Albumul Marii Uniri, înmânat la 28 de personalităţi sucevene

·        Este vorba despre cetăţeni ai Centenarului, lista premiaţilor urmând a fi prezentată în cursul săptămânii viitoare.

Primăria municipiului Suceava a comandat şi recepţionat 50 de albume personalizate dedicate Marii Uniri. Primarul Ion Lungu precizat că, pe 28 noiembrie, dată la care a este aniversată  unirea Bucovinei cu România, albumul va fi înmânat la 28 de  personalităţi ale reşedinţei de judeţ. „Este un album deosebit, personalizat, al Primăriei municipiului Suceava. Avem 50 de asemenea de albume, care vor fi date, în primul rând, celor 28 de personalităţi, care vor fi premiate drept cetăţeni ai Centenarului. Este un album deosebit, în interiorul acestuia fiind găsite toate etapele unirii, toate unirile, ale Basarabiei, ale Bucovinei, Transilvaniei şi realizarea României Mari”, a spus edilul-şef. Potrivit, lui Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, lista premiaţilor va fi prezentată în cursul săptămânii viitoare, iar înmânarea se va face la statuia ecvestră a domnitorului Ştefan cel Mare, atunci când vor fi inaugurate şi lucrările de reabilitare a monumentului din Dealul Cetăţii de Scaun. Tot cu acest prilej, sucevenilor Centenarului li se va da câte o plachetă personalizată şi medalia Bucovinei aniversare. Primăria municipiului Suceava a comandat, în cinstea sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire, 300 de medalii aniversare „Centenarul Unirii Bucovinei cu Ţara”. Medalii aniversare vor fi conferite şi altor personalităţi sucevene şi naţionale.                   

Drepturi necuvenite de aproape 130.000 de lei, plătite de Casa de Pensii, în acest an  

·        „În urma constatărilor făcute, s-a procedat la procedat la corectarea datelor, calcularea debitelor şi luarea de măsuri pentru recuperarea sumelor încasate nelegal”, se precizează într-o informare a CJP Suceava. 

Casa Judeţeană de Pensii Suceava ia măsuri de diminuare a debitelor rezultate din plăţi necuvenite. Potrivit unei informări a instituţiei sucevene, la începutul lunii octombrie, „soldul debitelor recuperate era 671.538 de lei”.  În scopul depistării cazurilor de primire pe nedrept a plăţilor din bugetul asigurărilor sociale de stat, specialiştii CJP au recurs la suprapunerea bazelor de date proprii cu cele ale autorităţilor competente de evidenţă a populaţiei. Astfel,  descoperite au fost o serie de situaţii în neregulă, în intervalul 1 ianuarie-30 septembrie 2018 numărul respectivilor beneficiari fiind de  28, iar pentru aceştia s-au creat debite în valoare totală de 128.682 de lei.  „În urma constatărilor făcute, s-a procedat la procedat la corectarea datelor, calcularea debitelor şi luarea de măsuri pentru recuperarea sumelor încasate nelegal”, se precizează în informarea CJP Suceava.  De preciza este că, în primele trei trimestre ale anului 2018, lucrătorii Casei de Pensii Suceava au soluţionat 9.189 de cereri de stabilire şi modificare a pensiilor, din totalul celor 9.220 depuse. Gradul de soluţionare a dosarelor respective a fost de 99,66%, cererile nerezolvate fiind cele pentru care documentaţia aferentă a fost incompletă. Primite la ghişeele instituţiei au fost şi 87 de cereri de acordare a indemnizaţiilor prevăzute de legile speciale, toate acestea fiind soluţionate în termenul legal. Conform informării CJP, în primele 9 luni din acest an, durata minimă de soluţionare a cererilor s-a redus de la 45 de zile la 22,64 de zile.  

Lansarea platformei digitale pentru bugetul „participativ” al Sucevei este amânată cu o săptămână

·        Sucevenii vor putea propune şi vota on line 10 proiecte, finanţate cu câte 100.000 de euro fiecare, un regulament în acest sens urmând a fi aprobat în deliberativul municipal.

Platforma digitală pe care locuitorii municipiului Suceava vor putea face propuneri de proiecte care vor fi prinse înspre finanţare în bugetul anului 2019, nu este încă funcţională, anunţat într-o conferinţă de presă primarul Ion Lungu. Respectivul mijloc de întocmire „participativă” a proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli trebuia să fie disponibilă pe 15 noiembrie,  edilul-şef precizând că acesta va putea fi accesată începând cu 22 noiembrie. „Suntem puţin în întârziere, de aceea nu vom putea să avem funcţională această platformă de pe 15 noiembrie. Un ultim termen este 21 noiembrie 2018, între timp lucrându-se la partea de soft”, a precizat edilul-şef, menţionând că în curs de definitivare este şi un regulament pentru organizarea consultării, desfăşurarea votului şi selectarea propunerilor eligibile.  Astfel, conform acestui regulament, proiectele venite din partea cetăţenilor Sucevei vor trebui se conformeze mai multor criterii. Drept urmare, propunerile în cauză trebuie să corespundă obiectivelor de interes general şi să fie sau să poată fi asimilate unor investiţii din aria de competenţă a Primăriei, vizând spaţiul public. Noile proiecte nu pot intra în aria unor programe ale municipalităţii, cum ar fi finanţările destinate organizaţiilor neguvernamentale şi structurilor sportive şi nici să fie contrare sau incompatibile cu planuri sau proiecte ale Primăriei, aflate deja în derulare. Propunerile venite din partea locuitorilor municipiului Suceava nu vor avea caracter comercial sau publicitar, politic sau etnic şi nici nu vor genera cheltuieli importante de funcţionare şi de întreţinere. Totodată, acestea vor fi „clar delimitate spaţial” şi se vor încadra în bugetul maxim alocat unui proiect. „Mai sunt unele proceduri pe care le vom definitiva. Lucrul cel mai important se va întâmpla în ianuarie, după ce vor fi depuse proiectele şi va avea loc votul”, a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Sucevenii vor putea propune şi vota 10 proiecte, fiecare dintre ele beneficiind de câte o alocare de 100.000 de euro. Acestea pot proveni din 10 domenii, precum infrastructura stradală; amenajarea de spaţii verzi; amenajarea de locuri de joacă pentru copii; mobilitate şi siguranţa circulaţiei; montarea de mobilier urban; iluminat public; infrastructura de sănătate; infrastructura culturală, infrastructura socială; infrastructura sportivă; infrastructura educaţională şi propuneri de „digitalizare”.

