Vântoasa, ploaia şi trăsnetele au făcut ravagii în judeţ
Căderile de precipitaţii din după amiaza şi seara zilei de luni, însoţite de vânt puternic şi grindină, precum şi descărcările electrice au făcut importante pagube în judeţul Suceava. Potrivit subprefectului Eugen Girigan, au fost dislocaţi sau rupţi arbori, mulţi dintre aceştia căzând pe căi de acces rutier sau feroviar, dar şi pe linii de alimentare cu curent electric. Circulaţia rutieră a avut de suferit pe traseele Broşteni-Crucea, Suceava-Ipoteşti, Marginea-Horodnicu de Sus şi pe raza oraşului Vicovu de Sus. În urma prăbuşirii tribunei stadionului din localitatea Vama, situat în vecinătatea căii ferate, a fost afectat şi traficul feroviar pe relaţia Vama-Moldoviţa. Din cauza precipitaţiilor abundente căzute într-o perioadă scurtă de timp, apele au pătruns peste două gospodării din Mironu şi Gura Humorului, precum şi în demisolul Spitalul Vechi din municipiul Suceava şi pe stadionul din comuna Vama. În satul Mironu, o locuinţă a fost lovită de trăsnet, iar la Capu Cîmpului, pârâul Jampa a colmatat podul de pe DN-2E, şoseaua fiind cu acoperită cu aluviuni şi resturi vegetale pe o lungime de aproximativ 200 de metri. Mişcările atmosferice au dus la căderea a 9 linii de medie tensiune din zonele Rădăuţi, Gura Humorului şi Fălticeni, întreruperi de scurtă durată în alimentarea cu energie electrică semnalându-se la Dolhasca, Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei. Subprefectul Eugen Girigan a mai precizat că, în vederea remedierii defecţiunilor şi îndepărtării efectelor precipitaţiilor, în teren au ieşit 10 echipaje ale Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, 9 ale E-on Moldova, 4 de la firma de „Drumuri şi Poduri”, 5 ale Sistemului de Gospodărire a Apelor, toate subunităţile de poliţie din zonele afectate, precum şi membrii comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

Investiţii suspendate din cauza blocării creditului aferent emisiunii de obligaţiuni municipale
O serie de investiţii promovate prin proiecte de municipalitatea suceveană riscă să nu se materializeze prea curând. Cel puţin aşa lasă să se înţeleagă primarul urbei reşedinţă, Ion Lungu, care reliefează că acest lucru se întâmplă ca urmare a faptului că Suceava nu mai poate face trageri de pe urma emisiunii de obligaţiuni municipale. „Creditul revolving de 500 de miliarde de lei vechi este, astăzi, blocat. Aceasta din cauza datoriilor la Termica, datorii care la sfârşitul anului au depăşit, de asemenea, 500 de miliarde de lei vechi. Creditul este blocat până ce scădem datoriile sub 500 de miliarde de lei vechi. O bună parte din bani sunt pentru investiţiile din municipiul Suceava, unele deja licitate şi prinse cu finanţare în bugetul pe 2009 ”, evidenţiază edilul şef. Contractul de creditare pentru emisiunea de obligaţiuni municipale a fost semnat pe 16 aprilie 2008, la Suceava, de către şeful administraţiei sucevene, Ion Lungu, şi directorul Dexia Kommunalkredit Bank AG Viena, Wolfgang Viehauser, împrumutul fiind cel mai mare angajat de municipalitatea suceveană după Revoluţie. Este vorba despre un credit de tip „bridge loan”, acesta urmând a se transforma în obligaţiuni după un interval de 3 ani de la parafarea contractului. Valoarea creditului era, la acea dată, de aproximativ 15 milioane de euro, acesta se întinde pe 23 de ani, în perioada de tragere urmând a se plăti dobânzi doar la suma angajată. Din totalul de 50 de milioane de lei obţinut prin creditare, 18,5 milioane lei erau prevăzute pentru lucrările de reabilitare a sistemului de termoficare, reprezentând cofinanţare la Programul „Termoficare 2006-2009”, iar 11,1 milioane lei în vederea asigurării costurilor neeligibile din cadrul Programului ISPA de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi a staţiei de epurare. iar alta, De asemenea, o sumă de 7,4 milioane lei era stabilită pentru introducerea utilităţilor şi amenajării infrastructurii în cartierul „Tinereţii”. Pentru finalizarea execuţiei la blocurile 20, 21 şi 22 de la intrarea în municipiul Suceava, abandonată încă din 1992, s-a alocat suma de 3,7 milioane lei, în timp ce în scopul introducerii alimentării cu gaze în cartierul Burdujeni-sat s-au prevăzut 1,9 milioane lei. O sumă de 7,4 milioane lei ar urma să fie îndreptată înspre reabilitarea străzii „Cernăuţi”. Licitaţia organizată de Primărie, în martie, în scopul desemnării executantului, a fost câştigată de SCCF Group Colas Iaşi pentru suma de 6,84 milioane de lei. Execuţia urma să dureze un an şi două luni şi va include amenajarea sistemelor rutier şi pietonal, consolidări cu gabioane, drenaje, reabilitarea canalizării etc. Strada „Cernăuţi” este amplasată la mijlocul versantului de nord-est al municipiului Suceava, în 1995 în zonă având loc masive mişcări de teren. Alunecările au afectat atât infrastructura rutieră şi cea de alimentare cu apă, cât şi locuinţele riveranilor. Drept urmare, pe strada care face parte din DE 85, asigurând legătura cu frontiera cu Ucraina, circulaţia a fost interzisă.

Judeţul Suceava este foarte vulnerabil la fenomenele meteo din ultima perioadă
Executivului judeţean s-a adresat Guvernului şi Ministerului Mediului în vederea deblocării de fonduri pentru regularizarea cursurilor de apă din judeţul Suceava, însă, un răspuns s-a primit după aproape jumătate de an. Cel puţin aşa susţine preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, potrivit căruia, la acest capitol nu a început încă nicio lucrare de îndiguire. Până la urmă, administraţia judeţeană a fost înştiinţată că, în 2009, au fost aprobate lucrări de regularizare la 12 obiective cu finanţare integrală de la bugetul de stat, precum şi la 3 obiective finanţate din fonduri externe. Gheorghe Flutur spune a trimis o nouă scrisoare Ministerului Mediului, atenţionând asupra riscului la care sunt supuse localităţile riverane, mai ales pe fondul condiţiilor meteorologice schimbătoare şi periculoase. „Atenţionez din nou Ministerul Mediului că suntem foarte vulnerabili, mai ales ca urmare a vremii capricioase din ultima perioadă, care ne arată că oricând putem avea probleme de genul celor de anul trecut”, a evidenţiat dl. Flutur, exemplificând, la capitolul vulnerabilităţi, cu localităţi precum Straja, Ulma, Brodina, Moldoviţa, Gura Humorului, Satu Mare, Liteni, Dolhasca şi Cornu Luncii. Preşedintele Consiliului Judeţean precizează că aceste zone au nevoie urgentă de fonduri pentru consolidări de maluri şi amenajări de diguri, în vederea evitării unor noi inundaţii.

Autorităţile sucevene taie a doua oară din banii pentru salariile profesorilor
Autorităţile sucevene au operat o nouă rectificare negativă de buget pe 2009. Este al doilea rectificativ din acest an prin care se umblă la banii învăţământului sucevean. Şeful administraţiei locale Ion Lungu spune că tăierea de fonduri de 1,9 milioane de lei, la capitolul cheltuieli de personal, a fost impusă de la centru şi că nu este loc de comentat. „Asta este realitatea şi nu are rost să mai comentăm. A fost adusă o sumă din trimestrul II în trimestrul III şi există promisiuni că aceasta va fi dusă înapoi în trimestrul III. Din păcate, există mari probleme cu sumele de asigurat în unităţile de învăţământ. Mergem şi noi pe strategia de la nivelul întregii ţări, întrucât nicăieri nu sunt bani asiguraţi bani pe trimestrul III”, explică ocupantul fotoliului din Areni, exprimându-şi credinţa că, după 1 iulie, Guvernul va opera o rectificare în plus şi că vor fi bani suficienţi pentru plata salariilor cadrelor didactice. Cu puţin timp în urmă, dl. Lungu a evidenţiat că profesorii au asigurate drepturile salariale pentru vacanţa de vară, descoperită rămânând o parte a lunii septembrie, precum şi ultimul trimestru al anului. Edilul şef a respingea ideea unui rectificativ cu tăieri de fonduri, spunând că aşa ceva nu se poate şi că salariile trebuie onorate. În vederea acoperirii deficitului municipal sucevean sunt necesare defalcări de la bugetul de stat în valoare de 2,5 milioane de lei. În mai, cheltuielile de personal din învăţământul sucevean pe trimestrul al doilea al anului au fost reduse cu 8,23 milioane lei, adică 82,3 miliarde lei vechi.

Producătorii şi procesatorii de lapte şi carne nu mai fac faţă crizei financiare
Conducerea Consiliului Judeţean Suceava se va întâlni cu producători şi operatori din industria laptelui şi cea a cărnii. Aceştia sunt aşteptaţi joi, la Palatul Administrativ, decizia fiind luată, potrivit preşedintelui executivului judeţean, Gheorghe Flutur, în urma situaţiei delicate prin care fermierii şi prelucrătorii trec, „unii dintre aceştia neputându-şi vinde marfa”. „Este o situaţie foarte grea prin care aceştia trec, unii neplătind laptele, iar altele nu mai achiziţionează. Avem probleme şi referitor la carne, existând nemulţumiri la nivelul producătorilor, în primul rând, dar şi la cel al procesatorilor”, precizează dl. Flutur. Şeful administraţiei judeţene spune că vrea să ia contact cu problemele ridicate de către cei în cauză şi să facă demersuri în vederea soluţionării acestora. Gheorghe Flutur arată că au existat tentative de închidere a unor fabrici pe durată determinată, iar crescătorii de animale sunt neliniştiţi că nu au unde să-şi predea produsele. „Intenţionăm să vedem ce putem face, astfel încât în judeţul Suceava să nu apară blocaje în acest domeniu”, a conchis dl. Flutur.

