Aflată în stadiul de proiect,

Legea biomasei va salva centrala de termificare a Sucevei

·        Administratorul uneia dintre cele mai moderne centrale din ţară şi din sud-estul Europei trece prin momente financiare delicate, după ce, printr-un ordin din 2016, lemnul de foc a fost scos din categoria biomasei pentru care se eliberează certificate de origine.

·        „S-ar reveni la prevederile anterioare şi cei de la Bioenergy nu vor mai fi atât de ineficienţi din punct de vedere economic, pentru că, pe gaze naturale, costurile sunt mult mai mari”, a declarat primarul Ion Lungu.

Problemele privind funcţionarea centralei în cogenerare de înaltă eficienţă care alimentează cu energie termică municipiul Suceava ar putea fi depăşite odată cu aprobarea Legii biomasei. Cel puţin aşa a fost asigurat primarul Ion Lungu, cu prilejul unei discuţii pe care a avut-o cu înalţi oficiali guvernamentali la reuniunea Forumului Naţional al Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării. Conform edilului-şef, în cadrul secţiunii pentru autorităţile administraţiei publice locale, s-a subliniat că Strategia are ca priorităţi eficienţa energetică şi energia recuperabilă, extinderea utilizării biomasei, cum sunt lemnul şi deşeurile, dar şi energia solară, energia geotermică, energia hidroelectrică şi energia eoliană. În prezent se lucrează la proiectul Legii, în concordanţă cu imperativele UE, România putând beneficia şi de faptul că, începând cu 1 ianuarie 2019, va deţine preşedinţia Forumului Naţional al Strategiei Europene pentru Regiunea Dunării. „Am primit un răspuns care ne-a dat speranţă. Acesta ar însemna că s-ar petea reveni la prevederile anterioare şi cei de la Bioenergy nu vor mai fi atât de ineficienţi din punct de vedere economic, pentru că, pe gaze naturale, costurile sunt mult mai mari”, a declarat primarul Ion Lungu.  Reamintim că, în august 2016, a intrat în vigoare Ordinul nr.1.534, act normativ care a introdus restricţii la emiterea certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură şi industriile conexe şi utilizată în producerea de energie electrică din surse de regenerabile. Potrivit reglementării în cauză, lemnul de foc nu mai constituie biomasă pentru eliberarea certificatelor de origine, la acel moment măsura urmărind echilibrarea preţului pentru respectivul sortiment de lemn. Anterior, în baza Ordinului nr. 1.341/2012 lemnul de foc era inclus în categoria biomasei provenită din silvicultură şi industriile conexe, sporirea cererii din partea utilizatorilor determinând şi creşterea preţului lemnului destinat încălzirii populaţiei.

·        Pe lângă creditul contractat de Primărie, acţionarii s-au mobilizat, în curtea centralei crescând stocurile de biomasă.

Pe de altă parte, Lungu spune că, din informaţiile pe care le are, o veste bună este şi aceea că, în urma unei majorări de capital de circa 2 milioane de euro, din partea acţionarilor, în curtea Bioenergy au început să capete consistenţă şi stocurile de biomasă. „În aceste condiţii, costurile vor fi mai mici pentru perioada de iarnă”, a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei. De adăugat este şi că Primăria municipiului Suceava va contracta un credit de trezorerie în valoare de 10 milioane de lei. Suma este destinată subvenţionării energiei termice livrate de Bioenergy în sezonul rece 2018-2019, convenţia în acest sens fiind semnată zilele trecute, de şeful executivului sucevean, la Ministerul Finanţelor Publice.  O ordonanţă a Guvernului face posibilă această facilitatea pentru localităţile cu sisteme centralizate de termoficare, primarul Ion Lungu considerând-o una avantajoasă, date fiind dobânda mică şi faptul că nu se mai organizează licitaţie pentru desemnarea unei unităţi bancare creditoare.

Iluminatul public cu LED, reducere de 3,5 ori a facturii la energia electrică  

·        Pentru această realizare, municipiul Suceava ar putea fi premiat la Gala premiilor de excelenţă a Asociaţiei Municipiilor din România.

