Inspectorii de muncă au prins 22 de lucrători fără forme legale

Lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au dat, în luna iunie, pe linia relaţiilor de muncă, amenzi în valoare de 315.000 de lei, a anunţat inspectorul şef Romeo Butnariu.       Luna trecută, inspectorii de muncă suceveni au efectuat 286 controale, în urma acestora aplicându-se 96 de sancţiuni contravenţionale. Potrivit şefului instituţiei, personalul din subordinea sa a depistat 15 angajatori care au primit la muncă lucrători fără forme legale de angajare. La aceştia  îşi desfăşurau activitatea 22 persoane care nu avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă, anterior începerii raporturilor de muncă, amenzile „prescrise”, numai în această situaţie, însumând 220.000 lei. Pe durata verificărilor au mai fost constatate deficienţe primirea privind nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, repausul săptămânal şi munca suplimentară, precum şi a celor referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de fiecare salariat.

Arsenalul de război de la viitoare groapă ecologică de deşeuri de la Pojorîta a fost asanat

·        „Important este că nu s-a întâmplat nimic grav”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor.

Lucrările de amenajare a depozitului ecologic de la Pojorîta  au fost reluate, după ce, în  perioada 24 aprilie -28 iunie au fost sistate pe motiv de forţă majoră, situaţia constând în descoperirea de materiale de război pe cele circa 9 hectare care fac obiectul  investiţie cu fonduri europene, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor. În intervalul amintit, o firmă specializată a realizat „o asanare de tehnică militară”, în urma acesteia descoperindu-se 8 proiectile de calibrul 152 mm, 2 proiectile de calibrul 122 mm, 50 de proiectile de calibrul 100 mm, 7 proiectile de calibrul 76 mm, 2 proiectile de calibrul 25 mm, 2 grenade de semnalizare, 3 mine anti-personal, 497 de cartuşe de infanterie de calibrul 7,65 mm, 63 de focoase de artilerie de diferite calibre, o grenadă de mână defensivă, o baionetă de armă, 3 lopeţi mici de infanterie şi o puşcă militară. „Important este că nu s-a întâmplat nimic grav. Ne-am luat toate măsurile, în aşa fel încât perimetrul să fie securizat şi să fie operat de către o firmă specializată”, a declarat Nechifor.

Preşedintele Consiliului Judeţean a precizat că întârzierea lucrărilor, înregistrată pe motiv de forţă majoră, se va regăsi într-o prelungire a contractului, conform clauzelor contractuale.

„Evident, nu ne doream acest lucru, dar atunci când se intră în teren, pot apărea şi asemenea aspecte, care sunt prevăzute şi în clauzele contractuale. Însă, acum intrăm într-o dimensiune normală de lucru”, a precizat şeful administraţiei judeţene, Cătălin Nechifor. Până la această dată, pe amplasamentul cu pricina s-au amenajat căile de acces şi organizarea de şantier, intrându-se efectiv la săparea gropii, iar  după care se va trece la amenajarea barierelor ecologice, din straturi geo-textile, care să elimine riscurile pe linie de mediu. Depozitul ecologic de Pojorîta este, alături de cel de la Moara, parte a Proiectului de management integrat al deşeurilor menajere din judeţul Suceava.        

Sucevenii cedează nervos, din cauza facturilor mari la utilităţi   

·        Viceprimarul Ovidiu Doroftei le-acerut şefilor de asociaţii să dea dovadă de abilitate în relaţiile inter-umane, doarece există foarte mulţi oameni care se află sub limita supravieţuirii şi care trebuie înţeleşi.

Viceprimarul Sucevei, Ovidiu Doroftei le-a cerut preşedinţilor şi administratorilor asociaţiilor de proprietari să se aplece cu mai mare atenţie asupra relaţiilor cu cetăţenii. Doroftei a remarcat că foarte mulţi dintre suceveni reclamă, cu prilejul audienţelor de la sediul Primăriei, că şefii asociaţiilor nu îi ascultă şi nu le oferă soluţii la probleme pe care le-au, în special cele legate de plata facturilor la serviciile de utilităţi. „Foarte mulţi oameni vin în audienţă şi se plâng că, din varii motive, sunt trataţi într-un fel pe care ei nu îl înţeleg. Ştiu că este greu să îţi găseşti liniştea şi răbdarea, să lucrezi cu o persoană pe care nu o vezi decât o dată la 6 ani, şi care, mai ales, are şi nişte datorii importante către asociaţie”, a remarcat adjunctul şefului administraţiei municipale sucevene. Doroftei a solicitat diriguitorilor de asociaţii de proprietari, dar şi salariaţilor executivului, care iau contact direct cu publicul contribuabil, să dea dovadă de decenţă şi abilitate în relaţiile inter-umane. Viceprimarul susţine că nici la ghişeele Primăriei nu este coadă, ceea ce a  dus la blocarea unor proiecte şi nedemararea altora. „La fel de greu  este şi pentru cei din Primărie, pentru că nici noi nu stăm fantastic de bine la încasări, motiv din care nu reuşim să continuăm toate proiectele de investiţii pe care le-am avut în curs, şi nici să demarăm altele noi. Suntem şi noi blocaţi, deoarece foarte mulţi uită că au şi obligaţia de a plăti, dincolo de dreptul de a cere. Dar, cel puţin la nivelul relaţiei inter-umane, nu ne împiedică nimeni şi nimic să ne păstrăm decenţa, cei 7 ani de acasă”,  a reliefat Doroftei, menţionând că există foarte mulţi oameni care se află sub limita supravieţuirii şi care trebuie înţeleşi. Vicreprimarul Ovidiu Doroftei a evidenţiat, în cadrul unei întâlniri cu şefii asociaţiilor de proprietari, că în ceea ce priveşte recuperarea debitelor şi plata datoriilor către furnizorii de utilităţi nu s-au produs schimbări majore. Astfel, datoriile populaţiei către Termica însumează peste 19 milioane de lei, iar cele către CET se ridică 1,7 milioane de lei, „ceea ce este destul de grav”.               

Întârzieri la depozitul de deşeuri de la Moara

·   
     Cătălin Nechifor, şeful CJ, Nechifor a cerut constructorilor să angajeze forţă de muncă şi să se lucreze în două schimburi.

Intervenţiile de amenajarea a depozitului ecologic de deşeuri de la Moara înregistrează întârzieri, a informat şeful executivului judeţean sucevean, Cătălin Nechifor, după o întâlnire cu  factorii de răspundere de pe şantierul din comuna din prejma municipiului Suceava. „Întârzierile nu sunt de natură să pună în pericol proiectul, dar am vrut ca acestea să fie înţelese de către toţi cei responsabili. Am stabilit, însă, ca după un interval de timp, să ne vedem într-o formulă care să ne asigure că, ceea ce am stabilit astăzi, se şi va întâmpla, pentru a reveni în graficul pe care asociaţia respectivă le-a acceptat pin semnarea contractului”, arată Nechifor. Principala rămânere în urmă se înregistrează la staţia de epurare a levigatului, respectiv a scurgerilor lichide din depozit, care trebuie tratate din punct de vede fizico-chimic şi bacteorologic, astfel încât factorii de mediu să nu aibă de suferit. Întârzierea este urmare a neîntocmirii proiectului tehnic, conducerea Consiliului Judeţean cerând consultantului şi contractantului să grăbească demersurile, în aşa fel încât documentaţie să fie gata până pe 9 august. Şeful CJ spune că, celelalte întârzieri au fost cauzate de precipitaţiile dese care au căzut începând din luna mai şi care au îngreunat accesul pe şantier. Pentru recuperarea timpului pierdut, Nechifor a cerut constructorilor să angajeze forţă de muncă şi să se lucreze în două schimburi. Aceasta deoarece contractul trebuie finalizat pe 15 aprilie 2014, la această dată, din circa 27 de milioane de lei, consumate fiind doar aproximativ 2,7 milioane de lei, adică 10% din total. Pe lângă această din urmă sumă, este fiind făcută încă cerere de plată de 1,5 milioane de lei.  Pe de altă parte, şeful administraţiei judeţene a solicitat ca, în luna noiembrie, să fie finalizat, potrivit contractului, manualul de operare a celulei de la Moara, document care va sta baza procedurii, din ianuarie, de adjudecare a operatorului staţiei de sortare. „Trebuie ca, odată terminate lucrările, să şi putem opera pe acest depozit, altfel nu ar avea rost investiţia”, a explicat Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului judeţean Suceava.   

