Reţinere la concedierea angajaţilor din administraţia judeţeană
· „Personal nu sunt adeptul datului afară, ci de a da mai mult de lucru a angajaţilor”, spune preşedintele Gheorghe Flutur
„E uşor să dai afară personal şi mai apoi să te gândeşti”, a declarat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, şeful administraţiei judeţene sucevene, democrat-liberalul Gheorghe Flutur. Dl Flutur a spus că nu se grăbeşte cu disponibilizările din aparatul propriu al administrativului judeţean, cât şi cu cele de la instituţiile subordonate executivului, domnia sa subliniind că aşteaptă adoptarea reglementărilor privind descentralizarea, precum şi aplicarea efectivă a acestora. În opinia vicepreşedintelui naţional al PD-L, descentralizarea înseamnă, atât atribuţii noi, cât şi personalul necesar gestionării fondurilor repartizate pentru funcţionarea sectoarelor lăsate pe seama administraţiile judeţene şi locale. „Nu mă grăbesc, pentru că vreau să văd ce atribuţii preluăm pe sănătate, învăţământ, cultură sau agricultură. Cum poţi să coordonezi spitalul fără oameni pentru că transferate vor fi, la momentul respectiv, şi fonduri?”, se întreabă retoric preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.
Pe de altă parte, Gheorghe Flutur, crede că economii la fondul de salarii se pot face pe seama reducerii lucrătorilor care nu fac faţă exigenţelor, în instituţia judeţeană urmând a fi păstraţi, cu prioritate, angajaţii care lucrează la proiectele cu finanţare europeană. „Pe salariaţii care muncesc, nu este normal să îi lăsăm cu salarii mici. Consiliul Judeţean, implementează, astăzi, proiecte pe alimentare cu apă, gestionare deşeuri, investiţii în drumuri şi alte tipuri de infrastructură, oamenii foarte buni trebuind să rămână în administraţia locală. Personal nu sunt adeptul datului afară, ci de a da mai mult de lucru a angajaţilor. Însă, dacă de uităm la încărcarea actuală pe salariat, într-adevăr este loc de o organizare eficientă la Consiliul Judeţean”, a relevat Gheorghe Flutur, menţionând că primul pas pe calea reorganizării va fi făcut o dată cu standardelor de cost şi de personal.

Două super-autoturisme pentru ADI şi AJAC
Aleşii judeţeni au aprobat, în şedinţa ordinară de ieri, darea în folosinţă a două autoturisme din dotarea Consiliului Judeţean către Asociaţia de Dezvoltare Inter-comunitară(ADI) pentru Gestionarea Deşeurilor şi Asociaţia Judeţeană pentru Apă şi Canalizare(AJAC). Transferul gratuit se face pentru o perioadă de 10 ani şi are loc pe fondul implementării Proiectului Phare „Ecologizarea şi modernizarea zonelor din jurul monumentelor aparţinând patrimoniului naţional şi UNESCO – Mănăstirile Suceava”. Astfel, un Opel Astra ajunge la ADI, iar un Toyota Yaris este îndreptat înspre AJAC. „Buna desfăşurare a activităţilor aparatelor tehnice ale celor două asociaţii, presupune deplasarea specialiştilor la punctele de lucru, pentru care sunt necesare mijloace de transport”, se arată în expunerea de motiva la proiectul de hotărâre.
Consiliul Judeţean Suceava este membru în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de Gestionarea Deşeurilor, împreună cu care implementează Proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor”, precum şi al Asociaţiei Judeţene pentru Apă şi Canalizare Suceava cu care este pe cale să materializeze Proiectul „Modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată”, proiecte acoperind întreg teritoriul judeţului.

Construcţiile continuă să fie un aspirator de mână de lucru disponibilă
· ITM consemnează trei luni consecutive de creştere a numărului contractelor de muncă
Numărul contractelor de muncă individuale de muncă nou încheiate este în continuă creştere, anunţă directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă, Eugen Mogoş. Potrivit şefului ITM, în martie instituţia pe care o conduce a înregistrat 2566 de astfel de noi documente, în aprilie-2968, iar mai-3256. Important este că şi diferenţa dintre contractele de muncă proaspăt semnate şi cele desfăcute a fost, de asemenea, pe un trend ascendent, fiind de 296 în martie, 1009 în aprilie şi 1016 în mai. Absorbţia de forţă de muncă este pusă pe seama venirii primăverii, perioadă în care sunt reluate activităţile sezoniere. Chiar dacă în regres comparativ cu anii precedenţi, sectorul construcţiilor continuă încă să mai ocupe mâna de lucru disponibilă. „Partea cea mai bună a activităţii noastre este că, pentru a treia lună consecutiv, a crescut diferenţa dintre numărul contractelor nou încheiate şi numărul celor încetate. Este un lucru care ne bucură şi este limpede că, o dată cu venirea căldurii, se angajează oameni în activităţile sezoniere. În această perioadă de pare că sectorul construcţiilor continuă se fie, încă, un aspirator de forţă de muncă”, a declarat Eugen Mogoş. Numărul total al contractelor de muncă individuale active a ajuns în luna mai la 118.052, faţă de 116.150 la începutul anului şi de circa 125.000 acum un an.