Oficiali chinezi din provincia Guizhou vin să se înfrăţească cu judeţul Suceava Judeţul Suceava semnează un protocol de înfrăţire cu provincia Guizhou din China। Aşa informează preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, care precizează că, în intervalul 2-4 iulie, o delegaţie de 10 oficiali chinezi, condusă de guvernatorul regiunii, se va afla în judeţul Suceava, din aceasta făcând parte şi reprezentanţi ai uniei corporaţii constructoare de infrastructură rutieră, feroviare şi aero-portuară. „Tratativele de înfrăţire au fost duse de fosta echipă de la conducerea Consiliului Judeţean, iar noi încercăm să le punem cap la cap şi să încheiem un acord de parteneriat cu această provincie din China”, subliniază Gheorghe Flutur. Reamintim că, pe 26 septembrie 2006, aleşii judeţeni şi-au dat girul supra parteneriatului pus la cale în luna august, în timpul unei vizite în Bucovina a ambasadorului Chinei la Bucureşti, Wang Thiesan. În octombrie, timp de o săptămână, o delegaţie a Consiliului Judeţean a efectuat o vizită în provincia cu capitala la Guiyang. Echipa suceveană a fost condusă de preşedintele Consiliului Judeţean, Gavril Mîrza, iar din aceasta a mai făcut parte directorii executivului, Cătălin Nechifor şi Petru Ştirbu, precum şi consilierul judeţean liberal Bogdan Cristache. Provincia Guizhou este situată în sud-estul Chinei, are o suprafaţă de 176.000 km pătraţi, reprezentând 1,8 la sută din suprafaţa ţării asiatice. În componenţa unităţii administrativ-teritoriale intră 529 de localităţi, iar populaţia acesteia depăşeşte 39 de milioane de locuitori, fiind aproape dublă în comparaţie cu cea a României. Provincia Guizhou are importante resurse de cărbuni şi numeroase obiective turistice. Peisajul natural, format din râuri, depresiuni şi peşteri, i-a atras denumirea de „parc natural magic”. Un element important este legat de existenţa, în provincia chineză, a nu mai puţin de 286 de instituţii de cercetare din diverse domenii de activitate.

Sucevenii, în pericol de a nu avea apă caldă şi încălzire la iarnă
· Datoriile municipalităţii către firma de producere a agentului termic depăşesc 50 de milioane de lei, iar Termica este în imposibilitatea de a se aproviziona cu combustibil
Consiliul Local s-a oprit ieri, în şedinţă ordinară, asupra proiectului de hotărâre privind reglementarea situaţiei juridice a unor active aflate în patrimoniul producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic, Termica. După dezbateri, deliberativul a mandatat reprezentanţii Consiliului Local în Adunarea Generală a Acţionarilor(AGA) de la societatea de termoficare să ia, în plenul acestei ultime structuri, o decizie de stingere a datoriei Primăriei la plata subvenţiei la energia termică cu contravaloarea terenului de sub Termica şi aparţinând administraţiei locale. Primarul Ion Lungu a pus în vederea că lămurirea situaţiei patrimoniului este obligatorie, astfel încât funcţionarea Termica în sezonul rece 2009-2010 să nu fie afectată. La începutul anului acesta, datoriile municipalităţii către firma de producere a agentului termic-reprezentând subvenţii la diferenţa de preţ la gigacalorie- depăşeau 50 de milioane de lei. Din cauza debitului, creditul revolving de aceeaşi valoare, din emisiunea de obligaţiuni municipale, a fost blocat, deblocarea urmând a se face odată cu achitarea unei părţi a datoriei amintite. Din creditul de 50 de milioane de lei, 17 milioane lei erau destinate Termica, în circumstanţele suspendării acestuia firma de termificare văzându-se în imposibilitatea aprovizionării cu combustibilul necesar în iarna ce vine. „Suntem obligaţi să luăm măsuri, să facem aceste reglementări patrimoniale, să ne putem aproviziona cu combustibil, pentru ca Termica să poată funcţiona, pe actuala structură, şi în iarna 2009-2010”, relevă edilul şef.
· Preluarea patrimoniului Termoelectrica nu a afectat dreptul de proprietatea al municipiului asupra terenurilor aferente CET
Până la procedurile ulterioare referitoare la stingerea datoriilor, consilierii locali au trebuit, însă, să adopte o primă hotărâre prin care să constate că la data înfiinţării Termica, în 2002, municipiul Suceava, în calitate de acţionar unic nu a adus ca aport în natură dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 155,4 hectare. Reamintim că, după constituire, Termica a efectuat numeroase demersuri administrative şi judiciare, pretinzându-se titulara dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor, şi încercând să înscrie acest drept în cartea funciară. Demersul a fost respins de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava şi, mai apoi, în mod irevocabil, de instanţele de judecată. Organele judecătoreşti au reţinut faptul că simpla înscriere a imobilelor în bilanţurile contabile nu poate însemna constituire a dreptului de proprietate asupra acestora. „Sunt hotărâri ale instanţei definitive şi irevocabile, în care se spune că Termica nu a avut niciodată în proprietate aceste terenuri. În forma fizică, ele au fost proprietatea municipiului Suceava şi au părut în contabilitatea de la Termica doar în baza protocolului de predare–primire semnat cu Termoelectrica”, spus primarul Lungu.
· Neregulile de la constituirea Termica ar putea duce la desfiinţarea operatorului sucevean de termoficare
Alesul PSD, Ovidiu Donţu a cerut realizarea unui raport de expertiză asupra valorii terenului, exprimându-şi, în acelaşi timp, părerea că deliberativul este nu tocmai corect chemat să se pronunţe „asupra unei situaţii de fapt anului 2002”. Social-democratul a mai adus în atenţia plenului că, evidenţierea unei nereguli la constituirea societăţii Termica, ar putea atrage dificultăţi de altă natură. „Legea societăţilor comerciale prevede un termen de 9 luni în care noi am putea să identificăm şi să facem completarea unei neregularităţi. După acest termen, care nu s-a respectat, sancţiunea este nulitatea societăţii”, a spus Ovidiu Donţu, adăugând că o asemenea variantă ar duce la oprirea furnizării agentului termic către populaţie. Corneliu Vornicu, ales PNL, a remarcat, în calitate de fost angajat al societăţii de termificare şi specialist în domeniu, că Suceava riscă să rămână fără apă caldă şi căldură, precum Cîmpulung Moldovenesc şi Rădăuţi. „Dacă nu luăm rapid o hotărâre, iarna care vine s-ar putea să lase efectiv oraşul fără energia termică necesară încălzirii consumatorilor casnici”, a subliniat dl. Vornicu. La vot, 19 consilieri s-au pronunţat în sensul reglementării situaţiei patrimoniale, iar unul împotriva proiectului. De la şedinţă au absentat 3 aleşi, aflaţi în concediu de odihnă. Pentru stabilirea modalităţii efective de compensare a debitului Primăriei, reprezentând subvenţiile la energie termică, cu contravaloarea terenului cedat Termica, Consiliul Local se întâlni în şedinţă extraordinară pe 16 iulie.

Autorităţile sucevene au majorat chiriile pentru locuinţele ANL
Aleşii locali au aprobat ieri, în şedinţă ordinară, o hotărâre privind majorarea chiriei plătite de tinerii care locuiesc în apartamentele ANL. În anul 2004, prin Programul guvernamental de construire de locuinţe în municipiul Suceava au fost finalizate 96 de locuinţe, care au fost repartizate tinerilor titulari în vârstă de până la 35 de ani. Potrivit legii, contractele de închiriere au fost încheiate cu beneficiarii pe o perioadă de 5 ani şi, întrucât au expirat pe 16 iunie, acestea vor fi prelungite pentru încă un an. Moment la care se va avea loc şi o majorare a chiriei, însă doar pentru titularii de contract care au depăşit vârsta de 35 de ani. Chiria practicată pentru locuinţe va acoperi cheltuielile de administrare, întreţinere şi reparaţii, impozitele pe clădiri şi pe teren, fiind destinată şi recuperării investiţiei. Primarul Ion Lungu a informat că, în conformitate cu Legea nr. 152 din 1998, locatarii în vârstă de peste 35 de ani vor plăti chirii majorate, în medie, de aproximativ 4 ori. În urma deciziei de ieri a consilierilor, pentru o garsonieră de 61 de metri pătraţi chiria ajunge la puţin peste 200 de lei, iar pentru un apartament de 2 camere, cu o suprafaţă de circa 85 de metri pătraţi, noua chirie este de 283 de lei. La stabilirea cuantumului chiriei s-a ţinut cont de amortizarea clădirii, cheltuielile de întreţinere şi reparaţii curente, dar şi de cele cu reparaţiile capitale.

Municipalitatea preia de la Ministerul Sănătăţii asistenţa medicală comunitară
Administraţia suceveană preia de la Ministerul Sănătăţii Publice serviciile şi activităţile de asistenţă medicală comunitară asigurate de asistentul medical comunitar şi mediatorul sanitar.
Asistenţa medicală comunitară cuprinde programe, activităţi şi servicii medicale furnizate în sistem integrat cu serviciile sociale adresate persoanelor din comunitate. Potrivit unei hotărâri de guvern, asistenţa medicală comunitară are în vedere identificarea problemelor medico-sociale ale comunităţii; educaţia pentru sănătate şi profilaxia bolilor; mobilizarea populaţiei în cadrul programelor de vaccinări şi controale medicale profilactice; promovarea sănătăţii reproducerii şi planificarea familială, precum şi acordarea de îngrijiri medicale paleative la domiciliu. Finanţarea cheltuielilor de personal pentru categoriile amintite sunt finanţate de la bugetul local, din sumele transferate de la bugetul de stat prin intermediul Ministerul Sănătăţii. În vederea punerii în aplicare a prevederilor legale, în cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei se înfiinţează un post de mediator sanitar. În subordinea Primăriei vor trece peste 50 de asistenţi medicali.