Sucevenii stau prost cu educaţia

·        La 20 octombrie 2011, judeţul Suceava avea 5.696 de persoane analfabete.

·        Sucevenii fără vreo şcoală absolvită reprezintă 3% din populaţia stabilă în vârstă de 10 ani, şi peste.

Locuitorilor judeţului Suceava nu stau tocmai bine la capitolul educaţie. Aşa se poate concluziona din rezultatele recensământului populaţiei şi locuinţelor, potrivit cărora, din totalul de 556.230 de locuitori ai judeţului în vârstă de 10 ani, şi peste, 53,8% au nivel scăzut de educaţie, respectiv primar, gimnazial sau nu au nicio şcoală absolvită. De asemenea, 36,9% dintre suceveni sunt educaţi la nivel mediu, adică postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiştrii, în timp ce doar 9,3% dintre aceştia sunt absolvenţi de studii superioare. Aceleaşi date relevă faptul, deloc îmbucurător, la 20 octombrie 2011, judeţul Suceava avea 5.696 de persoane analfabete. Pe de altă parte, de remarcat este că, în intervalul dintre ultimele două recensăminte, se constată o creştere a nivelului de instruire a populaţiei stabile. Astfel, ponderea persoanelor în vârstă de 10 ani, şi peste, cu nivel de instruire superior, a crescut de la 4,4% la 9,3%, iar a celor cu nivel mediu de educaţie a sporit de la 33,9% la 36,9%. În ceea ce priveşte persoanele cu nivel redus de educaţie, ponderea acestora s-a diminuat la 53,8%, comparativ cu 61,6%, cât s-a consemnat după recensământul populaţie şi locuinţelor din 2002. Sucevenii fără vreo şcoală absolvită reprezintă 3% din populaţia stabilă în vârstă de 10 ani, şi peste, în timp ce, în 2002, acestea aveau, în eşantionul în cauză, o pondere de 4,8%. Studiile superioare se întâlnesc mai frecvent la persoanele din mediul urban, acestea reprezentând 16,7% din populaţia stabilă de 10 ani, şi peste, care trăieşte în municipiile şi oraşele judeţului Suceava, faţă de 3,9%, locuitori ai comunelor, absolvenţi de facultate. În schimb, în mediul rural sunt mai frecvente persoanele cu nivel gimnazial de instruire, respectiv 42,8%, faţă de 24,2% în mediul urban, precum şi cele cu studii primare, 19,5%, la ţară, comparativ cu 10,4%, în localităţile urbane.

Politici anticorupţie pentru cetăţean

Ieri, la Palatul administrativ al judeţului Suceava avut loc, sub  patronajul Instituţiei Prefectului, Conferinţa pentru implementarea proiectului „Politici anticorupţie pentru cetăţean, într-o administraţie responsabilă”. În manifestării  a fost prezentată Strategia naţională anticorupţie 2012-2015, planul sectorial de acţiune şi de implementare a aceseia, enumerându-se măsurilor preventive şi indicatorii de evaluare  a fenomenului.  Evenimentul s-a bucurat de participarea prefectului judeţului Suceava, Florin Sinescu, preşedintelui Consiliului Judeţean, Cătălin Nechifor, directorului Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, Alexandru Cumpănaşu, precum şi a reprezentanţilor administraţiei publice locale de la nivel urban şi rural. „Este foarte bine ca au loc aceste întâlniri unde se pot discuta atât exemplele de bună practică precum şi modalităţile concrete în care problemele reale întâlnite în administraţiile din teritoriu pot modifica şi adapta implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie”, a declarat prefectul Sinescu. Pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Suceava şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, parteneri  în proiect sunt Direcţia Naţională Anticorupţie şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei. Principalul obiectiv al proiectului se referă la „responsabilizarea” administraţiei publice, în vederea creşterii eficienţei şi calităţii actului  administrativ, prin implementarea politicilor anticorupţie. Proiectul este cofinanţat prin Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.

După controlul Curţii de Conturi,

Primăria Suceava pune tunurile pe datornicii la bugetul local   

·        Controlorii au constatat un volum mare de debite restante ale contribuabililor suceveni, precum şi un grad în scădere, de încasare a veniturilor.

·        O pondere importantă în totalul sumelor datorate la bugetul local o deţin amenzile, unele dintre acestea fiind aplicate şi în urmă cu un deceniu.     

Curtea de Conturi a recomandat autorităţilor administraţiei publice din municipiul Suceava să intensifice măsurile de încasare a obligaţiilor pe care contribuabilii le au către bugetul local. Măsura este dispusă după verificările făcute asupra realizării veniturilor şi efectuării cheltuielilor bugetare în anul 2012, prilej cu care s-a constat un grad redus de încasare, precum şi un volum mare de debite restante, datorate de persoanele fizice şi persoanele juridice de pe raza urbei reşedinţă. Ovidiu Doroftei, viceprimarul municipiului Suceava  a declarat ieri, că, în vederea recuperării creanţelor în cauză, în period care urmează, se vor intensifica acţiunile de somare la plată şi cele de executare silită. „În urma discuţiilor cu cei de la Curtea de Conturi s-a ajuns la anumite concluzii, de aceea, în perioada următoare, vom emite somaţii şi titluri executorii şi vom face popriri pentru tot ceea ce înseamnă venituri, inclusiv în contul amenzilor”, a evidenţiat adjunctul şefului executivului local. Doroftei a remarcat că nu doar societăţile prestatoare de servicii de utilităţi comunale au de primit sume enorme de la populaţie, în această situaţie aflându-se şi administraţia publică locală. Potrivit unei relativ recente situaţii, Primăria municipiului Suceava avea de încasat, din obligaţii restante, nu mai puţin de 50 de milioane de lei. O pondere importantă în total o deţin amenzile, unele dintre acestea fiind aplicate şi în urmă cu un deceniu. „Există sume foarte mari datorate şi nechitate la Primărie şi care se fac venituri proprii el bugetului local”, a relevat Ovidiu Doroftei, viceprimarul Sucevei.  

Sucevenii din 11 asociaţii nu mai primesc apă rece 

·        Acestea deţin aproape o treime din totalul datoriilor către ACET, graficele de eşalonare la plată a contravalorii consumurilor fiind încălcate.

