Prin „INDIP”,

Servicii de consiliere vocaţională și stagii de practică pentru studenţii şi masteranzii USV

·        Proiectul are ca obiectiv general, printre altele dezvoltarea resurselor umane şi creşterea accesului la activităţi de învăţare prin stagii de practică, astfel încât să fie facilitată inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii terţiare.

Astăzi este ultima zi a etapei de depunere a dosarelor de candidatură în vederea participării în grupul ţintă pentru anul academic 2018- 2019 în cadrul Proiectului „Învaţă din practică! INDIP” implementat la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava. Potrivit prof. dr. Marian Lupan, manager de proiect, grupul ţintă este format din minimum 150 de studenţi înscrişi la programele de studii de licenţă şi masterat ale USV, care urmează cursurile Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică şi ale Facultăţii de Istorie şi Geografie, atât la forma de învăţământ cu frecvenţă, cât şi la forma de învăţământ la distanţă. Pentru a fi eligibil, candidatul trebuie să îndeplinească, cumulativ, mai multe cerinţe, printre care cea privind calitatea de student sau de masterand înmatriculat în anul al II-lea, anul care prevede stagii de pregătire practică în planurile de învăţământ, în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, la una din facultăţile amintite. Candidaţii trebuie să aibă domiciliul sau reşedinţa în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, în mediul rural sau urban; să fie cetăţean român sau al unui stat membru al Uniunii Europene şi să accepte să participe la toate activităţile prevăzute în cadrul Proiectului „INDIP”. Pe de altă parte candidatul nu trebuie să beneficieze sau să fi beneficiat de beneficiat de finanţare prin alte proiecte similare pentru servicii de consiliere vocaţională și/sau de efectuare a stagiului de pregătire practică şi să nu fi luat parte la activităţi similare în alte proiecte.  Nu în cele din urmă, viitorii beneficiari trebuie să fie de acord cu utilizarea şi prelucrarea datelor cu caracter personal furnizate pe parcursul perioadei de selecţie. Conform prof. dr. Marian Lupan, obiectivul general al Proiectului „Învaţă din practica! INDIP” vizează dezvoltarea resurselor umane prin îmbunătăţirea utilizării tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor, crearea de medii de practică în cadrul universităţii şi creşterea accesului la activităţi de învăţare la un potenţial loc de muncă (stagii de practică), care să faciliteze inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii terţiare, pentru un număr de 250 studenţi înmatriculaţi în sistemul naţional de învăţământ (licenţă şi master). „Selecţia grupului ţintă va respecta principiului egalităţii de şanse şi nediscriminarii şi se va realiza fără condiţionări, deosebiri, excluderi, preferinţe, restricţii bazate pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, vârstă, handicap, situaţie sau responsabilitate familială şi alte asemenea criterii care pot conduce la acte de discriminare directă sau indirectă”, arată  prof. dr. Marian Lupan, manager de proiect. Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie Suceava și Great People Inside SRL Braşov implementează proiectul „Învață din practică! INDIP”-Cod SMIS:107439. Perioada de implementare a proiectului este de 24 de luni, respectiv 25 iulie 2018-24 iulie 2020. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

Anul 2019 aduce

Limite la folosirea muncii cu “ziua”

·        Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare de 25 de zile calendaristice, este obligatoriu ca acesta din urmă să presteze în baza de contract de muncă pe perioadă determinată.

·        Zilerii nu vor mai putea fi folosiţi în exploatările forestiere, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi culturale, manipulări de mărfuri, cât şi la întreţinere sau curăţenie.

Schimbări importante au intervenit, încă de la începutul anului 2019, în legislaţia care reglementează munca zilierilor.  Aceasta după ce, în Monitorul Oficial nr. 1116 din 29 decembrie 2018 a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114 prin care s-au adus modificări şi completări la Legea nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. Astfel, după cum informează Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, într-un an calendaristic, o persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile, indiferent de numărul de beneficiari ai muncii acestuia. Excepţie fac zilierii care desfăşoară activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile. Legea din 2011 stipula că durata minimă de muncă este de cel puţin o zi, adică de 8 ore de activitate, respectiv de 6 ore, în cazul minorilor.

·        Zilierul care nu respectă perioada maximă de lucru va fi amendat cu până la 2.000 lei.

Pe de altă parte, un beneficiar nu poate utiliză o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice, în mod continuu, în activităţile de tip zilier. Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare de 25 de zile calendaristice, este obligatoriu ca acesta din urmă să muncească în baza de contract de muncă pe perioadă determinată. Anterior, perioada maximă de prestare a muncii către acelaşi beneficiar, aceasta era de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic. Noile prevederi aplicabile începând cu anul 2019 introduc şi sancţiuni, nerespectarea de către zilier a perioadelor maxime de lucru fiind amendate cu sume variind între 500 de lei şi 2.000 lei. În cazul aplicării unei contravenţii, sancţionatul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării procesului verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii, agentul constatator menţionând această posibilitate în respectivul proces verbal. Conform modificărilor aduse de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 114 din decembrie 2018,  munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii care sunt prevăzute în „Clasificarea activităţilor din economia naţională”, actualizată: agricultură, vânătoare şi servicii anexe; silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere; pescuit şi acvacultură. Din informaţiile pe care le avem, iniţial, Legea nr. 52 din 2011 privind exercitarea unor activități cu caracter ocazional desfășurate de zilieri prevedea că domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt agricultura, vânătoarea şi pescuitul, silvicultura, exploatările forestiere, piscicultura şi acvacultura, pomicultura şi viticultura, apicultura, zootehnia, spectacolele, producţiile cinematografice şi audiovizuale, publicitatea, activităţile care au caracter cultural, manipulările de mărfuri, serele şi spaţiile verzi, săpăturile arheologice, precum şi în activităţi de întreţinere şi de curăţenie. Vârsta minimă a persoanelor care pot desfăşura activităţi cu caracter ocazional trebuie să fie de minim 16 ani. Conform Legii nr.  52 din 2011, agenţii economici care folosesc munca zilierilor au obligaţia să achiziţioneze registre pe care să le completeze, în ordine cronologică, cu toţi zilierii cu care au raporturi de muncă. Registrul de evidenţă a zilierilor este un registru cu regim special care se tipăreşte de Imprimeria Naţională, iar distribuirea se face, la cerere şi contra cost, de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava.

Aproape 50.000 de lei, valoare amenzilor date inspectorii sanitari veterinari după controalele din perioada Sărbătorilor de iarnă   

·        Aceştia au avut 347 de descinderi, depistate fiind abateri de la normele de igienă referitoare la manipularea produselor alimentare, depozitarea neconformă, funcţionarea fără documente de înregistrare, transportul şi comercializarea fără acte a animalelor vii.

·        Pe linia prevenirii pestei porcine africane,  în trafic au oprite, împreună cu lucrătorii IPJ, 34 de mijloace auto, în judeţ fiind descoperite în evoluţie două focare de trichineloză la mistreţ şi unul la urs. 

