Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, nefinalizat în cadrul POS Mediu, este preluat de POIM

·        Este vorba despre o finanţare 3 milioane de euro de la staţiile de transfer al deşeurilor din Rădăuţi şi Fălticeni, precum şi de alta de 920.000 de euro, de la depozitul ecologic de la Pojorîta.  

Întârzierile înregistrate la implementarea a două proiecte ale Consiliului Judeţean Suceava sunt cauza proastei execuţii a secţiunii de dezvoltare a bugetului, rezultă din raportul la proiectul de hotărâre de aprobare a execuţiei bugetelor judeţului Suceava la data de 30 iunie 2016, aflat ieri pe masa de dezbateri a consilierilor judeţeni.  La partea de cheltuieli, bugetul local al judeţului Suceava a fost executat în proporţie de 80,56%, suma consumată fiind de 172,32 de milioane de lei.  Însă, în timp ce, în primele 6 luni, la secţiunea de funcţionare a  bugetului execuţia a fost de 90,2%, la secţiunea de dezvoltare  alocările   s-au făcut în proporţie de doar 43,97%, iar aceasta din cauza „întârzierilor apărute la procedurile de achiziţii pentru cheltuielile de capital şi în implementarea proiectelor aflate în derulare”.  Este vorba despre „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor” (SMID) şi „O clădire de patrimoniu-Muzeu pentru mileniul III”, în cazul cărora contractele au fost prelungite. Cele două obiective trebuiau terminate şi date în folosinţă încă de la finele anului 2015, Gheorghe Flutur, şeful administraţiei judeţene sucevene, afirmând că finanţarea lucrărilor rămase neexecutate în cadrul Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor vor fi transferate din Programul Operaţional Sectorial „Mediu”, din intervalul 2007-2013, în cadrul Programul Operaţional Infrastructură Mare, aferent programării europene 2014-2020. „Această diferenţă  este urmare a prelungirilor de termene la depozitele pentru deşeuri şi la Muzeu. Din Programul Operaţional Sectorial Mediu nu s-au cheltuit bani pentru staţiile de transfer de la Rădăuţi şi Fălticeni, în cauză fiind circa 3 milioane de euro.  De asemenea, la depozitul de deşeuri de la Pojorîta, este vorba despre 920.000 de euro, propunerea fiind să intre pe POIM”, a declarat preşedintele Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Depozitul ecologic de deşeuri de la Pojorîta este executat în proporţie de 97%, iar la depozitul ecologic de la Moara se fac probe la staţia de epurare a levigatului. Totodată, pentru darea în folosinţă a sistemului,  este obligatorie ţinerea licitaţiei pentru desemnarea operatorului din cele două depozite.

Proprietarii care şi-au lăsat pădurea fără pază, amendaţi de gardienii silvici    

·        Aproape 100 de suceneni au fost somaţi să-şi reîmpădurească terenurile de pe care au doborât arborii. 

Garda Forestieră Suceava a somat 350 de proprietari de pădure care nu au încheiat contracte de administrare sau de prestări servicii cu structuri silvice autorizate. Şeful instituţiei sucevene, Mihai Găşpărel, evidenţiază că, în urma verificărilor efectuate,   celor care nu s-au conformat li s-au aplicat sancţiuni contravenţionale. Astfel, în primul semestru al anului 2016, gardienii silvici suceveni au dat 37 de amenzi, valoarea acestora însumând 39.000 de lei. Totuşi, ca urmare a demersurilor întreprinse, în pază au fost predate 142 de hectare de terenuri forestiere, transferul serviciilor silvice efectuându-se pentru un total de 377 de hectare.  În acelaşi context, Garda Forestieră a emis 97 de somaţii pentru reîmpădurirea terenurilor, în cauză fiind o suprafaţă de 217 hectare, pe care s-au făcut tăieri anterioare.          Din informaţiile pe care le avem, una dintre cauzele neîncheierii de contracte de prestări servicii silvice pentru suprafeţele respective constă în aceea că proprietăţile private nu sunt delimitate corespunzător în teren, fiind, în cea mai mare parte, formate din parcele puse în posesie conform Legii nr. 18/1991, a căror medie pe deţinător este de sub 1 hectar. În alte cazuri, proprietarii puşi în posesie au decedat, iar moştenitorii încă nu au dezbătut succesiunea legală. De asemenea, odată tăierile făcute, vegetaţia forestieră rămasă nu mai prezintă valoare economică imediată pentru proprietari, aceştia considerând că plata prestărilor de servicii silvice nu mai este rentabilă. Conform statisticilor, terenurile împădurite neadministrate însumează o suprafaţă de 15.000 de hectare, respectiv peste 3% din suprafaţa totală de pădure din judeţul Suceava.

Vijelia a spulberat peste 2.300 de hectare de pădure de molid, la Demăcuşa

·        Afectată a fost masă lemnoasă de circa 24.000 de metri cubi,  pe o suprafaţă compactă de 35 de hectare fiind doborâţi toţi arborii.

Furtuna din seara de 17 iulie 2016 a produs, în mai puţin de două ore, între 16.00 şi 18.00, importante pagube în fondul forestier prin ruperea dar, mai ales, prin dezrădăcinarea şi doborârea la pământ a arborilor, informează Mihai Găşpărel, inspector şef al Gărzii Forestiere Suceava. 

Conform responsabilului sucevean, doborâturile s-au înregistrat în fondul forestier proprietate a statului, în zona Demăcușa, pădure administrată prin Baza experimentală Tomnatic. Astfel, afectate au fost păduri de molid, atât cele tinere, cât şi arborete aflate la vârsta exploatării. Suprafaţa totală cu doborâturi şi rupturi disparate de arbori este de peste 2.335 de hectare, volumul masei lemnoase puse la pământ fiind estimat la circa 24.000 de metri cubi. Pe o suprafaţă compactă de 35 de hectare au fost doborâţi toţi arborii, volumul acestei doborâturi fiind apreciat la 15.000 de metri cubi, în timp ce restul de 9.000 de metri cubi de material lemnos sunt răspândiţi pe alte circa 2.300 de hectare. ”Silvicultorii lucrează la deschiderea drumurilor forestiere blocate. Au fost identificate zonele afectate de calamitate şi s-a întocmit o programare a lucrărilor de evaluare a masei lemnoase de exploatat, urmând ca, în cel mai scurt timp, aceasta să fie scoasă la licitaţie şi să înceapă lucrările de exploatare forestieră”, a declarat Mihai Găşpărel, inspector şef al Gărzii Forestiere Suceava.