ACET Suceava nu-şi poate recupera banii pe care consumatorii din municipiul Suceava îi datorează pentru prestaţiile de care au avut parte. Conform lui Bogdan Cristache, director adjunct al operatorului unic judeţean de servicii de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare, firma are de încasat de la beneficiari nu mai puţin de 1,7 milioane de lei. Din total, aproape 500.000 de lei reprezintă  debitele restante ale 11 asociaţii de proprietari, din totalul celor peste 100 din reşedinţa de judeţ.  La asociaţiile în cauză, începând cu luna februarie, s-a luat măsura debranşării datornicilor, iar ulterior, după negocierea unor grafice de plăţi eşalonate, furnizarea alimentării cu apă rece a fost reluată. Cei de la ACET s-au aşteptat ca volumul plăţilor să crească odată cu terminarea sezonului rece, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Nu se vede nicio o îmbunătăţire, pe care noi am fi aşteptat-o după încheierea programului de furnizare a căldurii în municipiul Suceava, când facturile către populaţie au devenit mai mici”,  precizează responsabilul ACET.  Bogdan Cristache arată că, întrucât etapizarea plăţilor a fost încălcată, se va trece, din nou, la sistarea livrării către abonaţii rău-platnici. Oficialul ACET a reliefat că, pe fondul temperaturilor crescute, măsura nu este una tocmai binevenită. „Întreruperea furnizării apei reci este o măsură neplăcută, mai ales dacă avem în vedere şi temperaturile exterioare ridicate. Însă, ne vedem nevoiţi să ne încadrăm în prevederile unui contract”, a subliniat directorul adjunct la societăţii de alimentare cu apă, canalizare şi tratare-epurare, Bogdan Cristache. În situaţia de rămâne fără apă rece se află scări de bloc sau blocuri întregi din asociaţiile de proprietari nr. 33, 38, 41, 47, 15, 34, 44, 57, 75, 36 ANL Burdujeni şi Bloc T3. Asociaţiile cu pricina au fost somate să ia măsuri de reducere a debitelor restante, în caz contrar, de pe 15 iunie livrarea apei va fi oprită.       

Concediaţii colectiv de la Termica îşi vor primi salariile compensatorii în tranşe  

·        În următoarele luni, în măsura în care administratorul judiciar va considera că este posibil şi necesar, în funcţie de încasări, cheltuielile curente şi onorarea creditorilor, se va trece şi la efectuarea plăţilor.

·        În situaţia deschiderii şi derulării procedurii de insolvenţă, există creditori privilegiaţi, disponibilizaţii colectiv fiind printre cei care ar urma să fie onoraţi.

Închiderea Centralei Electrice de Termoficare a creat probleme sociale, aproape 300 de muncitori fiind trecuţi pe lista concediaţilor colectiv. Conducerea Termica şi Primăria municipiului Suceava le-a promis acestora salarii compensatorii la care, de astfel,  disponibilizaţii au dreptul, în conformitate cu contractul colectiv de muncă negociat la nivel de ramură, moştenit şi preluat încă de pe vremea Termoelectrica. Conform acestuia, în situaţia desfacerii contractului individual de muncă al unui salariat, din motive neimputabile acestuia, cel în cauză este îndreptăţit la un ajutor de concediere constând într-un anumit număr de salarii compensatorii de încadrare, în funcţie de vechimea în unitate, număr variind de la 6 la 18 salarii de bază. Nemulţumiţi că plata drepturilor compensatorii întârzie, sindicaliştii de la firma de termificare din Lunca Sucevei au protestat, printr-un miting organizat în faţa Palatului Administrativ, însă, Ovidiu directorul general al Termica are o explicaţie pentru această aşa zisă întârziere. Astfel, relevă Dumitrescu, conform contractului colectiv de muncă, dreptul la plata compensaţiile băneşti de rigoare apare la data desfacerii contractului individual de muncă, însă, la această dată, contractele angajaţilor Termica, aflaţi pe listele de disponibilizare încă nu sunt desfăcute. Conducerea societăţii a lua decizia concedierii pe 1 mai 2013, măsură însoţită de precizarea că, potrivit Codului Muncii şi contractului colectiv de muncă, salariaţii respectivi beneficiază de 20 de zile de preaviz, interval în care persoanele vizate, chiar dacă sunt remunerate, nu sunt obligate să meargă la serviciu, dându-li-se timp la dispoziţie, pentru a-şi căuta un nou loc de muncă.

·        Deoarece au solicitat salariu fără plată, 244 de lucrători continuă să aibă calitatea de angajaţi ai Termica, situaţie în care salariile compensatorii nu pot deveni scadente.

Conform directorului general al Termica, s-a întâmplat, însă, ca în prejma expirării perioadei de preaviz, mare parte a angajaţilor aflaţi pe lista concediaţilor colectiv să solicite concediu fără salariu,  respectivii motivând că încă nu reuşiseră să-şi găsească o slujbă. Conducerea Termica le-a aprobat acestora concediul fără remuneraţie, 244 dintre salariaţi aflându-se în această situaţie, restul angajaţilor, până la 295 din totalul iniţial, intrând în şomaj, angajându-se la un alt agent economic, plecând la muncă în străinătate sau fiind la pensie. Astfel, cei 244 de lucrători continuă să aibă calitatea de angajaţi ai Termica, condiţii în care, conform legii, dreptul la ajutorul de concediere nu se poate materializa, iar salariile compensatorii nu devin scadente. În consecinţă, societatea comercială Termica, în calitate de angajator, nu are obligaţia de plăti drepturi salariale care nu au ajuns la scadenţă. Pe de altă parte, lista cu cei 295 de salariaţi a fost introdusă ca anexă la hotărârea guvernului aferentă Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 36/2013, prin care disponibilizaţii vor primi ajutoare de completare. „Ajutoarele de concediere devenind „plătibile” odată cu desfacerea contractelor de muncă, fondurile necesare achitării drepturilor în cauză urmează a fi constituite, pe parcurs, din încasările pe care Termica urmează a le face din diverse surse. Salariile compensatorii vor fi obligatoriu asigurate, însă nu printr-o singură plată, aşa cum ar fi trebuit, ci eşalonat, pe parcursul a câtorva luni”, subliniază Dumitrescu. Conducerea societăţii comerciale Termica recunoaşte dreptul legitim al concediaţilor colectiv la încasarea salariilor compensatorii, dar nu a putut estima o dată certă în care va proceda la achitarea celei dintâi tranşe. Angajamentul a fost acela ca, în următoarele luni, în măsura în care administratorul judiciar va considera că este posibil şi necesar, în funcţie de încasări, cheltuielile curente şi onorarea creditorilor, se va trece şi la efectuarea plăţilor. Situaţia s-a arătat a fi una dificilă, deoarece, în condiţii normale, persoanele cărora li se desfac contractele individuale de muncă  trebuie să intre în posesia drepturile compensatorii într-o unică tranşă. Aceasta, după cum normal ar fi fost şi ca Termica să-şi încaseze în timp util contravaloarea consumurilor populaţiei, centrelor bugetare din învăţământ şi subvenţiile datorate de administraţia locală. Normal, ar fi totodată, ca la rându-i societatea de termificare să-şi plătească furnizorii şi celelalte obligaţii financiare şi fiscale. „Din păcate, noi nu suntem într-o situaţie normală, ci în una de criză şi trebuie să găsim soluţii, să ne strecurăm, astfel încât să ne putem continua activitatea şi să ne achităm şi datoriile”, a declarat directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu. De precizat este faptul că, în situaţia deschiderii şi derulării procedurii de insolvenţă, există creditori privilegiaţi, disponibilizaţii colectiv fiind printre cei care ar urma să fie onoraţi. V.I. ADOMNICĂI

Administratorul judiciar al Termica trece la executarea rău platnicilor   

·        Campania de recuperare a sumelor pe care consumatorii casnici este programată începe din toamnă, atunci când se va încheia vacanţa judecătorească.

·         Şeful Termica, Ovidiu Dumitrescu, informează că există 160 de popriri validate în instanţă, executarea vizând reţineri din salarii ori pensii, precum şi valorificarea bunurilor mobile sau imobile.

