Turneul internaţional de fotbal „Patru regiuni pentru europa” a ajuns la ediţia a VIII-a

· Deplasarea echipei de jucători şi tehnicieni costă bugetul judeţean 100 de milioane de lei vechi Judeţul Suceava va fi reprezentat la Turneul internaţional de fotbal „Patru regiuni pentru europa”, care se va desfăşura în Ucraina, la Cernăuţi, în perioada 3-8 august. Consiliul Judeţean are încheiate 8 acorduri de cooperare cu unităţi administrativ-teritoriale din Germania, Franţa, Italia, Polonia, Ucraina şi China, parteneriate care, începând cu anul 1997, atunci când a fost semnat primul dintre ele, au facilitat colaborări în diferite domenii de activitate. Una dintre cele mai longevive acţiuni, ţinute anual, este Turneul internaţional de fotbal pentru juniori, denumit sugestiv „Patru Regiuni pentru Europa”, competiţia ajungând la a VIII-a ediţie. Întrecerea sportivă se desfăşoară, prin rotaţie, în fiecare dintre cele patru unităţi administrativ-teritoriale partenere, respectiv în judeţul Suceava, regiunile Schwaben şi Cernăuţi şi Departamentul Mayenne. Pentru deplasarea în Ucraina a echipei de jucători, tehnicieni şi oficiali din Suceava, bugetul judeţean suportă cheltuieli de 9.900 lei, în timp ce asigurarea mesei şi cazării revine organizatorilor. Delegaţiile din Germania şi Franţa vor sosi la Suceava pe 4 august, cu avionul, deplasarea înspre Cernăuţi fiind programată pentru a doua zi. Meciul de deschidere se va disputa între reprezentativele Sucevei şi Mayenne, pe 5 august, la evoluţia fotbaliştilor asistând preşedinţii tuturor celor 4 regiuni prietene. Anul trecut, turneul a fost organizat în Goron, localitate franceză situată la 40 km de Laval, Departamentul Mayenne. Delegaţia sportivă suceveană a fost alcătuit din 16 tineri fotbalişti, la care s-au adăugat încă 5 tehnicieni şi oficiali. Jucătorii suceveni au provenit de la cluburi de profil din judeţ, respectiv de la CSS Rădăuţi, Clubul minier Gura Humorului, Clubul „Cetatea” Suceava, CSS Fălticeni şi Liceul cu program sportiv Suceava.

La un an de la dezastru, 400.000 de lei pentru peticirea digului Sucevei de la Straja
Astăzi, la Straja, Sistemul de Gospodărire a Apelor demarează lucrările de remediere a stricăciunilor făcute de viituri, în urmă cu un an, la sistemul de protecţie de pe râul Suceava. La intervenţia conducerii Consiliului Judeţean, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a îndreptat înspre Suceava 400.000 de lei, preşedintele Gheorghe Flutur participând la deschiderea şantierului. „Este cea mai riscantă zonă, care ne-a creat mari probleme, punând în pericol o parte din comună. În urma lucrărilor va fi închisă o primă porţiune de dig de pe malul stâng al Sucevei, înspre satul Straja ”, reliefează dl. Flutur. Tot astăzi, şeful administraţiei judeţene ia parte la recepţia drumurilor şi amenajărilor aferente caselor ridicate la Brodina după inundaţiile de la finele lunii iulie 2008 şi date în folosinţă în toamnă.

Viitorii expropriaţi ţin pe loc lucrările de la centura ocolitoare

· Deşi banii sunt disponibili, mulţi dintre localnicii care urmează a fi despăgubiţi încă nu s-au prezentat la primării pentru perfectarea documentaţiei de rigoare
· Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a cerut urgentare demersurilor, astfel încât, în zona Moara, execuţia să demareze cu toate forţele de la jumătatea lui august
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur le-a cerut, ieri, consultantului, proiectantului, constructorului, firmei de avocatură care face exproprierile, reprezentanţilor Oficiului de Cadastru şi primarilor localităţilor pe teritoriul cărora va trece viitoare centură ocolitoare a municipiului Suceava, să urgente procedurile preliminare, în aşa fel încât să se intre în plin la execuţie. În cadrul unei întruniri de la sediul Palatul Administrativ, dl Flutur le-a spus celor prezenţi că trebuie deschise cât mai multe fronturi de lucru şi că, în caz contrar, banii vor merge înspre alte municipii cu lucrări similare, precum Iaşi, Tîrgu Mureş sau Timişoara. Pentru acest an, la inelul ocolitor al urbei reşedinţă de judeţ sunt prevăzute disponibilizări financiare de 10 milioane de euro, la epuizare suma urmând a fi suplimentată printr-o rectificare de buget. Astfel, pe lângă şantierul de la Moara, în următoarea perioada se vor amenaja încă unul în Şcheia, precum şi altul la Pătrăuţi. „Bătălia se dă pe zone, care cum cheltuieşte şi deschide mai multe fronturi de lucru. Dacă nu facem lucrări, fondurile se duc în altă parte. Cu toţii avem tot interesul să aducem cât mai mulţi bani la Suceava”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. În timpul şedinţei s-a remarcat că problemele cele mari se întâlnesc la primării, cu localnicii care urmează a fi despăgubiţi pentru terenurile expropriate şi care nu s-au prezentat pentru a perfecta documentaţia de rigoare. Aceasta în ciuda faptului că bani de despăgubiri există şi că aceştia sunt gata să ajungă în contul proprietarilor, imediat după ce beneficiarii îşi vor pune semnătura pe actul în cauză.
Dacă la Moara situaţia este relativ bună, la Pătrăuţi foarte puţini dintre cetăţeni sau conformat, în ultimele două luni neînregistrându-se niciun progres. Pe de altă, parte mulţi dintre săteni nu au suprafeţele intabulate în cartea funciară, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară fiind sensibilizat să lucreze în regim de urgenţă. Stadiul demersurilor iniţiate ieri va fi analizat din nou peste o săptămână, astfel încât, în zona Moara, execuţia să demareze, în forţă, de la jumătatea lunii următoare. Pentru expropriaţi, prin hotărâre de guvern s-a alocat de 12,1 milioane lei, suma fiind acordată ca acoperire pentru preluarea a 79 de clădiri şi 14,36 hectare de teren de pe traseul rutei. Varianta de ocolire a Sucevei are o lungime de 13,2 km şi va prelua traficul de pe DE 85 pe traseul Moara – Mihoveni – Pătrăuţi – Siret, precum şi cel de pe DN 576 dinspre Vatra Dornei înspre frontiera cu Ucraina. Valoarea proiectului este de 67 de milioane de euro, sumă suportată în întregime de Ministerul Transporturilor. Carosabilul cu 2 benzi va avea o lăţime de 7 metri şi va permite o viteză de circulaţie de 80 km pe oră. Pe traseul ocolitor vor fi construite 3 viaducte, de 384,5 metri, 295,5 metri şi, respectiv, de 249,5 metri. Amenajate vor fi şi un număr de 6 poduri, dintre care unul pe râul Suceava, în zona Mihoveni, în lungime de 17,7 metri.