·        „Nu există vreun municipiu în ţară care să aibă iluminatul public modernizat în totalitate şi să fie şi proprietarul sistemului”, a subliniat Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava a finalizat proiectul „Management modern şi eficient al iluminatului public”, proiect finanţat din fonduri elveţiene nerambursabile. Anunţul a fost făcut ieri, de primarul Ion Lungu, care a precizat că, iluminatul cu lămpi LED a adus importante economii la bugetul local.  Valoarea totală a proiectului a fost de circa 14 milioane de lei, adică de aproximativ 3 milioane de euro. „S-au schimbat 4.311 corpuri de iluminat, s-au montat 38 de dispozitive zonale şi s-a amenajat sistemul de  tele-gestiune Lucrul cel mai important este că, într-un an de zile, s-a redus de 3,5 ori factura la energia electrică”, a precizat şeful municipalităţii. Astfel, dacă în luna octombrie 2016 s-a achitat 257.442 de lei, în octombrie 2018, valoarea consumului a fost de doar 72. 621 de lei.  Acesta este cel de-al doilea proiect de reabilitare cu finanţarea nerambursabilă a iluminatului public, edilul-şef sperând că, pentru performanţa respectivă, Suceava va fi premiat la Gala premiilor de excelenţă a Asociaţiei Municipiilor din România. „Noi sperăm să fim pe podium cu acest proiect. Nu există vreun municipiu în ţară care să aibă iluminatul public modernizat în totalitate şi să fie şi proprietarul sistemului”, a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. În cadrul Programului de Cooperare Elvetiano-Român, proiectul a demarat efectiv în mai 2016, câştigătorul licitaţiei de execuţie fiind asocierea de firme Flash Lighting Services & Loial Impex Suceava. Durata de realizare  fost stabilită la 14 luni, obiectivul acestuia constând în modernizarea sistemului iluminatului public din întreg oraşul, exceptând pe cel de pe artera principală, care fost reabilitat în urmă cu câţiva ani, cu finanţarea europeană, prin Programul Operaţional Regional POR 2007-2013. În cadrul proiectului recent încheiat au fost prevăzute lucrări de demontare a vechilor corpuri de iluminat; montarea celor noi; înlocuirea şi montarea de cutii de conexiune pe stâlpii de iluminat; înlocuirea cablurilor; achiziţionarea şi montarea sistemului de tele-gestiune. Valoarea estimată a contractului  a fost de 20,36 de milioane de lei fără TVA, însă cea contractată este de 13,19 de milioane de  lei fără TVA, economiile rezultate în urma procedurii de achiziţie publică fiind dirijate înspre montarea de aparate de iluminat tip LED în cartierele nou-construite, la Patinoarul artificial în aer liber de pe strada „Universităţii”, precum şi înspre amplasarea de panouri fotovoltaice şi corpuri de iluminat tip LED în parcurile „Simion Florea Marian”, „Central”, „Areni” şi  „Burdujeni”. Nu în cele din urmă, cu corpuri de iluminat tip LED, au fost dotate şcolile, grădiniţele şi licee şi clădirile din administrarea municipalităţii.

Transporturi de mărfuri periculoase fără autorizaţie

·        „Nu au fost luate în considerare pericolele intrinseci ale produselor periculoase transportate”, arată Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava, menţionând că operatorii de transport cu pricina s-au ales cu un total de 10 sancţiuni contravenţionale.

Angajatorii care desfăşoară activităţi economice principale sau secundare de transport rutier de mărfuri periculoase au fost trecuţi prin  filtrul controalelor Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava. Inspectorul-şef Romeo Butnariu, informează că, în anul 2018, câte cinci zile din lunile aprilie, iulie şi octombrie, respectivii transportatori au făcut obiectul verificărilor sub aspectul securităţii şi sănătăţii în muncă. Şeful ITM Suceava face cunoscut că, în cadrul campaniei, controlaţi au fost 11 angajatori la care prestau 1.053 lucrători. „S-au constatat 19 deficienţe, s-au dispus 30 de măsuri şi s-au aplicat 19 sancţiuni contravenționale”, a subliniat şeful ITM. Potrivit lui Romeo Butnariu, principalele deficienţe constatate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ţin de lipsa autorizaţiei de funcţionare pentru activitatea de transporturi rutiere de mărfuri, CAEN 4941, precum şi de faptul că, în evaluarea riscurilor pentru locurile de muncă din activitatea de transport rutier de mărfuri, nu au fost luate în considerare pericolele intrinseci ale produselor periculoase transportate. „Ca urmare nici în planul de prevenire şi protecţie nu au fost prevăzute măsuri referitoare la aceste pericole”, a reliefat inspectorul-şef Romeo Butnariu.  La cele menţionate se mai adaugă şi aceea că instrucţiunile proprii elaborate de angajator nu conţin prevederi pentru aplicarea legislaţiei referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru protecţia la agenţii chimici sau biologici. De asemenea, inspectorii de muncă suceveni au constatat că instruirea în domeniul securităţi şi sănătăţii în muncă nu conţine prezentarea legislaţiei specifice pentru protecţia lucrătorilor la agenţi chimici sau biologici.