Inspectorii antifraudă suceveni au suspendat activitatea a 39 de firme şi au dat amenzi de 16,4 milioane de lei

·        Firmele în cauză au încălcat obligaţiile de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscal şi de a utiliza casele de marcat, dar şi prevederile Codului fiscal.

·        Sancţionate au fost lipsa documentelor de provenienţă a mărfurilor, refuzul emiterii bonului fiscal, emiterea de bonuri fiscale cu date eronate, precum şi nerespectarea reglementărilor privind documentele contabile.

Nu mai puţin de 3.987 de controale specifice la 3.785 de contribuabili din judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Neamţ şi Bacău au făcut, în primele nouă luni ale anului în curs, inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava. Ca urmare a descinderilor şi a abaterilor constatate la operatorii economici verificaţi - specializaţi cu preponderenţă în domenii de activitate precum alimentaţie publică, comerţ cu produse alimentare, legume şi fructe, morărit şi panificaţie sau comerţ cu îmbrăcăminte -, inspectorii antifraudă au dispus aplicarea a 3.158 de sancţiuni contravenţionale principale, printre care amenzi în valoare totală de 16,4 milioane de lei. Conform unei analize a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală valoarea confiscărilor de sume, bunuri şi venituri ilicite se ridică la 1,5 milioane de lei, controlorii dispunând suspendarea activităţii a 39 de contribuabili, care au încălcat fie obligaţiile de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale şi de a utiliza casele de marcat, potrivit prevederilor OUG nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, fie au încălcat prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Potrivit sursei citate, printre cele mai frecvente nereguli constatate de inspectorii Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava se numără încălcări ale prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite sau ale OUG nr. 28/1999 referitoare laobligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Este vorba, printre altele, despre lipsa documentelor de provenienţă pentru mărfurile transportate, depozitate sau comercializate; refuzul emiterii bonului fiscal pentru toate bunurile livrate şi serviciile prestate, emiterea de bonuri fiscale cu date eronate sau cu o valoare inferioară preţului de vânzare a bunului sau a tarifului de prestare a serviciului, precum şi despre încălcarea reglementărilor cu privire la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate.

Pe fondul anunţării de precipitaţii mixte,

Inspecţie la parcul de deszăpezire şi stocurile de antiderapanţi

·       „Sperăm că, aşa cum nu au fost probleme în alte ierni, să nu avem nici de această dată”, a declarat primarul Ion Lungu.

·       „Fac apel la suceveni să-şi echipeze maşinile în mod corespunzător”, a punctat viceprimarul Lucian Harşovschi, adăugând că „întotdeauna este loc de mai bine”.   

Primăria municipiului Suceava are funcţional programul pentru sezonul rece noiembrie 2018-martie 2019. Primarul Ion Lungu a informat ieri că, pe fondul scăderii temperaturii şi al anunţării de probabile precipitaţii mixte, va face şi inspecţia anuală a utilajelor pentru deszăpezire şi combaterea gheţuşului, cât şi a stocurilor de materiale antiderapante. „Se anunţă ninsori, de ceea vom face vizita în teren la firma Diasil, în Lunca Sucevei, acolo unde există utilajele şi stocurile de antiderapant”, a declarat primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ. Diasil Service are 34 de utilaje, respectiv 29 de autospeciale multifuncţionale şi 3 încărcătoare, în depozite fiind, de asemenea, 1.440 de tone de sare vrac şi 250 de tone de materiale antiderapante. Lungu a precizat că de pe 15 noiembrie îşi începe activitatea şi dispeceratul de iarnă, activ până la finele lui martie anul viitor. „Sperăm că, aşa cum nu au fost probleme în alte ierni, să nu avem nici de această dată. Sigur, când va ninge, nu se va putea interveni pe toate străzile deodată. Au prioritate, în primul rând, bulevardele principale, după care se va interveni şi pe celelalte”, a spus primarul Ion Lungu. Adjunctul şefului executivului, Lucian Harşovschi, spune că inspecţia se va face astfel încât, vremea rea să nu mai prindă a autorităţile pe nepregătite, „aşa cum se  tot spune în fiecare iarnă”. „Suntem conştienţi că, întotdeauna vor fi unele probleme la prima, ninsoare şi, în acest context, fac apel la suceveni să-şi echipeze maşinile cu corespunzător.  Sarcinile şi datoriile sunt atât deoparte, cât şi de cealaltă: noi să curăţăm străzile, iar conductorii auto să-şi doteze autovehiculele cu cauciucuri de iarnă”, a punctat viceprimarul Lucian Harşovschi, adăugând că „întotdeauna este loc de mai bine, însă, în anii trecuţi, nu s-au înregistrat probleme deosebite”.    

Locuinţele ANL, împărţite „în cinstea” Centenarului 

·       Cinci tineri necăsătoriţi vor avea parte de câte un apartament cu două camere, Primăria mândrindu-se cu locuinţe ANL peste numărul de dosare eligibile.

·       „Este pentru prima dată când avem mai multe locuinţe decât solicitări”, spune edilul-şef Ion Lungu, în casă nouă mutându-se 80 de tineri.