Agonie şi extaz pe DN 17

· Perspectiva respectării termenelor asumate nu este tocmai roz, constructorii de la Mochlos şi Colas plângându-se că nu şi-au încasat banii şi nu pot plăti furnizorii
· Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a îndemnat la optimism, menţionând că se va bate pentru drepturile executanţilor şi că va duce bani la Suceava
Lucrările pe relaţia Suceava-Gura Humorului a drumului naţional DN 17 vor fi gata pe 30 august, a dat ieri asigurări reprezentantul executantului Group Colas, într-o întâlnire de la Palatul Administrativ cu preşedintele administraţiei judeţene, Gheorghe Flutur, precum şi cu toţi ceilalţi factorii implicaţi în modernizarea importantei artere de circulaţie. Acelaşi oficial a iterat că, cel târziu pe 15 augus,t vor demara procedurile de amenajarea, semnalizare şi marcare a sensurilor unice din zona industrială Şcheia, perimetru care va funcţiona ca un uriaş sens giratoriu. Acesta a remarcat, însă, că o problemă s-a ivit la Ilişeşti, amplasament care, din cauza alunecărilor de teren şi nivelul ridicat al pânzei freatice, necesită o nouă soluţie. Potrivit consultantului, respectiva documentaţie nu este gata, întrucât trebuie să aibă la bază un studiu geotehnic şi o expertiză, demersurile fiind blocate din cauza cheltuielilor suplimentare reclamate de parcurgerea întregii proceduri legale, inclusiv de obţinere a tuturor avizelor necesare. Aşa se va face că, în această iarnă, traficul din zona Ilişeşti va fi unul dificil.
· Dacă nu se aprobă o suplimentare de fonduri, „DN 17 nu mai are buget pe acest an”
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a aprobat şi intervenţiile la trecerile la nivel cu calea ferată de pe traseu, dar şi aici intervine aspectul financiar, sub-contractorul solicitând un plus 50% pentru lucrările ivite pe parcurs. Podul de la Gura Humorului de pe Moldova va fi accesibil începând cu 30 august, urmând a fi finalizat în întregime pe 30 septembrie. La podurile de la Bucşoia şi Molid se va lucra şi anul viitor. Acesta din urmă va fi demolat, iar traficul va fi deviat pe o variantă ocolitoare din amonte. Între Prisaca Dornei şi Cîmpulung Moldovenesc, infrastructura rutieră va arăta bine abia pe 15 octombrie, iar în zona Vama în mai mult de o lună şi jumătate. Unul dintre participanţi a reliefat că toate acestea sunt termene valabile doar în condiţiile în care vor fi asigurate şi fondurile necesare. El a subliniat că, dacă nu se aprobă o suplimentare de fonduri, „DN 17 nu mai are buget pe acest an”. „Domnule preşedinte eu vă spun acum, ca să nu reproşaţi data viitoare că nu am respectat termenele”, a reliefat reprezentantul unuia dintre constructori. Gheorghe Flutur a îndemnat la optimism, menţionând că se va bate pentru drepturile executanţilor şi că va duce bani la Suceava. „A fost o problemă financiară pentru toată România şi nu trebuie să ne ascundem. Fondul Monetar Internaţional a strâns şurubul şi ne-a obligat să recuperăm din urmă, pe motiv deficit excesiv, ceea ce s-a înregistrat anul trecut. Însă blocajul a fost eliminat după 1 iulie şi ne interesează să recuperăm pe cât se poate termenele restante”, a explicat dl Flutur. Reprezentanţii firmei constructoare Mochlos s-au plâns că au încasat facturi emise de 1 milion de euro şi mai au de primit încă 1,3 milioane de euro. În aceste circumstanţe – subliniază ei - nu-şi pot duce la capăt angajamentele, presaţi fiind de datoriile neonorate către propriii furnizori şi nedispunând de resurse pentru aprovizionarea cu materiale. La rându-le cei de la Group Colas au menţionat că, în prezent au de luat restanţe de 2,7 milioane de euro, însă cu lucrările nefacturate şi cele ce urmează a fi efectuate, suma de primit ajunge la 30 milioane de euro.