Măsuri specifice a dispus Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentară Suceava, în perioada Sărbătorilor de iarnă, în care, în mod tradiţional comercializarea şi consumul unor cantităţi de alimente de origine animală creşte considerabil. Începând de pe 30 noiembrie 2018 şi până pe 7 ianuarie 2019, s-au intensificat controalele sanitare veterinare pentru verificarea respectării condiţiilor de igienă, a condiţiilor în care sunt produse, depozitate, transportate şi valorificate carnea de porc destinată consumului uman şi alte produse de origine animală. Totodată, s-au înmulţit şi acţiunile întreprinse în scopul prevenirii răspândirii pestei porcine africane. Dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al DSVSA, informează că, pe linie de siguranţă alimentară, controlate au fost 347 de unităţi autorizate şi înregistrate sanitar veterinar,  dintre care 139 de restaurante, pensiuni turistice, baruri, patiserii, laboratoare de cofetărie şi fast food-uri; 102 de magazine alimentare; 20 de hypermaketuri şi supermarketuri; 14unităţi de procesare a cărnii, carmangerii şi măcelării; 13 pieţe agroalimentare, târguri şi oboare; 11 brutării; 5 depozite alimentare; 4 unităţi de prelucrare a laptelui şi două abatoare. Pe linia prevenirii pestei porcine africane, lucrătorii DSVSA, în echipe mixte cu cei ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean,  au oprit în trafic şi au verificat 34 de mijloace auto. Descinderile inspectorilor de muncă au dus la depistarea mai multor deficienţe, printre care abateri de la normele de igienă referitoare la manipularea produselor alimentare de origine alimentară; depozitarea neconformă; funcţionarea unităţilor fără documente de înregistrare sanitară veterinară; transportul şi comercializarea animalelor vii fără documente sanitare veterinare. În baza legislaţiei sanitare veterinare în vigoare, neregulile constatate au fost sancţionate cu 19 amenzi în valoare totală de 47.800 de lei, dar şi cu 36 de avertismente. Potrivit dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al DSVSA, în perioada amintită, în evoluţie, în judeţul Suceava, erau un focar de bruceloză, cu 3 animale afectate, precum şi 3 focare de trichineloză, cu 3 animale afectate, adică 2 mistreţi şi un urs. 

Jumătate din candidaţi au picat examenul pentru obţinerea permisului de conducere auto

·        În 2018, numărul posesorilor carnetului de şofer a crescut cu peste 4%, „la sală” promovabilitatea fiind de 53,45%, iar la proba de traseu una de 70,21%.   

În anul 2018, cei 11 lucrători ai Compartimentului „Permise de conducere şi examinări” de pe lângă Instituţia Prefectului judeţului Suceava au preluat 35.028 de dosare pentru obţinerea permisului de conducere. Conform Biroului  de presă al Prefecturii, este vorba despre 9.408 mai multe dosare faţă de anul anterior, din acest total 19.582 reprezentând preschimbări sau adăugări de categorii. Astfel au fost preschimbate în documente similare româneşti 1.941 de permise de conducere, cu 687 în plus, raportat la anul 2017. Potrivit sursei citate, la  proba teoretică de sală, supuşi examinării au fost 25.602 de candidaţi, cu 1.150 mai mulţi decât în anul precedent, declaraţi admişi fiind 13.685 la obţinerea permisului, cu un procentaj de promovare de 53,45%, în scădere cu 5,94% comparativ cu de 2017. În ceea ce priveşte  proba practică de traseu, la aceasta au participat 18.839 de candidaţi, testarea fiind trecută 13.227 dintre aspiranţi, cu o promovabilitate de 70,21%, una în creştere cu 1,38%. Biroul de presă al Prefecturii subliniază că, prin ordin al prefectului Mirela Elena Adomnicăi, această probă  se desfăşoară în municipiile Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Fălticeni şi Rădăuţi, în perioada analizată, rata de promovare la ambele probe fiind de 51,66%.

În 2018,

Creştere cu aproape 18% a suspendărilor temporare ale dreptului la libera circulaţie dispuse de instanţele de judecată

·        Anul trecut, mai mare cu 14,7% a fost şi numărul  persoanelor verificate în vederea eliberării unor dovezi care să ateste sau să infirme existenţa limitărilor la libera circulaţie în străinătate.

În 2018, comparativ cu anul precedent, o creştere semnificativă a numărului de cereri pentru eliberarea paşapoartelor, în special a celor simple, s-a înregistrat la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Suceava. Conform Biroului de presă al Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, la ghişeele Serviciului, numărul total al cererilor pentru eliberarea paşapoartelor simple (electronice şi temporare) a crescut cu 20,9%, adică de la 58.373 la 70.593, în timp ce  numărul cererilor pentru eliberarea paşapoartelor simple electronice a săltat cu 39,7%, respectiv de la 34.411 la 48.024. De asemenea, în creştere a fost şi numărul cererilor preluate prin punctul de lucru mobil de la Rădăuţi, de la 3.847 la 4.535, reprezentând 17,9%, dar şi cel pentru eliberarea paşapoartelor simple, electronice şi temporare destinate minorilor sub 14 ani,  de la 3.085 la 3.719, ceea ce înseamnă mai mult cu 20,6% faţă de anul 2017. Pe de altă parte, a scăzut cu 1.393 cereri (5,8%) numărul cererilor pentru eliberarea paşapoartelor simple temporare, respectiv de la 23.962 la 22.569. Creşterea numărului de solicitări pentru paşapoartele simple electronice şi scăderea cererilor  pentru paşapoartele simple temporare se datorează modificărilor  legislative intrate  în vigoare pe 20 iulie 2018. Potrivit acestora, de la data în cauză, paşapoartele simple temporare sunt eliberate numai pe baza unor documente justificative şi doar în situaţii obiective, iar termenul de valabilitate al paşapoartelor simple electronice a crescut de la 5 la 10 ani. În comparaţie cu 2017, a sporit cu 29,4% şi numărul de cereri depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate,  de la 9.090 la 11.767. În ascensiune, faţă de 2017, este şi numărul de cereri pentru paşapoarte simple electronice soluţionate prin Serviciul amintit, una de la 9.090 la 11.767, însemnând 29,4%, dar şi numărul de  paşapoarte simple (electronice şi temporare) eliberate la ghişeele acestuia, creşterea fiind de 15,2%, de la 52.118 la 60.028. În ceea ce priveşte aplicarea măsurilor restrictive, a sporit cu 17,8% numărul comunicărilor primite de la instanţele de judecată privind dispunerea măsurilor de suspendare temporară a dreptului la libera circulaţie. În 2018, mai mare cu 14,7% a fost şi numărul  persoanelor care au fost verificate în vederea eliberării unor dovezi care să ateste sau să infirme existenţa limitărilor la libera circulaţie în străinătate. Anul trecut, în scopul fluidizării activităţii şi soluţionării unui număr cât mai mare de cereri spaţiul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidenţa Paşapoartelor Simple a fost  reamenajat, instalându-se şi o nouă staţie de lucru cu publicul, în 2018 lucrându-se cu 5 staţii, faţă de 4 staţii, în anul 2017.

