PNL), Ioan Moraru (PNL), Mihai Cioată (PNL), Tudor Plăcintă(PNL), Gheorghe Iacob (PSD) şi Cristian Macsim (PSD). În ATOP sunt incluşi Gabriel Prorociuc, subprefectul judeţului; Buga Adrian, şeful Inspectoratului de Poliţei Judeţean; Mihai Lungu, şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi „Bogdan Vodă”; Costică Gheaţă; şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina”; Ciorteanu Călin Cezar, şeful Inspectoratului Poliţiei de Frontieră şi Ovidiu Doroftei, şeful Poliţei Locale a municipiului Suceava. La toţi aceştia se alătură Marius Ciotău,  reprezentantul Corpului Naţional al Poliţiştilor, iar din a partea comunităţii, din ATOP fac parte Luca Corneliu Constantin, Andrei Sorin şi Dan Gabriel Gospodar. Autoritatea Teritorială de Ordine Publică este un organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se constituie şi funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean Suceava, în scopul asigurării bunei desfăşurări şi sporirii eficienţei serviciului poliţienesc.  Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Suceava contribuie la elaborarea planului de activităţi şi la fixarea obiectivelor şi indicatorilor de performanţă privind protejarea intereselor comunităţii şi asigurarea climatului de siguranţă publică. De asemenea, ATOP sesizează şi propune măsuri de înlăturare a deficienţelor din activitatea de poliţie; face propuneri pentru soluţionarea de către organele de poliţie a sesizărilor referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi ţine consultări cu membrii comunităţilor locale şi cu organizaţiile neguvernamentale cu privire la siguranţa persoanelor şi la ordinea publică. Printre atribuţii mai figurează prezentarea trimestrială de informări asupra nivelului de asigurare a securităţii şi siguranţei civile şi elaborarea anuală a unui raport asupra eficienţei activităţii unităţilor de poliţie.

 Până la finele lunii ianuarie 2021

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare va emite avizul de funcţionare a Laboratorului de Medicină Nucleară din Suceava

• Data a fost avansată în şedinţa Consiliului Judeţean, după ce alesul Gheorghe Iacob (PSD) a cerut lămuriri pe marginea Raportului Camerei de Conturi, potrivit căruia inaugurarea din campania electorală s-a făcut cu echipamentele nedate în folosinţă  
• „Una este finalizarea lucrărilor, iar alta este avizarea unităţii pentru funcţionare” a precizat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, adăugând că nu s-a „ştiut cât de complicată este această unitate care lucrează sub radiaţii”
  
  
  

Consilierul judeţean Gheorghe Iacob (PSD) a cerut, în plenul şedinţei Consiliului Judeţean, lămurirea problemelor legate de Laboratorul de Medică Nucleară inaugurat în luna august 2020, în campania electorală pentru alegerile locale, „fără ca acesta să fie pus însă în funcţiune”. Neregulile la care se refă Iacob au fost prezentate într-un Raport de audit al Camerei de Conturi Suceava, material prezentat înspre aprobare în şedinţa din noiembrie a deliberativului judeţean sucevean, alesul social democrat solicitând ca, în prima întrunire din 2020 a legislativului, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava să prezinte „o situaţie la zi a Laboratorului, cât şi paşii care mai trebuie făcuţi pentru a-l pune să lucreze pentru populaţie”. „Toate obligaţiile contractuale trebuiau îndeplinite până pe 31 decembrie 2019, dată la care, potrivit Raportului Curţii de Conturi, contractul înceta să mai producă efecte. Din Raport rezultă că nu au fost respectate clauzele contractuale privind punerea în funcţiune, instruirea personalului şi obţinerea autorizaţiilor de la CNCAN” a precizat Gheorghe Iacob.   

Irina Vasilciuc, administratorul judeţului, susţine că documentaţiei pentru obţinerea avizului de funcţionare a Laboratorului de Medicină Nucleară este depusă înspre   „analiza de final” la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). „Nu avem niciun motiv să credem că nu-l obţinem. Nu ni s-a indicat niciun fel de default, de defect, pe documentaţie. Mare parte a precizărilor Camerei de Conturi au fost deja duse la îndeplinire, personalul fiind instruit, pentru că, altminteri, nu se putea depune dosarul la CNCAN” a precizat Irina Vasilciuc, avansând că avizul de funcţionare va veni până la data şedinţei din ianuarie 2021 a deliberativului judeţean. 

• O familie de medici specialişti din Iaşi a acceptat să vină să lucreze în Laboratorul de la Spitalul Judeţean

Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean, susţine că a cerut grăbirea demersurilor, CNCAN asigurând că analizarea dosarului de avizare este în fază finală. Intervenţie motivată şi prin aceea că bolnavii oncologic suceveni se programează pentru analize specifice la unele unităţi din ţară, în care investigaţiile se fac şi după 6-9 luni de la solicitare. Conform preşedintelui CJ, în organigrama noii Secţii au fost aprobate posturile necesare, iar pentru că urmează a-şi desfăşura activitatea în condiţii deosebite, personalul a fost trimis, în etape, la instruire. 

Flutur a ţinut să evidenţieze că specialiştii în domeniu sunt foarte greu de găsit, dar, în cele din urmă, o familie de medici din Iaşi, cu această specialitate, a acceptat să vină să lucreze în Laboratorul în Suceava. Reamintim că, în august, în campanie electorală, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, împreună cu Alexandru Calancea, managerul Spitalului Judeţean, anunţa încheierea investiţiei, <inaugurând> Laboratorul de Medicină Nucleară. Însă la un audit din septembrie-octombrie 2020, Camera de Conturi Suceava  avea să constate că echipamentele achiziţionate în baza contractului de furnizare, „erau instalate, însă nu erau puse în funcţiune, obligaţii care trebuiau îndeplinite până pe 31 decembrie 2019, dată la care contractul cu General Electric Medical Systems România a încetat să producă efecte. „Una este finalizarea lucrărilor, iar alta este avizarea unităţii pentru funcţionare. Nici noi nu am ştiut cât de complicată este această unitate care lucrează sub radiaţii, cu aparatură şi cu reactivi care au o durată de expirarea foarte scurtă” a subliniat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.         