Ţigări de 900.000 de euro, pe piaţa neagră, confiscate la frontiera judeţului Suceava cu Ucraina  

·        Indisponibilizate sunt şi 65 de autovehicule folosite la transport sau ca antemergător, valoarea lor fiind 1,15 de milioane de lei.

În primele 6 luni ale anului 2016, poliţiştii de frontieră din cadrul structurilor specializate de pe raza judeţului Suceava au întocmit 218 dosare penale, cu 398 de infracţiuni şi 285 de autori. Pe de altă parte, în cel dintâi semestru al anului, lucrătorii de specialitate au dat 42 de amenzi, cu un  total de 22.140 de lei, valoarea bunurilor confiscate fiind de 5,85 de milioane de lei. Potrivit purtătorului de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, comisar şef de poliţie Ilie Poroch Seriţean, principala activitate infracţională de la frontiera de nord a României o reprezintă contrabanda cu produse din tutun provenite din Ucraina. Sub aspectul combaterii contrabandei, fraudelor vamale şi evaziunii fiscale, poliţiştii de frontieră au înregistrat 85 de dosare penale, pentru 142 de infracţiuni şi ci implicarea a 142 de persoane. Astfel, descoperite şi ridicate în vederea confiscării au fost 434.000 de pachete de ţigări, căror valoare de desfacere pe piaţa neagră este de circa 3,95 de milioane de lei, adică aproximativ 898.000 de euro. Totodată, lucrătorii Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Suceava au indisponibilizat 65 de autovehicule folosite în transportul ţigărilor sau ca antemergător, valoarea acestora fiind apreciată la 1,15 de milioane de lei. Conform comisarului şef de poliţie, Ilie Poroch Seriţean, persoanele implicate apelează o serie întreagă de metode inedite pentru introducerea în ţară a ţigărilor de contrabandă, apelându-se la saci de făină, cutii de suc şi cutii de prăjituri. De asemenea, pachetele de ţigării sunt ascunse pe trup, dar şi în spaţii special amenajate în autoturisme, respectiv în scaune, sub banchete, în bord, praguri rezervor, roata de rezervă, portiere sau în bara de protecţie a maşinii.  „Fenomenul  contrabandei cu produse accizabile, îndeosebi cu tutun şi ţigări de provenienţă ucraineană,  a determinat ca situaţia operativă înregistrată la nivelul structurilor poliţiei de frontieră de pe raza judeţului Suceava să fie foarte deosebit de activă şi complexă”,  explică purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră, comisar şef de Poliţie, Ilie Poroch Seriţean. 

Niciuna din cele 38 de şcoli verificate nu prezintă securitate la incendii

·        În vederea autorizării din punct de vedere sanitar, la nivel local au fost propuse spre alocare fonduri pentru 18 unităţi şcolare.

·        Suma necesară pentru autorizarea unităților școlare din punct de vedere sanitar, cât şi al securităţii la incendii, se ridică la nu mai puţin de  84 milioane lei

În baza Ordinului nr. 261 din 7 iulie 2016, al prefectului Constantin Harasim, în judeţul Suceava a fost constituită o comisiei interinstituţională pentru verificarea unităţilor şcolare neautorizate. Structura şi-a intrat în atribuţii pe 13 iulie, din comisie făcând parte reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” şi Instituţiei Prefectului. Astfel, informează Constantin Harasim, până astăzi, din cele 461 de unităţi  de învăţământ neautorizate din judeţul Suceava, supuse controlului au fost 38 de şcoli şi grădiniţe. Acestea se află pe raza a 7 unităţi administrativ-teritoriale, respectiv Boroaia, Bogdăneşti, Rîşca, Broşteni, Ostra, Horodnicu de Jos şi Horodnicu de Sus, iar rezultatul verificărilor nu este tocmai încurajator.  „Nici una dintre unităţile şcolare verificate nu deţine avizul de securitate sau autorizaţie de securitate la incendiu”, a transmis reprezentantul Guvernului în teritoriu.  Constantin Harasim, prefectul de Suceava, susţine că, dată fiind situaţia întâlnită teren, în vederea autorizării din punct de vedere sanitar, la nivel local au fost propuse înspre alocare fonduri pentru 18 unităţi şcolare. În consecinţă vor avea parte de susţinere financiară Boroaia, cu 8 unităţi şcolare din cele 8 neautorizate; Bogdăneşti, pentru o unitate şcolară din cele 6 neautorizate; Broşteni, pentru toate cele 6 neautorizate; Ostra, pentru o unitate şcolară din cele două neautorizate şi Horodnicu de Sus, pentru 2 unităţi şcolare din cele 6 neautorizate. Rîşca nu va primi sumele de care au nevoie cele 8 unităţi şcolare neautorizate, la fel ca, de altfel, şi Horodnicu de Jos, care are  două unităţi de învăţământ fără autorizaţie sanitară de funcţionare. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, în cele 461 de unităţi şcolare neautorizate îşi desfăşoară activitatea peste 33.000 copii, reprezentând un procent de 29% din totalul școlarilor și preșcolarilor din județ. Din cele prezentate de instituţiile abilitate, suma estimată necesară pentru autorizarea unităților școlare din punct de vedere sanitar, cât şi al securităţii la incendii, se ridică la nu mai puţin de  84 milioane lei.

Patru amenzi de 1,45 de milioane de lei pentru abateri de grave de la normele de gospodărire a apelor  

·        32 de salariaţi ai SGA au intervenit la îndepărtarea consecinţelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase din Horodnicu de Jos, Horodnicu de Sus, Mănăstirea Humorului, Cîmpulung Modovenesc şi Pojorîta.