Pe 30 noiembrie, conducerea Primărie municipiului Suceava va înmâna cheile celor 80 de beneficiari de locuinţe ANL de pe lista care va fi aprobată de Consiliul Local. Primarul Ion Lungu anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că mutarea acestora în casă nouă se are loc ”în cinstea zile de 1 Decembrie”. Împărţite sunt 20 de garsoniere şi 60 de apartamente, printre îndreptăţiţi fiind 25 de persoane singure. Aşa se face că respectivii tineri necăsătoriţi vor avea parte de câte un apartament cu două camere, conducerea executivului lăudându-se cu locuinţe ANL în exces. „Iată că 5 persoane singure, în cazuri analizate pe bază de anchetă, au şansa să prindă apartamente cu 2 camere. Este pentru prima dată când avem mai multe apartamente decât solicitări. Deja o parte dintre cei care sunt pe listă renunţă la aceste apartamente noi, exprimându-şi disponibilitatea de a lua apartamente ANL în Burdujeni. Cei de pe lista de solicitări care trec de poziţia 80, în mod automat trebuie să meargă în Burdujeni, însă dacă dintre primii 80 renunţă unii - şi sunt câţiva care vor -, apartamentele noi vor fi prinse către primii de pe lista suplimentară”, a precizat Ion Lungu, şeful  executivului municipal din Areni. Cele 80 de noi unităţi de unităţi de locuit au fost ridicate cu fonduri guvernamentale, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, pe o suprafaţă de teren  de pe Bulevardul „1 Decembrie” 1918”, lângă Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă, acolo unde mai există blocuri ANL, cât altele cu destinaţia de locuinţe sociale. Amplasamentul pe care s-au elevat cele 4 blocuri a fost predat firmei Victor Construct pe 16 iunie 2016, la acel moment durata execuţiei fiind estimată la 24 de luni. În cadrul contractului, autorităţile locale sucevene s-au angajat la suportarea cheltuielilor cu realizarea reţelelor de utilităţi.

Suceava va avea Sală polivalentă când va ajunge PNL la guvernare

·       „Eu înclin să cred că se va face atunci când va veni un guvern liberal, dar este bine că suntem în lista sinteză”, a declarat Ion Lungu, şeful executivului sucevean.

·       În 2016, investiţia a fost estimată la aproximativ 81 de milioane de lei, în prezent fiind actualizată la circa 105 milioane de lei.

 Primăria Suceava a înaintat la Compania Naţională de Investiţii stadiul de prefezabilitate actualizat al viitoarei Săli polivalente a reşedinţei de judeţ. Luni, primarul Ion Lungu  a depus personal documentaţia cu noile valori, după ce acetea din urmă au fost aprobaţi în şedinţa deliberativului local. „Studiul merge din nou la Comisia interministerială de pe lângă Ministerul de Finanţe. Doamna director-general al CNI este foarte optimistă, m-a asigurat că se va face sută la sută această sală polivalentă. Eu înclin să cred că se va face atunci când va veni un guvern liberal, dar este bine că suntem în lista sinteză. Dacă este voinţă politică, mâine dimineaţă, cine vrea să facă această sală polivalentă, poate să o promoveze. Însă, trebuie să o luăm de la capăt, să mergem din  nou la Ministerul de Finanţe, la aprobare”, susţine edilul-şef. În şedinţa ordinară din octombrie, Consiliul Local a aprobat noua valoarea a investiţiei la 106,792 de milioane de lei, echivalentul a circa 22,84 de milioane de euro, acesta fiind a doua oară când s-a procedat la aducerea la zi. Motivarea a constat în aceea că, deşi era prevăzută cu 5.000 de locuri, Sala polivalentă va avea încă 2.000 de locuri mobile, fiind un obiectiv în conformitate cu proiectul tip al Companiei Naţionale de Investiţii „Între timp, toate avizele au expirat şi trebuie reînnoite, inclusiv certificatul de urbanism, însă avem speranţa că, într-o zi, o vom putea face”, a reliefat Ion Lungu, şeful administrativului din Suceava. O altă actualizare a fost operată în luna iulie, demersul fiind justificat prin deprecierea leului în faţa euro, cât şi prin scumpirea materialelor de construcţii. Aceasta după ce studiul de prefezabilitate a fost aprobat, în noiembrie 2016, la valoarea de 80,83 de milioane de lei, respectiv circa 17 milioane de euro. Sala polivalentă va fi ridicată la intrarea în Suceava dinspre Fălticeni, pe un teren preluat de la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă. Pentru construirea acesteia, Consiliul Local aprobase, în ultima şedinţă a mandatului 2012-2016, contractarea unui credit de 25 de milioane de lei, adică de aproximativ 5 milioane de euro. Întrucât CNI s-a oferit să realizeze investiţia din Suceava cu fonduri guvernamentale, Primăria Suceava a renunţat la împrumut,

Lovite grav de viituri,

Digurile reparate ale alimentării cu apă a Sucevei vor fi recepţionate săptămâna viitoare

·       Pentru intervenţiile de la Staţia de captare de la Berchişeşti, din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului s-a disponibilizat o sumă de 1,72 de milioane de lei.

·       Aceasta asigură 90% din necesarul de apă a reşedinţei de judeţ, viitura afectând 25 de metri dintr-un dig şi încă 200 de metri dintr-un al doilea.

Intervenţiile ce au loc la digurile de apărare împotriva inundaţiilor a frontului de captare aparţinând Staţiei de captare, tratare şi pompare a apei de la Berchişeşti, amenajare de pe Moldova care asigură alimentarea municipiului Suceava, vor fi gata în cursul săptămânii viitoare. Cel puţin aşa s-a anunţat în şedinţa de ieri a comandamentului pentru monitorizarea investiţiilor de pe raza reşedinţei de judeţ, reprezentantul firmei executante arătând că lucrările sunt „pe ultima sută”. „Săptămâna viitoare, pe la sfârşit, vom anunţa finalizarea lucrărilor şi recepţionarea acestora”, a declarat responsabilul constructorului, care a confirmat că lucrul cu beton este gata, ultimele amenajări făcându-se la un dig, cât şi la taluzuri.                 

Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care demersurile de proiectare, dar şi lucrările efective au demarat sub spectrul întârzierii şi ameninţării cu venirea sezonului rece şi a vremii nefavorabile. Lucrările au fost încredinţate în mod direct, pe motiv de situaţie de forţă majoră, susţinerea financiară provenind de la bugetul de stat. Astfel, pentru intervenţiile  de la Staţia de captare, tratare şi pompare a apei de la Berchişeşti, din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului s-a prevăzut o alocare de 1,72 de milioane de lei. Înspre sfârşitul lunii august, primarul Ion Lungu atrăgea atenţia că, de regulă, de la jumătatea lunii octombrie în Suceava vine frigul, când cu betoane nu se mai poate lucra, banii nefolosiţi riscând a ajunge  de unde s-au dat. Reamintim că ploile cu caracter torenţial, în special cele din intervalul 20-30 iunie, au dus la creşterea debitului râului Moldova şi la formarea unei unde de viitură care a afectat construcţiile hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor al frontului de captare aparţinând Staţiei de captare, tratare şi pompare a apei de la Berchişeşti. Viitura a  făcut stricăciuni  importante la corpul digului din pământ înierbat, în zona puţurilor 33-34, pe lungime de aproximativ 25 de metri, precum şi la cel în zona puţurilor 12-15, pe o lungime de circa 200 de metri. Obiectivul este format din 75 de puţuri de captare aliniate pe 3 km de-a lungul malului stâng al râului Moldova, acestea asigurând 90% din necesarul de apă potabilă al municipiului Suceava.

În Burdujeni, 25 de blocuri nu au apă caldă şi căldură        

·       „Cei de la Thermonet trebuie să se mobilizeze, astfel încât sucevenii să aibă confort termic în case”, spune viceprimarul Lucian Harşovschi, în contextul contractării de către Primărie a unui credit de 10 milioane de lei pentru achitarea în avans a subvenţiei la gigacalorie. 

Lucian Harşovschi, viceprimarul municipiului Suceava pune în vedere conducerii Thermonet să intervină cu operativitate la remedierea defecţiunilor din sistemul centralizat de  termoficare, astfel încât sucevenii să nu sufere de frig în propriile locuinţe. Harşovschi face această solicitare în condiţiile în care în reşedinţa de judeţ au fost semnalate mai multe avarii, temperaturile sunt în scădere accentuată, iar transportatorul, distribuitorul şi furnizorul de agent termic nu are suficiente echipe care să intervină efectiv la efectuarea reparaţiilor care se impun. „Le solicit public să remedieze cât mai repede aceste avarii, intrând în teren cu mai multe echipe. Un lucru trebuie spus clar: este un serviciu care trebuie furnizat la parametri corespunzători sucevenilor”, a punctat viceprimarul, menţionând că un grafic al concesionarului serviciului de apă caldă şi căldură prevede că lucrările vor fi terminate la începutul săptămânii viitoare.  Harşovschi arată că aceste inconveniente intervin tocmai în momentul în care municipalitatea s-a angajat să ia un credit pentru subvenţionarea energiei termice destinate încălzirii populaţiei. În acest sens, o şedinţă extraordinară a Consiliului local va avea loc în cursul zilei de astăzi, aleşii municipali urmând a aproba rectificarea bugetului local cu 10 milioane de lei, reprezentând un credit de trezorerie. Suma este destinată subvenţionării energiei termice livrate de către producătorul Bioenergy în sezonul rece 2018-2019, convenţia în acest sens fiind semnată, la Ministerul Finanţelor Publice, de către Ion Lungu, şeful executivului sucevean. „Facem demersuri pentru a achita chiar şi în avans subvenţia, contractarea unui credit fiind prevăzută în rectificarea bugetului local. Însă, şi cei de la Thermonet trebuie să se mobilizeze, astfel încât sucevenii să aibă confort termic în case”, a reliefat Lucian Harşovschi, adjunctul şefului executivului sucevean, menţionând că pe raza capitalei de judeţean există mai multe avarii, dar cea mai importantă este cea din Burdujeni, unde 25 de blocuri nu au apă caldă şi căldură.         

În Burdujeni-sat,

Din poartă în poartă, pentru a lămuri oamenii să se branşeze la noua reţea de gaze naturale

·       Burdujenenii au această posibilitate după ani de buni de aşteptare, graba fiind determinată şi de faptul că strada pe care s-a introdus conducta se va asfalta, iar „avize de spargere” ulteriore nu vor mai fi eliberate.     

Responsabili specializaţi ai Primăriei municipiului Suceava şi reprezentanţi ai firmei constructoare vor merge din casă în casă pentru ai determina pe locuitorii cartierul Burdujeni-sat să facă cereri de branşare la reţeaua de gaze naturale în curs de amenajare. După ani întregi de demersuri, introducerea alimentării cu gaze a început pe strada „Lev Tolstoi”, proiectul prevăzând doar plasarea conductei principale naturale în zona locuinţelor. Artera amintită face obiectul unei investiţii de reabilitare, intervenţiile fiind condiţionate însă de cele de realizare a infrastructurii de gaze, astfel încât „asfaltul să nu mai fie spart după aceea”. „Important este ca locuitorii de pe această stradă să facă cereri către furnizorul de gaze, pentru a înfiinţa branşamentele. Strada este prinsă  într-o reabilitarea totală şi ar fi păcat ca, după ce se va pune asfaltul, aceştia să vină cu cerere de racordare la gaze naturale. După asfaltare vom limita eliberarea de avize, de aceea vom merge din poartă în poartă pentru a informa că este important ca proiectele şi cererile să fie făcute acum, să se branşeze, astfel încât ulterior se toarne covorul asfaltic”, a pus în vedere Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei.  Lucrările efective au început în umăr cu săptămână, după ce  licitaţia pentru desemnarea executantului a fost câştigată de societatea comercială Test Prima Suceava. Extinderea reţelei de gaze naturale se va face pe 33 de străzi din cartierele Budujeni-sat şi „Tinereţii”, la circa 1.300 de imobile, valoarea contractului fiind de 3,71 de milioane de lei, fără TVA. Intervenţiile vor dura 36 de luni, iar finanţarea va fi asigurată dintr-un credit disponibil începând cu anul 2019. Până atunci lucrările făcute sunt plătite din sursele proprii ale Primăriei.