Reprezentatul administratorului judiciar la Termica Suceava, consorţiul de firme MGA Insolvency SPRL Suceava, Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL şi Accer IUPRL  Suceava s-a întâlnit ieri, la sediul Primăriei municipiului Suceava, cu preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari. Cu prilejul întrevederii, Teodor Matei a pus accent pe necesitatea recuperării datoriilor restante pe care populaţia municipiului Suceava le are către societatea comercială Termica, acesta calificând drept păguboase zvonurile potrivit cărora firma va intra în faliment, iar rău platinicii ar putea să scape de obligaţiile pe care le au. Potrivit lui Matei, odată cu deschiderea procedurii de insolvenţă, demersurile de recuperare a debitelor vor fi intensificate, mai ales că acţiunile în instanţă, contra persoanelor fizice sau persoanelor juridice, nu mai fac obiectul taxei de timbru judiciar. Din altă perspectivă, una dintre importantele atribuţii ale administratorului judiciar este tocmai cea de recuperare a creanţelor, acesta, ca interfaţă între creditori şi debitorul Termica, nefiind grevat de raţiuni de ordin social, aşa cum s-a întâmplat cu autorităţile administraţie publice locale, înclinate să protejeze locuitorii municipiului. Campania de recuperare a sumelor pe care consumatorii casnici racordaţi la sistemul centralizat de termificare este programată începe din toamnă, atunci când vacanţa judecătorească se va încheia. Reprezentantul administratorului judiciar MGA Insolvency SPRL Suceava, Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL şi Accer IPURL  Suceava, Teodor Matei a mai avut discuţii cu conducerile asociaţiilor de proprietari, acestea exprimându-şi  disponibilitatea de a intensifica ritmul plăţilor, mai ales că şefii structurilor amintite vor beneficia de bonusuri direct proporţionale cu mărimea datoriilor recuperate de la abonaţii Termica.

·        Intrarea în insolvenţă înseamnă că societatea beneficiază de sprijin, că este ajutată să depăşească un moment dificil.

De cealaltă parte, conducerea Termica a pus în vedere că viitorul termificării în municipiul Suceava, indiferent care ar fi implicarea diverşilor operatori, rămâne la mâna consumatorilor casnici, respectiv populaţiei sau asociaţiilor de proprietari. Directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu, a atras atenţia că intrarea în insolvenţă nu înseamnă nimic altceva decât aceea că societatea beneficiază de sprijin, că este ajutată să depăşească un moment dificil, să reducă unele costuri, ajutaţi fiind şi consumatorii, care vor avea, în continuare, acces la serviciul de alimentare cu apă caldă şi la cel de încălzire. La rându-le, oficialii Termica au avertizat că demersurile de recuperare a creanţelor se vor accelera şi înăspri, printre alte atribuţii, administratorul judiciar având-o şi pe aceea de a lua măsuri drastice cu debitorii, inclusiv cu abonaţii casnici rău platnici. Dumitrescu informează că deja există 160 de popriri validate în instanţă, pe numele unor proprietari de apartamente, acestea urmând a fi predate executorilor judecătoreşti, iar executarea va merge de la reţineri din salarii ori pensii, şi până la valorificarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorilor. Directorul general al Termica accentuat că, contravaloarea serviciilor către Termica trebuie obligatoriu plătită, la fel cum achitate sunt şi celelalte servicii de care locuitorii Sucevei au parte. „Dacă nu se conştientizează că este vorba despre un serviciu public complex, costisitor, cu inerţie mare, neputându-se schimba nici sistemul, şi nici funcţionarea lui, de pe o zi pe alta, nefăcându-se plăţi, se poate ajunge chiar la faliment”, a declarat Ovidiu Dumitrescu 

Termica Suceava a evitat la „mustaţă” falimentul  

·        În cazul în care nu ar cumpărat şi „stins” certificatele de emisie de dioxid de carbon, firma risca penalităţi de 30,6 de milioane de euro, ceea ar fi însemnat intrarea în faliment.

·        Parte dintre certificate au fost plătite cu banii viraţi de autorităţile municipale, în contul aportului acestora din urmă la majorarea capitalului social al Termica, neprecizându-se că respectiva sumă ar fi trebuit să ajungă la concediaţii colectiv.  

·        „Cei 5,4 milioane de lei tot nu ar fi ajuns la salariaţii îndreptăţiţi să primească plăţi compensatorii, deoarece Termica putea fi executată silit pentru nerespectarea  prevederilor legale privind emisiile de dioxid de carbon”, a evidenţiat directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu.

Conducerea societăţii de termificare Termica Suceava  recunoaşte că dat pe certificate de emisii de dioxid de carbon o importantă sumă de bani care, potenţial, ar fi putut fi orientată înspre achitarea salariilor compensatorii a disponibilizaţilor de la operatorul din Lunca Sucevei. Directorul general Ovidiu Dumitrescu declară că decizia a fost îndelung dezbătută în Consiliul de Administraţie al Termica, că aceasta a fost luată după consultarea juriştilor şi specialiştilor firmei şi aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor, alternativa neputând fi alta decât cea a falimentului. „Am zis că am luat o hotărâre bună, pentru că ne-am protejat inclusiv salariaţii. Cei care lucrează vor avea, în continuare, unde munci, iar cei care pleacă îşi vor primi drepturile. În cazul în care mergeam în faliment, nu se mai puteam plăti salariile compensatorii, existând doar varianta plăţii de la bugetul de stat, conform HG nr.200, a 3 salarii medii pe economie”, reliefează Dumitrescu. Şeful producătorului, furnizorului şi distribuitorului de agent termic  relatează că, deoarece se afla în mare nevoie financiară, în primăvara lui 2012, Termica a vândut certificatele CO2 aferente perioadei cu pricina şi a plătit cărbunele consumat în sezonul rece 2011-2012. Conform legislaţiei specifice, la încheierea anului 2012, până pe 30 aprilie 2013, Termica era obligată să predea 306.000 de certificate aferente funcţionării din anul anterior.  Aşa se face că firma de termificare, la care unic acţionar este municipiul Suceava, s-a văzut obligată să dea 5,4 milioane de lei, din banii primiţi de la Primărie,  pentru a cumpăra certificatele pe care le-a înstrăinat în primăvara lui 2012. Conducerea unităţii susţine că aşa zisa afacere a fost una profitabilă, din moment ce vânzarea s-a făcut cu aproximativ 9 milioane de lei, iar recuperarea lor a costat doar 5,4 milioane de lei. O parte dintre certificate au fost plătite cu banii viraţi de autorităţile municipale sucevene, cu titlul de aport la capitalul social, în hotărârea de Consiliu Local privind majorarea acestuia nefăcându-se nicio referire la destinaţia fondurilor în cauză. Banii erau prevăzuţi pentru echilibrarea situaţiei economico-finaciare a Termica, neprecizându-se nicăieri că aceştia trebuie să ajungă, obligatoriu, la concediaţii colectiv. Respectivele certificate sunt urmărite într-un registru european de evidenţă, legislaţia românească în domeniu fiind o transpunere a celei din Uniunea Europeană, neîndeplinirea obligaţiilor atrăgând drastice sancţiuni.

·                                      Nerespectarea prevederilor legale privind emisiile de CO2 ar fi dus la închiderea CT2, sucevenii rămânând fără apă caldă.   