Lucrătorii specializaţi ai Sistemului de Gospodărirea a Apelor Suceava au avut, în trimestru al doilea din 2016, nu mai puţin de 360 de controale la utilizatorii de apă, dar şi la lucrările construite pe cursurile de apă, verificările urmărind, conform directorului executiv Daniel Drăgoi, funcţionarea corectă a acestora, cât şi respectarea prevederilor avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor. Descinderile având această tematică s-au lăsat cu descoperirea de abateri de la legislaţia în domeniul gospodării apelor, condiţii în care inspectorii SGA au aplicat 4 amenzi a căror valoare însumează 1,25 de milioane de lei. Potrivit şefului SGA Suceava, printre activităţile de administrare, exploatare, întreţinere, reparare, completare şi modernizare a lucrărilor hidrotehnice aflate în administrare, în cel de al doilea trimestru al anului 2016, tăieri de vegetaţie lemnoasă s-au făcut 1.500 de metri pătraţi, tăierile vegetative pe cursurile de apă neamenajate s-au întins pe 700 de metri, iar reprofilările şi decolmatările de albii amenajate au atins un volum de 63.000 de metri cubi. Daniel Drăgoi a mai precizat că la întreţinerea echipamentelor electrice şi hidromecanice ale acumulărilor din administrare angajaţii SGA au lucrat 2.712 ore. De reliefat este şi faptul că, pe linia apărării împotriva inundaţiilor şi îndepărtarea consecinţelor fenomenelor hidrometeorologice periculoase  din 17-20 iunie, 32 de salariaţi ai Sistemului de Gospodărirea a Apelor Suceava au intervenit cu două motopompe, 3 buldoexcavoatoare, un utilaj IFRON, un excavator şi 4 drujbe în Horodnicu de Jos, Horodnicu de Sus, Mănăstirea Humorului, Cîmpulung Modovenesc şi Pojorîta. De asemenea, pentru urmărirea evoluţiei calitative a apelor, în perioada amintită, în laboratoarele Sistemului de Gospodărire a Apelor s-au întocmit două buletine de analize pentru lacuri de acumulare şi alte 44 de analize pentru cursurile de apă curgătoare din judeţul Suceava. În  trimestrul al doilea al anului în curs, în ceea ce priveşte avizarea şi autorizarea folosinţelor de apă, SGA Suceava a eliberat 28 de autorizaţii şi 20 avize, făcând 6 notificări de punere în funcţiune şi două notificări de începere a execuţiei. Sistemul de Gospodărire a Apelor are ca obiective, printre altele, protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă, asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din administrare, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice, prevenirii calamităţilor cauzate de fenomenele meteorologice periculoase, dar şi a accidentelor la lucrările hidrotehnice. 

Şase firme sucevene au fost prinse cu lucrători la negru

Luna trecută, inspectorii de muncă suceveni au depistat 111 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată, face public şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Romeo Butnariu. Potrivit inspectorului şef sucevean, este vorba despre 4 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, precum şi despre 101 persoane ale căror contracte au fost transmise totuşi în REVISAL, însă după expirarea termenului legal. Pe de altă parte, de remarcat este faptul că depistaţi au fost şi 6 lucrători fără forme legale de angajare, aceştia desfăşurându-şi activitatea la 6 angajatori. În luna iunie, în domeniul relaţiilor de muncă, lucrătorii Inspectoratului de Teritorial de Muncă Suceava au efectuat 298 de controale. În urma descinderilor s-au aplicat 53 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor fiind de 81.000 lei. În ceea ce priveşte munca la negru, inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că firmelor descoperite că aveau muncitori fără contracte de muncă individuale li s-au dat amenzilor în sumă  de 30.000  de lei. În timpul verificărilor, inspectorii ITM Suceava au mai depistat  deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă; repausului săptămânal şi celui cuvenit în cazul muncii suplimentare. De asemenea, s-a descoperit că unii dintre agenţii economici nu ţin seama de dispoziţiile legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. 

Nereguli  în centre de fitness şi cluburi sportive 

·        Cu prilejul unei campanii de controale, inspectorii de muncă suceveni au dat amenzi de  12.500 de lei,  depistând şi o persoană care presta la negru.

  Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a desfăşurat o campanie de identificare a cazurilor de muncă nedeclarată, nerespectare a timpului de muncă şi odihnă şi a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă în unităţile cu profil sportiv. Romeo Butnariu, şeful ITM, spune că urmărite au fost creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi a lucrătorilor cu privire la necesitatea respectării prevederilor legale, eliminarea neconformităților constatate, cât şi identificarea situaţiilor de încadrare a minorilor, cu nerespectarea regimului de muncă a acestora. Inspectorii de muncă suceveni au descins la baze sportive, cluburi sportive, centre de fitness, precum şi la alte unităţi cu activităţi sportive. Pe linia relaţiilor de muncă, 16 lucrători specializaţi au trecut pe la 18 angajatori, iar ca urmare a neregulilor constatate aplicate s-au dat 6 amenzi contravenţionale, în valoare de 12.500 lei. Pe durata controalelor, depistată a  fost singură persoană fără forme legale de angajare, firma în cauză fiind amendată cu 10.000 lei. Inspectorul şef Romeo Butnariu spune că la unităţile cu profil sportiv verificate s-au depistat cazuri de neacordare a sporului de repaus săptămânal; nerespectare a dispoziţiilor privind ţinerea evidenţei orelor prestate;  neîncheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă; neevidențierea reală a orelor de muncă, precum şi a muncii suplimentare, pentru angajaţii cu contracte individuale de muncă cu timp parțial. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, supuşi controlului au fost 7 angajatori, în urma controalelor efectuate aplicându-se de 12 sancţiuni contravenţionale. Lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au constatat că la aceştia lipseau autorizaţiile de funcţionare şi fişele instruire; controlul medical periodic nu era făcut la timp, iar evaluarea riscurilor nu era finalizată. 