Consiliul Judeţean Suceava restituite bani bugetului de stat

• Este vorba despre alocări pentru lucrări finanţate din Fondul de intervenţie, sume care au fost utilizate pe parcursul anului
• Până la aprobarea Legii bugetului, în 2021 se va „funcţiona cu un buget provizoriu, la nivelul prevederilor finale din acest an”

Consiliul Judeţean Suceava a formulat o propunere de rectificare bugetară, în sensul diminuării prevederilor bugetare la unii indicatori la care s-au înregistrat economii, cum ar fi acţiunile, proiectele şi activităţile în cazul cărora sumele alocate nu au putut fi cheltuite. „Creditele bugetare angajate şi neutilizate în acest an pentru investiţiile şi proiectele cu finanţare din fonduri europene din fonduri externe nermabursabile aflate în derulare vor fi programate pentru exerciţiile financiare viitoare” se arată în fundamentarea proiectului de hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetare la 30 noiembrie 2020. Conform sursei citate, cu toate că la unele categorii nu se vor face plăţi, acestea au fost menţinute în bugetul anului 2020, pentru acoperirea unor cheltuieli din prima parte a anului fiscal 2021. Demersul este motivat prin aceea că până la aprobarea Legii bugetului de stat se va „funcţiona cu un buget provizoriu, la nivelul prevederilor finale din acest an”.  De precizat este faptul că până pe 30 noiembrie 2020, bugetul judeţean înregistrase un excedent de casă de 40,26 de milioane de lei, o parte din sumă urmând fi destinată plăţilor aferente lunii decembrie. În schimb, restituite bugetului de stat vor fi sumele rămase neutilizate din Fondul de intervenţie pentru lucrări finanţate din această sursă. În contul de excedent bugetar va ajunge disponibilul din finanţări externe nerambursabile aferente proiectelor în derulare, resurse care în 2021 vor căpăta aceeaşi destinaţie. La sfârşitul lunii noiembrie 2020, din bugetul judeţului Suceava s-a cheltuit suma de 334,519 lei, reprezentând 60,44% din ceea ce s-a aprobat la început de an prin hotărâre a Consiliului Judeţean. Astfel, în total, 256,728 de milioane de lei, adică 78,94% din prevederea iniţială s-a dus pe cheltuielile aferente funcţionării administraţiei judeţene. Pentru dezvoltare s-a cheltuit suma de 77,79 de milioane de lei, însemnând 34,09% din ceea ce se programase în urma fundamentării bugetului şi prin votul deliberativului. 

 Bilanţ la Primăria Suceava

2020 este anul cu cel mai mare volum al investiţiilor din ultimele trei decenii

• „Am avut cea mai mare execuţie bugetară, una de peste 300 de milioane de lei” a declarat primarul Ion Lungu, precizând că aceasta s-a petrecut în ciuda veniturilor proprii mai mici faţă de anul anterior
• La nerealizări, edilul-şef a trecut neîndeplinirea programului de reparare a străzilor din cauza pandemiei, neadjudecarea licitaţiei pentru îngroparea cablurilor şi contestarea a celei pentru achiziţionarea tabletelor

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava şi-a prezentat bilanţul activităţii pe anul care se încheie, arătând că 2020 a fost unul cu mari provocări, atât pentru autorităţile administraţiei publice locale, cât şi pentru locuitorii urbei reşedinţă de judeţ, cărora le-a mulţumit pentru „solidaritatea, responsabilitatea şi unitatea” de care au dat dovadă pentru „depăşirea acestor momente grele”. Lungu a precizat că, totuşi, în acest context al crizei de sănătate publică, anul aflat la final a fost unul sub semnul realizărilor, mai ales pe linie de investiţii.          „Bilanţul anului 2020 este unul foarte bun din punctul de vedere al investiţiilor, cel mai bun de după Revoluţie. Am avut cea mai mare execuţie bugetară, una de peste 300 de milioane de lei, chiar dacă veniturile proprii, comparativ cu anul trecut, sunt mai mici” a reliefat şeful municipalităţii sucevene. La capitolul realizări, edilul-şef a venit, în primul rând, cu achiziţionarea celor 35 de autobuze din Proiectul „Sistem integrat de transport public ecologic, amenajarea sediului Diviziei electrice a TPL şi montarea staţiilor de încărcare a acumulatorilor. Lungu a enumerat, de asemenea, darea în folosinţă a primei variante a rutei alternative de pe „Mirăuţi”; amenajarea podului peste Pârâul Cetăţii; depunerea la CNAIR a proiectului pentru ruta ocolitoare nr. 2 DE 85-Ipoteşti-Salcea; turnarea de covoare asfaltice pe 16 străzi şi amenajarea a 17 parcări de reşedinţă; continuarea lucrărilor din cartierul „Europa”; finalizarea parcării subterane aferentă modernizării Pieţei Mici; introducerea alimentării cu gaze naturale pe 13 străzi din cartierul Burdujeni-sat; preluarea în domeniul public a pădurilor-parc Şipote şi Zamca; reabilitare termică a sediului Primăriei şi conturarea lucrărilor de amenajare a Zonei de agrement de malul Sucevei. Primul gospodar Sucevei trecut pe lista realizărilor lucrările de la grădiniţele din Burdujeni, Centru şi Iţcani; investiţiile de la Colegiul „Spiru Haret” şi proiectele pentru învăţământ dual de la „Petru Muşat” şi de la cel de Industrie alimentară; lucrările de la sediul Primăriei Iţcani; amenajarea de locuri de joacă în Parcul central şi în cartierul „Cuza Vodă”; proiectul aplicat de digitalizare a serviciilor Primăriei; studiul de fezabilitate pentru reabilitarea termică a 4.295 de apartamente, dar şi iniţierea proiectului pentru parcarea supraterană din Areni. Nu în cele din urmă, primarul Lungu a menţionat şi finalizarea licitaţiei pentru încălzirea Bazarului; lucrările în curs de modernizare a Ştrandului Iţcani; aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru Sala polivalentă; acordarea de sprijin Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” cu aparatură şi echipamente pentru combaterea COVID-19, precum şi sprijinirea financiară a ramurilor sportive din municipiu. La capitolul nerealizări, şeful administrativului din reşedinţa de judeţ a trecut pe cele privind infrastructura rutieră, cablurile aeriene de telecomunicaţii şi asigurarea de mijloace pentru învăţământul on line. „Programul de reparare şi asfaltare a străzilor nu s-a realizat la nivelul prevăzut în buget, din cauza coronavirusului şi a lipsei forţei de muncă la firmele care au câştigat licitaţiile. Nu s-a reuşit realizarea proiectului de canalizaţie.cabluri care a fost scos la licitaţie de trei ori în acest an, dar nu s-a prezentat nimeni. Nu s-a reuşit nici achiziţionarea celor 1.000 de tablete pentru elevi, deoarece, cu toate eforturile depuse până astăzi, licitaţia nu a fost finalizată din cauza contestaţiilor” a evidenţiat Ion Lungu, primarul Sucevei, urându-le locuitorilor reşedinţei de judeţ să aibă Sărbători de iarnă liniştite, alături de familie, iar anul 2021 să le aducă sănătate.            