Acestea pot merge de la ridicarea autorizaţiei de emisie CO2, a celei pe linie de mediu, cât şi a autorizaţiei de funcţionare a societăţii. Aceasta ar fi însemnat ca, de la 1 mai 2013, centrala pe hidrocarburi CT2 să fi fost închisă, situaţie în care apa caldă nu ar mai fi ajuns în apartamentele sucevenilor, lucrătorii firmei nu şi-ar mai fi luat salariile, iar concediaţii colectiv nu ar mai fi avut parte de plăţile compensatorii. Pe de altă parte, pentru fiecare certificat nepredat se percepe o amendă de 100 de euro, ceea ce ar fi presupus ca societatea de termificare să fie obligată la penalităţi totale de 30,6 de milioane de euro, circa 136 de milioane de lei, bani care ar fi mers la Administraţia Fondului pentru Mediu. În aceste circumstanţe, bugetul consolidat al statului ar fi devenit primul, şi cel mai mare creditor al Termica, întrucât scadenţa certificatelor CO2 a intervenit la 1 mai, iar insolvenţa generală a Termica a fost declarată pe 18 iunie.

Mai mult decât niciodată, în 2013 Primăria a virat sume importante către producătorul, distribuitorul şi furnizorul de agent termic, circa 30 de milioane de lei, însă volumul mare al subvenţiilor este o consecinţă a modului cum s-a precedat în anii anteriori, în care valoarea achitată a acestora s-a situat sub ceea ce ar fi fost de dorit. „Neachitarea certificatelor ar fi însemnat, într-adevăr, o stingere a datoriei către furnizorul de huilă Unicom Holding, însă cei 5,4 milioane de lei tot nu ar fi ajuns la salariaţii îndreptăţiţi să primească plăţi compensatorii, deoarece Termica putea fi executată silit pentru nerespectarea  prevederilor legale privind emisiile de dioxid de carbon”, a evidenţiat directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu.  Certificate pentru emisii de gaze cu efect de seră sunt o formă de încurajare a investiţiilor care duc la reducerea emisiilor de dioxid de carbon CO2, respectiv un mod de penalizare a operatorilor care nu respectă legislaţia referitoare la acestea. Sumele încasate din comercializarea certificatelor sunt investite în capacităţi de producţie cu randamente ridicate, sisteme de transport cu pierderi mici etc. Potrivit Protocolului de la Kyoto, poluatorii cu CO2 din ţările semnatare au primit un anumit număr de certificate, cu obligaţia ca, la sfârşitul fiecărei etape de funcţionare, respectiv la finele anului, să predea certificatele utilizate. Aceasta întrucât, la fiecare tonă de CO2 emisă în atmosferă, se alocă şi se predă un certificat primit şi care poate fi asimilat unui împrumut gratuit. Procedură este de natură să stimuleze creşterea randamentului instalaţiilor sau reducerea consumului, astfel încât combustibilul consumat să fie în cantităţii cât mai mici, iar certificatele rămase să poată lua calea comercializării şi folosirii, în scopurile amintite, a veniturilor realizate. 

Corneliu Vadim Tudor a dus PRM într-o zonă marginală a politicii româneşti

·        interviu cu Gheorghe Acatrinei, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Pardului România Mare.  

Cum s-a ajuns, după atâţia ani, la decizia de revocare din funcţia de preşedinte a lui Corneliu Vadim Tudor? 

Revocarea lui Corneliu Vadim Tudor din fruntea PRM, la plenara Consiliului Naţional a reprezentat singura soluţie de salvare a unui partid cu doctrină naţională clară, în condiţiile în care, prin comportamentul său, rupt de realitate, „tribunul” a reuşit „performanţa” să ducă PRM într-o zonă marginală a politicii româneşti, formaţiunea nemaintrând în Parlament. Partidul scăzuse alarmant în sondajele de opinie, direcţia acestuia devenise haotică, iar culoarul naţionalist rămăsese ocupat de către un lider care prefera emisiunile mondene, situaţie care convenea de minune adversarilor politici.

Totuşi, au existat şi vremuri de glorie pentru Pentru Partidul România Mare.

Evoluţia fantastică a PRM s-a datorat, în primul rând, elementului organizatoric, oamenilor puternici şi competenţi, care au rezistat mulţi ani în prejma lui Vadim Tudor, chiar dacă au trebuit să îi suporte acestuia abuzurile şi excesele. Organizarea puternică a filialelor a contat în mod decisiv. Acestea erau structuri puternice, viabile, cu posibilităţi de reacţie, care au tras partidul după ele. Toate municipiile şi oraşele, precum şi peste 80% din comune, aveau filiale PRM. Dacă ar fi contat liderul, ar fi trebuit ca, la fel ca în 2008, şi în 2012, PRM să ajungă fără probleme în Parlament. Nu s-a întâmplat acest lucru şi se pune problema dacă nu cumva PRM a ajuns un partid cu multe filiale fictive, existente doar evidenţa şi în imaginaţia lui Corneliu Vadim Tudor. De altfel, membrii Consiliului Naţional au cerut organizaţiilor judeţene ca la Congresul extraordinar al PRM, de la finele acestei luni, să vină cu situaţia concretă a membrilor din fiecare judeţ. Din păcate, în vara lui 2013, Partidul România Mare nu mai are filiale în multe dintre judeţele ţării, lucru de neconceput pentru o formaţiune care mai visează la guvernare.                  

Cum a fost posibil ca, un partid care, în anul 2000, să obţină 25% din voturi, acum să ajungă la categoria „şi altele”?

După intrările din Parlament din anii 1996, 2000 şi 2004, a început declinul. Comportamentul dictatorial al lui Vadim Tudor, care nu accepta ca vreun lider central sau local să îi conteste vreo decizie, oricât de discreţionar ar fi fost luată, a avut un efect de bumerang  asupra partidului. În aceste condiţii, lideri importanţi ai formaţiunii, precum Corneliu Ciontu, Alexandru Ciocîlteu, Nicolae Vsilescu, Daniel Ionescu, Bogdan Catargiu, William Brânză, Dănuţ Liga, Sever Meşca, Dumitru Puzdrea au părăsit partidul. Conferinţele de presă săptămânale începuseră să fie tot mai rare, iar în ultimii ani au lipsit cu desăvârşire. Poziţia PRM faţă de problemele importante ale României se lăsau aşteptate, iar dacă luăm în calcul şi pactizarea  ruşinoasă a lui Vadim Tudor cu Traian Băsescu, la referendumul pentru suspendarea acestuia din umră, în 2012, aceste poziţii au fost chiar împotriva intereselor electoratului.

Speraţi într-o revenire a PRM pe prima scenă politică a României?       

Trebuie să fie foarte limpede: mişcarea de renaştere a PRM şi reaşezarea în matca sa firească vor avea loc. Însă acestea nu îi au în vedere şi pe cei  care au plecat în mod samavolnic din partid, părăsindu-l în momente grele. Facem o delimitare faţă de oportunişti, de cei care s-au lăsat ademeniţi de alte formaţiuni, şi care nu au abandonat Partidul România Mare doar din cauza persecuţiilor lui Corneliu Vadim Tudor, asa cum ar fi invocat. La Congresul Partidului România Mare, din 27 iulie, ne-am propus să aducem elemente de noutate în conducerea formaţiunii. Există oameni care merită toată stima şi respectul nostru, precum fostul vicepreşedinte Corneliu Ciontu, care a fost cel mai „lovit” de către Vadim Tudor. Ne punem la bătaie tot ceea ce putem, pentru a renaşte partidul, pentru ca acesta să ajungă ceea ce a fost în anul 2000, când am avut  121 de parlamentari. Şi nu doar atât. Partidul România Mare vrea să ajungă la putere, însă fără Corneliu Vadim Tudor!    