Colac peste pupăza tăierilor de pensii şi salarii,
Termica dă iama în buzunarele îngheţate de criză ale sucevenilor
Peste diminuările de pensii şi salarii, sucevenii vor avea parte şi de un supliment neplăcut la măsurile deloc suportabile impuse de Cabinetul de tristă faimă, Emil Boc. Este părerea prim-vicepreşedintelui organizaţiei judeţene Suceava a PRM, Aurel Jescu, care a reliefat, într-o conferinţă de presă, că în joc intră, pe neaşteptate, majorarea preţului la energia termică. Dl Jescu remarcă faptul că, în ciuda faptului că primarul Ion Lungu a anunţat o creştere de cel mult 10% a gigacaloriei, directorul Termica, Constantin Plăcintă a sărit şi a plusat pentru o majorarea de cel puţin 20 de procente. Aurel Jescu este de părere că acest lucru este nefiresc, din moment ce, atât Termica, cât şi primăria s-au lăudat cu montarea de aparate de măsură a consumului, recum şi cu investiţii în reţele menite a aduce tarife mici, dar şi confortul racordaţilor la sistemul centralizat de termoficare. Viceliderul PRM Suceava susţine că acest lucru nu numai că nu s-a întâmplat, ba mai mult, sucevenii vor fi „taxaţi” suplimentar la încălzire. „Domnul primar spunea că aceste investiţii, pe care le-a făcut Termica şi municipalitatea, se vor regăsi în diminuarea sau, cel puţin, în menţinerea preţului gigacaloriei. Acum, colac peste pupăză, la tăierile de salarii şi pensii se va mai adăuga o povară suplimentară. Dacă în prezent gigacaloria este de circa 300 de lei, o scumpire cu o cincime este de neconceput pentru pensionari şi angajaţii cu salarii mici”, subliniază prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene Suceava a PRM, adăugând că acestea nu vor însemna mai nimic pe lângă vehiculata măsură de ridicare integrală a subvenţiilor la constituirea stocurilor de cărbune şi de suprimare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor. Aurel Jescu crede că, în cest mod, Termica va rămâne fără „obiectul muncii”, în această perioadă firmele de profil venind cu oferte super-atrative pentru procurarea în rate şi montarea de centrale individuale pe gaze naturale în apartamente.

850 de fermieri suceveni penalizaţi la plata sprijinului financiar pe suprafaţă
· Penalizarea este de 1 % din drepturile cuvenite, pentru fiecare zi de întârziere după termenul limită
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a finalizat campania de primire a cererilor de plată pentru schemele/măsurile de sprijin pe suprafaţă pentru anul 2010.
Directorul coordonator al instituţiei, Angela Coroleucă informează că în intervalul 1 martie - 11 iunie 2010, în judeţul Suceava au fost depuse 56.708 cereri de plată. Cu acest număr de dosare, Suceava se situează pe poziţia a doua pe ţară, fiind depăşit de Dolj(58.471 de cereri) şi urmat de Olt(48.297 de cereri) şi Botoşani (43.199 de cereri). Aceasta este acea de a doua etapă a campaniei, fermierii care au venit cu solicitări după data de 17 mai fiind penalizaţi cu 1 % din drepturile cuvenite, pentru fiecare zi de întârziere. În această situaţie se află 850 de fermieri suceveni. „Nicio cerere de sprijin depusă după data de 11 iunie 2010 nu mai este admisă la calculul plăţii pentru anul în curs”, a declarat dna Coroleucă.
Beneficiarii măsurilor de sprijin pe suprafaţă sunt persoanele fizice şi/sau juridice care exploatează teren agricol în calitate de proprietari, arendaşi, Eligibile la plată sunt exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. Totodată, solicitantul trebuie să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu pe toată suprafaţa fermei. În 2010, pentru plata unică pe suprafaţă România beneficiază de o alocaţie financiară de 729,8 milioane de euro, ceea ce reprezintă circa 81 de euro pe un hectar.Măsurile de sprijin pe suprafaţă sunt finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă(FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală(FEADR) şi din bugetul de stat.