În 9 luni din 2018,

Medicamente gratuite şi compensate de 160 de lei pentru fiecare asigurat sucevean

·       Cheltuielile cu acestea reprezintă o cincime din totalul serviciilor medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. 

În primele trei trimestre ale anului  2018, în judeţul Suceava, baza materială necesară derulării asistenţei medicale a populaţiei a fost asigurată printr-un buget de venituri şi cheltuieli dimensionat la aproape 500 de milioane de lei. Aşa relevă o informare a Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, potrivit căreia 368,86 de milioane de lei sunt alocări de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru servicii medicale şi medicamente; 113,25 de milioane de lei pentru cheltuieli reprezentând transferuri din bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate; 16,90 de milioane de lei   pentru cheltuieli privind asigurări şi asistenţă socială; 4,49 de milioane de lei pentru cheltuieli de personal şi 404.530 de lei pentru cheltuieli materiale proprii. Printre cheltuieli, spre exemplu, medicamentele cu şi fără contribuţie personală au „înghiţit”, până pe 30 septembrie 2018, aproximativ 75,73 de milioane de lei. Astfel, valoarea medicamentelor eliberate în regim gratuit şi compensat în perioada respectivă este de 158,45 de lei pe asigurat, acest serviciu înscriindu-se cu 20,54% din totalul serviciilor medicale decontate. În cazul medicamentelor pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale cu scop curativ, CAS a făcut plăţi de circa 42,39 de milioane de lei, reprezentând 11,49% din volumul decontărilor. La acest subcapitol, tratamentele bolnavilor cu boli rare a necesitat o sumă de 2,34 de milioane de lei, pentru diabetul zaharat alocându-se 19,64 de milioane de lei; pentru starea postransplant-830.596 de lei; pentru afecţiunile oncologice-11,96 de milioane de lei; pentru hemofilie 2,65 de milioane de lei, iar pentru tratarea pacienţilor cu boli endocrine s-au cheltuit 10.915 lei. Nu în cele din urmă, tratamentele bolnavilor cu afecţiuni oncologice cuprinşi în programul cost volum au costat, 4,84 de milioane de lei. La finele lunii septembrie 2018, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava avea încheiate 700 de contracte pentru furnizarea serviciilor medicale, farmaceutice şi dispozitivelor medicale. În total, în medicina primară sunt 277 de contracte; ambulatoriul de specialitate clinica are 104 contracte; ambulatoriul de specialitate paraclinic-29; ambulatoriul de specialitate de recuperare-11; asistenţa stomatologică-53; îngrijirile la domiciliu-3, asistenţa medicală spitalicească-15; farmaciile-140; furnizorii de dispozitive medicale-66; furnizorii de transport sanitar neasistat-2. De precizat este că programele de sănătate derulate prin unităţi spitaliceşti se desfăşoară în baza a 4 contracte cu furnizori de asistenţă medicală spitalicească, programul pentru diabet zaharat are 3 furnizori cu contract de servicii medicale paraclinice, programele de sănătate derulate prin farmacii cu circuit deschis au 130 de contracte cu furnizori de servicii farmaceutice, în timp ce serviciile medicale de hemodializă şi dializă peritoneală sunt contractate cu 3 furnizori de specialitate. În total, Casa de Asigurări  de Sănătate Suceava a încheiate 840 de acte adiţionale/contracte cu furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale. 

În 9 luni,

Aproape 13.700 de suceveni au fost „expertizaţi” pe motiv de boală sau de invaliditate

·      Încadrarea într-un grad de invaliditate se face pe baza criteriilor medicale de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă, în baza acestora acordându-se gradele I, II sau III de invaliditate.

În cele tei trimestre încheiate ale  anului 2018, la Casa Judeţeană de Pensii Suceava „s-au prezentat pentru expertiză, respectiv pentru pensii de invaliditate, concedii medicale şi alte expertize, 13.697 de cazuri”. Aşa se evidenţiază într-o  analiză a instituţiei sucevene, referitoare la activitatea de expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă şi de încadrare într-un grad de handicap, conform căreia 5 dosare au fost respinse, iar în altele 13 cazuri s-a recurs la „depensionare”. Potrivit informării citate, în ceea ce priveşte acestea de pe urmă situaţii, conform prevederilor Legii nr. 263/2010, privind sistemul unitar de pensii, pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodice, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între 1 an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale sau, după caz, de către comisiile centrale de expertiză medico-militară. După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte menţinerea în acelaşi grad de invaliditate, încadrarea în alt grad sau redobândirea capacităţii de muncă. Ca urmare, dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă. În ceea ce priveşte „despensionarea”, aceasta poate surveni cererii înaintate de persoana încadrată în grad de invaliditate, pe motiv de îmbunătăţirea stării de sănătate. De precizat este faptul că, pe lângă casele de pensii funcţionează comisii de verificare a pensionarilor de invaliditate, acestea având în componenţă medici experţi ai asigurărilor sociale. Structurile în cauză au misiunea de a verifica corectitudinea încadrării, din comisie nefăcând parte medicul expert care a efectuat ultima expertiză. Membrii comisiei se concentrează asupra respectării criteriilor medicale de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. Totodată, controlată este fundamentarea încadrării în gradul de invaliditate respectiv, pe baza documentelor medicale existente în dosar, în cazurile neconcludente sau insuficient documentate fiind dispusă reexpertizarea.  În situaţia în care comisia nu se poate pronunţa asupra cazului analizat, aceasta va trimite dosarul medical la Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, însoţit de un  referat de prezentare.