Apărări de maluri şi diguri amenajate pe râurile Suceava şi Falcău, 

 în localităţile Ulma, Brodina şi Straja 

·        Cu finanţare de la bugetul de stat, acestea reduc riscul de inundaţii, 

îndepărtând pericolul producerii de pagube materiale şi al pierderilor 

de vieţi omeneşti în cazul unor viituri.

Sistemul de Gospodărire a Apelor  Suceava a recepţionat, odată cu terminarea lucrărilor, mai multe tronsoane din obiectivul de investiţii de amenajare a râului Suceava şi a afluenţilor acestuia în zonele Ulma, Brodina şi Straja din judeţul Suceava. Daniel Drăgoi, director executiv la SGA, informează că proiectul constă în realizarea a 1.986 km de consolidări de maluri pe raza localităţii Ulma, a 2,331 km de consolidări de maluri pe raza localităţii Brodina şi a1,780 km de consolidări de maluri, respectiv în 2,235 km de diguri pe raza localităţii Straja. Potrivit şefului SGA, obiectivul proiectului îl constituie realizarea lucrărilor hidrotehnice de reducerea riscului de inundaţii pe râul Suceava, cu scopul de a înlătura posibilitatea producerii de pagube materiale şi înregistrării de pierderi de vieţi omeneşti în situaţii de viituri. Valoarea totală finală a lucrărilor executate este de 16,176 de milioane de lei, inclusiv TVA, valoarea lucrărilor de construcții-montaj  fiind de 16.097.887,13 lei, incluzând şi TVA. „Sursa de finanţare o reprezintă bugetul de stat. Realizarea investiţiei de amenajare a cursului râului Suceava şi a râului Falcău, în comunele Ulma, Brodina şi Straja. contribuie la creşterea gradului de protecţie a populaţiei şi punerea în siguranţă a obiectivelor socio-economice din aria proiectului, la creşterea calităţii vieţii, prin reducerea pagubelor produse ca urmare a inundaţiilor şi, totodată, asigură o creştere economică viitoare a zonei”, declară Daniel Drăgoi, director executiv al Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava. Execuţia a fost câştigată la licitaţie de Construcții Hidrotehnice Iași în asociere cu Codin Botoșani. 

Nicio o firmă nu se arată interesată de reabilitarea cu bani europeni a sediului Primăriei din Suceava

·        Este a doua oară când licitaţia nu s-a bucurat de interes, cea dintâi rundă consumându-se în prima decadă a lunii octombrie.

·        Contractul de finanțare a fost semnat pe 31 iulie, la o valoare de 7,53 de milioane de lei, cu o participare locală de 150.000 de lei, durata de implementare fiind de 24 de luni.