 
Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava

„Abia aşteptăm să se instaleze noul guvern, ca să ştim cu cine să vorbim în continuare”

• Şeful executivului judeţean sucevean a declarat că va face demersuri pentru decontările aferente proiectelor PNDL şi că „în măsura posibilităţilor va fi alături” de toate primăriile
•  Acestea după ce consilierul Cezar Ioja (PSD) a reclamat întârzierea plăţilor, cât şi alocări financiare de la Guvern cu „tentă de discriminare politică”
  
  
  

Întârzieri la plăţile aferente Programului Naţional de Dezvoltare locală (PNDL) reclamate de către primarii din zona Vatra Dornei, cea de competenţa consilierul social democrat Cezar Ioja, au fost făcut publice ieri în şedinţa ordinară a Consiliului judeţean Suceava. Cu acelaşi prilej, alesul PSD l-a interpelat pe preşedintele Gheorghe Flutur, invocând şi recenta hotărâre a Guvernului prin care au fost alocate fonduri către administraţiile locale şi despre care există indicii ca ar avea prevederi discriminatorii. „V-aş ruga, dacă aţi putea, să folosiţi instrumentele şi pârghiile pe care dumneavoastră le aveţi în actualul guvern pe care domnul Klauss Iohannis l-a propus, pentru a face aceste alocări financiare fără acea tentă de discriminare politică - cum pare aceasta - cel puţin din exterior. Să încercăm ca pe viitor să nu penalizăm cetăţenii din localităţile care nu au culoare galbenă” s-a adresat Cezar Ioja, preşedintelui Gheorghe Flutur. „Abia aşteptăm să se instaleze noul guvern, ca să ştim cu cine să vorbim în continuare, inclusiv pentru primăriile care au proiecte PNDL şi la care nu sunt făcute decontări. Este normal să ne luptăm pentru aceasta. Am făcut-o pe parcursul anului 2020, pentru ca acesta să fie la zi, astfel încât să nu sufere nici agenţii economici, să finalizeze lucrările. Nu este atributul Consiliului Judeţean, fiind vorba despre o relaţie directă între primării şi Ministerul Dezvoltării Regionale, dar sper ca în perioada următoare să avem parteneri de dialog şi să facem tot ce ne stă în putere din punct de vedere legal, ca să rezolvăm problemă” a spus Flutur. Şeful executivului judeţean a precizat că în ceea ce priveşte alocarea de resurse financiare de la bugetul de stat, în legătură cu aceasta nu o să fie niciodată mulţumiri de 100%, reliefând că va face demersuri problemelor referitoare la eliminarea unor blocaje. „Mai ales că sunt unele probleme legate de Utilităţi şi mediu, care trebuie rezolvate în perioada următoare, ca să nu se acceseze Fondul de risc. Dar mai există mici probleme şi la alte primării, iar în măsura posibilităţilor vom fi alături de acestea” a punctat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. 

Primăria Suceava nu se va mai împrumuta de la bănci

• În 2020, municipiul reşedinţă a tras şi investit din creditele contractate peste 16 milioane de lei
• „Nu intenţionăm să mai luăm un credit , chiar dacă stăm bine de acest punct de vedere” a declarat primarul Ion Lungu