220 de însoţitori ai persoanelor cu handicap se instruiesc prin intermediul Primăriei
Municipalitatea suceveană se asociază, prin hotărâre a aleşilor locali, cu Centrul de Consultanţă pentru Dezvoltarea Resurselor Umane „Lexis” Galaţi în vederea instruirii însoţitorilor persoanelor cu nevoi speciale. Primăria are angajate pe post de asistent la localnici cu handicap garav 375 de persoane, iar potrivit legii, acestea trebuie instruite o dată la doi ani. Întrucât până acum administrativul nu a angajat persoane cu dizabilităţi, în proporţie de 4% din totalul lucrătorilor executivului, actele normative în vigoare stipulează că Primăria poate achiziţiona servicii de profil în cuantumul sumei pe care o datorează la bugetul de stat din motivul amintit(170.000 de lei). Deoarece o parte dintre însoţitori s-au instruit în cursul lui 2008, anul acesta vor urma cursuri 220 de asistenţi personali, pentru acesta cheltuindu-se 110.000 de lei. Centrul de Consultanţă pentru Dezvoltarea Resurselor Umane „Lexis” Galaţi este autorizat de Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Handicap să organizeze programul de instruire şi de competenţe pentru ocupaţia de asistent personal la persoane cu handicap.

Primăria vrea să dea terenul de la Termica contra unor datorii de zeci de milioane de lei către producătorul de agent termic

Aleşii locali suceveni vor analiza, în şedinţa ordinară de astăzi, un proiect de hotărâre privind reglementarea situaţiei juridice a unor active aflate în patrimoniul Termica. Aceştia vor putea mandata reprezentanţii Consiliului Local în Adunarea Generală a Acţionarilor(AGA) de la societatea de termoficare să ia în plen o decizie de stingere a datoriei Primăriei la plata subvenţiei la energia termică cu contravaloarea terenului de sub Termica, al cărui proprietar este executivul sucevean. După constituire, Termica a efectuat numeroase demersuri administrative şi judiciare, pretinzându-se titulara dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor şi încercând să înscrie acest drept în cartea funciară. Demersul a fost respins de Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava şi, ulterior, în mod irevocabil, de instanţele de judecată. Organele judecătoreşti au reţinut faptul că simpla înscriere a imobilelor în bilanţurile contabile nu poate însemna constituire a dreptului de proprietate asupra acestora. În cauză este o suprafaţă de circa 115 de hectare de teren, aceasta urmând a trece la Termica în schimbul debitului de zeci de milioane de lei pe care Primăria îl are în contul subvenţiei la diferenţa de preţ dintre costul real al gigacaloriei şi cel tarifat la consumatorii casnici. În februarie 2008, la nivelul administraţiei locale a fost înfiinţată o comisie care urma să disece patrimoniul Termica, cât şi pe cel al municipalităţii, noua structură având ca obiect clarificarea raportului patrimonial şi a celui economico-financiar dintre Termica şi municipiul Suceava. De asemenea, prin hotărâre a deliberativului, executivul municipal sucevean se obliga să angajeze o firmă care să evalueze terenul de sub centrala electrotermică din Lunca Sucevei. Demersul viza privatizarea producătorului, furnizorului şi distribuitorului de energie termică, tentativă ratată deja, pe motiv că nicio companie nu s-a prezentat la cel două runde de licitaţie organizate de Primărie.

Doar o treime din fermierii suceveni au primit subvenţiile europene
Deşi ultima zi de plată este mâine, doar circa o treime dintre fermierii suceveni a intrat în posesia subvenţiilor europene şi naţionale pe terenul lucrat în anul 2008. Ionel Murariu, director coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava, spune că aşa şi-a asumat angajamentul ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ilie Sîrbu, însă procedurile dificile şi îndelungate au făcut ca acest termen să nu poată fi respectat. „Pentru a face efectiv plata sunt necesare o mulţime de etape pe care trebuie să le parcurgem obligatoriu. Problema este că, în urma controalelor, se întorc o mulţime de documentaţii care sunt supuse reverificării”, subliniază dl. Murariu, adăugând că achitarea drepturilor va continua pe parcursul lui iulie. Virarea banilor în contul fermierilor trebuia să demareze la 15 martie, însă virările au început înspre finele acestei luni. Dintre cei 56.787 de fermieri care au înaintat solicitări, planificaţi la plată sunt 42.770 dintre ei, 36.614 de documentaţii fiind transferate deja în contabilitate. Ordine de plată s-au generat în cazul a 33.106 de agricultori, plătiţi prin extrase de cont fiind 18.642 de îndreptăţiţi(circa o treime din agricultori). Cuantumul sumelor acordate pe anul trecut, stabilit prin HG. nr. 1560/2008, este de 60,75 euro pe hectar - plată unică pe suprafaţă de la bugetul comunitar şi de 46,71 euro pe hectar - plăţi naţionale directe complementare. Cei 107,46 de euro sunt achitaţi la un curs de 37.413 lei vechi pentru un euro, stabilit de Banca Central Europeană la 30 septembrie 2008. Eligibile la plată sunt exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. Solicitantul trebuie să declare toate parcelele agricole şi să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu. Măsurile de sprijin pe suprafaţă cuprind, în principal, plata unică pe suprafaţă, plăţile naţionale directe complementare, plăţile compensatorii pentru zonele defavorizate şi plăţile de agro-mediu.

Suceava-centru economic puternic, stabil şi diversificat

Municipiul Suceava va avea o strategie durabilă de dezvoltare locală. Aceasta este dezbătură astăzi, în plenul Consiliului Local, primarul Ion Lungu precizând că documentaţia are patru direcţii principale de dezvoltare. Este vorba despre consolidarea infrastructurii urbane; creşterea competitivităţii economie locale şi dezvoltarea mediului de afaceri; dezvoltarea de servicii în vederea promovării turismului, precum şi despre utilizarea eficientă a capitalului uman, adaptarea calificărilor la competenţele europene şi includerea socială a categoriilor dezavantajate. „Construirea şi afirmarea identităţii europene a municipiului Suceava se va face prin dezvoltarea şi consolidarea acestuia din urmă drept centru economic puternic, stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea şi creşterea calităţii vieţii, precum şi prin valorificarea potenţialului turistic, motor al dezvoltării locale şi pol al integrării europene”, consideră edilul şef Ion Lungu. Planul de acţiuni reprezentat de cele patru direcţii este bazat pe o serie de proiecte identificate şi definite drept prioritare. Finanţarea acestora va fi asigurată din surse bugetare locale, guvernamentale, dar şi din fonduri nerambursabile. Pentru întocmirea Strategiei locale de dezvoltare durabilă, Primăria a încheiat, anul trecut, un contract de achiziţie publică cu firma de consultanţă Relians Corp Iaşi. Scopul Strategiei este acela de realizare a unei abordări unitare şi multi-sectoriale, pentru îmbunătăţirea sistemelor locale de planificare şi dezvoltare, de atragerea a investiţiilor, sprijinirea mediului economic şi turistic şi de dezvoltarea resurselor umane, în vederea creşterii calităţii vieţii.

Peste 60 de romi din oraşul Salcea sunt membri PRM
PRM Suceava nu este de acord cu afirmaţiile din media potrivit cărora electoratul a înţeles prost ultimele alegeri, trimiţând în Parlamentul European reprezentanţii unei formaţiuni politice radicale. Marcel Murariu, membru al Biroului executiv al organizaţiei judeţene a Partidului România Mare, preşedintele Filialei formaţiunii din oraşul Salcea, spune că blamul asupra votanţilor este cel puţin de nerecomandat, la adresa acestora aducându-se jigniri nejustificate. Pe de altă parte, ţine să menţioneze dl. Murariu, PRM nu este un partid extremist sau rasist, aşa cum vor – din raţiuni electorale - să insinueze unii. „Drept dovadă, doar la Filiala Salcea a PRM, avem peste 60 de cetăţeni de etnie romă înscrişi în partid”, relevă Marcel Murariu. Domnia sa crede că alegerile europarlamentare au produs o premieră pe scena politică a municipiului Suceava, Partidul România Mare reuşind să surclaseze PNL. Membrul staff-ului sucevean al PRM, dl. Murariu reliefează că „acest lucru se datorează faptului că s-a muncit foarte mult, cetăţenii în înţelegând foarte bine mesajele formaţiunii”.

Municipiul Suceava ajutat să plătească dobânda la creditul din proiectul „Utilităţi şi mediu”
Bugetul local sucevean este rectificat cu 1,3 milioane de lei. Suma este alocată printr-o hotărâre de guvern şi provine din defalcări din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale. Fondurile de la bugetul de stat vor lua calea achitării, de către administraţia suceveană, a unor dobânzi aferente datoriei publice externe locale. Este vorba despre dobânda corespunzătoare împrumutului contractat de la Deutsche Bank Luxemburg, de Consiliul Judeţean şi 61 de unităţi administrativ-teritoriale asociate, în vederea materializării mega-proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. Urbea reşedinţă de judeţ beneficiază, în cadrul proiectului, de 10,3 milioane de euro, banii fiind orientaţi înspre reabilitarea sistemului de termoficare în sistem centralizat. Reamintim că, din cauza unui litigiu dintre consultant şi Bucovina Ecotermgaz (administratorul creditului din cadrul Programului „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”), municipalitatea suceveană nu putut intra la timp în posesia părţii cuvenite. Deşi municipiul nu a cheltuit niciun ban din creditul de 10,3 milioane de euro, anul trecut Primăria a plătit comisioane de risc de 150 de mii de lei. În 2002, printr-o hotărâre de guvern, Consiliul Judeţean şi 61 de primării din judeţ au contractat un credit extern de 86,3 milioane de euro garantat de Ministerul de Finanţe, acesta fiind destinat modernizării sistemului de termoficare şi realizării conductelor de gaze naturale de înaltă presiune din mai multe localităţi.