Piaţă ţărănească de produse proaspete la supermarket

Conducerea Consiliului Judeţean se va întâlni cu reprezentanţii asociaţiilor de producători agricoli, procesatorilor şi super-marketurilor cu care se va consulta în vederea deschiderii unei pieţe ţărăneşti de produse agricole proaspete în municipiul Suceava. Este vorba despre legume, fructe, carne, lapte şi derivate ale acestora, dl. Flutur arătând că viitoarea piaţă ar putea fi amenajată în interiorul sau pe platforma unuia dintre marile complexe comerciale din Lunca Sucevei. „Aşa cum am promis, dorinţa noastră este să deschidem o piaţă agricolă de produse proaspete în municipiul Suceava, după care acest lucru îl vom extinde şi în alte municipii şi oraşe din judeţ”, relevă preşedintele Consiliului Judeţean, adăugând că marca „produs în Bucovina” va fi promovată şi orientată şi înspre Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Braşov. Reamintim că, în urmă cu aproape un an, dl Flutur îşi exprima intenţia de a înfiinţa pieţele ţărăneşti sezoniere. Domnia sa preciza că este vorba despre o iniţiativă pe care a avut-o încă de pe vremea ministeriatului la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi pe care intenţionează să o materializeze în judeţul Suceava. Ex-ministrul sucevean evidenţiază avea în vedere vânzarea de produse vegetale proaspete direct, de către producători, precum şi eliminarea vergilor intermediare.

În asistenţa socială suceveană,
Sporuri doar pentru salariaţii care lucrează cu bolnavii grav

În urma demersurilor sindicaliştilor, administraţia judeţeană suceveană va opera o rectificare bugetare prin care speră să acopere sporurile reclamate de lucrătorii din asistenţa socială. „În urma consultărilor cu Direcţia de Finanţe am găsit o soluţie, pentru că era o problemă în legătură cu acordarea sporurilor elementare la salariaţii care lucrează în condiţii foarte grele”, subliniază şeful executivului judeţean, Gheorghe Flutur. Domnia sa spune că necesarul pe intervalul care a rămas din 2009 este de încă cel puţin 3 milioane de lei şi că lucrătorii din sistem au solicitat clarificări, deşi aceştia au beneficiat de respectivele drepturi şi până la această dată. Dl Flutur arată că decizia reorientării sporurilor către anumite categorii de personal vine pe fondul austerităţii financiare şi imperativului reducerii cheltuielilor. „Avem un buget subţire şi foarte greu facem faţă”, a precizat preşedintele Consiliului Judeţean, adăugând că un angajat care lucrează bolnavi cu SIDA nu pate primi doar 700-800 de lei pe lună.

Primul bloc de locuinţe din programul de reabilitare termică aşteaptă constructorii

· Valoarea totală a investiţiei este de circa 223.300 de lei(4430 de euro pe apartament), cota de participare a solicitanţilor fiind de aproximativ 880 de euro pe familie

Primul bloc de locuinţe pentru care proprietarii şi-au dat acordul de participare financiară la programul de izolare termică are întocmit deja proiectul de execuţie a lucrărilor. Imobilul se află pe strada „Gherasim Buliga” din zona centrală a municipiului şi are 12 apartamente. Valoarea totală a investiţiei este de circa 223.300 de lei(4430 de euro pe apartament), cota de participare a solicitanţilor fiind de aproximativ 880 de euro pe familie. „Acestea sunt valori de proiectare, însă uzanţa ne-a spus că la licitaţie valorile scad cu 20-25%, poate chiar cu 30%”, relevă viceprimarul Viorel Seredenciuc. Conducerea Primăriei mai aşteaptă, zilele acestea, încă 2-3 proiecte, după care se va organiza licitaţie de desemnare a firmei care va efectua lucrările efective de anvelopare. Până în prezent au acceptat să dea bani în vederea izolării termice proprietari din 17 blocuri. „Pe măsură ce vor sosi proiectele, vom organiza licitaţiile pentru execuţie”, subliniază Seredenciuc. La compartimentul specializat al Primăriei sunt depuse solicitări de anvelopare pentru 31 de blocuri, acestea din urmă având 945 de unităţi de locuit. Programul de reabilitare termică este finanţat în proporţie de 50% de la bugetul de stat, de 30% de la bugetul local şi de 20% de la beneficiari. Bugetul local va suporta 100% din contribuţia persoanelor singure şi familiilor care realizează venituri de sub 600 de lei pe lună; 50% din cea a beneficiarilor cu venituri lunare cuprinse între 601 lei şi 800 de lei pe lună şi 25% din cea a peroanelor singure sau familiilor ale căror venituri totale lunare variază între 801 lei şi 1000 de lei.

Suceava, împânzită cu 100 de camere de supraveghere pentru combaterea criminalităţii

· Camere de luat vederi vor fi montate la unităţile şcolare, Bazarul din Lunca Sucevei, în parcuri, precum şi în toate cartierele urbei