Primăria municipiului Suceava „nu are plăţi restante la credite”. Afirmaţia aparţine lui Ion Lungu, primarul municipiului Suceava şi a fost făcută cu prilejul aprobării execuţiei bugetelor local şi ale unităţilor din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. Şeful municipalităţii informează că, până la nivelul lunii decembrie, execuţia bugetară este de 330,729 de milioane de lei, 39% din această sumă reprezentând valoarea investiţiilor. Lungu a remarcat că „bunişoară” este şi este şi execuţia la unităţile de învăţământ preuniversitar, atât pe partea de funcţionare, cât şi pe cea de investiţii.  În ceea ce priveşte execuţia creditelor interne, edilul-şef  precizează că gradul de îndatorare  la Sucevei este unul acceptabil în comparaţie cu alte municipii din ţară. „Suntem într-o situaţie destul de bună, gradul de îndatorare al Primăriei fiind undeva de 17 la sută. Nu intenţionăm să mai luăm un credit, chiar dacă stăm bine de acest punct de vedere” a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În 2020, municipiul Suceava a tras 16,21 de milioane de lei din creditele contractate în anii anteriori de la bănci.  În acest an, Primăria Suceava a contractat un credit de 27,71 de milioane de lei pentru cofinanţarea proiectelor europene în derulare, cât şi pentru achitarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) aferentă sumei cu au fost achiziţionate autobuzele electrice.  Este vorba despre un credit luat de la BCr cu o dobândă de 3% pe an+Robor,  cu perioadă de rambursare de 12 ani şi jumătate. Astfel, suport financiar local este asigurat 10 obiective de investiţii, cea mai mare contribuţie fiind la Proiectul „Sistem integrat de transport public ecologic”, una calculată la 14,67 de milioane de lei. Conform unei hotărâri a Consiliului Local, ca mărime a contribuţiei financiare a reşedinţei de judeţ la materializarea proiectelor cu bani europeni urmează, în ordine descrescătoare, „Achiziţionarea autobuzelor electrice” prin MDRAP-7,99 de milioane de lei; „Unitatea de învăţământ pentru preşcolari din zona centrală”-1,99 de milioane de lei şi „Creşterea eficienţei energetice a clădirii Primăriei”-1,77 de milioane de lei. Pe lista cu obiectivele de investiţii cofinanţate din creditul  erau şi „Construirea grădiniţei din cartierul Burdujeni”; „Revitalizarea spaţiului urban”; „Reabilitarea şi echiparea infrastructurii educaţionale a Colegiului Tehnic “Petru Muşat”; „Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale prin consolidarea şi modernizarea Colegiului Tehnic de Industrie Alimentară; „Centrul multifuncţional Iţcani şi „APLICAT-Administraţie Publică Locală Informatizată şi Accesibilă Tuturor. Primăria mai are un credit în derulare în valoare de 25 de milioane de lei luat de la CEC Bank, banii fiind cheltuiţi, printre altele, pentru introducerea gazelor naturale în Burdujeni-sat; ruta ocolitoare alternativă peste noul pod de pe râul Suceava înspre Salcea; finanţarea intervenţiilor de modernizare-asfaltare de pe străzile „Traian Ţăranu” şi „Micşunelelor”; construirea parcării subterane din Piaţa Mică; sistematizarea pe verticală, aleile şi parcările din zona ANL de pe Bulevardul „1 Decembrie 2018”; finalizarea lucrărilor de introducere a apei şi canalizării în cartierul „Europa”, pe Dealul Tărăraşi, cât şi pentru continuarea execuţiei de la Sala de Gimnastică a Colegiului Naţional „Spiru Haret”.

Criza de sănătate publică a adus economii cu salariile în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean

• Cheltuielile nu s-au programate făcut la Centrul Cultural „Bucovina” şi Muzeul Bucovinei, dar acestea nu şi-au realizat nici veniturile din cauza anulării unor acţiuni, proiecte şi activităţi

Palatul Administrativ

Unele dintre cheltuielile prevăzute în bugetele instituţiilor subordonate Consiliului Judeţean Suceava nu au putut fi făcute din cauza restricţiilor impuse de epidemia de COVID-19. Şa se arată, în proiectul de hotărâre pentru aprobarea execuţiei bugetelor judeţului Suceava la data de 30 noiembrie 2020, în ca se subliniază că, în acelaşi context, de suferit au avut şi veniturile unităţilor respective. „Pe lângă faptul că s-au înregistrat unele economii la cheltuielile de personal (datorate neocupării unor posturi bugetate), veniturile proprii ale unor unităţi subordonate au avut de suferit ca urmare a măsurilor luate pentru combaterea COVID-19, iar necesităţile de finanţare au scăzut, din cauza anulării unor acţiuni, proiecte şi activităţi sau amânării ori întârzierii efectuării unor cheltuieli programate” se subliniază în referatul administratorului public, Irina Vasilciuc, potrivit căruia rectificările de rigoare au fost operate în bugetele Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, Centrului Cultural „Bucovina” şi Muzeului Bucovinei. De altfel, la începutul lunii decembrie 2020, bugetele instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii au înregistrat un excedent total de 12,16 milioane de lei, cea mai mare parte provenind din  excedentul secţiunii de funcţionare a SJU Suceava. Instituţiile publice şi activităţile finanţate integral sau parţial din venituri proprii au avut, în primele 11 luni ale anului 2020, încasări reprezentând 86,97% din prevederea bugetară anuală, procentajul urmând a creşte decembrie, lună în care erau estimate alocări transferate din bugetul judeţean în valoare de 11,67 de milioane de lei. De cealaltă parte, până la 1 decembrie, cheltuielile au fost de 369,397 de milioane de lei, însemnând 77,13% din suma planificată pentru întregul an 2020. În subordinea Consiliului Judeţean Suceava funcţionează Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor, Liceul Tehnologic Special Bivolărie, Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, Centrului Cultural „Bucovina”, Muzeul Bucovinei şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri.

Suceava are Plan Urbanistic General expirat în urmă cu un deceniu

• „Din păcate, la PUG au fost foarte multe actualizări, din cauză că Legea a suferit repetate modificări” spune edilul-şef Ion Lungu, avansând că documentaţia ar putea fi gata în primăvară
• În baza PUG se acordă certificate de urbanism şi autorizaţii de construire, vechea documentaţie având valabilitate până în 2009

Municipiul Suceava continuă să nu aibă un Plan Urbanistic General actualizat. „Acesta trebuia finalizat. Dar, deja, contractul a fost prelungit încă o dată. Eu sper ca în prima parte a anului viitor să-l terminăm” a declarat primarul Ion Lungu. Şeful executivului a făcut aceste precizări în şedinţa deliberativului municipal, la interpelarea, pe această temă, a consilierului local social democrat Dan Ion Cuşnir.  PUG este instrument în baza căruia sunt eliberate certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, acesta având termenul de valabilitate depăşit de foarte mulţi ani. Astfel, în luna noiembrie a anului 2009, Ion Lungu, primarul capitalei de judeţ anunţa că documentaţia expira. În consecinţă, autorităţile administraţiei publice locale s-au adresat Ministerului Lucrărilor Publice, minister care şi-a dat acordul asupra prelungirii, prin hotărâre a Consiliului Local, până la votarea şi intrarea în vigoare a documentaţiei actualizate, a valabilităţii PUG. Licitaţia pentru întocmirea noului PUG a fost lansată în 2010, în bugetul local fiind prinsă, cu destinaţie amintită, o sumă de  circa 2 milioane de lei. Ion Lungu, susţine, de asemenea, că întârzierea este determinată incluisiv de modificările şi actualizările repetate a Legii nr. 50 din 1990 privind autorizarea lucrărilor de construcţii, demersuri care obligau la revederea documentaţiei sau reluarea demersurilor deja făcute. „Din păcate, la PUG au fost foarte multe modificări, pentru că, aşa după cum se ştie, Legea a suferit repetate modificări. De aceea, l-am tot actualizat din mers. Am luat avize de la Toate ministerele inclusiv de la Cultură şi Mediu. Suntem în ultima fază şi eu zic că îl vom aproba la sfârşitul primului trimestru al anului viitor” a punctat edilul-şef. Reamintim că, în 2017, deoarece reşedinţa de judeţ avea suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor sub cea prevăzută de reglementările în vigoare, adică de mai puţin de 26 de metri pătraţi de fiecare sucevean, Agenţia pentru Protecţia Mediului a refuzat să avizeze Planul Urbanistic General (PUG). Ion Lungu spunea, la acel moment, că impedimentul va fi îndepărtat prin preluarea în domeniul public al municipiului Suceava Parcului Şipote şi Pădurii Zamca, procedură care s-a încheiat în anul în curs. 