Controale şi supra-controale la solicitanţii de sprijin financiar pe exploataţia de animale
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură(APIA) Suceava a finalizat campania de primire a cererilor pentru plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnie. Potrivit directorului coordonator Ionel Murariu, au fost depuse 22.638 de solicitări pentru un efectiv de 115.377 de bovine şi 1329 de cereri pentru 180.944 de ovine şi caprine. “A demarat controlul administrativ pentru toate cererile depuse, precum şi controlul la faţa locului, care este obligatoriu pentru speciile ovine şi caprine. Rugăm fermierii ca, pe toată durata efectuării verificărilor, să menţină efectivul de ovine şi caprine în locaţia menţionată în cerere, pentru a nu risca pierderea sprijinului financiar”, precizează dl Murariu. Valoarea sprijinului financiar, atât la bovine, cât şi la ovine şi caprine, va fi stabilită prin hotărâre de Guvern, în funcţie de numărul animalelor eligibile rezultat în urma controalelor. Fermierii ar urma să intre efectiv în posesia sumelor cuvenite începând cu 1 octombrie şi, respectiv, 1 noiembrie 2009. Conform legii, plăţile naţionale directe complementare se acordă sub forma primei pe exploataţie, la bovine şi primei pe cap de animal, la ovine şi caprine. Regulamentele europene prevăd un control administrativ în Registrul Naţional al Exploataţiilor pentru toate exploataţiile şi efectivele de animale pentru care s-a solicitat sprijin. În plus, pentru speciile ovine şi caprine este obligatoriu un control şi un supra-control la faţa locului. Trebuie menţionat că, pentru anul 2009, prima la bovine se acordă şi producătorilor agricoli cu exploataţii nou înfiinţate în perioada 1 februarie 2008 - 31 ianuarie 2009. În ceea ce priveşte prima pe cap de animal la ovine şi caprine, sprijinul financiar se acordă producătorilor agricoli care deţineau, la data de 31 martie 2009, un efectiv de cel puţin 50 de capete de ovine femele, respectiv 25 de capete de caprine femele, cu vârsta minimă de un an.

Chiriaşii evacuaţi din imobilele naţionalizate vor avea casă la 1 octombrie
Primăria Suceava a mai primit de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale, 720.000 de lei în contul lucrărilor la blocul pentru chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate. Primarul Ion Lungu a anunţat că lucrările vor fi încheiate la 1 octombrie, investiţia în cele 40 de apartamente fiind de 5 milioane de lei. În situaţia de a-şi pierde locuinţele în care au stat cu chirie se află 28 de suceveni. Majoritatea acestora sunt bătrâni sau beneficiari de asistenţă socială, cu preponderenţă din cartierul Iţcani, şi mai puţin din Burdujeni. Imobilul este construit în zona Metro, iar execuţia a început în noiembrie 2007. Blocul are 30 de apartamente cu două camere şi 10 garsoniere în două tronsoane, fiecare dintre ele, cu subsol, trei etaje şi mansardă.

Trotuare pavelate şi parcare la Biserica „Sfântul Andrei”
Municipalitatea suceveană continuă campania de reabilitare a trotuarelor prin pavelare. Lucrările au loc în zona parcului central, precum şi la Biserica „Sfântul Andrei” din cartierul Burdujeni. Primul gospodar al urbei, Ion Lungu, spune că în această din urmă locaţie va fi lărgită banda de circulaţie cu 2 m, va fi anulat scuarul dintre stâlpii de iluminat public şi se va amenaja o parcare. „Vrem să creăm posibilitatea fluidizării traficului în zonă”, subliniază Ion Lungu. Câştigătorul licitaţiei pentru reabilitarea trotuarelor din municipiul Suceava este firma Symetrica Vereşti, aceasta oferind lucrărilor o garanţie de 60 de luni, respectiv de 5 ani. Primăria a întocmit o listă de priorităţi, lucrări de pavelare urmând a se derula pe trotuarele din toate cartierele oraşului. În acest sens, de la bugetul local va fi disponibilizată suma de 3 milioane de lei. Municipalitatea suceveană va aloca, anul acesta, pentru reparaţii şi reabilitări la infrastructura stradală şi la trotuare, suma de 22 de milioane de lei(4,5 milioane de euro).

Cantina de la centrul de recuperare de la Sasca Mică, modernizată cu fonduri europene

Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a anunţat, într-o conferinţă de presă, aprobarea finanţării proiectului ”Gospodina”, de modernizare şi extindere a corpului vechi al cantinei de la Centrul de Recuperare a Persoanelor cu Handicap Sasca Mică. Potrivit dlui Flutur, acesta are o finanţare externă de 963.500 de euro, principalele obiective vizate fiind reabilitarea fostei cantine, imobil aflat într-o stare avansată de degradare. În acest sens, vor avea loc re-compartimentări ale spaţiilor; reparaţii la pereţi, tavane şi pardoseli; înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară. De asemenea, se vor amenaja pardoseli noi, vor fi revizuite instalaţiile termice, electrice şi sanitare şi se vor reface tencuielile, zugrăvelile şi trotuarele. Proiectul “Gospodina”, aprobat de fostul deliberativ judeţean din perioada 2004-2208, a primit, de la Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei, în baza H.G. nr. 1424 din 2007, fonduri pentru realizarea proiectării, cererea de finanţare fiind promovată în cadrul Programului Operaţional Regional 2007, Axa prioritară nr. 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, domeniul major de intervenţie 3.2 – „Reabilitarea modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”. Gheorghe Flutur spune că, tot la Saca Mică, finanţare primeşte şi proiectul „O viaţă normală în centre-poartă de deschidere spre societate”, cu fonduri europene de 986.250 euro.

Municipiul Rădăuţi riscă să rămână în afara programului judeţean de alimentare cu apă şi canalizare

Consiliul Judeţean Suceava aşteptă ca autorităţile publice din Rădăuţi să se hotărască să intre în Asociaţia Judeţeană de Alimentare cu Apă, Canalizare şi Salubritate, în vederea implementării programului de alimentare cu apă şi canalizare în 34 de localităţi din judeţul Suceava. „Rădăuţenii nu au încă o hotărâre de consiliu de încredinţare a acestor lucrări către ACET, operatorul unic judeţean. Eu cred că, dincolo de luptele din Consiliul Local, este interesul rădăuţenilor să facă parte din această asociaţie”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, adăugând că, „dacă Rădăuţi nu se va hotărî, riscă să rămână în afara acestui proiect, un lucru extrem de grav pentru locuitorii municipiului”. Şeful administraţiei judeţene spune că, în nenumărate rânduri, a recomandat executivului şi deliberativului local să adopte o hotărâre de asociere la AJAACS şi că, în ciuda animozităţilor PSD-PDL din legislativul local, aşteaptă în continuarea finalizarea acestui demers. Specialiştii executivului lucrează la un master plan POS de 120 de milioane de euro, cu termen de finalizare 30 iunie 2009, introducerea respectivelor utilităţi în toate unităţile administrativ-teritoriale necesitând nu mai puţin de 500 de milioane de euro. Lucrările vor începe de anul viitor, toate aceste demersuri survenind aprobării, la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, pentru judeţul Suceava, prin Programul Operaţional Sectorial, a unei aplicaţii privind lucrări de reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare, altele decât cele cuprinse în Programul ISPA şi SAMTIDPreşedintele AJAACS, cu sediul la Palatul Administrativ a fost ales, de către membrii asociaţi, Daniel Constantin Cadariu, adjunctul şefului administraţiei judeţene. AJAACS are ca scop realizarea în comun a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii aferente serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi furnizarea lor sub autoritatea fiecărei comunităţi locale asociate. De menţionat este şi faptul că operator regional a fost desemnată societatea comercială ACET, între aceasta din urmă şi Asociaţie trebuind a fi semnat un contract de delegare a gestiunii serviciilor de apă şi de canalizare. ACET are calitatea de operator şi în cadrul programelor SAMTID şi ISPA.

„Ziua Regiunii Schwaben”
Consiliul Judeţean va organiza „Ziua Regiunii Schwaben” la Suceava. Amănuntele manifestării sunt puse la punct cu o delegaţie sosită în judeţ zilele acestea, acesta urmând a avea loc pe 8 august. Şeful administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că la „Casa prieteniei” şi Muzeul de istorie vor fi vernisate expoziţii comune de pictură, oaspeţii germani urmând a face şi un tur al mănăstirilor din Bucovina. La Muzeul satului bucovinean va fi ţinută „Seara Regiunii Schwaben”, cu program şi preparate specifice unităţii administrativ-teritoriale bavareze, cu care Consiliul Judeţean are un acord de colaborare. Participanţi sunt reprezentanţi ai administraţiei locale din Schwaben, primari, consilieri judeţeni şi consilieri locali suceveni. Între Regiunea Schwaben şi judeţul Suceava există un parteneriat al cărui iniţiator şi artizan principal a fost preşedintele Consiliului Regional, dr. Georg Simnacher. În 2009 se aniversează 10 ani de la parafarea acestuia. Judeţul Suceava mai are parteneriate cu Mayenne (Franţa), Departamentul de Nord(Franţa), Cernăuţi şi Ivanofrankovsk(Ucraina), Silezia(Polonia), Drenthe(Olanda) şi Abruzzo(Italia). În 2007 s-a extins aria colaborărilor şi în afara Europei, stabilindu-se contacte de colaborare cu regiuni din Republica Coreea şi China.

Consiliul Judeţean a semnat un acord de colaborare turistică cu GTZ
Ieri, conducerea administraţiei judeţene sucevene s-a întâlnit cu reprezentanţii GTZ, cu care a semnat un acord de colaborare. GTZ este agenţia de implementare a Ministerului German pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, aceasta fiind angrenată în numeroase programe desfăşurate în 120 de ţări din lume. Judeţul Suceava lucrează de mai mult timp cu agenţia amintită, acordul de colaborare axându-se pe strategia suceveană de turism. „Am obţinut rezultate bune împreună şi dorim să continuăm colaborarea, pentru găsirea de noi proiecte şi dezvoltarea turismului în judeţul Suceava”, relevă şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, adăugând că operatori judeţeni de turism vor pleca în Germania pentru intensificarea relaţiilor în domeniu. Strategia de turism a judeţului Suceava a fost aprobată anul acesta, dl. Flutur crezând că aceasta suportă îmbunătăţiri. GTZ activează în România de 15 ani, însă programele sale se vor finaliza în 2009, datorită aderării României la Uniunea Europeană. În urmă cu câteva săptămâni, operatori de turism suceveni sau întâlnit cu omologi austrieci, la jumătatea lunii iulie urmând a fi deschisă o linie aeriană Suceava-Viena şi Suceava-Bucureşti. În urma unei întrevederi cu Gheorghe Flutur, reprezentantul Ministerului Turismului la Viena, Simion Giurcă, şi-a exprimat disponibilitatea pentru dezvoltarea relaţiilor dintre judeţul Suceava şi Viena, prin acţiuni de promovare turistică în capitala Austriei şi identificarea de firme care să aducă turişti germani pe Aeroportul de la Salcea.