Greu de prins
Lucrătorii din servicii dau cu tifla inspectorilor de muncă
· „Au învăţat să se sustragă verificărilor, la sosirea inspectorilor dispărând de la locul de muncă”, subliniază şeful ITM, Eugen Mogoş, adăugând că descinderile se vor face şi cu jandarmii
Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava derulează campania de depistarea a muncii fără forme legale „O zi pe săptămână”, prilej cu care, spune directorul coordonator Eugen Mogoş, s-a constatat o uşoară atenuare a acestui fenomen. Acesta crede că tendinţa este urmare a activităţii preventive a inspectorilor de muncă, dar şi, în oarecare măsură, a amenzilor mari prevăzute de actele normative în vigoare. „În luna mai, constatăm o uşoară diminuare în comparaţie cu aprilie. Ori inspectorii au reuşit să crească eficienţa acţiunilor preventive, ori sporirea cuantumului amenzilor pentru muncă la negru i-a speriat pe patroni, care şi-au făcut socotelile şi au văzut că nu merită riscul”, arată directorul coordonator. Printre sectoarele în care se manifestă cu pregnanţă munca la negru se numără exploatarea forestieră şi prelucrarea primară a lemnului, construcţiile şi serviciile. În ceea ce priveşte acest din urmă sector, dl Mogoş susţine că este unul dintre cele mai greu de ţinut sub control. „Tot ce înseamnă prestări de servicii generează această posibilitate din cauza stabilităţii mici, implicit a fluctuaţiei mari a personalului. Lucrătorii de ocazie sunt greu de prins, pentru că au învăţat să se sustragă verificărilor, la sosirea inspectorilor dispărând de la locul de muncă”, subliniază şeful ITM, adăugând că descinderile se vor face şi cu jandarmii, cu care s-a semnat un protocol de colaborare. Dl. Mogoş declară că, în continuare, se dă o atenţie deosebită combaterii muncii la negru, aceasta din urmă fiind o componentă evaziunii fiscale. „Acordăm o atenţie sporită muncii la negru, deoarece, prin toate intervenţiile guvernamentale, ni s-a cerut s-o privim ca pe o componentă a evaziunii fiscale”, a conchis Eugen Mogoş, director coordonator al ITM Suceava.

Ctitori de edificiu monahal,
Soţii Acatrinei se judecă cu stareţul şi maicile Mănăstirii de la Catrinari
Asociaţia „Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava şi Adormirea Maicii Domnului” a acţionat în judecată pentru furt pe preotul Fediuc şi maicile de la această unitate de cult, construită din fondurile membrilor asociaţiei şi inaugurată în 2008. Preşedintele acestei asociaţii, ex-senatorul PRM de Suceava, Gheorghe Acatrinei, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că, în noaptea de 11 înspre 12 aprilie, respectivii purtători de straie monahale ar fi sustras mai multe bunuri din interiorul amenajării mănăstireşti de la Catrinari. Stareţul Fediuc şi măicuţele în cauză spun că bunurile în cauză le-ar fi primit de la enoriaşi, însă Gheorghe Acatrinei susţine că printre ele se află şi obiecte preţioase a căror înstrăinare este interzisă prin reglementările bisericeşti.
Ex-senatorul Acatrinei a anunţat că a mai formulat o plângere penală pentru infracţiunile de fals şi uz de fals pe numele stareţului Fediuc, acesta precum şi o altă persoană, fiind acuzaţi de intabularea ilegală a unei suprafeţe de teren. Dl Acatrinei afirmă că este vorba despre un teren de 9 hectare cumpărat de Asociaţia „Mănăstirea Sfântul Ion cel Nou de la Suceava şi Adormirea Maicii Domnului” în vederea construirii unui hotel şi a unor mici cabane şi pe care document de intabulare preotul Fediuc şi-ar fi pus ilegal semnătura.
„În statutul lor, la art. 64, se spune că dacă un slujitor al bisericii comite fapte nedemne, acesta poate fi judecat civil şi penal. Mănăstirile construite de asociaţii şi fundaţii stau sub jurisdicţia, competenţa canonică, a bisericii ortodoxe române, iar la alineatul 3 din acest articol se spune că bunurile acestora pot să fie preluate de episcopie sau de mitropolie în condiţiile în care se desfiinţează asociaţia”, a declarat Gheorghe Acatrinei, preşedintele Asociaţiei „Mănăstirea Sfântul Ion cel Nou şi Adormirea Maicii Domnului”. Printre ctitorii Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava şi Adormirea Maicii Domnului” se numără ex-senatorul de Suceava, Gheorghe Acatrinei şi soţia sa, Stela Acatrinei, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean în mandatul 2004-2008.