În 2018,

Creştere cu peste 60% a numărului de înmatriculări de autovehicule  

·        Anul trecut, „accent deosebit s-a pus pe aspectele care pot cauza prejudiciu mare, cum ar fi furturile de vehicule, eludarea taxelor vamale şi a accizelor, dar şi pe evaziunea fiscală”, se arată într-o informare a Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor.

În 2018, parcul auto al judeţului Suceava a crescut cu 20.695 autovehicule, respectiv 9,51%, ajungându-se la un total de 238.226 de autovehicule. Cel puţin aşa evidenţiază o informare a Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor al judeţului Suceava, conform căreia anul trecut, în aceste condiţii, „lucrătorii serviciului au desfăşurat un volum considerabil de muncă pentru deservirea publicului”. Potrivit statisticii amintite, în creştere a fost şi numărul celor cu permise de conducere, acesta ajungând la 241.920 de posesori, însemnând un plus de  6.580 de conducători auto, respectiv cu 4,13% mai mulţi comparativ cu 1 ianuarie 2018. Sursa citată reliefează că, pe linia înmatriculării vehiculelor şi autorizării provizorii, în intervalul 1 ianuarie-31decembrie 2018, cei 8 lucrători de la ghişeele Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor au făcut 42.137 de operaţiuni de  înmatriculare în circulaţie a vehiculelor, cu 28.023 mai multe, raportat la aceeaşi perioadă din 2017; 16.781 de transcrieri, cu 8.822 în plus faţă de anul precedent, cât şi 23.255 de operaţiuni de înmatriculare pentru prima dată în România, în creştere cu 1.920 în comparaţie cu 2017. Totodată, procesate  au fost 42.013 de certificate de înmatriculare, cu un plus de 16.400 mai multe faţă de anul precedent şi s-au  atribuit 19.303 de autorizaţii provizorii şi plăcuţe  pentru vehiculele înregistrate provizoriu, până la definitivarea documentelor pentru înmatriculare definitivă. Din acest punct de vedere, statistica arată o scădere cu 5.830 a numărului de autorizaţii provizorii.  În 2018, au fost făcute, de asemenea 21.425 de radieri auto din evidenţe, ca urmare a schimbării proprietarului, la cererea proprietarului, dar şi în caz de dezmembrare, furt şi export numărul operaţiunilor fiind în creştere cu 18.773. „Activitatea s-a axat, mai ales, pe creşterea nivelului profesional al angajaţilor Serviciului, desfăşurarea tuturor activităţilor în interesul persoanei şi al comunităţii, cât şi pe asigurarea legalităţii operaţiunilor efectuate. În acest sens, s-a pus accent deosebit pe aspectele care pot cauza prejudiciu mare, cum ar fi furturile de vehicule, eludarea taxelor vamale şi a accizelor, dar şi pe evaziunea fiscală”, se arată în informarea  Serviciului Public Comunitar Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor al judeţului Suceava, în care se mai precizează că preocupare s-a manifestat şi pentru scurtarea timpului de efectuare a operaţiunilor, amenajarea spaţiului de lucru cu publicul şi oferirea de lămuriri asupra posibilităţilor legale de soluţionare. 

Într-un singur an,

Câştigul salarial mediu al sucevenilor a crescut cu 200 de lei

·        Creşterea a fost de 6,4% în industrie si construcţii şi de 15,2% în servicii, în timp ce în agricultură, vânătoare, silvicultură şi piscicultură s-a înregistrat o scădere de 20,6%. 

·        Câştigul salarial mediu net înregistrat la nivel naţional a fost de 2.720 lei de persoană, cu aproape 700 de lei peste media din judeţul Suceava.

Sucevenii i-au salarii mărite, de la o lună la alta, cât şi pe an ce trece.  Aşa relevă informaţiile publicate de Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, după trei trimestre ale anului 2018 şi potrivit cărora câştigul salarial mediu net în luna octombrie 2018 a fost, în judeţul Suceava, de 2.061 lei de persoană, cu 22 lei mai mare faţă de câştigul salarial mediu net din luna precedentă, ceea ce reprezintă o creştere de 1,1%. Conform Buletinului statistic lunar al DJS Suceava, pe sectoare de activitate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 1,6% în sectorul agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 0,7% în cel al industriei şi construcţiilor, precum şi cu 1,2% în sectorul serviciilor. Pe de altă parte, raportat la octombrie 2017, câştigul salarial mediu net la sucevenilor a cunoscut o creştere de 201 lei, respectiv de 10,8%. Pe sectoare de activitate, faţă de luna octombrie 2017, câştigul salarial mediu net a scăzut cu 20,6% în sectorul agricultură, vânătoare servicii anexe, silvicultură şi piscicultură şi a crescut cu 6,4% în sectorul industrie şi construcţii, respectiv cu 15,2% în sectorul serviciilor. În luna octombrie a anului 2018, câştigul salarial mediu net înregistrat la nivel naţional a fost de 2.720 lei de persoană, cu aproape 700 de lei mai mare decât cel din judeţul Suceava. Potrivit Direcţiei Judeţene de Statistică, indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 100,6%, în luna octombrie 2018, faţă de septembrie 2018 a aceluiaşi an, şi de 106,3%, comparativ cu luna octombrie 2017. La nivel naţional, indicele câştigului salarial real, în luna octombrie 2018, a avut valoarea de 100,7% faţă de luna septembrie, iar în comparaţie cu octombrie 2017, indicele câştigului salarial real la nivel de ţară a fost de 109,1%.

Judeţul Suceava, 0,31% din volumul capitalului străin subscris la nivel naţional

·        În 10 luni, în judeţ s-au înmatriculat 39 de firme cu capital social extern subscris însumând 107.307,3 euro, Suceava având 0,83% din numărul total al societăţilor comerciale înregistrate în toată ţara.

Judeţul Suceava se situează pe poziţii nesatisfăcătoare în clasamentul privind numărul societăţile cu capital străin, dar şi în ceea ce priveşte mărimea acestuia din urmă. Astfel, conform recentelor informaţii oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Satistică, care au ca sursă Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, în luna octombrie a anului 2018, în judeţ au fost înmatriculate 4 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris, reprezentând 0,8% din numărul firmelor cu capital social extern înregistrate pe total ţară.      Valoarea aportului total în monedă naţională a fost, în luna la care facem referire, de 8.000 de lei, respectiv echivalentul a 185,3 dolari sau a 160,7 euro. În funcţie de numărul societăţilor înmatriculate în octombrie 2016, judeţul Suceava ocupa locul 21 în ţară, în ordine descrescătoare. Suceava se afla, de asemenea, pe poziţia a 26-a după mărimea capitalului social exprimat în valută.