În trimestrul al doilea al anului,

Activitate a două unităţi închisă, iar a altora patru suspendată de către inspectorii sanitari veterinari suceveni 

·        Cincizeci de kilograme de produse alimentare confiscate au fost orientate înspre incinerarea, agenţii economici în neregulă fiind amendaţi cu 36.900 de lei.   

În trimestrul al doilea al anului 2016, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au avut 634 de inspecţii, informează directorul executiv Leon Postolache, potrivit căruia aplicate au fost 44 de amenzi a căror valoarea s-a ridicat la 36.900 de lei. Totodată, inspectorii sanitari-veterinari au emis 44 de avertismente, iar 50 kg de produse alimentare confiscate au fost dirijate înspre o unitate specializată, în vederea incinerării. În ceea ce priveşte monitorizarea şi evaluarea periodică, sanitar-veterinarii din judeţ au avut 88 de auditări la unităţi de procesare a cărnii, dar şi de procesare a laptelui. În cel de al doilea trimestru al acestui an, au fost evaluate şi încadrate în grupuri de risc 98 de unităţi de procesare-comercializare  a produselor de origine animală şi nonanimală, autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar fiind 18 unităţi pentru vânzare directă şi 150 de unităţi de vânzare cu amănuntul. De asemenea, lucrătorii DSVSA Suceava au emis 57 de avize auto şi au autorizat 40 de mijloace pentru transportul alimentelor, dar şi  4 pentru transportul animalelor. În perioada la care facem referire, inspectorii sanitari veterinari suceveni au emis două ordonanţe de interzicere a activităţii unităţilor controlate, în 4 cazuri fiind luată măsura suspendării activităţii desfăşurate. Conform directorului executiv Leon Postolache, pe parcursul celor 3 luni vizate, în judeţul Suceava a fost înregistrat un episod  de toxiinfecţie alimentară la un grup de consumatori, Direcţia Sanitară Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor dispunând suspendarea unităţii de alimentaţie publică cu pricina, cât şi sancţionarea cu o amendă de 2.000 de lei. În scopul asigurării măsurilor de protejare a sănătăţii animale şi a celei publice în prima jumătate a anului 2016, înspre incinerare au fost 13,5 tone de subproduse de  origine animală.  

Panouri de atenţionare în ariile protejate de la Frumoasa şi Ponoare

·        Acestea avertizează asupra interzicerea păşunatului, depozitării deşeurilor, incendierea necontrolată şi ruperea plantelor.

·        „Facem apel la cetăţenii din zonele respective să protejeze aceste rezervaţii, care au un rol multiplu, respectiv ştiinţific, educativ, turistic şi peisagistic”, a precizează Vasile Oşean, directorul executiv al APM.

Proiectul „Parteneri pentru ariile protejate-Fâneţele seculare Ponoare, Fâneţele seculare Frumoasa”, derulat de Fundaţia Speologică „Club Speo Bucovina” în parteneriat cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava şi Facultatea de Silvicultură Suceava,  finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi MOL România este în plină desfăşurare. Vasile Oşean, directorul executiv al APM, precizează că, astfel, zilele trecute au fost montate 3 panouri de informare în cele două rezervaţii. Primul dintre ele, cu suoprafaţa de 1 metru pătrat, cel din Rezervaţia Fâneţele seculare Ponoare este amplasat la 20 de metri de intrare, prezentând date succinte privind atât rezervaţia, cât şi situl „Natura 2000”, din care face parte această rezervaţie. În interiorul Rezervaţiei este amplasat un alt panou, de 1,5 metri părtaţi, pe una din feţe fiind oferite informaţii despre speciile de plante ocrotite, în timp ce a doua prezintă plantele răspândire în diversele tipuri de habitate. Panoul din Rezervaţia Fâneţele seculare Frumoasa este a fost montat pe cota superioară a rezervaţiei, în acest fel fiind asigurată o vizibilitate mărită. Acesta, având 1 metru pătrat, vine cu informaţii referitoare la suprafaţa, administrarea, dar şi speciile importante aflate sub protecţie. Toate cele trei panouri subliniază, atât prin grafică, cât şi prin text, atenţionările privind interzicerea păşunatului, depozitării deşeurilor, incendierea necontrolată şi ruperea plantelor. „Facem apel la cetăţenii din zonele respective să nu distrugă aceste panouri informative şi să protejeze aceste rezervaţii, care au un rol multiplu, respectiv ştiinţific, educativ, turistic şi peisagistic”, a subliniat Vasile Oşean, directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului. 

Sucevenii au semnat sau sunt pe cale de a contracta proiecte de dezvoltare rurală în valoare de 50 de milioane de euro

·        Acestea au fost depuse în 2015, anul acesta fiind lansate 8 submăsuri PNDR, pentru proiectele depuse în cadrul acestora, contractele urmând a fi conctactate odată cu   evaluarea şi aprobarea.

·         În noua programare 2014-2020, în judeţul Suceava au fost înfiinţate 5 grupuri de acţiune locală (GAL), acestea adăugându-se celorlalte 5, constituite în perioada 2007-2013. 

Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale face cunoscut stadiul derulării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 la nivelul judeţului Suceava. Astfel potrivit directorului executiv Mihai Moraru, în cadrul Submăsurii 7.2 „Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică”, în judeţ au fost contractate sau sunt în curs de contractare 34 de proiecte, valoarea totală a acestora fiind de 40,65 milioane de euro. Prin Submăsura 7.6 „Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural” s-au semnat ori sunt pe cale de parafare contractele aferente a 12 proiecte, însumând 4,07 milioane de euro. Şeful OJIFIR Suceava spune că la acestea se adaugă 8 proiecte pe submăsurile 4.1, 4.1A, 4.2, 4.2A, 6.1 şi 6.3 destinate investiţiilor în exploataţii agricole, cu finanţare de 4,38 milioane de euro, asigurată deja sau pe cale a de a fi aprobată. Nu în cele din urmă, în cadrul submăsurilor 6.2 şi 6.4, privind investiţiile neagricole, au fost contractate sau sunt în curs de contractare încă 8 de proiecte în valoare de 943.360 de euro. „Aceste proiecte au fost depuse în sesiunile aferente anului 2015. În ceea ce priveşte sesiunile din anul 2016, unele dintre submăsuri au fost deja lansate, cum ar fi 4.1, 4.1A, 4.2, 4.2A, 6.1, 6.3, 7.2, 7.6, iar altele, care prezintă un interes ridicat, precum submăsurile 6.2 şi 6.4, se prefigurează a fi lansate in intervalul 25-29 iulie 2016”, a declarat Mihai Moraru, şeful OJFIR Suceava. În noua programare 2014-2020, în judeţul Suceava au fost înfiinţate 5 grupuri de acţiune locală (GAL), acestea adăugându-se celorlalte 5, constituite în perioada 2007-2013. De precizat este faptul că, în 2015, în judeţul Suceava, 31 de proiecte din turism şi agroturism, aflate în stadiu avansat de implementare, cu o valoarea medie de 100.000 de euro fiecare, au fost prinse şi finanţate, în scopul finalizării, în perioada de tranziţie a noului PNDR 2014-2020, prin intermediul căruia, la nivel naţional, s-a pus la dispoziţie suma de 17 milioane de euro.  Acelaşi regim favorabil s-a aplicat şi pentru 3  proiecte pe Măsura 3.1.2 privind investiţiile nongricole şi 7 proiecte din cadrul Măsurii 1.2.5, referitoare la drumurile agricole, valoarea fiecăruia dintre acestea fiind cuprinsă între 1 milion şi 1,5 milioane de euro.           

Inspectorii sanitari suceveni,

Peste 300 de controale la alimente, în prima lună a verii

·        În urma neregulilor depistate, au fost aplicate amenzi în valoare de 3.900 de lei şi s-au dat 2 avertismente.

·        Lucrătorii DSP au luat probe de la două ştranduri, una dintre acesta dovedindu-se a fi necorespunzătoare.

Inspectorii specializaţi ai Direcţiei de Sănătate Publică Suceava au avut, în luna iunie 2016, 309 de controale la agenţii economici care au activitatea în domeniul alimentelor. Astfel, informează directorul executiv Adrian Ioanovici, 203 verificări au fost efectuate la retaileri; 88 în sectorul serviciilor; 6 la producători şi ambalatori; 5 la producători care desfac direct către consumatorul final; una la distribuitori şi transportatori şi încă 2 la producători primari. Potrivit şefului DSP, ca urmare a neregulilor constatate în timpul descinderilor, inspectorii din subordine au „arătat” 2  avertismente şi au aplicat 3 amenzi a căror valoarea însumează 3.900 de lei. În turism, inspectorii sanitari suceveni au controlat 3 unităţi de cazare turistică şi 13 pensiuni turistice. Probe au fost ridicate de la două ştranduri, una dintre acesta dovedindu-se a fi necorespunzătoare. 

·    Apă de consum necorespunzătoare sub aspect bacteorologic

În ceea ce priveşte calitatea apei de consum, probe s-au prelevat din 3 fântâni, iar 2 alte surse de alimentare, într-un caz analizele relevând că apa era necorespunzătore din punct de vedere bacteorologic. Controlorii DSP au arătat un  avertisment şi ca urmare deficienţelor constate cu prilejul a 51 de verificări la unităţi de asistenţă medicală primară şi a altor 5 la cele de medicină dentară. Unităţile sanitare cu paturi au făcut obiectul a 11 controale, încă 2 asemenea unităţi fiind recontrolate. În mediul de muncă au avut loc 2 acţiuni de control, iar în ceea ce priveşte igiena radiaţiilor, s-au efectuat 12 verificări. Pe latura care vizează mediul de viaţă al populaţiei, în zonele de locuit au fost desfăşurate 7 acţiuni; în unităţi comerciale-146; în unităţi de prestări de servicii-una, iar la unităţi de prestări servicii, respectiv la o spălătorie, încă una. În luna iunie 2016, în domeniul cosmeticelor, inspectorii sanitari suceveni au trecut pe la 71 de unităţi specializate, iar încă 149 de controale s-au axat pe calitatea produselor cu specific. Lucrătorii Direcţiei de Sănătate Publică  au verificat modul în care 31 de unităţi sunt respectate noile prevederi legale privind fumatul în spaţiile publice, controlate fiind şi 40 de unităţi care se comercializează produse din tutun. Nu în cele din urmă, controlată a fost şi o unitate de învăţământ liceal.    

Primăria Suceava a blocat vânzare la licitaţie a unor bunuri ale falitei Termica

·             Printr-o altă acţiune, juriştii executivului sucevean cer obligarea Termica la recunoaşterea dreptului de preemţiune a autorităţilor locale, cât şi la vânzarea prin negociere, pornind de la valoarea din contabilitate, actualizată.

·              „Ne vom bate să plătim cât mai puţin pentru aceste bunuri de care Primăria are nevoie”, a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.        

Organele judecătoreşti au dat câştig de cauză Primăriei municipiului Suceava, emiţând ordonanţă prezidenţială de suspendare a  demersurilor prin care Termica intenţiona să vândă bunuri absolut necesare prestării serviciului de alimentare cu apă caldă şi căldură.    

Hotărârea a venit pe 5 iulie, în chiar ziua licitaţiei, Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că suspendate sunt şi celelalte 4 etape de licitaţie aprobate de creditorii fostului operator de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic, aflat în faliment şi lichidare judiciară. De cumpărarea activelor scoase la mezat s-a arătat interesată Woma Ecoserv Construct SRL din satul Tătărani, comuna Bărcăneşti, judeţul Prahova, despre care consilierul PSD, Vasile Mocanu opina, în şedinţa deliberativului municipal, că “această firmă este cea care a pus la pământ combinatul de la Călăraşi şi nu este nicio problemă să pună şi ceea ce este la Termica”.