Fostul cinema „Modern”, modernizat cu 3 milioane de euro
Licitaţia pentru desemnarea constructorului de la reabilitarea şi modernizarea fostului cinematograf „Modern” şi amenajarea pe structura acestuia a viitorului Centru cultural „Bucovina” va fi ţinută pe 8 iulie. Potrivit primarului municipiului, Ion Lungu, de la centru înspre Suceava, cu această destinaţie, au fost îndreptate 3 milioane de lei, suma urmând a face obiectul unei rectificări, de la finele lunii, a bugetului local. „Aşa cum se ştie, municipalitatea este în suferinţă în ceea ce priveşte infrastructura pentru cultură. De aceea, împreună cu Consiliul Judeţean, vom amenaja o clădire reprezentativă, impunătoare, în ceea ce priveşte activitatea culturală din municipiul şi judeţul Suceava”, subliniază dl. Lungu, menţionând că în bugetul sucevean pe 2010 sunt prinse, la acesta capitol, 1,7 milioane de lei.
Investiţia totală se ridică la circa 3 milioane de euro, contribuţie locală, a executivului judeţean şi din fonduri guvernamentale, primarul Sucevei estimând că intervenţiile vor dura 2 ani. În decembrie 2008, preşedintele Traian Băsescu a promulgat Legea prind trecerea fostelor cinematografe din domeniul privat al statului şi administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor(RADEF) în domeniul public şi administrarea autorităţilor publice locale. Lucrările de la cinema „Modern” prevăd, printre altele, repararea tencuielilor interioare şi exterioare, refacerea acoperişului, montarea de instalaţii sanitare, de apă caldă şi rece, de încălzire, electrice, de gaze naturale, acustice şi de sonorizare, amenajarea pardoselii, construirea unei scene, montarea de scaune, instalarea unui ecran de proiecţie etc. În clădirea reabilitată ar urma să se instaleze proaspătul constituit Centrul Cultural „Bucovina”, cu subordonatele Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”, Şcoala Populară de Arte şi Meserii “Ion Irimescu”, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, precum şi a Revista “Bucovina Literară”.

Zeci de milioane de lei, necesarul pentru finalizarea lucrărilor de la Catedrala „Naşterea Maicii Domnului”
Administraţia locală suceveană susţine în, continuare, lucrările de la Catedrala „Naşterea Maicii Domnului”, investiţie de amploare estimată la câteva zeci de milioane de lei.
Primarul Lungu a „inspectat”, săptămâna aceasta, stadiul lucrărilor de la impozantul edificiu religios, menţionând că a vizualizat obiectivul de la cota +70 a ultimului turn. Edilul şef s-a arătat impresionat de măreţia lăcaşului de cult, menţionând că, anul acesta, de la buget s-a disponibilizat suma de 300.000 de lei şi că, până la finele lui 2010, urmează a se mai acorda încă 200.000 de lei. „Este o lucrare foarte importantă din punct de vedere creştin, fiind o construcţie reprezentativă pentru biserica creştină din Suceava şi Bucovina. În acelaşi timp, este o clădire cu arhitectură deosebită, reprezentativă sub aspectul patrimoniului cultural, lucrările fiind unele de amploare. În măsura în care bugetul va permite, vom face tot posibilul să ne concentrăm, din punct de vedere al finanţării bisericilor, mai mult pe Catedrală”, a evidenţiat dl. Lungu,
Primarul Sucevei a spus că, din 2004, de când s-a instalat în fotoliul administrativului din Areni, înspre Catedrala „Naşterea Maicii Domnului” au fost îndreptate fonduri de 2,5 milioane lei, 500.000 de lei reprezentând alocaţiile guvernamentale. Ion Lungu a mai arătat că finalizarea lucrărilor, inclusiv pictarea edificiului, presupune un necesar de zeci de milioane de lei.
În reşedinţa de judeţ există 35 de biserici, dintre care 10 în construcţie. Din total, 7 au o mare vechime şi fac obiectul lucrărilor de reabilitare şi consolidare.
Investiţiile de la unităţi de cult de pe raza municipiului Suceava, sunt susţinute în baza a proiectelor depuse la primărie. Potrivit legii, fondurile publice se acordă pentru activităţi non-profit de interes local. Câştigătorii proiectelor sunt stabiliţi de către o comisie de evaluare, iar mărimea finanţării este aprobată în plenul deliberativului municipal.

Primăria a plătit burse pentru elevii care au luat vacanţă
Administraţia locală suceveană a achitat bursele pentru elevi pe lunile mai şi iunie. Conducerea primăriei spune că, în ciuda constrângerilor financiare, a făcut eforturi pentru onorarea respectivelor obligaţii. Şeful municipalităţii, Ion Lungu, a precizat ieri că, astfel, primăria intenţionează să aducă o bucurie elevilor care vor pleca în vacanţă. „Vrem să fim alături de elevi, de şcolari, deşi nu este simplu şi uşor. Am achitat bursele aferente lunilor mai şi iunie, ca să poată merge copii bucuroşi în vacanţă”, a precizat primarul Lungu. De la vistieria municipală a fost disponibilizată suma de 53.000 de lei, beneficiarii fiind bursierii unităţile din învăţământul preuniversitar sucevean. De burse au parte elevi din 10 şcoli generale şi 12 colegii, cele mai multe dintre facilităţile financiare respective fiind de ordin social. În bugetul pe 2010 a fost prinsă, cu această destinaţie, suma de 400.000 de lei.