În conformitatea cu Buletinul statistic lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică, în intervalul 1 ianurie-31 octombrie 2018, în judeţul Suceava s-au înmatriculat 39 de firme cu capital social subscris străin, acesta din urmă însumând 500.000 de lei, adică echivalentul a 132.389,6 dolari sau a 107.307,3 euro. În intervalul menţionat, judeţul Suceava s-a remarcat cu 0,83% din numărul total al societăţilor comerciale înmatriculate la nivel naţional şi cu 0,31% din valoarea capitalului social subscris în toată ţara.     

O treime din plăţile restante ale Primăriei Suceava sunt către Diasil, prestatorul serviciului de salubritate

·        Restanţele către furnizori sunt de circa 16 milioane de lei, primarul Ion Lungu, făcând apel la suceveni să-şi onoreze obligaţiile către buget, deoarece „sunt multe lucruri de făcut în oraş”.   

În prima zi în care au fost deschise casieriile Primăriei Suceava, cea de 7 ianuarie, contribuabilii persoane fizice au achitat 250.607 lei, iar în cea de a doua încasările de la acestea au fost de 238.038 de lei. „Plăţile pot face în numerar, cu POS, la ghişeele Primăriei, online pe www.ghişeul.ro, dar şi prin internetbanking, pe www.primăriasv.ro” a precizat primarul Ion Lungu, potrivit căruia, în cea dintâi zi încasările prin mijloace electronice au fost de 12.000 de lei, iar în următoarea, de 48.240 de lei. Şeful executivului face apel la locuitorii reşedinţei de judeţ să-şi onoreze obligaţiile către buget, astfel încât serviciile publice să poată fi prestate în condiţii bune. „Sunt multe lucruri de făcut în oraş, cetăţenii fac observaţii, şi au dreptate. Dar şi la Primărie este la fel ca şi în casele lor: totul se opreşte la bani. Ştiu toate priorităţile Sucevei, însă, din păcate, ne rezumăm, şi noi, la partea financiară”, a precizat primul gospodar al urbei. Conform edilului-şef, la această dată Primăria de achitat facturi restante de circa 16 de milioane de lei, cea mai mare datorie, una de 5 milioane de lei, fiind către Diasil, prestatorul local al serviciului de salubritate menajeră.                „Unele dintre facturi sunt de  2-3 luni de zile, arieratele fiind mai puţine. Deja am început să facem plăţi, iar pe 31 martie vom avea un moment , dată la care Primăria nu va mai avea nicio datorie. Aşa se întâmplă în fiecare an: se plătesc taxele şi impozitele locale, ajungem pe zero, în trimestrul întâi, după care se acumulează din nou”, a explicat Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că, la început de 2018, Primăria avea datorii restante de 30 de milioane de lei, aproape dublul celor actuale. Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice care îşi onorează anticipat şi integral, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme au parte de o reducere de 10% a sumei datorate.

Din ianuarie,

Creşte numărul sucevenilor care primesc ajutor la încălzirea locuinţei 

·        Venitul minim net pentru care se acordă această facilitate a fost majorat din prima lună din 2019, persoanele care încadrează în noul plafon fiind aşteptate cu cereri la Direcţia de Asistenţă Socială a Primăriei.      

·        „Au fost persoane care au avut mărită pensia în vară şi, până acum, au pierdut ajutorul la încălzire, deoarece nu a mai fost indexată această valoare a venitului”, spune primarul Ion Lungu.

Plafonul venitului net lunar pe membru de familie pentru care  se acordă ajutorul la încălzirea locuinţei a fost majorat a fost majorat începând cu luna ianuarie 2019. Ion Lungu, primarul municipiului Suceava a anunţat că creşterea este de la 615 lei la 750 de lei pe lună, edilul-şef menţionând că, urmare a creşterii pensiilor şi salariilor, există suceveni care, la începutul sezonului rece, au depăşit plafonul maxim stabilit pentru acordarea sprijinului financiar al statului. Lungu recomandă celor aflaţi în această situaţiei să depună cerere pentru obţinerea ajutorului, la dosar depunându-se şi documentele doveditore a venitului net lunar net pe membru de familie. Sprijinul financiar la noua valoare a plafonului nu este retroactiv, fiind valabil începând cu prima lună a anului 2019.                   

„Au fost persoane care au avut mărită pensia în vară şi, până acum, au pierdut ajutorul la încălzire, deoarece nu a mai fost indexată această valoare  a venitului. Rugăm persoanele care se ştiu în această situaţie să se prezinte la Primărie sau  Direcţia de Asistenţă Socială din Burdujeni să depună documentaţia necesară, din care să rezulte că au sub acest venit, şi vor putea beneficia, începând din ianuarie, de ajutorul la încălzire”, a subliniat Ion Lungu primarul municipiul Suceava. La stabilirea venitului mediu lunar pe membru de familie sau persoană singură se iau calcul toate veniturile nete realizate de membrii acesteia în luna anterioară celei în care se solicită dreptul în cauză. Excluşi de la acordarea dreptului sunt persoanele care deţin clădiri sau alte spaţii locative, în afara locuinţei; terenuri care depăşesc 1.000 de metri pătraţi, în zona urbană şi 2.000 de metri pătraţi, în zona rurală; autoturisme sau motociclete cu o vechime mai mică de 10 ani; autovehicule de orice fel; utilaje agricole; presă de ulei, moară de cereale; utilaje de prelucrat lemnul; terenuri, animale şi păsări. Responsabilii Primăriei atrag atenţia asupra depozitelor bancare în valoare mai mare de 3.000 de lei, acestea constituind „bun” care nu permite accederea la ajutoarele pentru încălzire.

Sera floricolă a Sucevei ar putea fi construită de o asociere de 3 firme

·        Proiectul prevede dotarea viitoarei sere cu instalaţii automatizate de irigare şi climatizare, cu vestiare şi grupuri sanitare cu duşuri pentru lucrători, iniţial investiţia fiind estimată la 2,85 de milioane de lei.

·        „Prioritatea este să ne facem sera floricolă proprie, astfel încât Suceava să fie oraşul florilor”, a declara primarul Ion Lungu.