Municipiul Suceava ar putea avea, în viitorul apropiat, un sistem de supraveghere video pentru combatere criminalităţii. Acesta este prevăzut într-un program din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare(PID) al capitalei de judeţ, viceprimarul Viorel Seredenciuc arătând că în zonele cu potenţial ridicat de încălcare a legii vor fi montate 100 de camere video de luat vederi. Punctele de amplasarea vor fi alese în urma unui studiu întocmit de autorului planului, perimetrele sensibile fiind urmărite şi monitorizate de la un panou de comandă de la parterul sediului primăriei. Camere de luat vederi vor fi montate la unităţile şcolare, în Bazarul din Lunca Sucevei, în parcuri, precum şi în toate cartierele urbei. Planul Integrat de Dezvoltare face parte din documentaţia pentru obţinerea finanţării nerambursabile de 22,4 milioane de euro, pe care municipiul Suceava ar urma să o obţină pe Axa 1 a POR, în calitate de pol de dezvoltare urbană. Pe lângă sistemul amintit, Planul mai conţine 4 proiecte cu susţinere financiară europeană, respectiv cele de reabilitare a infrastructurii rutiere, înfiinţarea de parcări subterane, reabilitarea iluminatului public şi construirea unui centru de conservare a tradiţiilor. PID va fi spus dezbaterii şi aprobării Consiliului Local în şedinţa extraordinară din 14 august, la finele lunii documentaţia urmând a ajunge, în vederea aprobării, la Agenţia de Dezvoltare Nord Est.

Terasele sezoniere sucevene funcţionează fără certificat de urbanism şi autorizaţie de construire

· Administratorii surprinşi cu actele în neregulă vor fi amendaţi cu până la 1000 de lei
Începând de astăzi, lucrătorii specializaţi ai municipalităţii vor inventaria terasele sezoniere de pe raza urbei, informează viceprimarul de Suceava, Viorel Serdenciuc. Adjunctul şefului administrativului sucevean spune că există o mulţime de astfel de amenajări, multe dintre ele cu acte în regulă, dar şi altele care nu au solicitat şi obţinut toate avizele şi aprobările de rigoare. În rândul acestora din urmă, intră cele care nici măcar nu au făcut cere de eliberare a certificatului de urbanism, contra căruia se achită, potrivit dlui Seredenciuc, o taxă derizorie de 5 lei. „Vom trimite pe teren o echipă din cadrul Primărie, în vederea verificării funcţionării teraselor. Din informaţiile pe care le avem, există proprietari de terase care nu s-au sinchisit nici măcar să vină să-şi ia banalul certificat de urbanism, care se poate obţine în câteva zile şi care necesită un efort minim din partea firmei”, reliefează viceprimarul, menţionând că inspectorii executivului vor fi destul de duri cu cei prinşi cu documentaţia incompletă. Viorel Seredenciuc precizează că, după efectuarea controlului, nu va mai rămâne nicio terasă care să nu deţină toate cele necesare, inclusiv autorizaţia de construire. Administratorii surprinşi cu actele în neregulă vor primi, de la lucrătorii Serviciului de urbanism şi Corpului de control al primăriei, amenzi de până la 1000 de lei.

Ziua Regiunii Schwaben la Suceava
Pe 8 august, autorităţile judeţene organizează Ziua Regiunii Schwaben la Suceava. Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, anunţă că manifestările vor debuta cu deschiderea Biroului Informaţional al Regiunii Schwaben de la „Casa Prieteniei”. Acestea vor include vernisajul de la Complexul Muzeal al Bucovine al expoziţiei „Culorile Europei” a lui Manfred Iacob Vogt, precum şi dineul oficial oferit de preşedintele Consiliului Regional Schwaben, Jurgen Reichert, la Conacul Domnesc. În mai 2009, s-a împlinit 12 ani de la parafarea parteneriatului între Regiunea Schwaben şi judeţul Suceava, al cărui iniţiator şi artizan principal a fost dr. Georg Simnacher. În 2007, la un deceniu de la semnarea acordului dr. Georg Simnacher, fost preşedinte al Consiliului Regional Schwaben, Landul Bavaria, Germania, a fost făcut cetăţean de onoare al judeţului. Judeţul Suceava mai are parteneriate cu Mayenne (Franţa), Departamentul de Nord(Franţa), Cernăuţi şi Ivanofrankovsk(Ucraina), Silezia(Polonia), Drenthe(Olanda) şi Abruzzo(Italia). În 2007 s-a extins aria colaborărilor şi în afara Europei, stabilindu-se contacte de colaborare cu regiuni din Republica Coreea şi China.

Sanitar-veterinarii dau iama în pensiuni şi restaurante

· Şeful DSVSA spune că unii patroni ignoră prevederile legale şi că pe fondul caniculei pot apărea toxiinfecţii alimentare

Sanitar-veterinarii suceveni avertizează că, în perioada următoare, vor trece descinde la unităţile de alimentaţie publică din judeţ. Petrea Dulgheru, directorul coordonator al Direcţiei Sanitar/Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor spune că proprietarii acestora şi-au cam luat nasul la purtare, manifestând dezinteres faţă de prevederile legislaţiei de profil. „Avertizez că, în perioada următoare, voi intra, împreună cu echipa, în restaurante şi pensiunile agro-turistice, deoarece se simte o perioadă de relaxare, iar administratorii acestora consideră că pot să pună orice în consum”, remarcă dr. Dulgheru, atenţionând pe patroni că pot beneficia de sprijinul sanitar-veterinarilor, însă nu şi cu preţul prejudicierii consumatorilor. Şeful DSVSA arată că lucrătorii de specialitate vor verifica provenienţa materiei prime şi condiţiile de păstrare şi folosire a acesteia, campania venind pe fondul posibilităţii apariţiei unor episoade de toxi-infecţii alimentare cauzate de factori favorizatori, precum temperaturile ridicate. Petrea Dulgheru pune în vedere că, în cazul în care vor fi identificate produse preparate în lipsa condiţiilor minime de igienă sau alimente care nu se încadrează în parametrii de calitate şi siguranţă alimentară, se vor lua măsuri urgente de retragere din consum a acestora, precum şi de sancţionare a contravenţională a persoanelor vinovate.