Lift de 500.000 de lei la sediul executivului municipal sucevean
Municipalitatea suceveană va aloca de la bugetul local suma de 500.000 de lei(5 miliarde de lei vechi) pentru montarea unui lift şi suportarea cheltuielilor aferente. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, care a precizat ieri, într-o conferinţă de presă, că vechea instalaţie este veche, periculoasă şi că acesta nu se pretează la un sediu modern, aşa cum este cel al administrativului local. „Cel actual este un lift vechi, foarte periculos şi nu corespunde unei primării moderne”, a declarat edilul şef.
Lucrările nu pot fi declanşate încă, deoarece etajele III, IV şi V ale sediului executivului sunt proprietate ale Consiliului Judeţean, din anul 2003 fiind atribuite municipalităţii în folosinţă gratuită pe o durată de 15 ani. În acest sens, între Primărie şi Consiliul Judeţean vor trebui făcute şi unele clarificări privind patrimoniul, legislaţia privind autorizarea şi disciplina în construcţii permiţând intervenţii doar la imobilele proprietate. La nivelul direcţiilor de patrimoniu al celor două instituţii a fost înfiinţată o comisie de specialitate, în schimbul celor 3 niveluri Consiliul Judeţean urmând a primi clădirile fostului Centru Militar Judeţean, de pe strada „Avram Iancu”, imobile pe care executivul judeţean deja le are în folosinţă gratuită. „Vrem să facem această clarificare patrimonială, în ideea că atât timp cât nu suntem proprietari pe cele 3 etaje, nu putem monta liftul respectiv. De aceea, facem o evaluare patrimonială, iar în măsura în care va fi necesar, se va plăti şi o diferenţă în bani, de o parte sau de cealaltă”, a explicat Ion Lungu.

Staţia de tratare-epurare, veriga slabă a lucrărilor ISPA
· Intervenţiile DYTRAS de la obiectivul din Lunca Sucevei sunt la 70% din plan încă din noiembrie 2009
Constructorul şi consultantul de la lucrările de reabilitare şi modernizare a staţiei de tratare-epurare a apelor uzate menajere din urbea reşedinţă vorbesc limbi diferite. Cel puţin aceasta este constatarea primarului Ion Lungu, însă edilul şef, se pare, are doar parţial dreptate, întrucât atât firma de construcţii DYTRAS, cât şi cea de consultanţă, EPTISA, sunt, cel puţin la origini, cu acţionari spanioli. Şeful municipalităţii face afirmaţia pe fondul stagnării intervenţiilor de la obiectivul din Lunca Sucevei. Aceasta în ciuda faptului că reprezentanţii DYTRAS susţin că realizările sunt la 70% din plan. Dl. Lungu relevă că, în principal, este vorba despre lucrările de pe partea electrică şi că, deşi echipamentele şi utilajele necesare sunt deja aduse, nu există contract cu o firmă care să le monteze. „Reprezentanţii firmei de consultanţă EPTISA şi inginerii DYTRAS nu vorbesc aceeaşi limbă. Fiecare spune câte ceva, iar a partea adversă nu confirmă. Firma Dytras spune că are realizări de 70% stadiu fizic al lucrărilor, lucru confirmat doar cu jumătate de gură de societatea de consultanţă, însă am încredere că, în cele din urmă, adevărul va ieşi la suprafaţă. Este ştiut că echipamentele sunt aduse în curte, urmează ca executantul să confirme prin montarea lor, fie că este vorba despre componenta electrică, cea mecanică, staţia de pompe sau intervenţiile de la decantoare. Voi insista pe acest lucru, pentru a clarifica situaţia de la staţia de epurare”, explică primarul Ion Lungu.
· După ce a renunţat la contractul cu montatorul Alpha International, acum Dytras negociază cu firma care execută lucrări similare la staţia de tratare-epurare din Iaşi
Dacă acum mai bine de jumătate de an, executantul spaniol DYTRAS se evidenţia ca fruntaş în cadrul Programului ISPA de apă, canalizare şi epurare, acum se pare că acesta a rămas la coadă cu raportările. În cadrul comandamentului de ieri, de la primărie, s-a constat că, în condiţiile în care termenul final este luna decembrie 2010, stadiul execuţiei este doar la 70% din total, similar celui declarat la începutul lui noiembrie 2009. DYTRAS a renunţat la contractul cu montatorul Alpha International, iar acum, negociază cu firma care execută lucrări similare la staţia de tratare-epurare a municipiului Iaşi. „Compania îndeplineşte toate cerinţele pentru a executa această lucrare. Are de asemenea, un nivel tehnic şi financiar superior celei alese înainte. Avem declaraţii de la ingineri care specifică faptul că tipul de lucrări de la Iaşi este similar, proiectul fiind de două ori mai mare decât la Suceava”, a precizat responsabilul DYTRAS, adăugând că intervenţiile vor fi date gata la finele lui august şi că probele pe nămol vor începe în septembrie. De cealaltă parte, oficialii EPTISA ŞI ACET susţin că operatorul respectiv nu răspunde exigenţelor caietului de sarcini de la Suceava, având şi un sistem al calităţi necorespunzător. „Suntem forţaţi de timp, însă nu putem face progrese cu o firmă care funcţionează încet şi care face lucrări de calitate necorespunzătoare”, a relevat reprezentatul EPTISA.
· Cofinanţatorul german KFV s-a arătat dezamăgit de nerespectarea graficelor
De remarcat este că, zilele trecute, la Suceava a descins şi experţi de la KFV, unitate bancară germană, cofinanţator al lucrărilor ISPA. Aceştia au inspectat obiectivele de alimentare cu apă, la care executant este TMUCB, precum şi staţia de tratare-epurare a constructorului DYTRAS, la final arătându-se dezamăgiţi de progresele făcute. „În ambele situaţii, cei de la KFV au fost extrem de dezamăgiţi. Au remarcat că graficele sunt foarte optimiste, dar şi că aud acelaşi lucru de un an şi jumătate”, a reliefat, ieri, reprezentatul consultantului EPTISA.
Întrebat dacă există riscul ca investiţiile de reabilitare a alimentării cu apă, canalizării şi staţiei de tratare-epurare să nu fie finalizate până la 31 decembrie 2010, primarul Ion Lungu a pus în vedere că „nici măcar nu concepe ca aşa ceva să se întâmple”.
Valoarea totală a investiţiilor ISPA se ridică la 52,68 milioane euro, dintre care 33,442 milioane euro reprezentând finanţare nerambursabilă din partea Uniunii Europene, 12,55 milioane euro – participare a Guvernului României şi 6,68 milioane euro – împrumut de la banca germană KFW. În urma licitaţiilor, executantul sistemului de alimentare cu apă a fost declarat concernul TMUCB şi ERG Termrom Bucureşti, pentru suma de 14,89 milioane euro, în timp ce lucrările la reţeaua de canalizare au fost adjudecate de compania Ludwig Pfeiffer Germania, cu un contract de 20,96 milioane euro. În cadrul Programului ISPA, contra a 13,66 milioane de euro, de modernizarea staţiei de epurare şi tratare din Lunca Sucevei se ocupă Dytras Spania. Contractul de asistenţă tehnică a fost semnat cu firma EPTISA şi are valoarea de 3,16 milioane euro.