Inspectorii fiscali, 9 sesizări penale, pentru recuperarea unui prejudiciu de 3,36 de milioane de lei       

·       Ponderea, cu pagube de 2,83 de milioane de lei aduse bugetului statului, o deţin agenţii economici din construcţii, pentru care s-au formulat 4 sesizări.

·       Urmează operatorii din transporturi,  cu 3 sesizări penale şi un prejudiciu de 341.249 de lei şi cei din prelucrarea lemnului, cu 2 sesizări penale şi un prejudiciu de 189.934 de lei. 

Inspectorii Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au avut, în primele 3 trimestre ale anului 2018, 351 de acţiuni de control, mulţumită cărora, la bugetul statului a fost atrasă o sumă suplimentară de 11,33 de milioane de lei. Conform unei analize a AJFP, controalele s-au lăsat cu amenzi însumând 9.900 de lei, însă, de cealaltă parte, în baza verificărilor inspectorilor fiscali, în cele dintâi 9 luni ale anului în curs, pierderea fiscală s-a diminuat cu peste 3 de milioane de lei. În intervalul 1 ianurie-30 septembrie 2018, inspectorii de specialitate au instituit 9 măsuri asigurătorii, pentru 27,45 de milioane de lei şi, totodată, au întocmit 9 sesizări penale, cu un prejudiciu care totalizează 3,36 de milioane de lei. Potrivit informării AJFP, sesizările penale au fost formulate împotriva agenţilor economici care au ca obiect de activitate construcţiile(4 sesizări penale, pentru 2,83 de milioane de lei prejudiciu); operatorilor din transporturi(3 sesizări penale cu pagube de 341.249 de lei), dar şi a celor din exploatarea şi prelucrarea lemnului(2 sesizări penale pentru un prejudiciu de 189.934 de lei).  În primele 3 trimestre ale a anului 2018, la persoanele juridice au fost întreprinse 422 de acţiuni de control, dintre acestea 317 fiind inspecţii parţiale, 93 de controale inopinate ţi 13 constatării la faţa locului.  La persoanele fizice, inspectorii fiscali au întreprins 220 de acţiuni, 202 fiind inspecţii fiscale parţiale, 7 controale inopinate, iar 11 constatări la faţa locului.    

Unsprezece manifestări de protest, supravegheate de către jandarmi, în 2018

·       Lucrătorii Jandarmeriei au avut 564 de acţiuni inclusiv pentru salvarea-evacuarea persoanelor care au solicitat ajutor de urgenţă prin „112”.

Nu mai puţin de 1.371 de misiuni de menţinerea a ordinii publice au avut lucrătorii Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Suceava, în patrule mixte cu cei ai Inspectoratului de Poliţei Judeţean, în intervalul 1 ianuarie-30 septembrie 2018. Conform unei informări a instituţiei sucevene, acestora li se adaugă 3.022 de misiuni de patrulare a jandarmilor în mediile urban şi rural. Încă 450 de echipaje de Jandarmerie au patrulat în zona instituţiilor de învăţământ, „prezenţa activă în prejma elevilor fiind un atu pentru buna desfăşurare a procesului educativ”. Pe de altă parte, 55 de acţiuni punctuale de prevenire şi combatere a actelor a faptelor antisociale au  fost organizate atât în pieţe, târguri şi alte locuri cu risc criminogen ridicat, dar şi acolo unde există potenţial de încălcare a legislaţiei din domeniile silvic, cinegetic şi piscicol. Desfăşurând activităţi pe linia combaterii infracţiunilor silvice, prevenirii tăierilor ilegale de arbori şi sancţionării persoanelor care transportă material lemnos fără documente de provenienţă, lucrătorii celor 6 posturi montane de jandarmi au aplicat 56 de amenzi în valoare de 48.725 de lei, fiind recuperat un volum de 92,81 metru cubi de masă lemnoasă.  În primele trei trimestre ale anului 2018, conform sursei citate, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean  a asigurat măsuri de ordine publică cu a ocazia a 11 manifestări de protest. În perioada analizată, jandarmii au avut 564 de acţiuni inclusiv pentru salvare-evacuare a persoanelor care au solicitat ajutor prin Serviciul Naţionale Unic pentru Apeluri de Urgenţă „112”, având ca rezultat ”soluţionarea situaţiilor în parametru optimi şi nefiind înregistrate evenimente negative sau obiecţii privind operativitatea intervenţiilor şi modul de  acţiune al jandarmilor”.

Fără catarge gigantice şi drapele uriaşe la statuia lui Ştefan cel Mare 

Direcţia Silvică Suceava a refuzat cererea Primăriei municipiului Suceava privind aprobarea amplasării pe terenul aparţinând instituţiei silvice, în prejma monumentului ecvestru al domnitorului Ştefan cel Mare, a unor catarge pentru susţinerea unor drapele de mari dimensiuni.   Ion Lungu, şeful  executivului local, a precizat că, pe deasupra, dimensiunile propuse, atât pentru suporturi, cât şi pentru însemnele cu pricina, sunt exagerate. „Avem o adresă venită de la Romsilva, în care se spune că nu sunt de acord să le punem pe terenul acesteia. Am scos certificat de urbanism, am vrut scoatem tot ce este necesar, autorizaţie de construire, însă trebuie să ne repliem, să optăm pentru unele mai mici, pentru că nu încap aşa de mari”, a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.  Iniţiativa a aparţinut grupului politic PSD din Consiliul Local, arborate pe platoul în cauză urmând a fi drapelul României, steagul propriu al municipiului Suceava şi cel al Centenarului Marii Uniri Conform hotărârii aprobat în deliberativ, steagurile trebuiau să aibă o lungime de 37 de metri, proporţională cu mărimea catargelor, care vor fi de 50 de metri fiecare, prevăzute cu braţ rotativ mobil (cu cablu intern sau manivelă)”. Ion Lungu le-a reproşat aleşilor social-democraţi, ieri, în şedinţa extraordinară a legislativului sucevean că vor „ca steagurile să se vadă din Centru”, că au „orgolii ca steagurile să fie mai mari decât Statuia”. În cele din urmă, pentru cele trei catarge s-a convenit o înălţime de 15 metri, maxim 20 de metri, „întrucât mai mult nu merge”. Inaugurarea momentului ecvestru inaugurat al lui Ştefan cel Mare va avea loc pe 28 noiembrie, la ora 10.00.    