Preşedintele Băsescu vrea să fure electoratul Partidului România Mare
· Sugerează liderul judeţean al PRM Suceava, Gheorghe Acatrinei

Prin recenta sa ieşire la întâlnirea cu tinerii maghiari la şcoala de vară de la Tuşnad, preşedintele Traian Băsescu este o încercare de manipulare a electoratului, este de părere liderul organizaţiei judeţene Suceava a PRM, Gheorghe Acatrinei. „Dl Băsescu a preluat mesajul dl Corneliu Vadim Tudor, insistând pe această parte a care se referă la independenţă, la statul unitar, naţional şi suveran”, a reliefat ieri, într-o conferinţă de presă, dl. Acatrinei. Preşedintele sucevenilor de la Partidul România Mare spune că manevra îi derutează pe electori, care au impresia că, iată, şeful statului ia atitudine faţă de tendinţele separatiste ale etnicilor unguri. „Apreciez că preşedintele Băsescu le-a spus ungurilor în a faţă, într-o vizită la ei acasă, că nu vor avea parte niciodată de autonomie teritorială. Într-adevăr, statul român este, aşa cum consfinţeşte Constituţia, unul unitar şi naţional, iar în România nu vor exista enclave, precum vehiculata HARCOV. Însă, Traian Băsescu nu face, acum, aceste afirmaţii, decât în scop electoral, pe fonul alegerilor prezidenţiale din noiembrie”, subliniază ex-senatorul PRM de Suceava, adăugând că românii conştientizează tot mai mult diferenţa dintre vorbe şi fapte şi încep să se delimiteze de Traian Băsescu. Gheorghe Acatrinei crede că, în toamnă, se va da o bătălie crâncenă între forţele de dreapta şi cele patriotice, convins fiind că învingătoare vor ieşi cele din urmă, care îşi vor impune un candidat capabil să conducă cu adevărat destinele României şi să respecte Constituţia şi legile ţării.

Sesizarea penală pentru uz de fals şi speculă pe numele unui samsar botoşănean de caş

· Gabriel Faliboga, fără document de înregistrare sanitar-veterinară, vindea brânzeturi de colectură şi depreciate calitativ în Piaţa Mare din Suceava
· Acesta s-a folosit certificatul de înregistrare a lui Dumitru Falobiga din Moara, practicând preţuri de dumping, în detrimentul adevăraţilor producători
· Comerciantul de ocazie nu a recunoscut cele constatate la faţa locului, ameninţând controlorii cu instanţa

Lucrătorii sanitar-veterinari suceveni vor înainta sesizare penală pe numele lui Gabriel Faliboca din judeţul Botoşani, acesta fiind bănuit de speculă şi fals în acte publice. Decizia survine unei verificări în Piaţa agro-alimentară centrală din municipiul Suceava, botoşăneanul fiind surprins în timp ce desfăcea brânzeturi în baza documentului de înregistrare sanitar-veterinară eliberat pe numele lui Dumitru Faliboga din comuna Moara judeţul Suceava. Controlul desfăşurat cu sprijinul jandarmilor şi poliţiştilor a avut loc pe fondul unei reclamaţiei a peste 30 de producători suceveni, fiecare cu câte 200-300 de oi în stâne autorizate. Oierii respectivi s-au plâns la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor că vânzători în neregulă din Botoşani, dar şi din judeţul Suceava, le fac concurenţă neloială. „Aceştia ne-au sesizat faptul că ei cresc animale, iar bişniţarii vin şi vând produse colectate la un preţ de dumping şi cu o calitate îndoielnică. Producătorii ne-au spus că se prezintă degeaba în piaţă, devreme ce acest individ, precum şi alţi câţiva samsari de caş de oaie, îşi bat joc de ei”, declară directorul coordonator al DSVSA, dr. Petre Dulgheru. Domnia sa a subliniat că Gabriel Faliboca, de loc din Dorohoi, s-a folosit de asemănarea de nume şi complicitatea suceveanului Dumitru Faliboga, motiv pentru care i-au fost confiscate, în vederea incinerării, mai mult de 80 kg de caş de oaie din colectură, 4,17 kg de brânză de vaci şi 15 kg de caş în saramură, toate de proastă calitate şi nerecomandate consumului. Întrucât cel în cauză şi-a abandonat mijlocul de transport, maşina a fost sechestrată de poliţişti în vederea confiscării. Pentru încălcarea legislaţiei sanitar-veterinare, Gabriel Faliboca se va alege şi cu o amendă de 20.000 de lei. Acesta nu a recunoscut cele constatate la faţa locului ameninţând controlorii cu instanţa. „Controalele vor continua, deoarece noi vrem ca să fie sprijiniţi producători şi nu bişniţarii. Aceasta pentru că producătorii sunt singurii care-şi prezintă marfa cu mare responsabilitate, după principiul clientul nostru-stăpânul nostru”, explică dr. Petrea Dulgheru.