Lucrările pentru creşterea eficienţei energetice asediului Primărie din Suceava nu pot fi făcute, cu toate că, încă de la finele lunii iulie, a fost semnat contractul pentru finanţarea europeană nerambursabilă. Aceasta deoarece la licitaţia ţinută la sfârşitul săptămânii trecute, nici o formă nu a venit cu ofertă.    „Ne aflăm într-o situaţie paradoxală. Am avut licitaţie la Primăria municipiului Suceava, una de 2 milioane de euro, pe un proiect european, dar nu s-a prezentat nimeni. Sigur, este o lucrarea mai complexă, de reabilitare energetică sediului Primăriei, însă nu s-a înregistrat vreo ofertă”, a precizat Ion Lungu, primarul Sucevei. Pe lângă relativa complexitate a intervenţiilor, şeful municipalităţii crede că o cauză este şi aceea a penuriei forţei de muncă cu calificare, din domeniul construcţiilor. „În acest an, lucrările de investiţii din municipiul Suceava s-au desfăşurat foarte greu, din cauză că firmele din construcţii nu dispun de forţă de muncă”, a arătat Ion Lungu.    Este a doua oară când la licitaţia ţinută de Primăria Suceava nu s-a bucurat de interes, cea dintâi rundă consumându-se în prima decadă alunii octombrie.  Contractul de finanțare a Proiectului “Creșterea eficienței energetice a clădirii Primăriei municipiului Suceava” cu fonduri disponibile prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 3, “Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon” a fost semnat în Suceava, pe 31 iulie.  Valoarea proiectului este de 7,53 de milioane de lei, cu o participare de 150.000 de lei a bugetului local sucevean, reprezentând 2% din total, durata de realizare fiind de 24 de luni. Printre principalele intervenţii care ar urma să se desfăşoare la clădirea administrativă din Areni se numără îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii; reabilitarea și modernizarea instalațiilor de preparare și transport a agentului termic; utilizarea resurselor regenerabile pentru asigurarea necesarului de energie termică pentru încălzire și prepararea apei calde de consum; montarea unei pompe de căldură; demontarea caloriferelor și înlocuirea cu ventilo-convectoare; înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incadescent cu corpuri de iluminat cu eficiență energetică ridicată și durată mare de viață; înlocuirea lifturilor și a circuitelor electrice.

Cu numărul cel mai mare de angajaţi,

Firmele din industria prelucrătoare, comerţ şi transporturi sunt cele mai profitabile din judeţul Suceava

·        În 2017, numărul mediu de salariaţi a crescut cu 2,68%, iar sporul de productivitate medie a muncii a fost de 9,62%, ajungând la o valoare de 262.000 de lei pe salariat.

·        Cel mai mare de societăţi, respectiv 4.875, activează în comerţul cu ridicata şi cel cu amănuntul, urmate de cele 1.817 din transporturi şi depozitare şi 1.786 din industria prelucrătoare.

Numărul total al înmatriculărilor agenţilor economici este  creştere în judeţul Suceava, relevă o analiză a Camerei de Industrie şi Comerţ.  Instituţia suceveană a prezentat o evoluţie a principalilor indicatori, calculele incluzând societăţile care au depus situaţiile financiare anuale pentru anul 2017, acestea din urmă reliefând că, în anul respectiv, numărul de înmatriculări a sporit cu 18,53% faţă de 2016. Cea mai importantă creştere s-a consemnat la societăţile cu răspundere limitată, una de 25,60% în raport cu 2016, numărul de radieri diminuându-se, faţă de perioada de referinţă, cu aproximativ 30%. Conform sursei citate, numărul societăţilor care au depus bilanţul a crescut cu 6,25% raportat la anul 2016, trendul ascendent înregistrându-se şi la cifra de afaceri netă, cu o un salt de 12,54%, de la circa 15.834 de milioane de lei în 2016, la aproximativ 17.819 de milioane de lei în 2017. Analiza CCI evidenţiază că, anul trecut, valoarea profitului curent obţinut de către societăţile din judeţul Suceava a fost cu aproape 15 procente mai mare, rata profitului  fiind,  în comparaţie cu anul precedent, de 2,11%. În cele aproape 15.000 de firme care au depus situaţiile financiare aferente anului 2017, numărul mediu de salariaţi a crescut de la 66.153 la 67.927, cu un spor de 2,68%. La fel, se  constată o creştere a productivităţii medii a muncii cu  9,62%, la o valoare de 262.000 de lei pe salariat.

·        În 2017, faţă de 2016, intermedierile financiare, asigurările şi tranzacţii imobiliare au avut cea mai mare rată a profitului.  