„S-a admis cererea de ordonanţă prezidenţială, ca atare, instanţa a dispus suspendarea licitaţiei care a avut loc pe 5 iulie şi, de asemenea, celelalte 4 licitaţii, stabilite în adunarea creditorilor”, a arătat şeful administraţiei locale. În urma unei hotărâri a Consiliului Local, Primăria a comandat propriul studiu de evaluare la evaluatorul cu care are încheiat contract, intenţia fiind aceea de a achiziţiona respectivele active în urma unei negocieri. Aceasta întrucât, în opinia edilului-şef sucevean, instalaţiile şi echipamentele în cauză ar fi fost supraevaluate, juriştii executivului cerând organelor de judecată să oblige Termica la tratative, pornind de la valoarea din contabilitate a bunurilor.  Pe de altă parte, se cere ca, în luarea unei decizii, instanţa să tină cont şi de dreptul de preemţiune al autorităţilor locale, în baza contractului de delegare a serviciului, semnat cu conducerea Termica.  „Ne vom bate să plătim cât mai puţin pentru aceste bunuri de care Primăria are nevoie, chiar la valoarea din contabilitate, actualizată. Vom face o acţiune şi în acest sens, inclusiv cu trimitere la dreptul de preemţiune, pe care îl avem în baza contractului de transferare a Termica de la Electrocentrale, în care se spune că Primăria are întâietate la cumpărarea cestor bunuri”, a declarat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În lipsa respectivelor instalaţii şi echipamente, societatea comercială Thermonet, succesorul Termica este, nu va putea presta serviciul de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat.

Pe 25 iulie se taie apa caldă din Suceava

·        Ca urmare a lucrărilor de reparaţii anuale, sucevenii nu vor mai putea face o baie  bună timp de cel puţin 10 zile 

La finele acestei luni, beneficiarii serviciului centralizat de termoficare din municipiul Suceava vor rămâne fără apă caldă la robinete. Anunţul a fost făcut într-o conferinţă de presă de primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, care a precizat că, în ciuda faptului că s-au căutat soluţii de sistare temporară, pe zone, acest lucru nu fost posibil. Astfel, în urma discuţiilor cu responsabilii  producătorul de agent termic Bioenergy, cât şi cu cei ai transportatorului Thermonet, s-a decis ca lucrările de reparaţii anuale să se desfăşoare pe durata 9 zile, în intervalul  25 iulie-9 august. „Am dorit să facem o întrerupere cât mai mică sau înspre deloc, însă nu este posibil. În cele din urmă, am hotărât că, în municipiul Suceava, furnizarea apei calde va fi întreruptă timp de 9 zile, în perioada 25 iulie-3 august”, a precizat primul gospodar al oraşului. Astfel, lucrătorii Thermonet ar urma să intervină în 6 puncte vulnerabile, acestea fiind răspândite în toate cartierele reşedinţei de judeţ. În urmă cu 1 an, primarul Sucevei făcea cunoscut că sucevenii nu vor fi afectaţi pe durata întregii luni august, la fel ca şi în anii anteriori, promisiune parţial ţinută, întrucât, de exemplu, în cartierul Obcini, pe bulevardele „Corneliu Coposu” şi „Prefect Gavril Tudoraş”,  înlocuirea unor conducte a ţinut mai mult de o lună. Ion Lungu a ţinut să mai precizeze că, urmare a recentelor demersuri făcute în Capitală, „la nivel de premier şi de vicepremier”, a obţinut promisiunea că până la finele aceste luni vor fi viraţi banii pentru lucrări de modernizarea în cadrul Programului guvernamental  „Termoficare 2006-2020”.  Sper să se întâmple aşa pentru că noi avem nevoie de aceşti bani pentru modernizarea punctelor termice pe cale-am scos la licitaţie„ a explicat Ion Lngu, adăugând că încă nu ştie care va fi suma aprobată de comisia intreministerială, însă de dorit ar fi măcar 1 milion de euro, din necesarul de 10 milioane de euro. De menţionat este faptul că, în cadrul acestui program, în acest an prioritate o are modernizarea punctelor termice „Parc”, „Obcini 4” şi „Zamca 4”.

La bugetul sucevean au intrat numai jumătate din veniturile estimate 

·        Cu 56% venituri proprii, „Primăria  este sănătoasă din acest punct de vedere”, o situaţie de nedorit fiind coborârea sub pragul limită de 50%.

·        Modificărilor ţintite ale Codului fiscal nu au condus la  încasări spectaculose din amenzi şi penalităţi, acestea crescând doar cu 6% faţă de primele 6 luni ale lui 2015.

În primele 6 luni ale anului 2016, în vistieria locală au intrat doar 50% din sumele fundamentate şi aprobate prin buget de către autorităţile din municipiul Suceava, a remarcat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ. „Din păcate, la data de 30 iunie, din veniturile curente, s-a încasat doar jumătate suma preconizată”, a subliniat ocupantul fotoliului administrativ  din Areni. Lungu a precizat că, în ciuda acestui fapt, în comparaţie cu primul semestrul al anului 2015, în valoarea absolută, intrările sunt, per total, cu 2,83% mai mari. Astfel, veniturile proprii ale administraţiei locale reprezintă 56% din totalul bugetar, condiţii în care „conform teoriei economice, Primăria  este sănătoasă din acest punct de vedere”, o situaţie de nedorit fiind coborârea sub pragul limită de 50%. Intrările din taxele şi impozitele pe proprietate au sporit cu 15,96%, raportat la primele 6 luni ale anului trecut. Ediul-şef sucevean a punctat că, deşi se aşteptau încasări spectaculoase din amenzi şi penalităţi de întârziere - graţie modificărilor ţintite ale Codului fiscal -, acestea au crescut doar cu 6% faţă de intervalul omolog al lui 2015.      „Se preconiza că se va încasa mai mult din amenzi, dar nu s-a adeverit, cu toată modificarea legii care prevedea că, contribuabilii, persoane fizice sau persoane juridice, trebuie să plătească mai întâi amenzile, penalităţile şi majorările de întârziere şi abia mai apoi debitul curent”, a reliefat primarul municipiului Suceava, punctând că  din cauza cestei constrângeri mulţi suceveni s-au văzut în imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile de pe anul în curs. Ion Lungu a recomandat contribuabililor să facă  tot posibilul să-şi achite datoriile, întrucât, „chiar dacă nu este plăcut şi confortabil”, Primăria se vede nevoită să „întărească” Serviciul de executări silite, pentru a recupera restanţele de circa 15 milioane de euro, inclusiv prin blocarea conturilor.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, se întâlneşte cu fermierii suceveni