Luna august, fără apă caldă

Din cauza reparaţiilor anuale,

Luna august, fără apă caldă

·        Lista intervenţiilor este una lungă, însă realizarea acestora depinde şi de modul în care consumatorii casnici înţeleg să-şi plătească facturile restante,

În luna august, locuitorii municipiului Suceava nu vor avea apă caldă la robinete. Anunţul  este făcut de Ovidiu Dumitrescu, directorul  general al societăţii de termificare Termica, care precizează, în condiţiile în care, Consiliul Local o va aproba, sistarea furnizării agentului  termic pentru prepararea apei calde  va surveni pe 5 august. Perioada de reparaţii, care va dura, până pe 31 august, va include intervenţii de reparaţii la sursă(CAF), cât şi pe magistralele de transport, reţele de distribuire şi în punctele termice. „Oprirea instalaţiilor pe termoficare, pentru realizarea programului nostru, o conturăm şi o propunem pentru intervalul 5 august-30 august, însă, sigur, aceasta este aprobată de Consiliul Local”, arată Dumitrescu. Reparaţiile se vor face la instalaţiile aferente CT2 pe gaze naturale, respectiv cazanelor de apă fierbinte(CAF), acestea din urmă fiind date în folosinţă în anii 1962-1965. Pe reţele, parţial, vor fi înlocuite porţiuni de conducte cu probleme, robinete, armături şi alte elemente, unul dintre punctele critice fiind racordul de la punctul termic Obcini 4. Lista cu programul intervenţiilor  este una lungă, însă realizarea acestora depinde şi de modul în care consumatorii casnici înţeleg să-şi plătească facturile restante. „Vom face lucrări de reparaţii în măsura în care vom avea suficienţi bani. De aceea sperăm  să crească şi încasările de la populaţie”, a  reliefat directorul general al Termica, Ovidiu Dumitrescu.     

Judeţul Suceava, proces accentuat de îmbătrânire a populaţie

Judeţul Suceava, proces accentuat de îmbătrânire a populaţiei

·        Generaţiile de după 1989 vor avea de întreţinut o populaţie vârstnică numeroasă şi inactivă economic.

Judeţul Suceava cunoaşte un vizibil proces de îmbătrânire. Cel puţin aşa arată rezultatele definitive ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor, evoluţia principalelor caracteristici demografice fiind făcută publică la sfârşitul săptămânii trecute. Potrivit datelor amintite, pe 20 octombrie 2011, copiii, respectiv segmentul de vârstă 0-14 ani, deţin o pondere de 19,3% din totalul populaţiei judeţului Suceava; segmentul tânăr, de 15-24 de ani, reprezintă 13,2%; persoanele mature, de 25-64 de ani, formează majoritatea, adică 51,6%, iar persoanele în vârstă de 65 ani, şi peste aceasta din urmă, reprezintă 15,9%. Astfel, în comparaţie cu recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002 se constată o scădere a ponderii copiilor, care, la momentul respectiv, deţineau 21,6% din totalul populaţiei stabile. De asemenea, diminuări se înregistrează la grupele de vârstă 10-14 ani, 15-19 ani şi 20-24 de ani, cauza constând în micşorarea, după anul 2002, a numărului naşterilor. De la începutul anilor ’90 populaţia intră într-un proces de îmbătrânire demografică, ponderea populaţiei tinere reducându-se si crescând cea a populaţiei vârstnice. Declinul demografic al populaţiei nu provine din creşterea mortalităţii, ci din scăderea natalităţii şi menţinerea acesteia la valori mult sub nivelul de înlocuire a generaţiilor şi din migrarea externă a persoanelor tinere şi a celor apte de muncă.

·        În ultimii 20 de ani, populaţia în vârstă de peste 75 de ani a crescut cu  2,8%.    

Grupele de vârstă 75-79 de ani, 80-84 de ani şi, respectiv, cea de 85 de ani, şi peste, totalizează 7,7% din populaţia stabilă a judeţului Suceava, faţă de 4,9% cât deţinea în 2002, ceea ce reflectă procesul de îmbătrânire a populaţiei. Ponderea redusă a grupei de vârstă 25-64 ani, de 51,6% în total populaţie, faţă de 55,7% la nivel de ţară, „întăreşte ipoteza că judeţul Suceava reprezintă un bazin important pentru migrarea externă”. „La populaţia în vârstă de 75 de ani, şi peste, dacă în 1992, ponderea acesteia era de 3,9%, în 2011 a ajuns la 7,7%, ceea ce denotă că, şi la noi, procesul de îmbătrânire a populaţiei a început să devină tot mai accentuat”, a declarat Stelian Ruscior, directorul executiv al Direcţiei Judeţean pentru Statistică. Conform şefului DJS, numărul persoanelor în vârstă de 65 de ani, şi peste, la 100 de persoane tinere, reprezentând indicele de îmbătrânire, a sporit de la 41,2%, în anul 1992, la 65,1%, în 2002, pentru ca, în 2011, să atingă nivelul de 82,8%. Numărul de persoane în vârstă de 65 de ani, şi peste, la 100 de persoane în vârstă de muncă, a sporit de la 16,5%, în 1992, la 21,9% în 2002, şi la 24%, în 2011. Stelian Ruscior precizează că o descreştere s-a consemnat la raportul de dependenţă demografică, reprezentând numărul de persoane tinere în vârstă de sub 15 ani şi numărul persoanelor vârstnice de 65 de ani, şi peste, care revin la 100 de persoane în vârstă de muncă. Indicatorul amintit a scăzut de la 56,6% în anul 1992, la 55,6%, în 2002 şi 54,3% în 2011.

·        Dezechilibru între segmentul cu potenţial de contribuabil şi celălalt, cu potenţial de beneficiar.

Potrivit recensământului din octombrie 2011, generaţiile născute după 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piaţa muncii în anii 2020-2030 şi vor avea de întreţinut economic o populaţie vârstnică numeroasă, inactivă economic. Dacă în 1992, la 100 de persoane adulte reveneau aproape 17 persoane în vârstă de 65 ani şi peste, iar în anul 2002, aproape 22 de persoane, în 2011 raportul s-a adâncit la 25 de persoane vârstnice la 100 persoane în vârstă de muncă. Sarcina economică a populaţiei adulte, compusă din generaţiile mici născute în ultimii douăzeci de ani, va cunoaşte mai mult decât o dublare. În consecinţă se creează un dezechilibru, cu mare risc, de adâncire în viitor, între acel segment al populaţiei cu potenţial de contribuabil şi celălalt, cu potenţial de beneficiar.   

În ultimul deceniu, judeţul Suceava a pierdut 53.625 de locuitori

În ultimul deceniu, judeţul Suceava a pierdut 53.625 de locuitori

·        Populaţia cea mai mare a fost consemnată la recensământul din martie 2002, când Suceava avea 701.830 de locuitori, iar cel mai scăzut nivel a fost înregistrat în 1948, respectiv cel de  439.754 persoane.

·        Cea mai mare diminuare  a populaţie a cunoscut-o municipiul Suceava, scăderea fiind de 13.711 de persoane.