În ceea ce priveşte contribuţia domeniilor de activitate la realizarea indicatorilor economico-sociali ai judeţului Suceava în anul 2017, analiza Camerei de Comerţ şi Industrie se evidenţiază că numărul cel mai mare de societăţi, respectiv 4.875, activează în domeniul comerţului cu ridicata şi a celui cu amănuntul, reparării autovehiculelor şi a motocicletelor.  În clasament urmează, în ordine, transporturile şi depozitarea, cu 1.817 de societăţi şi industria prelucrătoare, cu 1.786 de societăţi comerciale. Companiile din domeniul comerţ cu ridicata, comerţului cu amănuntul, reparării autovehiculelor şi a motocicletelor au avut, în anul 2017, o cifră de afaceri netă totală de circa 6.391 de milioane de lei şi un profit curent de aproximativ 368 de milioane de lei.  Companiile din industria prelucrătoare au obţinut a doua poziţie la cifra de afaceri netă, cu o valoare de aproximativ 5.482 milioane de lei, cele din domeniul transporturilor şi depozitării ocupând locul al treilea, cu circa 2.562 de milioane de lei, în timp ce societăţile din construcţii s-au situat pe poziţia a patra, cu o cifră de afaceri netă de aproximativ 1.225 de milioane de lei. La profitul curent, prima poziţie în clasament este ocupată de firmele care activează în domeniul  industriei prelucrătoare, cu circa 370 de milioane de lei, pe locul secund aflându-se companiile din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor cu aproximativ 368 de milioane de lei. A treia poziţie aparţine firmelor din domeniul transporturilor şi depozitării, cu un profit curent de circa 144,71 de milioane de lei. Potrivit statisticii CCI, ierarhia se modifică şi sub aspectul ratei profitului, rata profitului, pe primul loc situându-se companiile din domeniul intermedierilor financiare şi asigurărilor, cu 43,33%, pe următoarele locuri venind firmele de tranzacţii imobiliare, cu 34,88%; activităţile gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic, activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu, cu o rată a profitului de 32,43% şi sănătatea şi asistenţa socială, 25,96%. Datele Camerei de Comerţ şi Industrie Suceava relevă că domeniile cele mai profitabile au şi un număr ridicat de salariaţi. Astfel, cei mai mulţi angajaţi din companiile sucevene lucrează în industria prelucrătoare (18.996), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi a motocicletelor (16.383), transporturi şi depozitare (9.458) şi construcţii (7.499).  Nu în ultimul rând, cele mai productive companii sunt cele din comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, cu o productivitate medie a muncii de 0,39 de milioane de lei pe salariat, din tranzacţiile imobiliare, cu 0,31 de milioane de lei pe salariat, din industria prelucrătoare 0,29 de milioane de lei pe salariat şi cele din transporturi şi  depozitare, cu 0,27 de milioane de lei pe salariat.

Peste 40 de bilete pentru tratament în staţiuni,rămase nesolicitate

·        Locuri libere sunt în staţiunile Amara, Căciulata, Geoagiu-Băi, Lacul Sărat,  Moneasa  şi  Sângeorz-Băi, plecarea fiind stabilită pentru intervalul 14-17 noiembrie 2018.

Conducerea Casei Judeţene de Pensii Suceava, informează pensionarii că pentru seria a18-a a biletelor de tratament, pentru judeţul Suceava au fost alocate 307 bilete de tratament. Drectorul executiv Constantin Boliacu face cunoscut că, din total, 265 sunt deja solicitate, disponibile fiind 42 bilete de tratament. „Persoanele interesate, care au calitatea de pensionari, se pot adresa Casei Judeţene de Pensii Suceava, în vederea  repartizării unui bilet de tratament, în limita numărului de locuri disponibile”, anunţă şeful CJP, menţionând că libere sunt locuri în staţiunile Amara, Căciulata, Geoagiu-Băi, Lacul Sărat,  Moneasa  şi  Sângeorz-Băi, plecarea fiind stabilită pentru intervalul 14-17 noiembrie 2018. Constantin Boliacu pune în vedere că, în cazul în care nu vor exista solicitări, , biletele de tratament cu pricina vor fi returnate Casei Naţionale de Pensii Publice. Persoanele care sunt îndreptăţite la un bilet de tratament trebuie să se  prezinte la sediul CJP cu trimiterea în regim special de la medic cu cartea de identitate şi cuponul de pensie din luna anterioară plecării în staţiune. Ridicarea biletelor de tratament se va face de către titular, iar în cazuri excepţionale de către o altă persoană, în baza unei procuri autentificate din care să rezulte că cel în cauză este împuternicit în acest sens. Conform prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se acordă şi alte categorii de prestaţii. Printre acestea se numără şi biletele de tratament balnear în staţiuni de profil reumatologic, cardio-vascular, digestiv, neurologic, ginecologic şi altele. Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin atribuirea de bilete de tratament solicitanţilor îndreptăţiţi, în limita numărului de locuri, asigurate în unităţi de tratament din proprietatea Casei Naţionale de Pensii, precum şi a numărului de locuri contractate cu alte unităţi de profil.  