Primăria Suceava intră în 2021 cu datorii de peste 30 milioane de lei

• Veniturile bugetului au fost afectate de epidemia de Covid-19,  însă obligaţiile restante sunt similare celor din anii trecuţi şi ar urma să fie stinse până pe 31 martie

Primăria municipiului Suceava va ieşi din anul 2020 cu importante datorii, primarul Ion Lungu susţinând că acestea s-au acumulat inclusiv pe fondul măsurilor restrictive impuse pentru prevenirea răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2. „Este clar că veniturile proprii ale municipalităţii sunt mai mici faţă de anul trecut, din cauza pandemiei. Ca atare, este un lucru destul de evident că s-au acumulat şi datorii la Primărie. Oricum, de regulă acestea existau de fiecare dată la sfârşit de an” a spus Lungu.  Potrivit şefului executivului, restanţele mai mari de 90 de zile către furnizorii de bunuri şi servicii sunt de circa 31 de milioane de lei, arătând că respectivele obligaţii vor fi stinse până pe 31 martie 2021, la fel ca în ultimii ani. Excepţie face anul în curs, în care, din cauza crizei de sănătate publică, în martie ghişeele Primăriei au fost închise. Astfel, plata anticipată cu bonificaţie a taxelor şi impozitelor locale, care aducea intrări importante în vistieria municipală, a fost amânată până la finele lui iunie. „În fiecare an, mai puţin în anul acesta, în care a fost pandemie, la sfârşitul  primului trimestru treceam printr-un zero în ceea ce priveşte plata furnizorilor. Sperăm ca lucrurile să intre într-o normalitate şi până pe 31 martie 2021 să ajungem cu datoriile la zero, aşa cum s-a întâmplat şi până acum” a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.   

 Inspectorii de muncă au prins 21 de suceveni care munceau la negru

•  Potrivit lui Romeo Butnariu, şeful ITM, pentru muncă nedeclarată 14 angajatori au fost amendaţi cu un total de 230.000 de lei
  

Nu mai puţin de 351 de acţiuni de control au organizat şi desfăşurat, în luna trecută, Inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Dintre acestea, 245 s-au axat pe relaţiile de muncă, iar 106 pe securitatea şi sănătatea în muncă, cele 196 de contravenţii fiind sancţionate cu un total de 316.500 de lei. Conform inspectorului-şef Romeo Butnariu, 245 controale din domeniul relaţiilor de muncă s-au lăsat cu 77 de amenzi însumând 304.000 lei. Pe durata descinderilor, controlorii au găsit 23 persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. În cauză sunt o persoană care muncea în timp ce avea contractul individual de muncă suspendat; o persoană care lucra în afara programului de lucru cu timp parțial, cât şi 21 persoane fără contracte individuale de muncă. Conform lui Romeo, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, pentru muncă nedeclarată, 14 angajatori au fost amendaţi cu  o sumă de 230.000 de lei. Printre deficienţele frecvent constatate se mai numără nerespectarea prevederilor legale privind munca suplimentară, a obligaţiei de a ţine evidenţa orelor prestate de fiecare salariat, cât şi cea a  acordării concediilor de odihnă şi repausului săptămânal. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pe fondul celor 106 de controale efectuate, inspectorii ITM au aplicat 119 de amenzi, valoarea acestora ridicându-se la 12.500 de lei. Principalele nereguli depistate ţin de neacordarea echipamentului de individual de protecţie, neasigurarea echipamentelor de muncă, neefectuarea instruirii, cât şi de lipsa semnalizării de securitate. La acestea se adaugă, neafișarea reglementărilor privind împiedicarea infectării cu SARS-CoV-2, lipsa triajului epidemiologic, dar şi imposibilitatea  dezinfectării obligatorie a mâinilor la intrarea în unitate.

 Bugetul municipiului Suceava trebuie regândit din temelii

• Părerea a fost exprimată de Dan Ioan Cuşnir, consilier PSD, care crede că execuţia „mică”, de numai 63,2% nu are legătură cu pandemia
• Primarul Ion Lungu susţine că bugetele mai mari, „optimiste”, s-au concretizat în atragerea de finanţare europeană nerambursabilă

Realizarea prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiului Suceava, înainte de încheierea anului 2020, a fost contestată de opoziţia din Consiliul Local al municipiului Suceava. 

O execuţie de 63% nu este acceptabilă, nici măcar în an cu pandemie, a opinat Dan Ioan Cuşnir, liderul grupul politic PSD din deliberativ, cu prilejul dezbaterilor pe marginea proiectul de hotărâre privind aprobarea conturilor de execuţie a bugetelor local şi ale instituţiilor subordonate. Conform lui Cuşnir, bugetul municipiului nu a fost fundamentat corect, impunându-se o regândire a dimensionării acestuia. 