Consiliul Judeţean a semnat un acord de colaborare turistică cu GTZ
Ieri, conducerea administraţiei judeţene sucevene s-a întâlnit cu reprezentanţii GTZ, cu care a semnat un acord de colaborare. GTZ este agenţia de implementare a Ministerului German pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, aceasta fiind angrenată în numeroase programe desfăşurate în 120 de ţări din lume. Judeţul Suceava lucrează de mai mult timp cu agenţia amintită, acordul de colaborare axându-se pe strategia suceveană de turism. „Am obţinut rezultate bune împreună şi dorim să continuăm colaborarea, pentru găsirea de noi proiecte şi dezvoltarea turismului în judeţul Suceava”, relevă şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, adăugând că operatori judeţeni de turism vor pleca în Germania pentru intensificarea relaţiilor în domeniu. Strategia de turism a judeţului Suceava a fost aprobată anul acesta, dl. Flutur crezând că aceasta suportă îmbunătăţiri. GTZ activează în România de 15 ani, însă programele sale se vor finaliza în 2009, datorită aderării României la Uniunea Europeană. În urmă cu câteva săptămâni, operatori de turism suceveni sau întâlnit cu omologi austrieci, la jumătatea lunii iulie urmând a fi deschisă o linie aeriană Suceava-Viena şi Suceava-Bucureşti. În urma unei întrevederi cu Gheorghe Flutur, reprezentantul Ministerului Turismului la Viena, Simion Giurcă, şi-a exprimat disponibilitatea pentru dezvoltarea relaţiilor dintre judeţul Suceava şi Viena, prin acţiuni de promovare turistică în capitala Austriei şi identificarea de firme care să aducă turişti germani pe Aeroportul de la Salcea.

„Produs în Bucovina”
Astăzi, la Centru economic „Bucovina” de lângă Aeroportul ”Ştefan cel Mare”, la ora 10.00, este inaugurată expoziţia transfrontalieră „Produs în Bucovina”. Organizatori sunt Primăria Suceava, Consiliul Judeţean Suceava şi Administraţia Regională de Stat Cernăuţi(Ucraina), expuse fiind produse tradiţionale din cele două zone aflate de o parte şi de alta a frontierei. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, spune că vin cu exponate câte 50 de producători din cele două regiuni partenere. Potrivit domniei sale, expuse sunt produse alimentare, produse de larg consum şi altele. Manifestarea îl va avea ca oaspete pe primarul oraşului Cernăuţi, Nikolai Fedoruk. În 2003, între cele două capitale de unităţi administrativ-teritoriale a fost semnat un acord de parteneriat şi înfrăţire. Proiectul are finanţare externă de 200.000 de euro.

PRM dezavuează descentralizarea învăţământului

Organizaţia judeţeană a PRM Suceava solicită preşedintelui României să nu promulge legile descentralizării, acestea putând duce la instabilitate în învăţământ şi administraţia publică. Liderul Gheorghe Acatrinei critică pe ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care este de acord ca profesorii să semneze contracte cu primarul. „Profesorii au dobândit posturi în învăţământ prin concursuri şi titularizare, iar acum ajungem să-i lăsăm la mâna unor primari care, unii dintre ei au numai 8 clase”, relevă dl Acatrinei. Ex-senatorul de Suceava spune că în condiţii de criză primăriile nu pot asigura plata salariilor dascălilor, nicidecum să mai preia şi investiţiile în domeniu. Acesta a exemplificat cu rectificarea negativă a sumelor defalcate din TVA pentru plata salariilor, precum şi cu mutarea cheltuielilor cu personalul din sistem din trimestrul IV în trimestrul II. „Unii dinte primari au votat pentru rectificare, fără să-şi dea seama ce consecinţe va avea aceasta. Organizaţia PRM, în urma consultării cu membri şi simpatizanţii, a ajuns la concluzia că învăţământul trebuie dă rămână în structurile centrale ale statului”, subliniază Gheorghe Acatrinei, adăugând că acelaşi lucru este valabil şi pentru sănătate.

Termoficarea Sucevei ar putea fi asigurată de o centrală pe gaze naturale
Sistemul de termoficare al municipiului Suceava ar putea fi convertit pe gaze naturale. Anunţul aparţine primarului Ion Lungu care precizează că ipoteza a fost avansată în urma întâlnirii pe care a avut-o, la Suceava, cu ministrul Economiei, Adriean Videanu şi şeful Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei(ANRE), Petru Lificiu. Aceasta deoarece, principalul atu al a centralei electrotermice(CET) de la Suceava este producerea în cogenerare a agentului termic şi energiei electrice, energie care nu mai poate fi absorbită în sistemul energetic naţional. „Problema este una destul de delicată, în sensul că, astăzi, România consumă 50% din energia consumată în urmă cu un an. Anul acesta, ţara noastră exportă 50% din cât exporta anul trecut”, reliefează şeful administraţiei sucevene. Domnia sa relevă că singura soluţie este construirea unei centrale pe gaze naturale dimensionată la nivelul consumului urbei, în şedinţa din luna iulie a Consiliului Local urmând a fi aprobată o strategie în acest sens. Edilul şef subliniază că finanţarea ar urma să fie atrasă de la centru, inclusiv în baza Protocolului de la Kyoto, care consacră alocarea de sume pentru tehnologii mai puţin poluatoare. „În concluzie, nu există nicio şansă ca Termica să mai funcţioneze pe actuala structură”, conchide primarul Ion Lungu. În momentul de faţă energia termică pentru termoficarea urbei este produsă pe huilă şi păcură.

S-a renunţat la fântâna arteziană care ar fi „asasinat” cinci arbori valoroşi din Parcul central
Lucrările de reabilitare a Parcului central din municipiul Suceava au fost finalizate zilele acestea, ieri făcându-se probele la fântânile arteziene. Primul gospodar al reşedinţei de judeţ, Ion Lungu, spune că de la bugetul local a fost alocată suma de 1,1 milioane de lei vechi, execuţia fiind una de calitate. Ocupantul fotoliului din Areni spune că municipalitatea este în aşteptarea a încă unui milion de lei promis de Administraţia Fondului de Mediu. „Aşteptăm să înverzească gazonul, însă din ce ne-au spus oamenii, cât am stat prin parc, este o organizare corespunzătoare a Parcului central”, arată dl. Lungu, accentuând că s-a renunţat la construirea unei a treia fântâni arteziene, operaţiunea presupunând doborârea a 5 arbori valoroşi. Executantul desemnat prin licitaţie este Eco Horticultura Bucureşti, lucrările incluzând operaţiuni de curăţire şi toaletare a arborilor şi arbuştilor, înlocuirea şi reabilitarea aleilor, schimbarea mobilierului şi coşurilor de gunoi, precum şi refacerea sistemului de iluminat nocturn. De asemenea, s-a făcut o „gazonare” a suprafeţelor existente şi s-au plantat puieţi. Instalaţiile celor două fântâni arteziene existente au fost înlocuite.

Pentru iţcăneni, cimitir aprobat la 3 ani de la solicitarea înfiinţării acestuia
· Locuitorii cartierului Iţcani nu au unde să-şi îngroape morţii
Ieri, pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului a figurat o proiect de hotărâre pentru transferarea către municipalitatea suceveană a 15 hectare de teren. O suprafaţă de 3 hectare este destinată amenajării unui cimitir în cartierul Iţcani, iar diferenţa în vederea construirii unui complex sportiv la ieşirea dinspre Suceava înspre Fălticeni. „Sper să putem beneficia de aceste terenuri, pentru că locuitorii din cartierul Iţcani nu au unde să-şi îngroape morţii. Am discutat, de asemenea, cu preşedintele Federaţiei Naţionale de Handbal, Cristian Gaţu, astfel încât să putem înfiinţa o sală de sport polivalentă ”, declară primarul Ion Lungu. În urmă cu aproape 3 ani, aleşii locali şi-au dat acordul pentru promovarea unei hotărâri de Guvern privind trecerea unei suprafeţe de teren din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în cea Consiliului Local Suceava. Terenul solicitat are o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi şi va fi destinat amenajării unui cimitir în cartierul Iţcani, pe strada „Grigore Alexandru Ghica”. Decizia a fost luată după presiuni ale locuitorilor din zonă, aceştia reclamând o acută lipsă a locurilor de veci. În ceea ce priveşte sala de sport, ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi, a promis, urmare a rezultatelor C.S. „Universitatea” în Challenge Cup, înfiinţarea uni centrul de excelenţă la Suceava.

Peste 250 de unităţi de cult sucevene primesc bani de la bugetul judeţean
Peste 250 de biserici şi mănăstiri au primit anul acesta finanţare de la bugetul judeţean. Aşa susţine preşedintele executivului judeţean, Gheorghe Flutur, care a făcut această afirmaţie pe fondul unei interpelări a alesului judeţean social-democrat Mihai Grozavu, care a reproşat conducerii judeţului că nu alocă bani Mănăstirii „Bogdana”, în vederea aniversării a 750 de ani de la înfiinţarea statului moldovean. La fel, dl. Grozavu a reliefat că, la Mănăstirea Dragomirna, contraforturile zidurilor stau să se prăbuşească şi că s-ar putea întâmpla o nenorocire. Şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur, spune că avut discuţii la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor şi că la „Bogdana” a ajuns suma de 100.000 de lei, pentru căminul de bătrâni ce se înfiinţează, în timp ce Mănăstirea Dragomirna a primit, încă din primăvară, 50.000 de lei. Şeful administraţiei judeţene a ţinut să releve că bugetul judeţean este limitat şi că se are în vederea onorarea priorităţilor. „Au fost foarte multe discuţii că, ani la rând, multe biserici cereau, la 2-3 ani, schimbarea acoperişului. Şi, atunci, am avut discuţii cu conducerea Arhiepiscopiei pe această temă. Pe de cealaltă parte, cele peste 250 de unităţi de cult care au primit ceva bani, în condiţii de criză, cred că este o dovadă de înţelegere”, relevă preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, menţionând că la biserici şi mănăstiri s-au dat între 3000 de lei şi 100.000 de lei. Dl. Flutur a mai menţionat că manifestarea de la Bogdana trebuie să fie una pe măsura importanţei evenimentului.