Amenzi de 20.000 de lei, la filtrele contra pestei porcine africane de pe DN 18 

·        Acesta au fost date pentru „mişcarea animalelor fără documente sanitare veterinare”, controalele fiind intensificate după confirmarea unui focar al bolii în judeţul Maramureş.  

În luna octombrie 2018, Inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au organizat 19 acţiuni de control pe linia sănătăţii animale. Dr. Dănuţ Corneanu, directorul executiv al instituţiei sucevene, spune că aceste controale au fost desfăşurate în echipe mixte cu lucrătorii Inspectoratului de Poliţei Judeţean, 12 fiind făcute în trafic, pe drumul naţional DN 18, pentru prevenirea pestei porcine africane, iar 7 au avut loc în târguri şi oboare, în acelaşi scop.  Potrivit şefului DSVSA, oprite şi verificate au fost 365 de vehicule, pentru „mişcarea animalelor fără documente sanitare veterinare inspectorii sanitari veterinari aplicând două amenzi în total de 20.000 de lei. Reamintim că Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală a confirmat, pe 23 octombrie, diagnosticul de pestă perină africană pe unele probe trimise de DSVSA Maramureş. Drept urmare, pe DN 18, drum care leagă judeţele Suceava şi Maramureş s-a propus amplasarea unor filtre suplimentare de poliţie, „existând un risc sporit în ceea ce priveşte răspândirea pestei porcine africane şi pe această cale”. În acelaşi context, echipe mixte ale reprezentanţilor DSVSA, Inspectoratului de Poliţie Judeţean, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi au continuat controalele periodice în târgurile de animale din judeţ, în care este interzisă comercializarea porcinelor. Totodată, la frontiera de la Siret se procedează la controlul bagajelor, interzicerea introducerii în ţară a  produselor de origine animală este menţinută, iar dezinfectoarele pietonale şi rutiere sunt funcţionale. Conform statisticilor DSVSA, în judeţul Suceava evoluează 3 focare de boli, dintre care două focare de bruceloză cu două animale afectate, cât şi un focar de trichineloză la un mistreţ.  

Conform Topului QS University Rankings,  

USV este pe locul al 10-lea între universităţile din România

·        „Este o poziţie extrem de onorantă, mai ales dacă avem în vedere că doar 16 universităţi din România au intrat în acest Top, iar dintre toate acestea, USV are şi cea mai mică finanţare”, a declarat prof. dr. ing. Valentin Popa, rectorul USV.

·        „Este o performanţă excepţională, ţinând cont de contextul regional mai puţin favorabil şi de numărul de locuitori ai oraşului, potenţialul de dezvoltare al zonei, cât şi de finanţarea instituţională”, reliefează prof. dr. ing. Mihai Dimian, prorector cu cercetarea ştiinţifică

Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava ocupă locul al 10-lea în Topul universităţilor din România, conform clasificării făcute de către una dintre cele mai prestigioase platforme de profil, respectiv QS University Rankings (ECCA 2019). USV a intrat, în 2017, în segmentul vizibil al Topului, adică zona 201-250, iar conform clasamentului dat publicităţii săptămâna trecută, pentru intervalul 2012-2016, supus evaluării în acest an, instituţia academică suceveană a înregistrat un progres considerabil şi a urcat peste 60 de poziţii în clasament. „Este o poziţie extrem de onorantă, mai ales dacă avem în vedere că doar 16 universităţi din România au intrat în acest Top, iar dintre toate acestea, USV are şi cea mai mică finanţare. În ţara noastră există 48 de universităţi de stat, 7 unităţi de stat militare şi aproximativ 20 de universităţi private, dintre toate doar 16 fiind luate în calcul în acest Top, care prezintă pentru Europa Centrală şi de Est şi Asia Centrală doar un top cu 300 de universităţi din regiune. La nivel regional poziţia universităţii noastre este 142, iar aceasta nu este o surpriză nici pentru membrii comunităţii academice sucevene şi nici pentru universităţile din România. În ultimii 3 ani, remarcăm o creştere exponenţială a numărului de articole publicate în jurnale şi reviste de prestigiu, dar mai ales al celui de citări, ceea ce înseamnă că rezultatele cercetării ştiinţifice desfăşurate în cadrul USV sunt apreciate şi folosite de comunitatea internaţională pentru realizare altor lucrări”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, prof. dr. ing. Valentin Popa, rectorul USV, care a menţionat că această poziţie întăreşte şi locul Universităţii „Ştefan cel Mare” în celelalte clasamente internaţionale, „întărind preocuparea pentru creşterea nivelului de internaţionalizare, datorându-se şi unui management orientat înspre creşterea prestigiului cercetării româneşti şi sucevene”.    