Asocierea de firme Florconstruct, Agacon şi Instalatorul ar putea executa viitoarea seră floricolă a municipiului Suceava. Anunţul este făcut de primarul Ion Lungu, în urma licitaţiei ţinute în acest scop, însă oferta făcută este încă în evaluare. Conform devizului, valoarea estimată a investiţiei este de  aproximativ 2 milioane de lei fără TVA. „Sper ca această ofertă să fie eligibilă, în aşa fel încât să putem demara efectiv lucrările de realizare a acestei sere”, a declarat şeful executivului sucevean. De precizat este faptul că, florile şi materialul săditor folosite pe raza reşedinţei de judeţ sunt produse în sera de 650 de metri pătraţi a Direcţiei Domeniului Public, precum şi în alta închiriată, de circa 5.500 de metri pătraţi, contra a 40.000 de lei pe an. „Prioritatea este să ne facem sera floricolă proprie, astfel încât Suceava să fie oraşul florilor. A fost şi în anul trecut, şi am primit felicitări pe această temă”, a precizat Ion Lungu, primarul municipiul Suceava. De menţionat este că, în 2016, spre exemplu, prin Direcţia Domeniului Public s-au achiziţionat seminţe şi răsaduri în valoare de 270.000 de lei, iar după cultivarea şi creşterea în regim propriu, pe raza Sucevei s-au plantat flori la o valoare de piaţă de 645.000 de lei. Astfel, în comparaţie cu varianta cumpărării directe a acestora din urmă de la producători, s-ar fi realizat o economie de 405.000 de lei. Valoarea estimată a lucrărilor de construire, a dotărilor pentru producţie, cât şi a celor necesare personalului de deservire a fost estimată la 2,85 de milioane de lei. Proiectul întocmit de specialişti prevede dotarea cu instalaţii automatizate de irigare şi climatizare, vestiare şi grupuri sanitare cu duşuri pentru lucrători, fiind posibil ca valoarea investiţiei să scadă în urma licitaţiei pentru execuţie.

În ultimii 4 ani,

Triplarea a numărului de cetăţeni străini care lucrează cu contracte de muncă în judeţul Suceava

·        La finele anului 2018, angajatorii cu sediul social în judeţul Suceava aveau încheiate 218 de contracte de muncă, dintre care majoritatea, respectiv 182, pentru lucrători din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European.  

·        Cetăţenii UE şi SEE lucrează în principal, în restaurante, construcţii, învăţământ secundar general şi învăţământ superior universitar, iar cei non-UE şi non-SEE sunt angajaţi, în primul rând, în comerţul cu amănuntul, transportul de mărfuri; restaurante; construcţii şi în catering.  

În judeţul Suceava, numărul lucrătorilor străini cu contract de muncă pe durată nedeterminată sau determinată este în creştere. Aceasta potrivit unei situaţii a Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, informarea în cauză relevând că, în intervalul 2014-2018, numărul cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) sau al celor non-UE, angajaţi în judeţul Suceava, a cunoscut o evoluţie ascendentă. Statistica a fost realizată în urma verificării făcute în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor (REGES), constituit la nivelul Inspecţiei Muncii, asupra angajatorilor sediul social în judeţul Suceava. Astfel, în 2015, în judeţ lucrau cu forme legale de angajare un total de 79 de cetăţeni străini (dintre care 60 non-UE), pentru ca, în anul 2016 numărul acestora să crească la 188 (153 non-UE), în 2017 ajungându-se la 252 (211 non-UE). În 2018 s-a înregistrat un regres până la 218 de contracte de muncă (dintre care 182 non-UE), dar care, în cele din urmă, înseamnă, totuşi, o triplare faţă de anul de referinţă 2015. Conform lui Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, în ordinea descrescătoare a numărului de contracte de muncă, angajatorii suceveni care au încadrat cetăţeni din statele membre ale UE sau SEE au următoarele domenii de activitate: restaurante; lucrări de construcţii a  clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale; alte lucrări de instalaţii pentru construcţii; învăţământ secundar general; învăţământ superior universitar; activităţi de catering pentru evenimente; baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi activităţi ale altor organizaţii. De cealaltă parte, cetăţenii străini din afara teritoriului UE şi al celui al SEE, au fost angajaţi, în ordinea descrescătoare a numărului de contracte de muncă, de către angajatorii din judeţul Suceava care au ca obiect de activitate în comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate; transporturile rutiere de mărfuri; restaurantele; lucrări de construcţii de clădiri rezidenţiale şi nerezidențiale; activităţi de catering pentru evenimente;  spălarea şi curăţarea uscată a  articolelor textile şi a produselor din blană; activităţi generale de curăţenie a clădirilor; servicii de administraţie publică generală şi învăţământul secundar general. Potrivit legislaţiei române, pentru a angaja cetăţeni care fac, respectiv, nu fac parte din Uniunea Europeană ori Spaţiul Economic European (SEE), angajatorii din ţara noastră trebuie să îndeplinească anumite obligaţii şi să parcurgă anumite etape stabilite prin OG nr. 25 din 2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Persoanele care nu au cetăţenia română sau cetăţenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al SEE se pot angaja în România cu aviz de angajare, conform art.7 din OG nr. 25 din 2014. Acesta precizează că „avizul de angajare pentru lucrători permanenţi se eliberează angajatorului în vederea încadrării în muncă a unui străin, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau determinată. Contractul individual de muncă pe perioadă determinată se prelungeşte în condiţiile prevăzute de Codul muncii, fără obţinerea unui nou aviz de angajare, în situaţia în care se menţin condiţiile de angajare pe locul de muncă respectiv”. Avizul de angajare  este un document oficial care este eliberat de către Inspectoratul General pentru Imigrări, atestând dreptul unui angajator de a încadra în muncă un străin, pe o anumită funcţie. Pe de altă parte, lucrătorul permanent  este străinul încadrat în muncă pe teritoriul României, cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, încheiat cu un angajator în baza avizului de angajare.

Angajaţii Prefecturii şi cei de la Paşpoarte şi Înmatriculări lucrează pentru liberele de Sărbători 

Zilele nelucrate cu prilejul Sărbătorilor de iarnă,  la serviciile „Paşapoarte” şi „Regim Permise şi Înmatriculare Vehicule” vor fi recuperate. Potrivit unui ordin al prefectului Mirela Elena Adomnicăi, la nivelul Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, cât şi al celor două servicii publice comunitare din subordine, recuperarea liberelor din 24 şi 31 decembrie 2018 va avea loc în perioadele 7-10 ianuarie 2019, respectiv 14-17 ianuarie 2019. Astfel, activitatea Instituţiei Prefectului judeţului Suceava şi a Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Suceava se va desfăşura în intervalul orar 7.00-17.30. În ceea ce priveşte Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, în perioada amintită relaţia cu publicul va avea  loc în intervalul orar 8.30 18.30, persoanele programate având prioritate. În cazul în care, în perioadele stabilite pentru recuperare, personalul respectiv se află în concedii, învoiri plătite sau alte asemenea situaţii, timpul de lucru aferent zilelor de 24 şi 31 decembrie 2018 se va recupera până pe data de 31 ianuarie. Reamintim că, pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, zilele de 24 şi 31 decembrie 2018 au fost stabilite ca fiind libere, prin hotărâre de Guvern.

Vasile Mocanu, şeful OJCPI Suceava:

„Din 2020, toate subvenţiile APIA nu vor fi date decât pentru suprafeţe înregistrate în cadastrul sistematic”

·        Cincisprezece unităţi administrativ-teritoriale din zona de munte a judeţului Suceava încă nu şi-au găsit firma autorizată prestatoare de servicii cadastrale, printre acestea numărându-se Izvoarele Sucevei, Straja, Breaza, Crucea şi Broşteni, în care „care este mai dificil de lucrat”.