Calendarul cultural, modificat pe ultima sută a declanşării „Zilelor Sucevei”
Consiliul Judeţean face modificări la calendarul acţiunilor organizate în 2009 de instituţiile culturale şi artistice de sub propria autoritate. Prin hotărâre a deliberativului, pe listă au fost incluse, zilele acestea, noi manifestări. Este vorba despre propunerea Centrului Cultural „Bucovina” de a se organiza, împreună cu TVR1, concertul „Tezaur folcloric”(„Moştenitorii” şi „Muguri de tezaur”), care avea loc mâine. „Invitaţia foarte importantă venită din partea televiziunii naţionale se poate concretiza într-o manifestare cultural-folclorică emblematică pentru judeţul Suceava, un eveniment prin care Bucovina să fie recunoscută, la nivel naţional, ca o matcă a păstrării tradiţiei, portului şi cântecului strămoşesc, precum şi de reaşezare a valorile sucevene pe locul ce li se cuvine”, precizează Irina Vasilciuc, director executiv al Consiliului Judeţean. De asemenea, pentru a oferi publicului spectator şi numeroşilor vizitatori din ţară şi străinătate o paletă culturală mai largă, de Zilele Sucevei, în intervalul 26-28 iunie 2009, se ţine Festivalul naţional de muzică tânără „La Suceava în Cetate”. În contextul modificărilor operate, Festivalul internaţional de folclor „Cântecele neamului” din perioada 22-24 iunie este deplasat înspre 10-12 octombrie, când va avea loc Forumul regional de investiţii. Calendarul acţiunilor culturale desfăşurate de instituţiile de cultură subordonate Consiliului Judeţean include aproape 250 de manifestări, unele cu caracter permanent sau periodic, şi care se derulează pe durata întregului an.

Consiliul Judeţean suprimă 20 de posturi de la Direcţia de Drumuri
Executivul judeţean operează reduceri de posturi în cadrul aparatului propriu. Printr-o hotărâre a deliberativului judeţean privind aprobarea numărului de personal, organigramei şi statului de funcţii la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri, numărul de posturi este redus de la 84 la 64. Diminuarea celor 20 de posturi este operată în contextul ajustării cheltuielilor de la nivelul administraţie publice, vicepreşedintele executivului judeţean, Vasile Ilie precizând că „este necesară crearea unei noi structuri la nivelul Direcţie Judeţene de Drumuri şi Poduri”. Potrivit dlui Ilie, demersul ar fi de natură să asigure un management eficient, unitar şi flexibil. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean spune că, în circumstanţele amintite, redusă este atât o parte din funcţiile de conducere, cât şi alta privind pe cele de execuţie vacante. Noua organigramă include 55 de persoane de specialitate, precum şi 9 persoane de deservire.

În ciuda scăderii natalităţii, locurile din grădiniţe sunt tot insuficiente
· Şi aceasta pentru normele europene impun spaţii generoase pentru fiecare micuţ cuprins în sistem
Deficitul de locuri în unităţile de învăţământ preşcolar continuă să persiste. Aceasta, în ciuda faptului că, în ultimul timp, în municipiul Suceava au fost construite mai multe grădiniţe, iar altele au fost modernizate şi extinse. Fenomenul pare cu atât mai de neînţeles cu cât natalitatea este pe trend descendent, iar populaţia preşcolară în scădere. „Ne întreabă cetăţenii de ce nu avem locuri suficiente în grădiniţe. Înainte erau copii mai mulţi, iar aceştia aveau totuşi unde să meargă”, relevă primarul Sucevei, Ion Lungu. Domnia sa spune că această enigmă poate fi dezlegată, explicându-se prin aceea că normele europene pe care ţara noastră le-a adoptat sunt de natură să impună spaţii mai generoase pentru fiecare micuţ cuprins în sistem, dar şi pentru anexele de rigoare. „Realitatea este una singură: trebuie respectate normele europene. De aceea suntem obligaţi să asigurăm fiecărui copil un anumit spaţiu, fluxuri de circulaţie în pregătirea hranei, grupuri sanitare separate pentru preşcolari şi educatori sau personalul administrativ etc. Altfel, grădiniţele nu pot fi autorizate”, explică edilul şef Ion Lungu.

Peste 3000 de lei lunar pentru îngrijirea în centrele de reabilitare şi recuperare
Persoanele asistate în centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap vor contribui la cheltuielile unităţii în care sunt internaţi cu 80% din veniturile pe care le realizează din pensii, indemnizaţii sau din alte drepturi acordate potrivit legii, cu excepţia indemnizaţiei primite pentru încadrarea într-un grad grav de invaliditate. În măsura în care membrii familiilor acestora nu au venituri proprii şi nu beneficiază de internare în instituţii de asistenţă socială, contribuţia de 80% este defalcată pe toţi componenţii familiei, suma astfel rezultată reprezentând contribuţia pe are o va achita asistatul într-un centru rezidenţial.
Nivelul contribuţie a fost stabilit de aleşii judeţeni, prilej cu care a fost aprobat şi costul mediu lunar de întreţinere a persoanele asistate în centrele rezidenţiale pentru persoane adulte cu handicap din subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pe anul 2009. La Sasca Mică acesta este de 1953 de lei de persoană, la Costîna-de 3033 de lei, la Mitocu Dragomirnei-de 2719 lei, iar la Pojorîta-de 1669 de lei. La Centrul pentru Persoane Vârstnice şi de Reabilitare Socială Zvoriştea, contribuţia este de 60% din valoarea veniturilor personale, fără a se depăşi costul mediu lunar de întreţinere de 886 de lei.

Consiliul Judeţean ia de la învăţământul special şi dă la gropile de gunoi
La ultima rectificare a bugetul propriu al judeţului Suceava, aleşii judeţeni au suplimentat cu 60.000 lei fondurile destinate întocmirii planurilor urbanistice zonale pentru amplasamentele staţiilor de transfer de la Fălticeni, Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei din cadrul proiectului „Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Suceava”. Cu această sumă au fost diminuate prevederile bugetare pe extinderea şi consolidarea clădirilor destinate spaţiilor de şcolarizare, atelierelor, şcolilor de artă şi meserii şi internatului de la Grupul Şcolar Bivolărie. Potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre, procedurile pentru întocmirea studiului de la Bivolărie au fost demarate după aprobarea bugetului judeţean însă, ulterior, sesiunea de depunere de cereri de finanţare în cadrul Axei prioritare 3 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” a fost suspendată. Motiv pentru care comisia de licitaţie a hotărât anularea procedurii de achiziţie pentru acest studiu. Întrucât pentru proiectul de la Bivolărie s-a prevăzut 600.000 lei, destinaţia diferenţei de 540.000 lei va fi stabilită după 1 iulie 2009, în funcţie de necesităţile de finanţare.

Ambulatoriul de specialitate al Spitalului judeţean va fi adus la standarde europene

Consiliul Judeţean va promova un proiect de modernizare şi echipare a ambulatoriului de specialitate al Spitalului Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava। Potrivit vicepreşedintelui executivului judeţean, Vasile Ilie, implementarea proiectului va duce la dezvoltarea infrastructurii sanitare la nivelul normelor de funcţionare şi dotare din Uniunea Europeană। Documentaţia face parte dintr-un total de 4 proiecte care vor fi înaintate de administraţia judeţeană în vederea obţinerii de finanţare nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Regional. Vasile Ilie reliefează că executivul judeţean „s-a pliat destul de bine” pe oportunităţilor POR, în cadrul căruia au fost realizate 12 proiecte de reabilitare a drumurilor judeţene, infrastructurii sociale şi de promovare a turismului. Proiectul de modernizare, dezvoltare şi echipare a ambulatoriului de la Spitalul Judeţean prevede re-compartimentarea unor spaţii, înfiinţarea de noi secţii şi dotarea proaspetelor cabinete cu mobilier şi aparatură modernă.

Un pospai de rectificare,
Consiliul Judeţean primeşte bani de la centru pentru acoperirea cheltuielilor cu energia termică
Ieri, în şedinţă ordinară, aleşii judeţeni au rectificat bugetul propriu al judeţului şi al unor unităţi subordonate Consiliului Judeţean. Prin Hotărârea Guvernului nr. 605/2009 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară pentru autorităţile administraţiei locale, judeţului Suceava i-a fost repartizată, cu titlul de defalcări din taxa pe valoare adăugată(TVA), pentru echilibrarea bugetelor locale, suma de 173.000 lei. Banii au ca destinaţie finanţarea unor cheltuieli curente, în vederea acoperirii necesarului financiar pentru unele acţiuni culturale, Centrul cultural „Bucovina” primind 70.000 lei. După ce prin hotărâre de Consiliu Judeţean au fost aprobate sesiuni suplimentare de selecţie de proiecte, la rectificare Cultele se aleg cu 50.000 lei, sumă destinată acordării de finanţări nerambursabile. Tot la acest din urmă capitol, asistenţa socială are la dispoziţie un supliment de 50.000 lei. Înspre activitatea proprie a Consiliului Judeţean sunt îndreptate 3.000 lei, fondurile fiind folosite pentru suplimentarea unor cheltuieli curente cu bunurile şi serviciile, respectiv în scopul acoperirii cheltuielilor cu energia termică consumată.