 Topul QS University Rankings, realizat pe regiuni şi domeniu de studiu, are la bază 10 indicatori, respectiv prestigiul academic internaţional; reputaţia în rândul angajatorilor; numărul de publicaţii raportat la numărul de cadre didactice; implicarea în reţele internaţionale de cercetare; raportul dintre numărul de cadre didactice şi numărul de studenţi; numărul de citări raportat la numărul de publicaţii; ponderea cadrelor didactice care deţin titlul de doctor; impactul instituţiei în mediul online; ponderea cadrelor didactice din străinătate şi ponderea studenţilor străini. „În faţa noastră sunt universităţi din cele patru centre universitare mari Cluj, Bucureşti, Iaşi, Timişoara, însă nu toate care se află în aceste oraşe, în urma USV venind cele din Galaţi, Braşov, Sibiu, Craiova, Constanţa, Oradea, iar altele nu sunt prezente în acest Top. Din acest punct de vedere, cred că este o performanţă excepţională, ţinând cont de contextul regional mai puţin favorabil şi de numărul de locuitori ai oraşului, de potenţialul de dezvoltare al zonei, cât şi de finanţarea instituţională”, a reliefat prof. dr. ing. Mihai Dimian, prorector cu cercetarea ştiinţifică, adăugând că USV a beneficiat de un buget aflat pe locul 24 ca ordin de mărime între cele 49 de universităţi de stat din RomânA. Astfel, în perioada analizată, respectiv 2012-2016, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava a avut parte de cea mai mică finanţare instituţională dintre cele 16 universităţi româneşti prezente în Topul 250 EECA 2019, reprezentând o treime din media finanţărilor primite de celelalte 15 instituţii prezente în clasament. Această situaţie este apreciată ca reflectând „eficienţa utilizării fondurilor publice de către USV” justificând, totodată, „investiţii publice mai mari în această Universitate”. De precizat este faptul că în clasamentul SCImago Institutional Ranking, USV ocupă poziţia 98 pentru Estul Europei şi poziţia a 13-a în rândul universităţilor din România. Potrivit uniRank University Ranking, USV este pe locul 14 din 80 de universităţi româneşti prezente în top, în timp ce Webometrics Ranking of World Universities o plasează pe poziţia a 11-a între cele 103 universităţi şi instituţii de învăţământ superior din România şi pe locul 748 între instituţiile de profil din Europa.                    

Judeţul Suceava: creştere a cifrei de afaceri 13% doar într-un singur an

·       „Chiar dacă am fost nominalizaţi printre cele 10 mai sărace judeţe ale ţării, în ultimul an, faţă anul de referinţă 2017, lucrurile au evoluat pozitiv”, a evidenţiat, Nicolae Troaşe, preşedintele CCI, mulţumind oamenilor de afaceri prezenţi la Topul firmelor.

·       Principalii concurenţi ai mediului de afaceri privat au fost identificaţi în „locurile de muncă din Occident”, precum şi în „salariile de la stat”.

·       „Cu aceste revoluţii (...), cu creşterea salariilor în mediul bugetar, mediul privat a rămas de căruţă”, a spus Ion Lungu, primarul Sucevei, menţionând că trebuie găsite „pârghii fiscale, astfel încât oamenii de afaceri să poată da salarii mai mari”.