„Acest procentaj nu are legătură cu pandemia, pentru că, dacă vrem să ne uităm în trecut, în ultimii 7-8 ani execuţia a fost în jurul 60%. Asta înseamnă că modul de gândire a bugetului este eronat. Chiar dacă se spune că se face un buget mai larg, mai permisiv, demersul nu este corect din punctul de vedere al managementului. Bugetul trebuie regândit din temelii, astfel încât să avem o execuţie decentă” a pus în vedere Dan Ioan Cuşnir.

• La secţiunea de dezvoltare  execuţia a fost de 49,5%, una dintre cele mai mari

Făcând referirea la „dimensionarea” bugetului, primarul Ion Lungu a ţinut să puncteze că are cunoştinţă despre cazuri de primari cu execuţie bugetară de 100%, dar „care nu au făcut nimic pentru localităţile lor”. Şeful executivului a accentuat că bugetele mai „largi, optimiste” au urmărit tocmai atragerea finanţării  europene nerambursabile. Pe de altă parte, de-a lungul anilor s-a dovedit că o bună execuţie nu depinde exclusiv de Primărie, ci şi de fondurile care vinde la Guvern. „Am văzut oameni fricoşi - pe româneşte - care au făcut bugete mici, ca să le execute 100%, dar care au avut realizări foarte mici sau înspre deloc” a reliefat primarul Ion Lungu. Potrivit analizei execuţiei bugetului municipiului Suceava în anul 2020, aprobată în şedinţa ordinară a deliberativului, aceasta - de doar 63,2% -, „nu a fost una spectaculoasă”, respectiv de 72,11% la secţiunea de funcţionare şi cea de 49,5% partea de dezvoltare. În valoare absolută este vorba despre o execuţie de 330,729 de milioane de lei, conform primarul Ioan Lungu fiind „cea mai mare de după Revoluţie”.    

Consiliul Local s-a împotrivit trecerii la „secret” a unor indemnizaţii de la Teatrul „Matei Vişniec” Suceava

• „Cer eliminarea articolului 22, privind confidenţialitatea în Consiliul Administrativ, pentru că aceste prevederi au un caracter excesiv de restrictiv” a spus Angela Zarojanu, consilier municipala PNL
• „Sunt de acord, în totalitate, să fie transparenţă, fiind vorba despre bani publici” a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei, care iniţial s-a exprimat pentru autonomia instituţiei

Actualizarea Regulamentului de funcţionare şi organizare al Teatrului Municipal „Matei Vişniec” din Suceava, supusă aprobării plenului Consiliului Local, includea şi un articol prin care se propunea introducerea „secretizării” unor drepturi băneşti.  Remarca a fost făcută de alesul municipal Angela Zarojanu (PNL) care, printr-un amendament la proiectul de hotărâre, a cerut eliminarea articolului cu pricina. „Cer eliminarea articolului 22, privind confidenţialitatea în Consiliul Administrativ, pentru că aceste prevederi au un caracter excesiv de restrictiv. Teatrul Funcţionează din bani publici, de aceea trebuie manifestată transparenţă şi în tot ce derivă din aceasta” a subliniat Angela Zarojanu. Iniţial, Ion Lungu, şeful executivului, a fost în favoarea autonomiei Teatrului. „Avem reprezentanţi acolo, în Consiliul de Administraţie, Ei zic să le dăm voie să funcţioneze, aşa cum consideră dumnealor” s-a exprimat Lungu. Însă, după intervenţia Angelei Zarojanu, edilul-şef a precizat că s-a interesat în legătură cu propunerea conducerii instituţiei subordonate autorităţilor locale şi că i s-ar fi spus că aceasta este o practică la nivelul naţional, în virtutea dreptului de autor. „Am avut o discuţie cu managerul general, doamna Steiciuc. A spus că această practică există, că la fel se procedează la toate teatrele din ţară, în legătură cu Legea drepturilor de autor. Nu ştiu dacă este aşa sau nu. Putem judecam putem decide, cum vrem, dar am avut şi eu această curiozitate.  Şi eu sunt de acord, în totalitate, să fie transparenţă, fiind vorba despre bani publici” a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei. Amendamentul Angelei Zarojanu a trecut cu 19 voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 3 abţineri, cu acelaşi prilej fiind aprobată şi noua organigramă. Reprezentantul Consiliului Local în Consiliul de Administraţie al Teatrului Municipal „Matei Vişniec” este prof. univ dr. Sanda Maria Ardealanu, ales liberal. La rîndu-i, din partea Primăriei, Ion Lungu a desemnat pe jurnalistul Sorin Avram.   

• 
  
  Directorul general are un salariu de bază de peste 14.000 de lei, iar casierul şi magazinerul unul de circa 3.000 de lei

Conform unei hotărâri a legislativului din august 2020,  salariul de  bază lunar corespunzător gradului II este de 14.361, pentru directorul general, şi de 12.778 de lei, în cazul directorului general adjunct. Contabilul-şef are, la acelaşi grad, 9.879 de lei pe lună, şeful de serviciu-8.229 de lei, iar şeful de atelier-7.314 de lei. Consilierii, experţii şi inspectorii de specialitate au salariul de bază pornind de la 3.702 lei pe lună în cazul debutanţilor, ajungând la 5.597 de lei, în cazul celor cu gradul I A. La debut, casierul şi magazinerul cu studii medii au stabilite salarii de bază de 2.765 de lei, pentru cei cu experienţă acestea fiind de 3.702 de lei lunar. Teatrul municipal „Matei Vişniec” a intrat efectiv pe scena culturală de la 1 ianuarie 2016. Potrivit unei hotărâri  a deliberativului, acesta este o „instituţie de repertoriu” cu sediul în Centrul Cultural „Bucovina, funcţionând în subordinea CL. Finanţarea noii instituţii culturale este asigurată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de local. În mai 2016, manager la Teatrului „Matei Vişniec” era numită Carmen Veronica Steiciuc, Direcţia artistică, condusă de directorul artistic Andrei Munteanu, având prevăzute 15 posturi inclusiv cele pentru actori. Biroul tehnic de scenă avea, pe lângă şeful acestuia, adică regizorul tehnic, un operator de lumini; un operator de sunet, video şi efecte speciale; 3 maşinişti şi un recuzitor. Funcţionarea Compartimentului financiar-contabil şi administrativ trebuia asigurată de câte un contabil-şef, economist, expert de dezvoltare, inginer de sistem IT, casier şi şofer. Nu în cele din urmă,  câte o persoane erau prevăzute la compartimentele juridic, resurse umane şi secretariat marketing.