Lucrările de pe magistralele de gaze naturale riscă să se deterioreze
· Execuţia este întreruptă din anul 2006, constructorul retrăgându-şi personalul de pe şantiere pe motiv că înregistrează pierderi din cauza creşterea preţului lucrărilor peste oferta depusă la adjudecarea contractului
· Unica soluţie de depăşire a blocajului o reprezintă transferul magistralelor către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale, aleşii judeţeni aprobând o hotărâre în acest sens
Aleşii judeţeni, întruniţi, ieri, în şedinţa ordinară pe luna iunie, şi-au dat acordul pentru predarea, către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale(TRANSGAZ) a conductelor de transport gaze naturale de înaltă presiune realizate în judeţul Suceava prin proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. Predarea ar urma să se facă, printr-o hotărâre de Guvern, în numele celor 56 de unităţi administrativ-teritoriale care au finanţat investiţiile respective, scopul fiind continuarea lucrărilor şi punerea reţelelor în exploatare. De asemenea, Consiliul Judeţean Suceava, împreună ce cele 56 de consilii locale asociate, vor întreprinde demersuri de identificare a soluţiilor legale de recuperare a costurilor contravalorii investiţiilor transferate către TRANSGAZ, suma adunată urmând a fi orientată înspre rambursarea datoriei către banca finanţatoare mega-proiectului „Suceava-Utilităţi şi mediu”.
Preşedintele executivului judeţean, Gheorghe Flutur, declară că, în urma discuţiilor purtate cu toate părţile şi instituţiile implicate, s-a ajuns la concluzia că Proiectul trebuie deblocat, iar potrivit legii în vigoare, unica soluţie o reprezintă transferul către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale. Şeful administraţiei judeţene precizează că blocajul este legat de continuarea investiţiilor la magistrala de gaze naturale înspre Vatra Dornei şi Rădăuţi, toate cele 56 de consiliile locale aprobând hotărâri de transferare a conductelor în domeniul TRANSGAZ. Domnia sa a evidenţiază că, în acest sens, vor fi promovate două proiecte de hotărâre de Guvern, unul de predare a magistralelor, iar cel de al doilea de solicitare de fonduri de la Ministerul de Administraţiei, în vederea acoperirii cheltuielilor deja făcute. „Din discuţiile purtate, s-a spus că nu s-a gândit corect ca această magistrală să se facă din creditul contractat, pe spatele autorităţilor locale, aceasta fiind interpretarea făcută de toate organismele. În primul rând, anul acesta trebuie să găsim bani să plătim dobânzile la credit. Ministerul de Finanţe ne-a dat nişte bani, ca să acoperim acesta dobânzi, iar prin Ministerul Administraţiei încercăm să obţinem fonduri pentru finalizarea lucrărilor de modernizare a centralelor termice şi punerea acestora în funcţiune, la Cîmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Rădăuţi”, subliniază Gheorghe Flutur, adăugând că timpul presează şi că există pericolul ca lucrările efectuate până în prezent să se deterioreze.
În 26 martie 2004, Consiliul Judeţean şi comunităţile amintite au încheiat cu Deutsche Bank London un contract de împrumut, garantat de Ministerul Finanţelor Publice, de 86,3 milioane de euro. Creditul a avut ca destinaţie finanţarea lucrărilor din domeniul gazelor naturale şi reabilitarea sistemelor de termificare prinse în Programul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene”. Pentru executarea obiectivelor pe componenta de transport gaze naturale de înaltă presiune, licitaţia publică a fost câştigată de consorţiul format din Petromservice Bucureşti şi Stroygaz Moscova. Termenul de finalizare a fost iulie 2006, acesta fiind prelungit, prin acte adiţionale, până la 1 octombrie 2007. Din cauza unor aspecte independente de voinţa părţilor contractante, lucrările nu au fost finalizate la noul termen convenit. Astfel, din cei 232,7 km de conducte de transport gaze naturale s-au realizat doar 101,65 km, totalul de 27,3 milioane euro alocaţi consumându-se 11,5 milioane euro. Execuţia este întreruptă din anul 2006, în luna octombrie constructorul retrăgându-şi personalul de pe şantiere. Consorţiul amintit a motivat că înregistra pierderi, cauza fiind creşterea preţului lucrărilor, peste oferta depusă la adjudecarea contractului. Toate acestea au dus la blocarea proiectului.

Nemulţumitului i se ia darul
Din toamnă, profesorii nu-şi vor mai lua la timp salariile. De fapt, acesta nu este niciun secret. Deja actualul Guvern, unul care va rămâne în istorie prin lipsa de coerenţă şi eficienţă, s-a împrumutat cu miliarde de euro de la bănci pentru a plăti remuneraţiile bugetarilor. Însă, în ceea ce priveşte cadrele didactice, situaţia este una parte. După ce au votat cu PD-L şi PSD, dascălii au luat o mare ţeapă. Nu numai că salariile nu le-au fost mărite, ba mai mult profesorilor li s-au suprimat o serie de facilităţi şi sporuri. Acum, stipendiile pentru participarea la examenul de bacalaureat au fost diminuate cu 50%, fapt care stârnit proteste. Pe de o parte, avem un Guvern slab, incapabil să-şi onoreze obligaţiile, iar pe de alta o categorie socială care îşi apără drepturile. Dar nici criza prin care trece România nu este de neglijat, iar cadrele didactice la fel ca toată lumea, ar trebui să-şi revadă atitudinea, deoarece că Dumnezeu îi ia nemulţumitului darul. Dacă ar fi spunem pe faţă, profesorii nu sunt cei mai obidiţi oameni din ţara asta. Lucrează doar câteva ore pe zi, iar în vacanţă stau acasă, pe bani, mai mult de două luni. În afară de debutanţi care, ca în orice domeniu, pornesc de jos, salariile dascălilor cu grade, başca siguranţa încasării acestora, sunt de invidiat pentru multă lume. Şi, mai apoi, se bate moneda pe vocaţia şi deontologia dascălilor. Nu negăm că mulţi dintre profesori sunt adevăraţi mentori pentru generaţia tânără, însă, nu-i aşa?, şi conştiinţa trece prin stomac. Ne întrebăm, câţi dintre aceştia ar fi venit să-i supravegheze pe elevi la bac, în lipsa stimulentelor de rigoare?. Prin sistemul unitar de salarizare, cadrele didactice ar urma să beneficieze de remuneraţii şi de două-trei ori mai mari decât în prezent. Îi sfătuim pe dascăli să revină cu picioarele pe pământ. Pentru că trăim în România şi aceasta nu se va întâmpla decât în câteva zeci de ani.

Lucrările de reabilitare a magistralelor de termificare, amânate din cauza unei contestaţii
· În aceste condiţii, după întrerupere, furnizarea apei calde va fi reluată la începutul lui octombrie

Reabilitarea magistralelor de transport agentului termic vor începe cu cel puţin două săptămâni mai târziu decât s-a crezut iniţial. Aceasta deoarece una dintre participantele la licitaţia pentru adjudecarea lucrărilor de execuţie s-a adresat Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Primarul Ion Lungu şi-a exprimat convingerea că soluţia dată de Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor va fi în favoarea Primăriei şi că execuţia va începe la mijlocul lui iulie şi nu pe 29 iunie, aşa cum s-a stabilit iniţial. „Aşa cum a devenit aproape o normalitate în România, asociaţia de firme de la Iaşi, care a pierdut la licitaţia pentru înlocuirea conductelor magistrale, a făcut contestaţie. Până în prezent nu am pierdut nicio contestaţie la Consiliul Naţional, de aceea sper ca şi de această dată să fie la fel. Deocamdată suntem blocaţi şi trebuie să regândim, pe termen scurt, strategia termificare din municipiul Suceava”, relevă primul gospodar al urbei, adăugând că, după întrerupere, furnizarea apei calde va fi reluată la finele lui septembrie. Licitaţia de reabilitare a reţelelor de termificare ale municipiului Suceava a fost câştigată de consorţiul Energo-Montaj Bucureşti, Aqua Term Botoşani, Flor Construct Suceava şi Hidroterm Suceava, acesta surclasând alte trei competitoare. Modernizarea sistemului de transport al energiei termice va include magistralele nr. 1, 2 şi 3. Acestea din urmă însumează 5,3 km de conductă, valoarea lucrărilor se ridică la mai mult de 5 milioane de euro, iar execuţia se va întinde pe durata a circa 3 luni. Afectate de lucrări vor fi circa 30 de străzi de pe traseul Piaţa Centrală-Primărie, Piaţa Centrală-Cartierul „George Enescu”-Cartierul Obcini şi Complexul comercial „Bila”-Cartierul ”Cuza Vodă”-Punctul termic nr. 6.

Group Colas va relua lucrările abandonate de pe DN 17
· „Au lăsat totul baltă, ca în faţa popoarelor migratoare, această abordare nefiind în regulă”, subliniază preşedintele CJ, Gheorghe Flutur

Consiliul Judeţean Suceava s-a adresat în scris Ministerului Transportului şi Infrastructurii şi Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, reclamând retragerea muncitorilor la SCCF Gruop Colas Iaşi care lucrează al modernizarea drumului naţional DN17 Suceava-Vatra Dornei. Şeful administraţie judeţene, Gheorghe Flutur, spune că oficialii CNADNR a comunicat că măsura a survenit unor neînţelegeri privind restanţe la plată către constructor, precum şi a altora cu consultantul, referitoare la mofificarea lucrărilor din cadrul proiectului. Dl Flutur arată că, de la CNADNR s-au dat asigurări că execuţia va fi reluată începând de ieri, „Dna Dorina Tiron, directorul general de la Drumuri, ne-a spus că le va cere imperativ să intre înapoi la treabă. Acolo, ei au avut o problemă, o neînţelegere cu consultantul, legată de modificarea a proiectului la DN 17. S-a invocat, de asemenea, ceva despre sume de achita din urmă, neputându-se pune de acord cu valorile finale”, reliefează şefului executivului judeţean. Gheorghe Flutur declară că, astăzi, este prezent în capitală, unde se va ocupa de rezolvarea acestor aspecte. „Au lăsat totul baltă, ca în faţa popoarelor migratoare, această abordare nefiind în regulă”, subliniază dl. Flutur.