·              „Vom încerca să deblocăm situaţiile care au apărut la Agenţia de Plăţi, dar şi alte probleme legate de agricultură, aşa cu le-am promis fermierilor”, precizează  Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean,

Miercuri, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii, va fi prezent în judeţul Suceava. La invitaţia preşedintelui Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, la Palatul Administrativ, începând cu ora 15.00, demnitarul guvernamental se va întâlni cu reprezentaţii fermierilor din judeţ, discuţii urmând a se purta, în principal, pe marginea subvenţiilor din agricultură. În acest sens, la întrunire vor fi prezenţi şi oficialii Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Direcţiei Judeţene pentru Agricultură, Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi ai altor instituţii cu atribuţii în domeniu. „Vom încerca să deblocăm situaţiile care au apărut la Agenţia de Plăţi, dar şi alte probleme legate de agricultură, aşa cu le-am promis fermierilor”, a declarat Gheorghe Flutur, menţionând că agricultorii vor putea, cu acest prilej, să semnaleze problemele cu care se confruntă. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, informează că, la nivel naţional, suma autorizată la plată pentru  campania de anul trecut este de 1,53 de miliarde de euro, dintre care 1,19 de miliarde de euro din Fondul European pentru Garantare Agricolă  (FEGA), 213,36 de milioane de euro din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi 121,8 milioane de euro din bugetul naţional. În acest din urmă caz, 110,36 de milioane de euro iau calea ajutorului naţional tranzitoriu în sectorul vegetal; 4,22 milioane de euro  reprezintă ajutorul naţional tranzitoriu în sectorul zootehnic, schema decuplată pentru producţia de lapte, specia bovine, în timp ce 7,27 de milioane de euro sunt orientaţi, în cadrul schemei decuplată pentru producţia  de carne,  la aceeaşi specie.          

Județul Suceava îmbătrânește

·        Într-un an, populația de 0-14 ani a scăzut cu 1.900 de persoane, iar cea de 65 ani, și peste aceastã vârstã, a crescut cu de 1.700 de persoane.

·        Numărul de locuitori în vârstã de muncã, adică de la 15 la 64 ani, reprezintă 71,2% din populaţia urbană a judeţului, în scădere cu 0,2 puncte procentuale.

În ultimul an, în județul Suceava s-a remarcat adâncirea fenomenului de îmbătrânire demograficã. Cel puțin așa transmite Direcţia Judeţeană de Statisticã Suceava, potrivit căreia aceastã situație survine reducerii, de la 18,0% la 17,7%, a ponderii populaţiei tinere, cea în vârstã de 0-14 ani, ceea ce reprezintă, în valoare absolutã, o scădere de 1.900 de persoane. Fenomenul este accentuat de creșterea ponderii populației vârstnice, de 65 ani, și peste aceastã vârstã, de la 14,0% la 14,2%, însemnând un spor, în valoare absolutã, de 1.700 de persoane. Conform Direcției Județene de Statistică, în județul Suceava, populația cu vârstã cuprinsã între 15 și 64 ani reprezintã 68,1% din total, rămânând la același de la începutul anului 2015.  În același timp, în cadrul populației adulte se remarcã o creștere a ponderii grupelor de vârsta 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani și 60-64 ani, de  cealaltă parte fiind evidențiată o scădere a grupelor cu vârsta cuprinsã de 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 50-59 ani și 55-59 ani. Potrivit sursei citate, pe medii de rezidență, populația foarte tânără, de 0-14 ani, este mai numeroasã la țară, adicã 18,9% din totalul din mediul rural. În mediul urban, respectivul segment demografic are o pondere de 16,1% din totalul populației  din orașe și municipii. Numărul de locuitori în vârstã de muncã, adică de la 15 la 64 ani, reprezintă 71,2% din cea urbanã, în scădere cu 0,2 puncte procentuale față de 1 ianuarie 2015 și, respectiv, 65,8% din populația rurală, în creștere cu 0,3 puncte procentuale.  Densitatea populației din județul Suceava este de 86,9 de locuitori pe kilometrul pătrat, cea mai mare fiind întâlnitã în municipiile Suceava (2.234 de locuitori pe kilometrul pătrat), Fălticeni (1.098 de locuitori pe kilometrul pătrat) și în Rădăuți (1.027 de locuitori pe kilometrul pătrat. Cea mai micã densitate este consemnatã în comunele Coșna (7,2 locuitori pe kilometrul pătrat și în Cîrlibaba, 7,1 de locuitori pe metrul pătrat). Potrivit Direcției Județene de Statistică, cu 743.645 de locuitori, după domiciliu, la 1 ianuarie 2016, judeţul Suceava era situat, din acest punct de vedere, pe locul al treilea la nivel regional, precum şi pe poziţia a şasea în ţară.

O ursoaică cu doi pui atacă în zona Colăcelu

·        Întrucât animalul devine violent atunci când percepe o ameninţare la adresa progeniturilor, se recomandă colirea zona cu pricina. 

În ultima săptămână, la Garda Forestieră Suceava au fost semnalate două cazuri în care un exemplar din specia urs a atacat mai multe persoane care se deplasau în zona Colăcelu, pe Fondul cinegetic nr. 7 „Bistriţa”, gestionat de Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Vânătorilor Sportivi Suceava. Mihai Găşpărel,  şeful instituţiei sucevene, spune că este vorba despre o femelă de urs, însoţită de doi pui, care a rănit uşor o femeie şi a alergat trecătorii. Întrucât legea nu permite „recoltarea” exemplarului decât în situaţii excepţionale, în vederea prevenirii altor de incidente, Garda Forestieră a solicitat gestionarului Fondului cinegetic în cauză, respectiv AJVPS Suceava, să efectueze acţiuni de îndepărtare a respectivelor exemplare din zonă. Întrucât ursoaica devine violentă  atunci când percepe o ameninţare la adresa progeniturilor, s-a recomandat  amplasarea de panouri pentru avertizarea populaţiei cu privire la pericolul existent şi restricţiile care se impun la deplasarea prin zona cu pricina. „În vederea eliminării riscului existent am recomandat ca personalul de specialitate al AJVPS Suceava să monitorizeze această zonă o perioadă mai îndelungată de timp”, a declarat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava, menţionând că, totodată, a  solicitat Primăriei Dorna Arini să informeze populaţia cu privire la pericolul existent.