Foşti lăcătuş şi lemnar, bucătari în pensiunile sucevene

· AJOFM a scos pe piaţă o promoţie de 28 de absolvenţi de cursuri de bucătari, aceştia prezentându-şi „lucrările de diplomă” într-o inedită expoziţie culinară

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi-a prezentat, ieri, cei 28 de proaspăt absolvenţi ai cursurilor bucătari. Ioan Cristian Şologon, directorul coordonator al instituţiei. precizează că aceştia s-au pregătit pentru noua meserie 5 luni şi jumătate, participând la numai puţin de 720 de ore, dintre care două treimi de practică în unităţi de alimentaţie publică sucevene. Abilităţile practice au fost dobândite la restaurantele „Nistru” şi „Brădet, în care bucătarii au prezentat expoziţii cu bucatele preparate în vederea obţinerii certificatul de calificare.
Cei 28 de cursanţi s-au bucurat de sprijinul Luciei Secrieru, şefa Centrului de Formare Profesională al AJOFM, şi Vioricăi Vasilovici, responsabilă de curs. În judeţul Suceava, anul acesta s-au înscris la cursuri de bucătari 129 de persoane, 63 dintre acestea le-au finalizat deja, iar 28 şi-au găsit o slujbă la pensiunile din judeţ. Directorul Şologon ia lăudat şi pe absolvenţii din seria anterioară care, la concursul „Barabula de aur de la „Zilele Humorului” au obţinut numeroase diplome şi premii. În urma cursurilor de calificare, cei 26 de şomeri care au expus produse culinare s-au bătut cu bucătari profesionişti, 3 dintre aceştia reuşind să intre pe post la unităţi judeţene de alimentaţie publică. „Invit angajatorii să aibă încredere în aceştia, pentru că pregătirea este de cel mai înalt nivel”, a spus şeful AJOFM. Unul dintre expozanţi ne-a declarat că este şomer, anterior concedierii lucrând ca lăcătuş mecanic. „Nu aveam de lucru şi m-am hotărât să fac acest curs, să mă calific într-o nouă meserie”, ne-a declarat Marius Stan, adăugând că acum îşi caută un loc de muncă, însă, până acum, nu are nicio o certitudine că va fi şi angajat. Aglaia Stan, şomer de la fosta societate de prelucrare a lemnului Mobstrat, în locul căreia acum tronează un supermarket, ne spune că îi place foarte mult bucătăria. „Am foarte bună experienţă în bucătăria familiei, iar acum am luat şi diploma. Bucătăria este artă şi îmi place foarte mult”, a subliniat dna Stan. Cei doi spun că vor ţine legătura de muncă pentru a-şi găsi un loc de muncă.

Primăriile nu vor primi bani judeţeni pentru a scăpa de gunoi

· Preşedintele Consiliul Judeţean, Gheorghe Flutur le reaminteşte edililor şefi despre autonomia locală, punându-le în vedere că o eventuală rectificare ar putea viza doar cofinanţarea proiectelor
Conducerea administraţiei judeţene sucevene pune în vedere primăriilor să găsească resurse pentru transportarea deşeurilor menajere la rampele cu perioadă de tranziţie mai lungă şi să nu se aştepte la sprijin financiar din rectificări bugetare. „Le transmitem primăriilor că nu vor avea parte de rectificare bugetară, iar dacă aceasta se va face, va viza doar co-finanţările la proiecte. Fiecare primărie care şi-a întocmit un buget al comunei, ştie care sunt capitolele bugetare şi că avea obligaţia de a prinde bani şi pe linie de salubritate”, accentuează preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur. Dl. Flutur a declarat ieri, într-o întâlnire cu presa, că la întâlnirile pe care le-a avut, i-a edificat pe primari asupra obligaţiilor ce le revin până la termenul limită de 16 iulie de închidere a platformelor de gunoi. „Este o problemă de autonomie locală, iar ei trebuie se încadreze în prevederile europene. Din câte ştiu, nu toate primăriile şi-au prins bani pentru transport, iar acestea sunt foarte mari, pentru că se fac pe distanţe mari”, relevă dl. Flutur exemplificând cu comunele Brodina şi Ulma care, în condiţiile tragerii pe dreapta a platformei de la Rădăuţi, trebuie să scape de gunoi ducându-l tocmai la Cîmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Fălticeni sau Botoşani. Tot şeful executivului a spus că unele comunităţi ar putea plăti şi până la 300.000 de lei, sumă care depăşeşte bugetul local pe întreg anul. Reamintim că, în conformitate cu negocierilor cu UE la Capitolul 22 „Mediu”, platformele de deşeuri menajere din mediu rural trebuiau închise până la 16 iulie 2009.

Judeţul Suceava, caută loc pe lista finanţărilor pentru prevenirea inundaţiilor

· După excluderea din master planul POS, conducerea CJ speră în orientarea înspre Suceava, judeţ puternic expus la revărsările de apă, a măcar 20-30 de milioane de euro

Preşedintele Consiliului Judeţean, liberal democratul Gheorghe Flutur, a purtat luni, la Bucureşti, discuţii pe marginea îndreptării, înspre Suceava, a sumelor necesare efectuării investiţiilor în lucrările de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Dl. Flutur şi-a exprimat nemulţumirea că judeţul Suceava, alături de Neamţ, nu este prins în master planul întocmit în 2007 şi 2008 de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile şi în baza căruia se acordă finanţărilor din Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Şeful executivului judeţean spune că pe lista de priorităţi au fost incluse doar judeţele de pe Prut, respectiv Botoşani, Iaşi, Vaslui şi Galaţi şi cele de pe Siretul Inferior, precum Bacău şi Vrancea, oficialii de la Ministerul Mediului şi de la Compania „Apele Române” justificând excluderea judeţului Suceava prin aceea că, până la finalizarea documentaţiei, în bazinul hidrografic superior al Siretului încă nu avuseseră loc inundaţii de proporţii. Dl Flutur arată că, în aceste condiţii, a cerut oficialilor de la Mediu să găsească soluţii ca şi Suceava şi Neamţ să facă parte integrantă a master planului în cauză. „Nu cred că este corect ca lucrurile să fie tratat în acest mod. De aceea, am cerut urgent ca şi judeţul Suceava, unul puternic expus la inundaţii, să fie prins în acest master plan şi să poată beneficia de alocările din programele sectoriale de mediu”, subliniază preşedintele Consiliului Judeţean, adăugând că fondurile europene disponibile la acest capitol sunt de ordinul sutelor de milioane de euro. Gheorghe Flutur şi-a exprimat speranţă că, în urma demersurilor făcute, va obţine măcar 20-30 de milioane de euro, bani ce vor fi orientaţi înspre lucrările de regularizare din bazinel Sucevei, Moldovei, Siretului şi Bistrţei, „care fac probleme atunci când apele vin mari”.