Sens giratoriu de proporţii în zona industrială Şcheia
Consiliul Judeţean Suceava transferă în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii 400 de metri din drumul judeţean DJ 178 A, în vederea realizării, în zona industrială Şcheia, de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, a unei amenajări rutiere asimilabile unui uriaş sens giratoriu. Decizia fost luată ieri, de plenul aleşilor judeţeni, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, reliefând că, în urma demersului, se va introduce sens unic pe relaţia: ieşire din municipiul Suceava-pasajul de cale ferată Şcheia - fostul aerodrom - stânga, prin spatele firmelor Bermas şi Bucovina - ieşire stânga în DN 17, înspre Gura Humorului. Intrarea în Suceava dinspre Gura Humorului se va face pe traseul deja consacrat. „Este vorba despre un fel de sens giratoriu lărgit, cu acea insulă care cuprinde fabricile de lapte şi de bere”, arată dl. Flutur, menţionând că demersul are în vedere fluidizarea traficului în zona respectivă.

Finaliştii Challenge Cup şi interpreta de muzică populară Margareta Clipa, cetăţeni de onoare ai Sucevei
Antrenorul Petru Ghervan şi cei 16 componenţi ai echipei de handbal C.S. „Universitatea” Suceava sunt cetăţeni de onoare ai municipiului Suceava. Aceasta după ce deliberativul local a aprobat ieri, în şedinţă extraordinară, o hotărâre în acest sens. În sezonul 2007-2008, după ce cu un an mai înainte era la retrogradare, echipa suceveană a reuşit performanţa de a se califica în Challenge Cup, terminând competiţia pe locul V. În 2008, C.S. „Universitatea” şi-a început parcursul european cu o victorie împotriva Bologna United. Calificaţi în primăvara europeană, handbaliştii suceveni trec, rând pe rând, de mai mult experimentatele Liberty Sao Bernardo(Portugalia) şi UHK Krems(Austria), iar în semifinală îi înving pe elveţienii de la BSV Bern Muri. „O mare onoare pentru municipiul Suceava a fost ca, în acest an, echipa de handbal masculin C.S. , finanţată de Consiliul Local, să joace în finala Challenge Cup, o finală de nivel european”, a declarat edilul şef Ion Lungu. În cadrul aceleiaşi întâlniri, Consiliului Local aprobat conferirea distincţie de cetăţean de onoare al urbei şi interpretei de muzică poluară Margareta Clipa. Potrivit recomandării directorului general al Complexului muzeal Bucovina, Emil Ursu, Margareta Clipa este una dintre vocile recunoscute ale cântecului moldovenesc, alături de Ştefania Rareş, Sofia Vicoveanca sau Laura Lavric. Culegătoare de folclor bucovinean din zona Grăniceştiului, Margareta Clipa s-a remarcat cu albumele „Sunt fată din Grăniceşti”, „Vreau să cânt şi să iubesc” şi „Doamne ajută cui iubeşte”. „După Sofia Vicoveanca, cele mai bun produs al muzicii populare bucovinene este Margareta Clipa, care este un real ambasador al municipiului Suceava”, a subliniat primarul Lungu. Diplomele vor fi înmânate în cadru festiv sâmbătă, cu prilejul manifestărilor închinate Zilelor Sucevei.

Liber la construcţii pe versantul afectat de alunecări
Interdicţia de construire pe versantul de nord est al municipiului Suceava, afectat de alunecările de teren, ar putea fi ridicată în perioada ce vine. Anunţul este făcut de către şeful administraţiei municipale sucevene, Ion Lungu, care spune că a înaintat Consiliului Judeţean o solicitare în acest sens şi că aceasta urmează a ajunge pe masa de deliberativului. „Într-o primă fază, comisia de urbanism a respins ridicare a interdicţiei, pe motivul de ne-monitorizare a versantului. Noi avem aparatură de monitorizare acolo şi sper ca în şedinţa Consiliului Judeţean interdicţia să fie ridicată”, a precizat edilul şef. Primăria Suceava a făcut un demers similar şi în toamna lui 2008. Aceasta după ce, în parteneriat cu Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geologie şi Geofizică, a fost iniţiată o perioadă de monitorizare a comportării versantului. Este vorba despre un sistem de senzori care a măsurat nivelul pânzei freatice, gradul de înclinare, temperatura şi cantitatea de precipitaţii din zonă, specialiştii concluzionând că variaţia parametrilor măsuraţi nu indică o tendinţă de instabilitate. Astfel, va fi dat liber la realizarea de noi obiective de construcţii pe mai multe străzi din zona „Hărbărie”, respectiv pe „Mihail Sadoveanu”, „Mircea Şeptilici”, „Cărămidarilor”, „Petuniilor”, „Semicercului”, „Izvoarelor” şi „Tăbăcarilor”. De menţionat este faptul că, de ani de zile, locuitorii din zonă fac presiuni în acest sens, perimetrul fiind considerat unul rezidenţial şi de interes pentru dezvoltatorii imobiliari. Interdicţia de construire a fost introdusă de Consiliul Judeţean în anul 2004.

Harta imobiliară judeţeană, un puzzle incomplet
· Asamblăm sporadic piese pe o tablă, dar o imagine generală nu avem, evidenţiază şeful OJCPI, Romică Andreica

Conducerea Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară face apel la proprietari să se prezinte la sediul central al instituţiei sau la birourile teritoriale ale acesteia pentru a-şi intabula imobilele. Directorul Romică Andreica spune că deţinătorii nu trebuie să se aştepte la gratuităţi pentru toate imobilele şi operaţiunile specifice, reliefând că funcţionarea în regim de cadastru sporadic nu oferă o imagine de ansamblu şi relevantă a proprietăţilor din judeţul Suceava. „La noi vine la intabulare, în general, lumea care vrea să vândă sau să construiască pe terenul pe care îl deţine. Funcţionarea în regim de cadastru sporadic însemnă că asamblăm nişte piese pe o tablă, dar imaginea generală nu o avem. Fac apel să se continue acest proces de intabulare şi nu să se aştepte să vină intabularea gratuită”, subliniază şeful OJCPI Suceava. Romică Andreica reaminteşte că, în momentul de faţă, se percepe taxă zero la prima înscriere în cartea financiară a terenurilor din extravilanul localităţilor. De aceeaşi facilitate se bucură şi imobilele care aparţin statului, respectiv cele ale Consiliului Judeţean, primăriilor etc.

Noxe de arhivă otrăvitoare
Lucrătorii de la fostul Institut Judeţean de Proiectări din municipiul Suceava, acum societatea comercială Proiect Bucovina, inventariază arhiva de documente a instituţiei. Demersul se dovedeşte a fi unul periculos, persoanele care au primit această misiune delicată fiind echipate cu mănuşi, glugi şi măşti de protecţie. Cei antrenaţi în lucrare ne-au declarat că arhiva are dosare şi planşe adunate încă din anul 1947, după selectare acestea urmând a fi transportate într-o locaţie mai sigură. Din cauza micro-climatului şi particulelor degajate, activitatea de arhivă este dăunătoare sănătăţii, provocând alergii, intoxicaţii şi îmbolnăviri profesionale.

Suceava are un număr dublu de şomeri faţă de acum un an
În baza de date a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava sunt înscrişi 13354 de şomeri, informează directorul coordonator, Ioan Cristian Şologon. Potrivit acestuia, 7945 sunt beneficiari de indemnizaţii, acest segment de şomeri, răspunzător pentru creşterea ratei şomajului, depăşind dublul cifrei consemnate în urmă cu un an. „Mai a fost şi luna cu cele mai mici intrări în şomaj, provenite de pe piaţa muncii din cursul acestui an, atât datorită diminuării numărului de disponibilizări, cât şi reluării activităţilor sezoniere din domeniul construcţiilor şi alimentaţiei”, subliniază directorul Şologon. În mai, rata şomajului a crescut cu 0,04% faţă de luna anterioară şi cu 1,7% comparativ culuna omoloagă anului 2008, atingând valoarea de 5,28%. Creşterea de luna trecută s-a atenuat în raport cu primele luni ale lui 2009, acest din urmă indicator al pieţei muncii fiind la valori care nu s-au mai înregistrat în ultimii doi ani.

Subvenţiile pentru persoanele care lucrează în slujba comunităţilor locale, mai mici decât anul trecut

Fondurile alocate prin buget pentru acoperirea cheltuielilor cu forţa de muncă angajată pe durată determinată în lucrări publice de interes comunitar, deşi mai mici decât anul trecut, sunt o soluţie o soluţie pentru rezolvarea problemelor existente în fiecare comunitate care se doreşte a fi civilizată, precum şi o opţiune pentru persoanele vulnerabile pe piaţa muncii, a căror instruire şi studii incomplete le supune riscului marginalizării profesionale şi sociale. Aşa susţine Ioan Cristian Şologon, director coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, informând că şomerii angajaţi temporar în aceste lucrări sunt, de regulă, persoane neindemnizate, care realizează venituri din agricultura de subzistenţă sau cele care apelează la autorităţi pentru obţinerea venitului minim garantat. Dl Şologon spune că această încadrare temporară, cu risc de reîntoarcere în şomaj este, pentru o parte dintre cei menţionaţi, o soluţie de susţinere a familiei, un răgaz în care îşi pot găsi o formă de completare a studiilor sau de dobândire a unor noi calificări. Primăriile care au accesat aceste fonduri au efectuat lucrări edilitare pentru instituţiile publice, dar şi igienizări, ecologizări ale râurilor, izlazurilor comunale, spaţiilor şi terenurilor cu destinaţie publică. Pentru perioada 1 aprilie – 31 octombrie, cuantumul lunar al subvenţiei de finanţare a cheltuielilor cu forţa de muncă angajată pe durată determinată din rândul şomerilor este de 70% din indicatorul social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj(500 lei). Fondurile alocate din buget pentru acoperirea acestor cheltuieli se ridică la 1,1 milioane lei.