Steagul Centenarului Marii Uniri ar urma să fie coborât odată cu epuizarea manifestărilor dedicate importantului eveniment, acesta urmând fi înlocuit cu drapelul Uniunii Europene.         

Agenţii economici suceveni, instruiţi asupra accesării ajutoarelor de stat

·       În judeţul Suceava, programul include întâlnirile de pe 13 noiembrie, de la AJFP Suceava şi de pe 21 noiembrie de la administraţia financiară locală Cîmpulung Moldovenesc.

Direcţia Regională a Finanţelor Publice organizează, în judeţul Suceava, acţiuni de informare privind accesarea ajutoarele de stat. Violeta Apetrea, purtător de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava face cunoscut că demersurile sunt în acord cu politicile Ministerului Finanţelor Publice de flexibilizare a procesului de implementare a schemelor de ajutor de stat consacrate prin HG nr. 476 din 2018 de modificare şi completare a HG nr. 807 din 2014. Conform sursei citate, aplicarea acestei scheme de ajutor de stat urmăreşte stimularea creşterii economice prin realizarea de investiţii, iar modificările survenite au clarificat noţiuni şi au simplificat proceduri de acordare, vizând ca efect creşterea ponderii cererilor admise şi, implicit, a numărului investiţiilor de înaltă tehnologie, pentru realizarea produselor cu valoare adăugată mare. Punct de informare locală  permanentă pentru toţi operatorii economici care doresc să acceseze această schemă de ajutor de stat este Biroul Ajutor de Stat, Practici Neloiale şi Preţuri Reglementate din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi. Astfel, în luna noiembrie, pentru judeţul Suceava, programul sesiunilor de instruire, organizate la nivelul structurilor judeţene din raza de competenţă a DGRFP Iaşi, a operatorilor economici interesaţi în accesarea ajutoarelor de stat acordate include întâlnirile de pe 13 noiembrie, de la AJFP Suceava şi de pe 21 noiembrie de la administraţia financiară locală Cîmpulung Moldovenesc.

Peste 50 de staţii pentru autobuzele electrice achiziţionate cu finanţare europeană

·       Acesta au fost aprobate în şedinţă extraordinară a deliberativului, iar alături de platforma de garare noile staţii sunt absolut obligatorii în vederea depunerii proiectului la ADRNE.   

Primăria municipiului Suceava va depune, la finele lunii noiembrie, la Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est, proiectul „Sistem integrat de transport ecologic”. În acest sens, ieri, în şedinţă extraordinară, a fost necesară „completarea domeniului public al municipiului Suceava cu terenurile aferente a 52 de staţii de autobuz”. „Sunt necesare aceste lucruri pentru a definitiva documentaţia pe care intenţionăm să o depunem la sfârşitul lunii noiembrie. Vrem să intrăm cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici în şedinţa ordinară a Consiliului Local, dar până atunci trebuie să facem operaţiunile de intabulare de la Cadastru”, a declarat primarul Ion Lungu. În inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Suceava se află evidenţiate 23 de terenuri aferente staţiilor de călători, investiţiile făcute necesitând şi amplasarea a altora. Reamintim că, în cadrul Programului Operaţional Regional POR 2014-2020, municipiul Suceava intenţionează să acceseze 25,4 de milioane de lei pentru achiziţionarea a minim 40 de autobuze electrice cu sistem de e-tiketing şi de „monitorizare în trafic a flotelor”. Depunerea proiectului este condiţionată şi de înfiinţarea unei platforme de garare autobuzelor electrice şi încărcare a acumulatorilor, obiectivul urmând a fi materializat la capătul străzii „Căpitan Grigore Andrei”, „pe un tăpşan” din Burdujeni, cu un necesar financiar de 2,18 milioane de lei, respectiv de circa 650.000 de dolari. Termenul de execuţie este de 3 luni, lucrările incluzând inclusiv realizarea terasamentului rutier, a unui zid de sprijin şi a împrejmuirii. Suma asigurată din fonduri europene, pe lângă cele menţionate finanţată fiind şi introducerea reţelelor de utilităţi. La licitaţia pentru proiectarea şi amenajarea platformei betonate a Diviziei electrice a societăţii comerciale Transport Public Local s-au înregistrat 5 oferte, în urma evaluării tehnico-financiare câştigătoare fiind declarată, pentru 2,14 milioane de lei, o asociere de firme având ca lider pe Florconstruct Suceava.   

Începând în 2008,

Consiliul Judeţean Suceava a refuzat să mai aprobe planul pentru soluţionarea problemelor de mediu 

·       Refuzul este justificat prin aceea că respectivul plan include acţiuni ale unor instituţii care nu sunt în subordinea CJ, iar executivul judeţean „nu îşi poate asuma” realizarea acestora sau „finanţarea unor proiecte” care nu îi aparţin.