Trei componente sunt esenţiale în aplicarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF), respectiv firma autorizată, care realizează lucrarea efectivă, comisiile din primării şi Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Cel puţin  aşa susţine Vasile Mocanu, şeful  OJCPI Suceava, arătând că există vârfuri ale acestui „triunghi echilateral” care nu îşi duc la capăt atribuţiile aşa cum trebuie. „Există unii primari sau reprezentanţi ai acestora care nu înţeleg încă rolul acestei lucrări în clarificarea situaţiilor care, de multe ori, sunt întortocheate din cauza multora etape succesive prin care cetăţenilor li s-au redat proprietăţile. Şi, atunci, avem situaţii în care oamenii se implică, dar primarii amână. Dar întâlnim şi cazuri în care primarii sunt destoinici, harnici, şi vor să facă, însă nu pot, deoarece cetăţenii nu aduc actele”, reliefează Vasile Mocanu.

Şeful OCPI Suceava iterează că Legea cadastrului a suferit îmbunătăţiri, în aşa fel încât unele piedici au fost îndepărtate, în cest sens fiind dată ca exemplu noua facilitate a „înscrierii posesiei”. Este vorba, în principal, despre cazul „tranzacţionării cu acte de mână” a terenurilor.  „Dacă pe un teren un posesor nu are acte, acesta poate să înscrie posesia în baza documentaţiei făcute prin intermediul primăriei, cu extras din registrul agricol, cu adeverinţă care arată perioada de posesie, cât şi cu planul cu vecinătăţile. Astfel se poate înscrie această posesie, urmând ca, după 3 ani, posesorul să devină proprietar. Această posbilitate a eliminat un factor de întârziere a lucrărilor de cadastrare”, subliniază Vasile Mocanu. Directorul executiv al OJCPI precizează că, după cel menţionate, urmează perioada de 60 de zile în care deţinătorii verifică „ceea ce se va înscrie în Cadastru”, inclusiv intervalul de contestare a datelor, după care vine deschiderea cărţilor funciare pe proprietar sau posesor. Ulterior, notarii publici vor realiza gratuit, pentru cetăţeni, succesiunile şi aducerea în cărţile funciare, la rubrica „proprietar sau posesor” a noilor proprietari sau posesori. În judeţul Suceava, din totalul de 114 de unităţi administrativ-teritoriale, 15 dintre ele, deşi au încheiat contracte de finanţare, încă nu şi-au găsit, prin procedură de achiziţie publică, firma autorizată prestatoare de servicii. Este vorba, în general, despre primăriile din zona de munte, începând cu Izvoarele Sucevei, Straja, Breaza şi până la Crucea şi Broşteni, în care „care este mai dificil de lucrat”. Şeful OJCPI mai avertizează că „se pare că, din 2020, toate subvenţiile APIA nu vor mai fi date decât pe suprafeţe înregistrate în cadastrul sistematic”. „Există unele comune fruntaşe care, în mod sigur în 2020 - deci în următori 2 ani care au mai rămas -, vor reuşi să-şi înregistreze întregul extravilanul, urmând să intre cu măsurătorile şi să acopere şi intravilanul. Astfel, nu vor mai fi create probleme cetăţenilor”, evidenţiază Vasile Mocanu, director executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Inspectorii de muncă suceveni verifică modul în care  sunt protejaţi salariaţii expuşi la ger şi vânt

·        „Atenţionăm pe angajatori că nerespectarea obligaţiilor care revin agenţilor economici va duce la aplicarea sancţiunilor corespunzătoare, potrivit prevederilor legale”, a declarat Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, precizând că amenzile care pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi scăzute extreme sunt cuprinse între 1.500 şi 2.500 de lei.

·        Expuşi sunt lucrătorii din spălătorii, vulcanizări şi service auto, cei din prelucrarea lemnului, comercianţii din pieţe şi târguri, vânzătorii de presă şi florarii, periculoase fiind situaţiile în care termometrele indică coboară sub -20⁰ C sau în condiţii de temperaturi scăzute corelate cu vânt intens.

Până în luna martie 2019, inclusiv, inspectorii de muncă suceveni vor verifica modul de respectare a prevederilor OUG nr. 99 din 2000 privind protecţia lucrătorilor în perioadele cu temperaturi extreme. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, atrage atenţia că actul normativ amintit impune angajatorilor luarea de  măsurilor menite a-i proteja pe angajaţii expuşi temperaturilor scăzute, nerespectarea obligaţiilor în cauză fiind sancţionată. „Reamintim unele dintre obligaţiile minimale care revin angajatorilor, în vederea menţinerii stării de sănătate a salariaţilor care lucrează în aer liber, printre acestea numărându-se  reducerea duratei zilei de lucru şi, de asemenea, a intensităţii şi ritmului activităţilor fizice, cu alternarea efortului dinamic cu cel static, Totodată, sunt necesare distribuirea de ceai fierbinte, asigurarea echipamentului individual de protecţie, dar şi a unor spaţii fixe sau mobile cu microclimat corespunzător. Persoanele care suferă de afecţiuni cu contraindicaţii privind munca la temperaturi extreme pot beneficia de reducerea programului de lucru sau pot fi trecute în alte locuri de muncă, după posibilităţile existente în structura activităţilor. Atenţionăm pe angajatori că nerespectarea obligaţiilor care revin angajatorilor va duce la aplicarea sancţiunilor corespunzătoare, potrivit prevederilor legale”, a declarat Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Pentru prevenirea unor îmbolnăviri determinate de munca în condiţii de temperaturi extrem de scăzute angajatorii trebuie să asigure examenul medical la angajare şi controlul medical periodic; primul ajutor şi transportul la cea mai apropiată unitate sanitară a persoanelor afectate. Cei mai expuşi la ger sunt salariaţii agenţilor economici cu activitate de spălătorie auto, vulcanizare, service auto, prelucrare a lemnului, comerţ în pieţe şi târguri, precum şi vânzătorii de presă şi florarii. În timpul controalelor, inspectorii de muncă vor verifica, printre altele, asigurarea echipamentului individual de protecţie împotriva gerului pentru lucrătorii care îşi desfăşurau activitatea în condiţii improprii; existenţa instrucţiunile proprii pentru lucrul în aer liber şi îndepărtarea zăpezii; întocmirea planului de prevenire şi protecţie. Sancţiunile contravenţionale prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr. 99/2000 privind măsurile care pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi scăzute extreme, pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă, sunt cuprinse între 1.500 şi 2.500 de lei. Cu adevărat periculoase devin situaţiile în care mercurul termometrului coboară sub -20⁰ C sau în condiţii de temperaturi scăzute corelate cu vânt intens şi echivalate cu nivelul termic amintit.