La concursul pentru actori, după organizarea preselecţiei pentru cele 10 posturi vacante au intrat în competiţie 26 de aspiranţi eligibili. Din decembrie 2019, în organigramă au mai fost introduse 7 posturi contractuale de execuţie.

 

La 3 luni de la începerea anului şcolar

Suceava a primit doar 45 la sută din tabletele promise Guvern

• „Vestea rea este că suntem încă blocaţi cu licitaţia Primăriei pentru cele 1.000 de tablete” a declarat primarul Ion Lungu, menţionând că se aşteaptă soluţia la contestaţia înaintată de un competitor
  
  

Deşi licitaţia a fost anunţată de Guvern încă din vară, iar elevii intră deja în vacanţa de iarnă, municipiul Suceava a primit mai puţin de jumătate din tabletele care trebuiau să ajungă la elevii din familii fără posibilităţi financiare. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care consideră că acestea sunt binevenite, chiar dacă sunt repartizate cu oarecare întârziere. „Vestea bună este că au ajuns la Suceava 328 de tablete dintre cele 700 care trebuiau să vină prin licitaţia organizată de autorităţile guvernamentale. Iată că, acum, cu acestea, vom reuşi să repartizăm cât mai multe tablete la elevii care au nevoie, astfel încât învăţământul on line să se poată desfăşura în condiţii cât de optime” a spus edilul-şef. Pe de altă parte, Primăria Suceava aşteaptă soluţia la contestaţia pe care unul din competitorii la licitaţia de 1 milion de lei pentru achiziţionarea tabletelor a înaintat-o la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). La licitaţia pentru furnizarea a 1.000 de tablete în cursă au intrat Orange România şi Vodafone România, învingătoare fiind declarată ultima companie. „Vestea rea este că suntem încă blocaţi cu licitaţia Primăriei pentru cele 1.000 de tablete. Sper ca să se rezolve contestaţia, astfel încât să le putem achiziţiona şi repartiza cât mai repede” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Trebuie precizat, de asemenea, că în Consiliul Local s-a aprobat şi un proiect de 2,5 milioane de euro prin care vor fi procurate echipamente IT cu finanţare europeană nerambursabilă. Acestea vor deservi aproximativ 19.000 de elevi şi 2.000 de cadre didactice. 

 

Suceava este între judeţele cu cea mai mare creştere a numărului de şomeri

• În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, cu 5,20% judeţul s-a aflat pe locul al treilea din punct de vedere al ratei şomajului, pe primele două poziţii fiind Vaslui cu 6,75% şi Bacău cu 5,22%

Judeţul Suceava avea, la începutul lunii noiembrie 2020, un total de 12.034 de şomeri, dintre care 5.815 din rândul femeilor, iar 4.588 din cel al bărbaţilor. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în judeţ rata şomajului ajunsese la 5,20%, afectate fiind mai mult femeile, cu o valoarea indicatorului de 5,48%, şi mai puţin bărbaţii, cu o rată de 4,99%. La finele lunii octombrie 2020, din totalul din evidenţe 4.588 de persoane primeau ajutor de şomaj, iar 7.446 nu aveau parte de vreun sprijin financiar din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Cei mai mulţi suceveni provin din mediul rural, respectiv 8.233, în timp ce din mediul urbani au fost luaţi în evidenţe 3.801 şomeri. De asemenea, 2.815 de şomeri aveau studii primare sau nu urmaseră vreo formă de învăţământ; 2.871-erau cu învăţământ gimnazial; 2.298-cu învăţământ profesional, de arte şi meserii; 3.539 absolviseră liceul; 218 urmaseră şcoli post liceale, iar 578 aveau studii univesitare.      

Datele ANOFM relevă că la nivel naţional numărul şomerilor a crescut în 19 judeţe, cele mai mari înregistrându-se în Constanţa cu 853 de persoane, Harghita-591, IlFov-501 şi Suceava cu 434 de persoane. Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în Buzău (6,89%), Vaslui (6,75%), Dolj (6,56%), Galaţi (6,15%), Mehedinţi (6,10%), Teleorman (5,97%), Olt (5,79%), Bacău (5,22%) şi Suceava (5,20%).  La sfârşitul lunii octombrie 2020, rata naţională a şomajului a fost de 3,27%, mai mare cu 0,1 puncte procentuale decât cea din luna precedentă, cât şi în creştere cu 0,29 de puncte procentuale în comparaţie cu octombrie 2019. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava s-a aflat pe locul al treilea în ordine descrescătoare a ratei şomajului, pe primele două poziţii fiind Vaslui cu 6,75% şi Bacău cu 5,22%. Valori mai mici ale indicatorului au fost consemnate în Neamţ (4,32%), Iaşi (3,04%) şi Botoşani (2,85%). Totuşi, cu 4,57%, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est era pe locul a doilea în topul ratei şomajului, fiind depăşită de Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest cu 5,26%.          