Ajutoarele alimentare pentru sucevenii defavorizaţi se distribuie cu o întârziere de 8 luni

Ieri, primii suceveni îndreptăţiţi şi-au primit pachetele cu ajutoare în produse alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene, în cadrul Programului Operaţional de Ajutorare a Persoanelor Defavorizate. Drepturile cu pricina sunt cele aferente campaniei pentru anul 2015, fiind înmânate cu mare întârziere, în comparaţie cu anul 2014, spre exemplu, când distribuirea a început pe 17 decembrie. Ion Lungu, primarul municipiul Suceava spune că înmânarea se face pe liste, în ordine alfabetică, în Burdujeni, la fost Bila, pentru evitarea îmbulzelii operaţiunea fiind supravegheată de poliţiştii locali. „Cei care au dreptul la asemenea produse, trebuie să se adreseze la Direcţia de Asistenţă Socială din cartierul Burdujeni. Este stabilită o listă de distribuire, astfel încât cetăţenii care au acest drept să nu aştepte prea mult. De asemenea, avem pregătită şi Poliţia Locală, care ar va asigura odinea şi liniştea publică”,  a subliniat Ion Lungu. Trebuie de ştiut că solicitanţii, alţii decât titularul dreptului, vor completa o declaraţie pe proprie răspundere şi vor prezenta câte o copie după certificatul de handicap, cartea de identitate, cupon de pensie sau cupon de şomaj, după caz, ale  îndreptăţitului, dar şi o copie după propria carte de identitate. În municipiul Suceava au parte de sprijinul european în produse alimentare 7.627 de persoane, Primăria închiriind un spaţiu din Burdujeni al societăţii comerciale Consuc, unde, de altfel, s-au dat şi pachetele din campania anterioară. Un pachet conţine 3 kg de făină albă de grâu; 3 kg de mălai; 0,8 kg de paste făinoase; 2 kg de zahăr; 2 kg de orez; 1 kg de fasole boabe; o conservă de carne de vită şi 2 conserve de pastă de tomate. Fiecare beneficiar va primi câte 2 cutii, fiecare cântărind 16,1 kg. Ajutoarele în produse alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene trebuiau distribuite înainte de Sărbătorile de iarnă, iar mai apoi în preajma celor Paşte, furnizorii de pachete cu produse alimentare pentru judeţul Suceava fiind Libro Events şi Atico Fine Foods. Operaţiune a fost amânată, deoarece pentru 11 din cele 13 loturi, inclusiv pentru lotul 11, în care sunt cuprinse judeţele Suceava şi Botoşani, au fost formulate contestaţii. Au drept la această formă de sprijin familiile şi persoanele singure beneficiare de venit minim garantat; familiile beneficiare de alocaţie complementară; şomerii cu o indemnizaţie de până la 450 de lei; pensionarii cu o pensie sub 450 de lei; beneficiarii indemnizaţiei sociale pentru pensionari, al căror venit se află sub 450 de lei pe lună; persoanele cu handicap grav, adulţi şi copii; persoanele beneficiare ale prevederilor legilor speciale.     

Jandarmii suceveni au constatat 86 de infracţiuni, inclusiv de deţinere de droguri

·        În total, pe lângă consumatorii de narcotice, lucrătorii IJJ au depistat 113 de autori de tăiere ilegală de arbori, tâlhărie, loviri şi alte violenţe.

·        În camera de corpuri delicte au fost introduse 853 de bunuri, cu o valoare de 97.620 lei, acestea fiind predate pentru valorificare Finanţelor sucevene.

În primul semestru ala anului 1916, acţionând pe linia prevenirii şi combaterii faptelor antisociale, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Suceava s-a axat pe apărarea bunurilor persoanelor, avutului public, prevenirea infracţiunilor stradale şi a celor cu un grad de risc ridicat, se arată într-o informare a instituţiei sucevene, în care se precizează că, de asemenea, s-a acţionat pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, a consumului de substanţe etnobotanice, creşterea siguranţei în zona instituţiilor de învăţământ preuniversitar, cât şi pentru protecţia fondurilor silvic şi cinegetic. Astfel, în cel dintâi  6 luni ale anului jandarmii suceveni au constatate 86 de infracţiuni, prin acestea numărându-se cele de tăiere ilegală de arbori, deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, tâlhărie, loviri şi alte violenţe, lucrătorii IJJ depistând 113 de autori. În timpul executării misiunilor în sistem integrat, cu Poliţia, personalul Jandarmeriei au constatate 78 de infracţiuni şi, totodată, au reperat 92 de implicaţi în fapte penale. În cel dintâi semestrul ala anului 2016, jandarmii suceveni au stabilit 2.492 contravenţii, în valoare totală de 441.825 de lei, dintre care 2.351 independent, iar altele 141 în cooperare cu Poliţia. În camera de corpuri delicte au fost introduse 853 de bunuri, cu o valoare de 97.620 lei, ulterior acestea fiind predate pentru valorificare către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. În cea ce priveşte comerţul cu produse accizabile, lucrătorii IJJ au confiscat 55.920 ţigarete, constatând 15 infracţiuni de contrabandă. În aceeaşi perioadă, în aplicare s-au pus 648 de mandate de aducere emise de organele judiciare. Pe linia prevenirii faptelor antisociale în instituţiile de învăţământ preuniversitar, lucrătorii Inspectoratului Judeţean de Jandarmi au avut 163 de acţiuni cu caracter educativ-preventiv, de prezentare către elevi a unor teme de interes privind delicvenţa juvenilă, abandonul şcolar, prevenirea consumului de alcool, tutun şi droguri.