Judeţul Suceava, locul al unsprezecelea în ţară la cadastrarea gratuită 

·        Până la sfârşitul anului 2018, fuseseră deschise cărţi funciare pentru circa 16.000 de imobile, Suceava fiind fruntaş în rândul judeţelor caracterizate de prezenţa zonelor „colinare”.

·        Obiectivul principal al Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară este înregistrarea gratuită, până în 2023, în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară a tuturor terenurilor şi clădirilor.

La sfârşitul anului 2018, din cele 114 de unităţi teritorial-administrative din judeţul Suceava, 99 erau intrate în Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF), „program de interes naţional al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi al Guvernului României”. Vasile Mocanu, directorul executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Suceava spune că Programul a demarat în 2015 şi are ca termen de finalizare anul 2023. Potrivit şefului OJCPI, din cele 99 de unităţi administrativ-teritoriale amintite, 85 sunt cuprinse în programul de realizare a cadastrului la nivel de sectoare cadastrale, iar 22 fac parte din Programul Operaţional Regional (POR). „Evident, acestea nu se adună unele cu celelalte, deoarece pe măsură ce vor intra în POR, vor ieşi din programul de sectoare cadastrale. În Programul Operaţional Regional, care este finanţat de Uniunea Europeană, la nivel de ţară sunt cuprinse un total de 660 de unităţi administrativ-teritoriale, judeţul Suceava, cu 92 de unităţi administrativ-teritoriale, fiind peste media naţională, din acest punct de vedere”, precizează Mocanu. Conform lui Mocanu, pe tot teritoriu judeţean cadastrarea este încheiată în două unităţi administrativ-teritoriale, respectiv în comunele Moara şi Mănăstirea Humorului, finanţare susţinută pin intermediul Programului „CESAR”. Proiecte în derulare la nivel de întreagă unitate administrativ-teritorială sunt încă în 4 comune, în cauză fiind Cornu Luncii, Boroaia, Preuteşti şi Forăşti. Însă, din acelaşi program, finanţat de Banca Mondială, restante sunt comunele Frumosu, Dărmăneşti şi Dorna Candrenilor. În Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF), cu finanţări alocate în anii 2017 şi 2018, cu termen de încheiere finele anului 2019, cuprinse sunt 188.000 de imobile, dintre care predate la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aflate în lucru, în etapa de afişare publică, sau în cea de deschidere a cărţilor funciare, sunt 23.000 de imobile. Astfel, odată cu sfârşitul anului 2018, cărţi funciare erau deschise pentru circa 16.000 de imobile. „Cu această poziţie, respectiv cu acest număr de imobile, încheiem anul 2018 pe locul al unsprezecelea între cele 41 de judeţe, în faţa noastră fiind, în mod specific, judeţele care sunt aşezate, predominant, în zone de şes. În perioada 2005-2018, incluzând şi cadastrarea sistematică, demarată înaintea PNCCF, care este din 2015, suntem pe poziţia a cincisprezecea, cu 35.000 de imobile. Una peste alta, cu referire la aceste date statistice, stăm bine”, a explică Vasile Mocanu, director executiv al Oficiului Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OJCPI), menţionând că Suceava este fruntaş în rândul judeţelor caracterizate de prezenţa zonelor „colinare”. De precizat este faptul că, în anul 2018, suma alocată de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) pentru înregistrarea imobilelor în evidenţele de cadastru şi cartea funciară a crescut la 155.000 de lei pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, comparativ cu 150.000 lei, în 2017 şi 135.000 lei, în 2016. Obiectivul principal al Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară (PNCCF) este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor (terenuri şi clădiri) din România în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. Programul este finanţat din veniturile proprii ale ANCPI, cu peste 4 miliarde de lei, dar şi din fonduri externe obţinute prin Programul Operaţional Regional, sumă care depăşeşte 300 de milioane de euro.

Sucevenii îşi pot plăti dările începând chiar din Ziua Sfântului Ioan Botezătorul  

·        Valabile sunt bonificaţiile de 10% pentru contribuabilii care îşi onorează anticipat şi integral, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme.

·        Taxele şi impozitele locale aplicabile în municipiul Suceava pentru anul 2019 nu au fost mărite, deoarece, în urmă cu 1 an, acestea au suferit o majorare cu circa o cincime.

Locuitorii municipiului Suceava îşi pot face datoria de contribuabili începând de luni, 7 februarie 2019, ziua în care este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care a precizat că, după liberele de Sărbători, au fost nevoie de un interval de timp pentru actualizare a programelor informatice ale compartimentelor specializate ale executivului. Înainte de sfârşitul anului 2018, Consiliului Local al municipiului reşedinţă  au aprobat o hotărâre privind taxele şi impozitele pentru anul 2019,            nivelul acestora fiind păstrat neschimbat. Măsura a fost considerată una necesară, după ce,  cu un an în urmă, taxele dările aplicabile în municipiul Suceava pentru anul 2018 au fost majorate în mod vizibil. Aceasta după ce respectivele obligaţii rămăseseră relativ constante pe durata unui deceniu, „cu excepţia cazurilor în care a intervenit Guvernul”. Creşterea a fost justificată prin constrângerile impuse de diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%, demersul fiind de natură să micşoreze volumul veniturilor la bugetul municipal sucevean. Mărirea  dărilor locale a avut rolul de a compensa măcar o parte din această pierdere, media creşterii impozitelor şi taxelor locale fiind, atunci, de aproximativ 20%. Pentru locuinţe, cota aplicată valorii de impozitare a săltat de la 0,08% la 0,1%, din 2018 pentru o garsonieră impozitul mediu fiind cu 20 de lei mai mare, iar în cazul unui apartament cu 4 camere plătindu-se cu 50 de lei mai mult. Pentru persoanele juridice cota aplicată valorii de impozitare a crescut de la 1,5% la 1,8%, iar în apartamentele în care se desfăşoară activităţi economice, precum birouri notariale, birouri de avocaţi, cabinete medicale etc majorarea cotei aplicată valorii a fost una de la 0,2% la 0,5%. Autorităţile locale păstrează bonificaţiile de 10% acordate contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice care îşi onorează anticipat şi integral, până pe 31 martie, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa pe autoturisme. S-a hotărât, de asemenea, ca în 2018, pentru stimularea activităţii turistice să nu fie percepută taxa hotelieră, iar în vederea încurajării achiziţionării autovehiculelor electrice şi a celor hibrid, taxa pe acest gen de mijloace de transport să fie redusă cu 95%.

În Regiunea de Nord-Est, în ordine descrescătoare, 

Judeţul Suceava, locul al patrulea din şase la mărimea pensiei medii

·        Este vorba despre o medie de 1.026 lei, pensii mai mari fiind înregistrate în judeţele Bacău (1.163 de lei), Iaşi (1.148 de lei) şi Neamţ (1.105 de lei).

·        În trimestrul al  treilea al anului 2018, pensia medie de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost  una mai mică cu 13,1% faţă de pensia medie pe ţară.