 

Cu finanţare europeană nerambursabilă

 Municipiul Suceava dezvoltă sistemul de alimentare cu gaze naturale

• Beneficiare ar urma să fie cartierele noi „Europa” şi „Lanişte”, „având în vedere că branşarea prin Delgaz este destul de scumpă”
• Sigur, în primul rând, noi vom valorifica sistemul de încălzire din oraş, cel pe biomasă” a pus în vedere edilul-şef Ion Lungu

„Ne interesează să depunem un proiect pe fonduri europene în ceea ce priveşte  dezvoltare reţelelor de gaze naturale”. Afirmaţia aparţine primarului Ion Lungu, potrivit căruia un proiect este promovat în cadrul Programului Operaţional Infrastructura Mare (POIM), pe Axa 8: „Sisteme inteligente şi sustenabile de transport al energiei electrice şi gazelor naturale”, OS 8.2: „Creşterea gradului de interconectare a sistemului naţional de transport al gazelor naturale”. Şeful municipalităţii sucevene precizează că printre măsurile care pot fi implementate se numără construirea staţiilor de reglare, măsurare şi comprimare a gazelor naturale; racordarea la sistemul de transport existent, inclusiv în scopul alimentării unor reţele inteligente de distribuire, cât şi construirea reţelelor interioare de distribuire a gazelor naturale în clădiri publice. În ceea ce priveşte această din urmă măsură, Lungu a precizat că în instituţiile publice din subordinea autorităţilor locale se va folosi energie termică produsă în sistemul centralizat, şi nu se va apela la centrale pe gaze naturale. „Sigur, în primul rând, noi valorificăm sistemul de încălzire din oraş, cel pe biomasă” a pus în vedere edilul-şef. Primarul a mai arătat că, „având în vedere că branşarea la gaze naturale prin Delgaz este destul de scumpă”, finanţare ar putea fi obţinută pentru construirea branşamentelor pentru consumatorii casnici până la limita proprietăţii publice. „Vom face consultanţa şi vom depune acest proiect pe Axa 8.2 a POIM” a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, precizând că, în primul rând, beneficiare ar urma să fie cartierele noi „Europa” şi „Lanişte”, dar şi alte zone ale reşedinţei de judeţ, „în care se dezvoltă reţele de gaze naturale”.       

 Preţul de producere a energiei termice în centrala pe biomasă a Bioenergy scade cu aproape o cincime

• 
  Dacă ANRE va decide şi scăderea tarifului de transport şi distribuţie de către Thermonet, „municipalitatea va plăti mai puţini bani pentru subvenţii la termificare”

Preţul energiei termice livrate la gardul centralei în cogenerare de înaltă eficienţă a societăţii comerciale a Bioenergy Suceava scade. Anunţul este făcut de Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, care spune că  decizia este a Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în domeniul Energiei Electrice (ANRE). „Este o veste bună de la ANRE. A scăzut preţul gigacaloriei la gardul centralei Bioenergy de la 196,51 de lei la 159,23 de lei, însemnând că acesta este mai mic cu 37,21 de lei, adică cu 19,6%. Rezultă că acolo lucrurile merg într-o direcţie bună. S-a întâmplat acest lucru pentru că, la fel ca în iarna trecută, şi în cea în curs se merge exclusiv pe biomasă, fapt care ne bucură, deoarece scad costurile” a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Lungu a ţinut să specifice că, deocamdată, în cauză este doar preţul de producere a gigacaloriei, ANRE urmând a reglementa şi tariful pentru transportul, distribuirea şi furnizarea agentului termic de către prestatorul Thermonet. „Cele două tarife, fac preţul total. În funcţie de aceasta vom vedea dacă va scădea preţul gigacaloriei, ceea ce va însemna că municipalitatea va plăti mai puţini bani pentru subvenţii la termificare” a punctat edilul-şef. 

Lungu a mai arătat că Primăria pregăteşte un proiect cu finanţare nerambursabilă europeană pentru reabilitarea diferenţei de 60% din sistemul centralizat de transport, distribuire şi furnizare a energiei electrice. În acest sens, în urma unei licitaţii consultanţa este asigurată de către o firmă din Danemarca. „Sunt optimist că în acest mandat vom reabilita în totalitate reţelele de transport şi distribuţie”, astfel încât să avem un serviciu civilizat şi cu preţuri suportabile pentru populaţie” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.      

Contractul de reparaţii şi întreţinere a străzilor din Suceava este scos la bătaie pentru 10 milioane de lei

• Fonduri consistente vor fi destinate suplimentar şi modernizării, pentru reparaţii rapide Primăria urmând a interveni cu forţe proprii
• ”Vrem să putem interveni cu operativitate (...) la gropile mici din asfalt” precizează primarul Ion Lungu, menţionând că, în acest sens, achiziţionată va fi o autofreză de asfalt   

În luna februarie 2021 expiră contractul pentru atribuirea Serviciului de reparaţii şi întreţinere a străzilor, Primăria Suceava lansând procedură de licitaţie pentru desemnarea noului prestator. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, conform căruia valoarea contractului licitat şi care  ar urma să fie parafat cu firma câştigătoare a competiţiei este de 10 milioane de lei, inclusiv TVA. În cauză sunt numai intervenţiile de reparare şi întreţinere, în buget urmând a fi prinsă „o sumă consistentă de bani şi pentru lucrări de investiţii şi modernizare”. În februarie, anul acesta, contractul care are ca obiect „Reparaţii şi întreţinere străzi pe raza municipiului Suceava”, a fost parafat cu asocierea Florconstruct, SUCT, Autotehnorom şi ConBucovina, aceeaşi prestatori din anul 2019. Valoarea contractului a fost de 20 de milioane de lei fără TVA, acesta având o valabilitate de 12 luni. „S-au făcut lucrări şi în acest an, cu toate condiţiile grele cauzate de noul coronavirus” subliniază primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ. Edilul-şef a ţinut să informeze că „reparaţiile mici” ar urma să fie făcute de către serviciul propriu al Primăriei municipiului Suceava. În acest sens, o nouă licitaţie se concretizează într-un contract cu KSM Lead Braşov, societate furnizoare a unei freze de asfalt de capacitate mică, în valoare de 49.900 de lei. Aceasta va sosi în cursul lunii februarie şi va fi adaptată la un utilaj de la Direcţia Domeniului Public, astfel încât intervenţiile de amploare redusă să se facă „cu forţe proprii”. „În perspectivă, avem şi acea societate a Primăriei, Transagent, la care poate fi completat obiectul de activitate, anumite servicii urmând a făcute cu o firmă a noastră. Este ineficient să stăm după firme mari de reparaţii. Vrem să putem interveni cu operativitate, în timp util, la gropile mici din asfalt”  explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.