·       Planul vizează, în general, diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea activităţilor cu impact minim asupra mediului.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava supune dezbaterii publice Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava pentru perioada 2018-2022. Vasile Oşean, director executiv al APM, informează că documentaţia este la cea de a treia revizuire PLAM fiind întocmit, pentru prima dată, în 2004, când a fost aprobat prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Suceava, cele două revizuiri intervenind în anii 2008 şi 2014. Potrivit şefului APM Suceava, ediţiile din 2008 şi 2014 ale Planul Local de Acţiune pentru Mediu nu au mai fost aprobate în deliberativul judeţean, deoarece s-a considerat că acesta cuprinde acţiuni ale unor entităţi şi instituţii care nu sunt în subordinea CJ,  iar executivul judeţean „nu îşi poate asuma realizarea unor acţiuni sau finanţarea unor proiecte”, mai ales că „legislaţia actuală nu reglementează clar activitatea de asumare de către consiliile judeţene a acestor planuri”. În aceste condiţii, Vasile Oşean face cunoscut Planul Local de Acţiune pentru Mediu reprezintă un instrument de implementare a politicilor de mediu la nivel judeţean pe termen scurt, mediu şi lung, necesar soluţionării problemelor de mediu, prin abordarea principiilor dezvoltării durabile şi în deplină concordanţă cu planurile, strategiile şi alte documente legislative specifice, existente la nivel local, regional şi naţional. PLAM vizează, în general, diminuarea poluării, utilizarea eficientă a resurselor naturale regenerabile şi neregenerabile, dezvoltarea educaţiei ecologice şi promovarea activităţilor social-economice cu impact minim asupra mediului natural. Procesul de planificare de mediu cuprinde patru etape, respectiv organizarea; realizarea profilului de mediu; întocmirea programului de acţiune şi, în cele din urmă, cea de monitorizare, analiză şi evaluare a rezultatelor. Ulterior este prevăzută actualizarea sau revizuirea, etapele reluându-se. Varianta iniţială a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Suceava se află pe site-ul APM http://apmsv.anpm.ro, la secţiunea „Dezvoltare durabilă-Planificare de mediu”.

În primele 3 trimestre ale anului,

Creştere îngrijorătoare a deceselor legate de locul de muncă

·       Cercetări s-au făcut în 170 de evenimente,  în accidente de muncă murind 10 angajaţi, comparativ 3 salariaţi în cele 9 luni ale anului anterior.

·       Înregistrate au fost şi 7 decese patologice, cele mai multe dintre evenimentele comunicate având loc în silvicultură, exploatări forestiere şi fabricarea produselor din lemn.    

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a înregistrat, în primele trei trimestre ale anului 2018, nu mai puţin de 170 de comunicări privind evenimente petrecute la locurile de muncă sau în legătură cu acestea. Potrivit lui Romeo Butnariu, şeful ITM, 10 persoane şi-au pierdut viaţa în accidente de muncă, la acestea adăugându-se şi „7 morţi patologice”. Conform inspectorului şef sucevean, sectoarele economiei naţionale în care s-au înregistrat cei mai mulţi accidentaţi în muncă sunt silvicultura şi alte activităţi forestiere; fabricarea produselor din lemn;  construcţiile şi transporturile rutiere. De menţionat este faptul că, în aceeaşi perioadă a anului 2017, lucrătorii specializaţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă au cercetat numai 43 de evenimente nedorite, 40 dintre acestea soldându-se cu incapacitate temporară de muncă, în timp ce 3 accidente au fost mortale. Inspectorului şef Romeo Butnariu spune că, în intervalul 1 inaurie-30 septembrie 2017, cele mai multe persoane accidentate în muncă au fost luate în evidenţă şi cercetate în sectoare precum fabricarea hârtiei şi cartonului; fabricarea îngheţatei; tăierea şi rindeluirea lemnului; captarea, tratarea şi distribuirea apei; construcţiile; comerţul; transporturile şi depozitarea; restaurantele, precum şi sănătatea şi asistenţa socială. Pe de altă parte, de remarcat este faptul că,  în cele dintâi trei trimestre ale acestui an, în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, lucrătorii specializaţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă au organizat şi desfăşurat 771 de acţiuni de control, pe durata acestora dispunându-se 73 de măsuri de remediere a neconformităţilor constatate. Inspectorii de muncă au dat şi 633 de amenzi, valoarea acestora însumând 68.000 de lei.  

Inspectorii ITM au  depistat 243 de suceveni care prestau muncă nedeclarată

·       Pentru muncă fără forme legale, controlorii au dat amenzi a căror valoare însumează 1,55 de milioane de lei.

În totalul acţiunilor de control desfăşurate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava în intervalul ianuarie-septembrie 2018, o pondere semnificativă o deţin cele privind depistarea şi combaterea cazurilor de muncă nedeclarată, respectiv de muncă fără forme legale de angajare. inspectorul şef Romeo Butnariu informează că în primele 3 trimestre din 2018, cele 628 controale efectuate s-au concretizat în 233 sancţiuni contravenţionale aplicate, dintre care 173 avertismente şi 60 de amenzi. Astfel, conform şefului ITM, inspectorii din subordine au depistat 243 persoane care prestau muncă nedeclarată, iar în baza prevederilor art.15, alin. 1 din Legea nr.53/2003, pentru muncă fără forme legale s-au dat  aplicate amenzi în valoare de 1,55 de milioane de lei. În cazul nerespectării dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară s-au aplicat 3 amenzi totalizând 900 de lei şi 3 avertismente, alte 48 de amenzi în sumă de 1,28 de milioane de lei şi 107 de avertismente sancţionând primirea lucrătorilor la muncă fără a  se încheia contractele individuale de muncă.  Inspectorii de muncă suceveni au aplicat 47 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 10 amenzi în valoare de 240.000 lei şi 37 de avertismente, pentru primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor până cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. Prezenţa la serviciu a unuia sau mai multor salariaţi  în perioada în care contractul individual de muncă era suspendat a făcut obiectul unei amenzi  în valoare de 20.000 lei şi a 6  avertismente, încă o amendă de 10.000 lei şi 23  avertismente fiind aplicate pentru primirea la lucru în afara programului stabilit în contractele individuale cu timp parțial. Nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară a fost sancţionată cu 7 amenzi contravenţionale totalizând 10.500 de lei, cât şi cu 12 avertismente.