Descinderi la domiciliul beneficiarilor drepturilor pentru persoane cu handicap
· Verificată va fi corespondenţa dintre actele medicale care au stat la baza eliberării certificatului şi starea de fapt a persoanei, luându-se declaraţii inclusiv de la vecini
· Medicul va recomanda, dacă este cazul, reevaluarea dosarului sau beneficiarului, conform prevederilor legale în vigoare
Până pe 9 iulie, în judeţul Suceava se va desfăşura campania de control privind încadrarea în grade cu handicap şi acordarea certificatelor aferente.Controalele vor fi efectuate o echipă mixtă formată de un inspector social din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă, un membru al serviciului de evaluare complexă al Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Dreptului Copilului, precum şi de un medic al Direcţiei de Sănătate Publică sau, după caz, un angajat al Casei de Asigurări de Sănătate ori un reprezentant al Comisiei de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de mal praxis. Rolul medicului nominalizat de Direcţia de Sănătate Publică este acela de stabili dacă există o concordanţă între starea de fapt persoanei încadrate în grad de handicap şi diagnosticul din actele medicale care au stat la baza eliberării certificatului. Medicul va recomanda, dacă este cazul, reevaluarea dosarului sau beneficiarului, conform prevederilor legale în vigoare. La puricat vor fi luate dosarele pentru care au fost formulate şi înregistrate reclamaţii, sesizări, petiţii şi contestaţii, precum şi cele ale persoanelor încadrate în grad de handicap accentuat şi grav. Nu vor fi avute în vedere documentaţiile beneficiarilor cu certificat de încadrare în grad de handicap şi pensie pentru invaliditate şi cele ale persoanelor cu handicap instituţionalizate. Acţiunea include controale inopinate la domiciliul persoanelor în cauză, medicul urmând a verifica corespondenţa dintre actele medicale care au stat la baza eliberării certificatului şi starea de fapt a persoanei, luându-se declaraţii inclusiv de la vecini. În evidenţele Agenţiei de Prestaţii Sociale figurează 39.300 de beneficiari ai diferitor drepturi pentru persoanele cu handicap.

Joi noaptea,
Apa rece sistată în cea mai mare parte a oraşului
Societatea de servicii comunale ACET Suceava va sista livrarea apei reci pentru mai multe ore, demersul fiind urmare a lucrărilor de modernizare făcute în sistem, în cadrul Programului ISPA. Pe fondul temperaturilor ridicate şi pentru a nu afecta populaţia, apa rece va lipsi numai în timpul nopţii de joi înspre vineri, fiind închisă între orele 21.00 seara şi 6.00 dimineaţa. De suferit nu vor avea locuitorii cartierului Burdujeni, care vor fi trecuţi pe staţiile de alimentare cu apă de la Dragomirna şi Mihoveni. „Din punct de vedere al constructorului este o lucrare destul de sensibilă. Livrarea va fi sistată în centrul oraşului, cartierele Obcini. Zamca şi George Enescu, mai puţin cartierul Burdujeni. Sper ca măsura întreruperii apei în municipiul Suceava să treacă rapid, fără incidente şi fără prelungiri”, a declarat primarul Ion Lungu. Întrucât este vorba despre înlocuirea a două vane, este posibil ca apa să nu ajungă la robinetele sucevenilor încă într-o noapte din cursul săptămânii viitoare.
În Programul ISPA sunt incluse şi intervenţii la sursa de captare Berchişeşti, de pe râul Moldova, la rezervorul de la Corlata, la două rezervoare de la Sfîntul Ilie, precum şi la unul dintre cele două fire ale a magistralei de transport a apei pe raza Sucevei