Prefectul Judeţului Suceava, Florin Sinescu şi Direcţiei Judeţene de Statistică, Stelian Ruscior au prezentate ieri, într-o conferinţă de presă comună, datele definitive ale recensământului populaţiei, acţiune desfăşurată la finele lui 2011.  Astfel, la data de 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 634.810 persoane, dintre care 321.890 de femei, respectiv 50,7% din total. Comparativ cu recensământul din martie 2002, când Suceava avea 701.830 de locuitori, populaţia stabilă a judeţului Suceava a scăzut cu 53.625 de persoane. De altfel, acesta  a fost şi cel mai înalt nivel al populaţiei judeţului Suceava, de la recensământul din 1930 încoace, cel mai scăzut fiind consemnat la recensământul din 1948, respectiv de  439.754 persoane. Stelian Ruscior, directorul Direcţiei Judeţene de Satistică a  remarcat că primele 5 municipii şi oraşe ca număr de locuitori stabili sunt, în ordine: municipiul Suceava-91.121 de persoane; municipiul Fălticeni (25.713), municipiul Rădăuţi(23822), municipiul Cîmpulung Moldovenesc(16.722) şi municipiul Vatra Dornei(14.429). Primele cinci comune ca număr al populaţiei stabile sunt Şcheia-de locuitori 9.577, Marginea(8.552), Vereşti(7.566), Dumbrăveni(7.480), Preuteşti(6.725).

Referitor la repartiţia pe sexe, Ruscior a precizat că femeile, în tola de 321.890, reprezintă 50,7% din volumul populaţiei stabile. Populaţia de sex masculin este majoritară în oraşele Frasin(50,5%), Liteni(50,2%), Salcea(50,08%). Pe municipii şi oraşe femeile reprezintă 51,6% din populaţia stabilă (135.399) .La comune diferenţa dintre sexul feminin şi cel masculin este de numai de 325 persoane.În 44 de comune, populaţia de sex masculin este mai mare decât cea de sex feminin, diferenţe mai semnificative înregistrându-se la Preuteşti(+211) şi Bosanci(+157).

·        Creşterea populaţiei urbane se datorează transformării a unor comune în oraşe.

În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă, potrivit datelor definitive ale recensământului populaţiei, în municipiile şi oraşele judeţului Suceava trăiesc 262.153 persoane, reprezentând 41,3% din totalul populaţiei stabile, înregistrându-se, faţă de 2002, o creştere de 8%. Conform directorului DJS, Stelian Ruscior creşterea populaţiei urbane se datorează transformării, prin lege şi în urma referendum-urilor organizate, a unor comune în oraşe.  

Municipiul Suceava concentrează 35% din populaţia stabilă care locuieşte în municipii şi oraşe. La polul opus oraşul Milişăuţi deţine 1,9% din totalul populaţiei stabile din municipii şi oraşe, iar oraşul Solca numai 0,8%. În 15 din cele 16 municipii şi oraşe s-au înregistrat scăderi ale populaţiei stabile faţă de recensământul din 2002, cea mai mare diminuare fiind în municipiul Suceava(-13.711 de persoane), urmat de municipiul Fălticeni,  (-4.064) şi Rădăuţi (-3811).

Cele mai mici scăderi s-au înregistrat în oraşele Milişăuţi(-52) şi Solca(-325). Creştere a populaţiei stabile faţă a fost remarcată doar în oraşul Salcea (+296 de persoane). În comune, populaţia stabilă la recensământul populaţie din 2011 este de 372.657, în scădere cu 5% comparativ cu 2002.  Cele mai mari scăderi au înregistrat Marginea (-959 de persoane), Mălini (-851), Vereşti (-820), Rădăşeni(-839 de prsoane). În 14 comune s-au înregistrat creşteri a populaţiei stabile faţă de recensământul populaţiei din 2002, cele mai mari creşteri fiind consemnate în Şcheia(+2021 de persoane), Ipoteşti(+1092), Voitinel(+724) Horodnic de Sus (+662), Bosanci(+444 persoane).

Mai puţin de 50.000 de suceveni, declaraţi că lucrează în străinătate

La recensământ,

Mai puţin de 50.000 de suceveni, declaraţi că lucrează în străinătate  

·        „Acesta nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi”, cei mai mulţi fiind plecaţi în Italia-56,1% din total şi Spania-11,3%.

Unul dintre segmentele de populaţie observate la recensământul din octombrie 2011, dar care nu face parte din populaţia stabilă, îl reprezintă cel al persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puţin un an, a arătat ieri, Stelian Ruscior, şeful Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, într-o conferinţă de presă, organizată la Palatul Administrativ, de către prefectul Florin Sinescu. Şeful DJS, a precizat că numărul sucevenilor plecaţi la muncă este de 49.160 persoane şi că, „evident, acesta nu cuprinde decât o parte a numărului de emigranţi externi”. „Subînregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că, la momentul critic al recensământului, multe dintre aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate neexistând, în ţară, alte persoane care să ofere informaţiile solicitate despre aceştia. Chiar dacă datele privind emigranţii sunt sensibil subînregistrate, totuşi oferă informaţii pertinente asupra structurii demografice a acestui segment de populaţie, precum şi asupra principalelor ţări de destinaţie şi bazinelor geografice de unde se emigrează”, a declarat Ruscior. Astfel, conform datelor definitive ale recensământului populaţiei din octombrie 2011, erau plecaţi din judeţul Suceava, pentru cel puţin un an, 25.814 bărbaţi şi 23.346 femei. Spre alte ţări se îndreaptă mai ales categoriile de vârstă: 25-29 de ani (17% din total), 30-34 de ani(16,1%) şi 20-24 de ani(14,3%). Atât bărbaţii, cât şi femeile, predomină în cadrul grupelor de vârstă 25-29 ani şi 30-34 ani. Deloc surprinzător, precizează Stelian Ruscior, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică, principalele ţări de destinaţie sunt Italia-56,1% din totalul de 49.160 de persoane emigrate şi Spania-11,3%. În Regatul Unit al Marii Britanii se regăsesc 9,5% dintre cei plecaţi din judeţul Suceava pentru o perioadă îndelungată, în Grecia-5,1%, Belgia-3,7%, iar în Portugalia-2,9%.

Presiuni pentru finalizare noii centrale de termoficare a Sucevei

Presiuni pentru finalizare noii centrale de termoficare a Sucevei

·        De luna viitoare, primarul Lungu va fi prezent periodic pe şantier, astfel încât investiţia să fie dată la timp în funcţiune.

·        Ca variantă de rezervă, în caz de sincope, în reparaţii intră şi actuale CAF pe gaze naturale.     

Mai multe capacităţi ale actualei societăţi de termoficare Termica Suceava vor fi păstrate în funcţiune, a declarat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, după o întâlnire cu reprezentanţii administratorului judiciar al operatorului din Lunca Sucevei. Lungu spune că, în primul rând este vorba despre CAF pe gaze naturale, care asigură apa caldă menajeră pentru consumul populaţiei, agenţilor economici şi instituţiilor publice şi chiar încălzirea acestora, în condiţiile în care frigul va veni mai repede de 9 noiembrie, dată la care se estimează că va intra în funcţiune noua centrală de termoficare în cogenerare de înaltă eficienţă. Pe de altă parte, instalaţiile amintite, cât şi sistemul de transport şi distribuţie a agentului termic, vor intra în reparaţii, astfel încât fi acesta din urmă să poată fi livrat şi în condiţiile în care ar apărea sincope legate de finalizarea noului obiectiv.

·        La fel ca în anii trecuţi, timp de o lună,  sucevenii nu vor avea apă caldă. 

„Conform tradiţiei, în fiecare an, la Suceava am început să dăm căldură la jumătatea lui octombrie. Deci, dacă fi necesar, în funcţie de condiţiile climatice, o perioadă, cu aceste CAF-uri, va trebui să asigurăm chiar şi căldură. Ca atare, le-am spus administratorilor judiciari că va trebui să funcţionăm, în continuare cu instalaţiile în cauză”, explică edilul şef, adăugând perioada anuală de revizii şi întrerupere a furnizării apei calde nu a fost încă stabilită.   