Constructori în faliment din cauză că nu şi-au primit banii pentru lucrările făcute la şcoli

· Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, spune că datoriile către firmele care au lucrat la unităţile şcolare se ridică la 20 de milioane de lei şi că, din cauza neîncasării banilor, acestea au serioase probleme financiare

Şeful executivului Judeţean, Gheorghe Flutur, propune ca investiţiile în unităţile şcolare să fie derulate prin intermediul primăriilor locale şi nu prin inspectoratele şcolare sau directorii de şcoli, ca până acum. Dl Flutur spune că a ridicat această problemă la nivel naţional, fiind de părere că responsabilii din învăţământ nu au pregătirea necesară pe această linie. „Trebuie modificată Legea bugetului pentru creditele de angajament şi să dăm totul prin primării, pentru că, atunci când s-a lucrat prin acestea, gradul de absorbţie a fondurilor a fost mai mare. Un director de şcoală nu are nici logistică, nici timp şi nici pregătire pentru aşa ceva”, opinează Gheorghe Flutur. Şeful administraţiei judeţene arată că, dată fiind apropierea deschiderii noului an şcolar, a solicitat Guvernului să fie alocate sume pentru continuarea lucrărilor la obiectivele şcolare aflate la peste 70% din stadiul de execuţie, precum şi la grădiniţe. Domnia sa subliniază că în judeţul Suceava se află în lucru peste 150 de unităţi de învăţământ, finalizarea acestora presupunând alocări bugetare de 160 de milioane de lei. „Nu vreau să acuz pe nimeni, dar este un dezastru felul în care a fost gândită alocarea banului public, făcându-se o adevărată risipă. Iar în perioada următoare, nu vom avea nicio şansă să facem ceva dacă nu se alocă resurse financiare”, declară dl. Flutur. Preşedintele Consiliului Judeţean relefează că datoriile către constructorii de la şcolile din judeţ se ridică la 20 de milioane de lei şi că, din cauza neîncasării banilor, firmele în cauză au serioase probleme financiare. „Am cerut să rezolvăm urgent problema datoriilor de anul trecut, pentru că avem constructori în faliment din cauza acesta”, explică Gheorghe Flutur.

Primăriile rurale trebuie să-şi dea tot bugetul pe transportul gunoiului pe rampele orăşeneşti

· „Mi-au spus unii primari că transportatul gunoiului îi costă chiar şi 3 miliarde de lei vechi, atât cât nu are primăria buget”, spune preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur
Preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur, a solicitat Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile să identifice soluţii de prelungire a perioadelor de tranziţie pentru închiderea depozitelor de deşeuri rurale şi urbane. Şeful administraţiei judeţene a făcut referire, în special, la platforma municipiului Rădăuţi, al cărui termen limită de scoatere din uz a fost devansat. Astfel, dacă iniţial, acesta fusese stabilit pentru 31 decembrie 2009, ulterior s-a impus data de 26 iulie, care între timp a şi expirat. „Teoretic, gropile de gunoi trebuiau închise pe 16 iulie. Spun teoretic, pentru că această problemă legată de nerespecatrea termenelor este valabilă la nivelul întregii ţări, de aceea am cerut Ministerului Mediului să găsească posibile derogări” evidenţiază dl Flutur. Domnia sa arată că până la amenajarea gropii ecologice de la Moara, comunităţile rurale se văd silite să-şi transporte gunoiul pe rampele de la Cîmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Fălticeni, la finele lui iulie urmând a fi ţinută o şedinţă de urgentare a procedurilor din proiectul privind sistemul integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Suceava. Preşedintele Consiliului Judeţean precizează că pentru majoritatea administraţiilor locale, transportare deşeurilor menajere pe rampele urbane amintite, sau chiar la Botoşani, reprezintă o adevărată povară financiară. „Mi-au spus unii primari că transportatul gunoiului îi costă chiar şi 3 miliarde de lei vechi, atât cât nu are primăria buget”, a conchis Gheorghe Flutur.

Doar 25 de primării sucevene au închis gropile de gunoi la dead line-ul din 16 iulie