Numărul pensionarilor din judeţul Suceava este în uşoară scădere, arată datele oferite publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică. Astfel, în trimestrul al treilea al anului 2018, numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost de 136.151 persoane, în scădere cu 150 persoane faţă de trimestrul al doilea al aceluiaşi an, însemnând o diminuare de 0,1%. În comparaţie cu trimestrul al treilea al anului 2017, numărul mediu al pensionarilor suceveni de asigurări sociale de stat a scăzut cu 158 de persoane, reprezentând o diminuare tot de 0,1 procente. În judeţul Suceava, pensia medie de asigurări sociale de stat a fost, în cel de al treilea trimestru 2018, una de 1.026 lei, valoare mai mare cu 93 lei în raport cu pensia medie de asigurări sociale de stat din trimestrul al doilea 2018, creşterea fiind de 10%. Pe de altă  parte, comparativ cu trimestrul al treilea al anului precedent, pensia medie de asigurări sociale de stat a crescut cu 92 lei, respectiv cu 9,9%.  În trimestrul al  treilea al anului 2018, pensia medie de asigurări sociale de stat din judeţul Suceava a fost  una mai mică cu 13,1% faţă de pensia medie pe ţară, cea de 1.180 lei. Gradul de dependenţă economică, calculat ca raport între numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat şi numărul mediu al salariaţilor, în trimestrul al treilea din 2018, a valoarea de 1,24. În cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, judeţul Suceava ocupă locul al patrulea din punct de vedere al pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat. Conform Direcţiei Judeţene de Statistică, pensii mai mari sunt înregistrate în judeţele Bacău (1.163 de lei), Iaşi (1.148 de lei) şi Neamţ (1.105 de lei). Pensii medii mai mici sunt achitate în judeţele Vaslui (979 de lei) şi Botoşani (946 de lei). Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat înregistraţi în judeţul Suceava, în trimestrul al treilea din anul 2018, reprezenta 19,3% din cel mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat din  Regiunea de Dezvoltare Nord-Est şi 2,9% din numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat „inventariaţi” la nivel naţional. 

Guvernul nu a acoperit majorările salariale ale medicilor şi asistenţilor din şcolile din Suceava   

·        „Mi s-a dat asigurări că vin aceşti bani până la sfârşitul anului, dar, din nefericire, nu au mai venit”, a declarat primarul Ion Lungu.

·        În luna mai 2018, autorităţile sucevene au dat din propriul buget 1,23 de milioane de lei, cu promisiunea că suma va fi restituită la „Centru”.

Guvernul nu a virat în conturile Primăriei municipiului Suceava banii pe care bugetul local i-a alocat, în 2018, pentru plata diferenţei reprezentând majorările salariilor medicilor „generalişti”, medicilor dentişti şi asistenţilor medicali de la Compartimentul de „Medicină şcolară”. Iniţial, autorităţile centrale au omis să prevadă sume pentru acoperirea respectivelor creşteri, drept pentru care necesarul în cauză a fost disponibilizat din vistieria municipală suceaveană. Aceasta cu promisiunea guvernamentală potrivit căreia cheltuiala respectivă va fi compensată de la „Centru”, ceea ce, conform lui Ion Lungu, şeful executivului local, nu s-a întâmplat nici până la sfârşit de an. „Din păcate, noi am pus vreo 1,1 milioane de lei de la noi pentru salariile medicilor, acestea trebuind  a fi suportate de stat. Mi s-a dat asigurări că vin aceşti bani până la sfârşitul anului, dar, din nefericire, nu au mai venit. Deocamdată finanţăm noi această categorie de personal, chiar dacă sunt angajaţi, în continuare, la Ministerul Sănătăţii, dar fiind prinşi, la Primărie, la ”, a declarat Ion Lungu. La începutul anului 2018, prin HCL nr. 117, cu destinaţia cheltuieli de personal pentru medică şcolară, în bugetul sucevean a fost prevăzută suma de 3,25 de milioane de lei, dar aceasta nu era una acoperitoare. Drept urmare, în luna mai, autorităţile locale au venit cu un supliment de 1,23 de milioane de lei, diferenţă alocată din bugetul local şi stabilită în conformitate cu noile reglementări privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Compartimentul „Medicină şcolară” din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava cuprinde 11 cabinete medicale şcolare şi unul studenţesc, precum şi 8 cabinete de medicină dentară. Astfel, cele două birouri specializate ale Compartimentului amintit au 56 de posturi, dintre care 47 pentru medicina şcolară generală şi 9 de medicină şcolară dentară.  Din bugetul local al municipiului Suceava este asigurată finanţarea cheltuielilor de funcţionare, cum ar fi cele cu unele materiale sanitare, medicamente, întreţinerea aparaturii medicale dentare şi cu incinerarea deşeurilor. Cheltuielile cu salariile şi o parte din cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare sunt în sarcina Ministerului Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică Suceava. În ultima şedinţă din 2018, deliberativul municipal sucevean a hotărât să prelungească, până pe 31 martie, contractul pentru asigurarea unor cheltuieli de personal aferente medicilor de medicină generală, medicilor dentişti şi asistenţilor medicali, cât şi a celor pentru medicamentele şi materialele sanitare din baremul de dotare a cabinetelor de medicină generală şi medicină dentară din unităţile sanitare din învăţământ. Contractul cu pricina a fost aprobat în luna aprilie 2018, meincluzând, însă, şi suma necesară achitării diferenţei rezultate din majorările salariilor personalului medical, în baza noilor prevederi legale în domeniu.

Numai într-o singură lună,

Două sute de mii de lei, amenzi pentru muncă fără contract

·        Inspectorii de muncă suceveni au descoperit 18 firme care întreţineau munca la negru, la acestea lucrând fără forme legale de angajare 26 de persoane.

În luna noiembrie a anului recent încheiat, inspectorii de muncă suceveni au depistat 35 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Potrivit lui Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, în cauză sunt, în primul rând, 8 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmis în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii. De asemenea, lucrătorii ITM au descoperit nu mai puţin de 26 de persoane fără forme legale de angajare, acestea muncind la 18 societăţi. În ceea ce priveşte acest din urmă aspect, inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că firmele prinse că aveau la lucru muncitori fără contracte de muncă individuale au fost sancţionate cu amenzi însumând 200.000 de lei. Pe durata lunii noiembrie 2018, în domeniul relaţiilor de muncă, inspectorii ITM au avut 228 de controale. Inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că verificările făcute s-au lăsat cu aplicarea a 93 de sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor date ridicându-se la 238.000 de lei. Pe această linie, cu prilejul verificărilor. inspectorii ITM Suceava au depistat, pe lângă cele amintite, deficienţe legate de nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a compensării cuvenite în cazul muncii suplimentare. Totodată, s-a mai descoperit că unii dintre agenţii economici controlaţi nu s-au conformat reglementărilor în vigoare referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte, cât şi celor privind  netransmiterea modificărilor intervenite în registrul general de evidenţă a populaţiei.