Lungu precizează că şantierul noii centrale de termoficare a Bioenergy este un „adevărat furnicar”, precizând că, de la începutul lunii august, la faţa locului se vor ţine comandamente permanente. „Vrem să ne asigurăm că această investiţie va fi dată la timp în funcţiune”, a accentuat primarul municipiului Suceava.

 Primarul Ion Lungu recomandă sucevenilor să rămână branşaţi la sistemul centralizat de termoficare, întrucât, din noiembrie, Adrem Invest, prin noua centrală, va livra, la gardul centralei, energie ieftină, la 143 de lei pe gigacalorie, inclusiv TVA.  La tariful amintit, Termica, în calitate de concesionar al reţelelor, va adăuga şi contravaloarea transportului şi distribuţiei, în valoare de circa 80 de lei pe gigacalorie.   

Sucevenii pot beneficia de maxim 125.000 de euro pentru dezvoltarea fermelor de familie

Sucevenii pot beneficia de maxim 125.000 de euro pentru dezvoltarea fermelor de familie

Până pe 31 iulie, în curs de desfăşurare este o nouă sesiune de depunere a cererilor de finanaţare pentru Măsura 1.2.1 – „Modernizarea exploataţiilor agricole”, adresată celor care vor să-şi dezvolte fermele de familie, anunţă Mihai Moraru, directorul executiv al Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Suceava. Potrivit şefului OJPDRP, la nivel naţional suma alocată este de 50 milioane de euro, valoarea maximă eligibilă a unui proiect neputând depăşi 125.000 de euro. În ceea ce priveşte dimensiunea economică a fermei, aceasta va fi cuprinsă între minim două şi maxim 50 de unităţi de dezvoltare economică(UDE). În cauză sunt fermele de producţie vegetală, creştere a animalelor, cât şi cele mixte. „Ca exemplu, la o fermă mixtă de bovine cu bază furajeră, pentru o dimensiune minimă de 2 UDE, familia ar trebui să deţină 3,5 hectare de teren cultivat cu grâu, orz, porumb, fâneţe şi plante de nutreţ, precum şi 3 capete de vaci de lapte”, arată şeful OJPDRP Suceava. Disponibile sunt proiecte tip pentru ferme de legume în câmp şi în spaţii protejate;  livezi de pomi şi arbuşti fructiferi;  ferme de vaci de lapte; ferme de creştere şi îngrăşare a porcinelor şi ferme de găini ouătoare. Mihai Moraru precizează că, prin intremediul instituţiilor finanţatoare, proiectele declarate eligibile vor beneficia de o garantare de 80% a sumelor pentru cofinanţare. Totodată, în acelaşi  scop, de la bugetul statului se vor acoda, pe o periodă de maxim 10 ani, microcredite de până la 75.000 euro. Pentru a putea beneficia de fondurile puse la dispoziţie, fermierii vor respecta condiţiile de accesare şi se vor încadra în criteriile de selecţie. Pot depune proiecte atât persoane fizice - cu condiţia autorizării înaintea semnării contractului de finanţare -, cât şi persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale, precum şi alte tipuri de beneficiari eligibili. De asemenea, această oportunitate de finanţare este diponibilă prin grupurile de acţiune locală (GAL) care implementează Măsura 1.2.1 – „Modernizarea exploataţiilor agricole” la nivel teritorial. 

Parteneriat interjudeţean pentru dezvoltarea resurselor umane din mediul rural

Parteneriat interjudeţean pentru dezvoltarea resurselor umane din mediul rural 

·        Accent se pune pe persoanele implicate în agricultura de subzistenţă din judeţele Suceava şi Bistriţa Năsăud, scopul fiind creşterea ratei de ocupare în rândul acestora.

Autorităţile judeţene sucevene şi cele bistriţene vor derula, în comun, proiectul intitulat „Promovarea acţiunilor integrate, incluzive şi sustenabile de ocupare” în cadrul Reţelei „Mediul rural-mediul profesional activ”. Pentru materializarea iniţiativei, Consiliul Judeţean Suceava va semna un acord de parteneriat cu Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud şi Consiliul Local Lechinţa, din acest din urmă judeţ. Proiectul, cu o perioadă de implementare de 18 luni, are ca obiectiv dezvoltarea resurselor umane din mediul rural, grupul ţintă reprezentându-l 557 de cursanţi şomeri, persoane inactive sau aflate în căutarea unui loc de muncă. Accent sporit se va pune pe persoanele implicate în agricultura de subzistenţă din judeţele Suceava şi Bistriţa Năsăud, prin intermediul unor programe integrate care au ca scop creşterea ratei de ocupare în rândul acestora.               Pentru demonstrarea participării financiare, a fiecărui partener, este obligatorie asumarea părţii de finanţare, reprezentând 2% din valoarea eligibilă a proiectului. În vederea implementării, Consiliului Judeţean Suceava îi revine o cofinanţare de circa 138.000, inclusiv TVA şi cheltuieli conexe, disponibilizarea de la buget a sumei în cauză fiind aprobată în şedinţa de ieri a deliberativului judeţean.  Proiectul ar putea obţine finanţare în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare” Domeniul major de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale, în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă”     

Absolvenţii ne-bacalaureaţi riscă să piardă dreptul la ajutorul de şomaj

Dacă nu se grăbesc,

Absolvenţii ne-bacalaureaţi riscă să piardă dreptul la ajutorul de şomaj

·        „Dacă nu depun dosarele până la termenul limită, cei care nu au promovat examenul nu mai beneficiază de indemnizaţia de şomaj”, atenţionează Mirela Adomnicăi, şefa AJOFM.

Absolvenţii care nu au promovat examenul de bacalaureat şi doresc să se înregistreze în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, trebuie să depună dosarul de  şomaj până la data de 29 iulie, atenţionează directorul executiv Mirela Adomnicăi, precizând că demersul este obligatoriu, în vederea  solicitării dreptului la indemnizaţia de şomaj. „Cunoscând lipsa de experienţă în relaţia cu instituţiile publice a celor mai tineri absolvenţi, care finalizează studiile liceale şi se confruntă cu decizii importante pentru cariera profesională, precizăm că, după această dată, cei care nu au promovat examenul de bacalaureat nu mai pot beneficia de indemnizaţia de şomaj”, a pus în vedere Adomnicăi. Şefa AJOEFM Suceava evidenţiază că pot beneficia de indemnizaţia de şomaj absolvenţii tuturor formelor de învăţământ, însă doar dacă, în termen de 60 de zile de la absolvire, aceştia s-au înscris în evidenţele instituţiei judeţene sau cele ale punctelor de lucru ale agenţiei din raza de domiciliu. De asemenea, data absolvirii este data de întâi a lunii următoare celei înscrise pe diplomă sau, după caz, pe certificatul de studii eliberat de către instituţia de învăţământ, dacă în cuprinsul acestora nu se specifică în mod expres o altă dată de absolvire. Totodată, cu dosar de înregistrare sunt aşteptaţi absolvenţii  care, în termen de 60 de zile, nu au reuşit să se încadreze în muncă, nu urmează o altă formă de învăţământ, nu au venituri sau care realizează venituri din activităţi autorizate, iar acestea sunt mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare.

În luna septembrie AJOFM Suceava va organiza o bursă a locurilor de muncă în sprijinul absolvenţilor din promoţia 2012-2013, invitaţi fiind tinerii care nu şi-au finalizat demersurile de ocupare, precum şi angajatorii interesaţi în dezvoltarea afacerii proprii, dar şi de „vizibilitate” pe piaţa muncii din judeţ.