Război împotriva hematofagelor
Conducerea municipalităţii sucevene iniţiază o campanie împotriva ţânţarilor. Acţiunea este urmare a reclamaţilor făcute de locuitorii oraşului care, pe fondul precipitaţiilor, dar şi a temperaturilor înalte din ultima perioadă, se plâng de agresiunea necruţătoare a respectivelor hematofage. Şeful administraţiei locale, Ion Lungu, spune că operatorul cu care primăria are contract va interveni în zonele în care atacul ţânţarilor este masiv. „Avem contract cu o firmă care câştigat licitaţia pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, iar zilele acestea intervenim acolo unde insectele şi, mai ales ţânţarii, sunt în număr foarte mare”, a declarat dl Lungu. Încă din primele zile ale primăverii, edilul şef anunţase o campanie de eliminarea a rozătoarelor şi insectelor de sezon. Aceasta a vizat, în principal, unităţile de învăţământ, cărora li s-a cerut grafice de programare în acest sens. De asemenea, raticide şi insecticide au fost împrăştiate în pieţele agro-alimentare şi la sediile primăriilor din strada „Universităţii” şi cartierul Burdujeni. Iniţiativa a avut rol de prevenţie, lupta împotriva ţânţarilor fiind lăsată pentru mai târziu, respectiv pentru anotimpul fierbinte.

Comparativ cu anul trecut,
Cu tot cu „Paşte în Bucovina”, numărul cazărilor din judeţ s-a diminuat cu 8,2 %
Românii par fi marcaţi de criza economică şi financiară, motiv pentru care turiştii sunt în număr mai mic decât în anii trecuţi. Cel puţin aşa rezultă şi din datele oferite publicităţii zilele acestea de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, potrivit cărora, în aprilie, în structurile de primire din judeţ au fost cazaţi 13.770 turişti. Pe fondul manifestărilor din Programul „Paşte în Bucovina”, numărul turiştilor a fost, ce-i drept, cu 32,2% mai mare faţă de luna martie, însă în scădere cu 8,5% faţă de aprilie 2009. Conform informării DJS, în aprilie 2010, raport la luna similară a anului anterior, în regres a fost şi indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare, diminuarea fiind de la 17,0% la 16,2%, adică de 0,8 procente. Cel mai înalt nivel al indicelui de utilizare, 32,0%, s-a înregistrat în hoteluri cu categoria de clasificare de 1 stea, iar cel mai mic la pensiuni turistice de asemenea de 1 stea(0,8%). Pe zone turistice, pe primul loc s-au situat structurile de primire din zona reşedinţei de judeţ, municipiul Suceava, respectiv 23,1%. În aprilie 2010, în staţiunile din zona montană, pe total structuri indicele de utilizare netă a locurilor de cazare s-a ridicat la 6,7%. Programul „Paşte în Bucovina” s-a derulat în intervalul 25 martie-6 aprilie.

Terorizaţi de caniculă, muncitorii ISPA lucrează la adăpostul nopţii
Pentru a se proteja de dogoarea soarelui, constructorii de la reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare din cadrul Programului ISPA lucrează mai mult la adăpostul nopţii. „Chiar dacă a fost căldură toridă, în ultima perioadă s-a lucrat destul de bine, intervenţiile făcându-se şi pe timp de noapte” declară şeful administrativului local sucevean, Ion Lungu, adăugând că la acest regim se pretează săpăturile la canale şi frezările de carosabil. Dl Lungu precizează însă, că operaţiunile nocturne au şi dezavantaje, Codul muncii prevăzând restricţii de program, precum şi plata de suplimente financiare. De asemenea, din cauza luminii insuficiente, riscul de accidentare este mai ridicat, în aceleaşi circumstanţe, scăzând şi calitatea lucrărilor. Primarul Ion Lungu se mândreşte cu încheierea lucrărilor de asfaltare de pe strada „22 Decembrie” din cartierul Burdujeni, arteră de legătură cu Dorohoi şi care, din cauza ISPA, circa 2 ani a fost aproape de necirculat. De asemenea, primul gospodar al urbei evidenţiază reparaţiile cu bitum de pe strada „Universităţii” şi bulevardul „George Enescu”, remarcând, în acelaşi timp, concentrarea de forţe din zona centrală a urbei, în special cea din prejma fostului cinema „Modern” şi a Casei Culturii. „Ne retragem în perimetrul central al oraşului, pentru că vrem să readucem la starea iniţială şi să redăm circulaţiei porţiunile afectate de lucrările ISPA”, a reliefat primarul Ion Lungu, menţionând că se apropie de final şi intervenţiile din Zamca, operându-se intens la capătul străzii „Ilie Ilaşcu”.