· Comisarii de mediu verifică primăriile care nu au făcut notificări de închidere la APM şi Comisariatul Judeţean de Mediu, administraţiile în neregulă riscând amenzi de până la 1 miliard de lei vechi
Comisarii judeţeni de mediu suceveni vor face controale tematice pe linia închiderii spaţiilor de depozitare a deşeurilor menajere din mediul rural şi cel urban. Aceasta ca urmare a unei adrese venite de la centru, şeful Comisariatului Judeţean al Gării de Mediu Suceava, Adriana Iordache reamintind că rampele de gunoi de la sate, precum şi din localităţile înaintate la rangul de oraşe în 2004 şi 2005, trebuiau trase pe dreapta până la 16 iulie şi supuse lucrărilor de ecologizare. „Am început să punem în aplicare circulara pe care am primit-o de la Garda Naţională de Mediu, acum desfăşurându-se un control la Servicii Comunale şi Primăria Vatra Dornei”, arată dna Iordache, adăugând că, de astăzi, vor fi verificate primăriile care nu au făcut notificări de închidere la Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Comisariatul Judeţean de Mediu. Verificate vor fi, inclusiv Servicii Comunale şi administraţia locală a municipiului Rădăuţi, platforma de deşeuri fiind nevoită să-şi oprească activitatea încă de pe 16 iulie. „De la primăria Rădăuţi am primit o notificare conform căreia deşeurile sunt transportate pe platforma de la Botoşani, însă de la Servicii Comunale nu am primit nicio precizare în acest sens”, evidenţiază Adriana Iordache. Comisarul şef spune că, după expirarea termenului limită, în judeţ au rămas în funcţiune 3 rampe de deşeuri la Cîmpulung Moldovenesc, Gura Humorului şi Fălticeni, localităţile din judeţ transportând şi depozitând gunoiul pe acestea, iar o parte dintre ele şi pe platforma de la Botoşani, care are aprobată o perioadă de tranziţie care expiră pe 12 iulie 2012.


· La finele lunii, conducerea Consiliului Judeţean, edilii şefi şi factorii responsabili vor analiza progresele făcute în domeniu
Până la sfârşitul săptămânii trecute, 12 primării, respectiv Frumosu, Crucea, Hîrtop, Vadu Moldovei, Dorna Arini, Ipoteşti, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Sadova, Breaza, Drăguşeni şi Pojorîta au notificat Agenţia pentru Protecţia Mediului că nu mai au gropi de gunoi pe raza unităţii administrativ-teritoriale, administraţiile locale salubrizând amplasamentele şi desfiinţând platformele de deşeuri odată cu dead-line-ul din 16 iulie 2009. Anterior acestor demersuri, acestea au încheiat contracte cu firme specializate în transportarea gunoiului pe rampele urbane cu perioadă de tranziţie mai îndelungată. Pe de altă parte, alte 13 primării au notificat APM că trec la ecologizarea rampelor de resturi menajere, acestea fiind Forăşti, Siminicea, Mitocu Dragomirnei, Izvoarele Sucevei, Frătăuţii Vechi, Fundu Moldovei, Coşna, Bălăceana, Stulpicani, Rădăşeni, Dărmăneşti, Fîntîna Mare şi Liteni. Pentru accelerarea implementării legislaţiei, la sfârşitul acestei luni, la Palatul Administrativ va avea loc o întâlnire în care se va dezbate raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului în cadrul procedurii de obţinere a acordului de mediu pentru proiectul „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor” în judeţul Suceava.
· Sucevenii aşteaptă construire depozitelor ecologice de deşeuri la Moara şi Pojorâta, dar şi a celor 5 staţii de transfer de la Rădăuţi, Fălticeni, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra DorneiComisarul şef Adriana Iordache, informează că după obţinerea avizelor necesare, acest proiect va fi înaintat Comisiei Europene, în vederea aprobării şi cofinanţării, obiectivele care vor fi amenajate urmând putând fi date în folosinţă în intervalul 2010-2011. În acest context, Agenţia pentru Protecţia Mediului a stabilit o serie de obligaţii ce revin administraţiilor locale, potrivit OG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Astfel, primăriile sunt obligate să sisteze depozitarea deşeurilor şi să îndepărteze din rampe anvelopele uzate. Potrivit actelor normative de profil, este interzisă eliminarea cauciucurilor întregi sau tăiate prin depozitarea lor pe platformele de deşeuri menajere. Din acest motiv, în vederea valorificării, înaintea închiderii depozitelor de gunoi neconforme, anvelopele uzate trebuie colectate separat. Interzisă este, de asemenea, incinerarea cauciucurilor, arderea acestora trebuind să se facă în fabricile de ciment. Avizul de mediu, necesar a fi obţinut de primării, prevede şi lucrări de nivelare şi compactare a deşeurilor, acoperirea stratului de gunoi depozitat cu pământ uniform, precum şi înierbarea suprafeţei respective. La finalizarea lucrărilor stabilite prin aviz, comunităţile locale vor notifica APM asupra îndeplinirii obligaţiilor impuse. Supuse obligaţiilor amintite sunt 107 primării, Adriana Iordache reliefând că neîndeplinirea acestora pot atrage după sine amenzi de până la 100.000 de lei(1 miliard de lei vechi). În judeţ vor fi amenajate două depozite ecologice deşeuri la Moara şi la Pojorâta, dar şi 5 staţii de transfer la Rădăuţi, Fălticeni, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei.

Staţia CFR Suceava Nord sancţionată pentru mizerie

· În Gara CFR Suceava Nord curăţenia era asigurată de o firmă din Iaşi, însă contractul de salubritate nu mai este valabil

Comisarii de mediu suceveni au făcut verificări specifice în perimetrul Staţiei CFR Suceava Nord, prilej cu care au descoperit nereguli pe linie de protecţie a mediului. Şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, Adriana Iordache, a declarat ieri, într-o întâlnire cu mass media locale, că lucrătorii de mediu au depistat deşeuri menajere şi reciclabile abandonate pe spaţiile verzi. În Gara CFR Suceava Nord curăţenia era asigurată de o firmă din Iaşi, iar la data controlului s-a constatat că expirase contractul de salubritate. În urma descinderii s-a încheiat un proces verbal de contravenţie de 1000 de lei, conform Legii nr.24/2007 privind regimul deşeurilor menajere şi reciclabile. „Arată rău zona respectivă, inclusiv peronul şi spaţiile zonele aferente”, a declarat Adrian Iordache.