Parcul Şipote, din oază de sănătate, oază de sălbăticie
Pensionarii din municipiul Suceava reclamă starea jalnică în care a ajuns Parcul dendrologic din centrul urbei reşedinţă de judeţ. Vârstnicii s-au plâns, într-o întâlnire cu conducerea administraţiei municipale, de lăsarea în paragină a spaţiului verde la care, în urmă cu jumătate de secol, unii dintre ei au făcut voluntariat la plantarea de puieţi. „Dintr-o oază de sănătate, de a lungul vremii Parcul Şipote a ajuns o oază de sălbăticie şi mă doare inima de acest lucru, pentru că, în urmă cu 51 de ani, elevii de la Liceul Ştefan cel Mare au contribuit la înfiinţarea acestuia, precum şi a celui din Zamca”, a declarat unul dintre vârstnici.
Primarul Ion Lungu susţine că, în afara unor acţiuni de ecologizare, primăria nu poate interveni în amenajarea parcului, acesta figurând ca fond forestier în administrarea Direcţiei Silvice Suceava, respectiv a Regiei Autonome a Pădurilor Romsilva. La fel, arată şeful executivului local, din cauza ratării demersului de transferare a terenului cu pricina în administrarea municipalităţii, afectat a fost şi proiectul de reabilitării a Cetăţii de Scaun a lui Ştefan cel Mare. „De circa 6 ani ducem un adevărat război pentru preluarea terenului, la început fiind vorba despre 170 de hectare, iar acum de măcar 35 de hectare. Sperăm încă să-l mai luăm la primărie, însă, din păcate, la Romsilva acesta figurează ca pădure, se supune regulilor fondului forestier, iar scoaterea lui de sub regimul silvic presupune şi cheltuieli de circa 1 miliard lei vechi. Suntem pe cale să atragem, printr-un proiect, fonduri pentru reabilitarea Cetăţii de Scaun, însă din cauza nelămuririi problemei terenului, parcul Şipote a fost exclus din acesta”, explică dl Lungu. Primăria intenţiona să înfiinţeze o locaţie destinată agrementului, fapt care putea duce la creşterea afluxului turistic în municipiul reşedinţă, dar şi în judeţ. Printre altele, prevăzute erau lucrări de drenare şi combatere a eroziunii solului, precum şi de protejare şi conservare a biodiversităţii, în parcul Şipote existând mai multe elemente de floră protejate de lege.

Luna august, fără apă caldă
În august sucevenii vor face mai puţină baie. Şi aceasta deoarece municipalitatea intenţionează să procedeze la înlocuirea unei porţiuni din magistrala principală de transport a agentului termic. Este vorba despre cea de pe relaţia strada „Ciprian Porumbescu”-strada „Mihai Viteazu”, nemodernizată în anii anteriori şi care se află într-o stare avansată de uzură.
Însă, chiar şi dacă respectiva intervenţie nu ar avea loc, consumatorii casnici tot nu s-ar fi putea bucura de apă caldă la robinete, Termica procedând la revizia anuală a instalaţiilor de termoficare. „Estimăm că, în luna august, nu va fi apă caldă în municipiul Suceava. Vom face lucrări de reparaţii la Termica, şi vom înlocui o porţiune din magistrala principală, cea cuprinsă între Casa Culturii şi Colegiul naţional ”, declară primarul Ion Lungu. Edilul şef precizează că, deja, au început procedurile pentru aprovizionarea cu cărbune pentru iarnă şi dă asigurări că locuitorii capitalei de judeţ vor avea apă caldă şi căldură şi în sezonul rece 2010-2011.

De la începutul anului,
Doar 14 suceveni au plecat la muncă în străinătate prin AJOFM
Sucevenii amatori să lucreze în străinătate pot profita de ofertele venite pe calea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia suceveană face cunoscut că prin reţeaua de servicii europene de profil EURES, ciprioţii scot la bătaie o bogată paletă de job-uri, printre cele 25 oferte evidenţiindu-se cele pentru brutari, strungari, sudori, îngrijitori pentru persoane în vârstă, desenatori tehnici, asistente medicale, electricieni şi muncitori în structuri metalice etc. În Spania ar putea pleca 10 lucrători la pardoseli, în Marea Britanie-10 farmacişti, iar Suedia-un chirurg. Potrivit unei informări a AJOFM, salariile oferite sunt destul de consistente începând de la 500 de euro, pentru debutanţi şi mergând până la 2200 de euro, în cazul personalului medical. Aceleaşi date relevă că, de la începutul anului, 14 suceveni şi-au găsit un loc de muncă peste graniţe. În luna mai, 4% din şomerii cu studii superioare aflaţi în evidenţa AJOFM au fost absorbiţi pe piaţa locală a forţei de muncă. La finele lunii trecute, rata şomajului era de 7,79%, 19.669 de persoane fiind în căutarea unei slujbe.