Camera de Comerţ şi Industrie Suceava a organizat, la finele săptămânii trecute, cea de a 28-a ediţie a Topului firmelor „Gala excelenţei în afaceri 2018”, eveniment să răsplătească, printre altele, continuitatea în activitate, eficienţa şi competitivitatea, spiritul antreprenorial novator, „abilitatea de a genera idei” şi creativitatea. Ediţia din acest an s-a consumat la Mandachi Hotel & Spa, sala Magnificus Plaza, în deschiderea manifestării Nicolae Troaşe preşedintele CCI, om de afaceri, evidenţiind că în Suceava există 14.907 de firme active. Faţă de anul anterior   s-a înregistrat o creştere cu aproximativ 13% a cifrei de afaceri, 1.350 de agenţi economici încadrându-se în criteriile de performanţă pentru nominalizarea în Top. „Vă felicit pe cei care sunteţi oameni de faceri în Suceava, care susţineţi bugetele locale, cât şi bugetul local, pentru că ştiu greutăţile prin care treceţi. Dar, nu o să spun foarte multe despre asta, pentru că, la fel ca altădată, ni se va spune că ne plângem. Este meritul dumneavoastră dacă suntem unde suntem, chiar dacă am fost nominalizaţi printre cele 10 mai sărace judeţe ale ţării. Însă, în ultimul an, faţă anul de referinţă 2017, lucrurile au evoluat pozitiv din anumite perspective”, s-a adresat celor prezenţi preşedintele CCI Suceava. Totuşi, printre problemele cu care dau piept zilnic antreprenorii, Nicolae Troaşe a făcut referire la cea a lipsei forţei de muncă, menţionând că modelul învăţământului dual, preluat din Austria şi Germania, nu se ridică la nivelul aşteptărilor, deoarece, România, nu există un mediator între mediul de afaceri şi sistemul de învăţământ, cum ar fi CCI sau altă organizaţie patronală, aşa cum se întâmplă în ţările menţionate. Potrivit lui Troaşe, deşi aceasta nu este ce mai dificilă perioadă prin care trece mediul de afaceri, se poate vorbi totuşi, de „vremuri mai complicate”. „S-a produs o revoluţie fiscală, contribuţiile au trecut de la angajator la angajat. Ar fi trebuit să ne bucure asta, dar nu a fost pentru nimeni chiar aşa, ba dimpotrivă. Dar există şi elemente care ne-au adus rezultate, respectiv cel legat de faptul cifra totală de afaceri a judeţului Suceava este cu aproape 13% faţă de cea din anul anterior”, a punctat Nicolae Troaşe, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, menţionând că „există o concurenţă reală între mediul de afaceri privat şi mediul de afaceri de stat” care, însă, nu afectează pozitiv pe cel dintâi.     

·       Mediul privat trebuie să se unească, să-şi facă auzită vocea şi să se impună crede, crede Gheorghe Flutur, preşedintele CJ.   

Mirela Elena Adomnicăi, prefectul de Suceava, în calitatea de reprezentat al Guvernului în teritoriu şi al instituţiilor publice cu care agenţii economici se intersectează, i-a asigurat pe oamenii de afaceri de „susţinere şi sprijin”. „Vă solicit ca, în condiţiile în care vă confruntaţi cu anumite probleme în această relaţie, să nu ezitaţi să apelaţi la Instituţia Prefectului”, a preciza prefectul de Suceava. Pe de altă parte, ca fost director executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, le-a urat participanţilor la manifestare „un profit cât mai mare, astfel încât să-şi permită să plătească salarii cât mai mari şi să dispară concurenţa” cu principalul concurent al mediului de afaceri privat, respectiv „locurile de muncă din Occident”. La acest din urmă aspect a făcut referire, în alocuţiunea sa,  şi Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, care interesat însă că principalul concurent sunt politicile privind „salariaţii de la stat”. „Dumneavoastră puteţi deveni o forţă, astfel încât să puteţi fi ascultaţi. Cu cât organisme de acest fel sunt mai puternice, mai incomode, mai gălăgioase, cu atât sunteţi mai mult ascultaţi. Dacă acest lucru îl veţi face şi veţi fi uniţi, cei care trebuie să audă vor auzi”, le-a spus şeful executivului judeţean oamenilor de afaceri. Flutur a arătat că, începând de anul viitor vor fi introduse clasele învăţământ dual, cu implicarea efectivă a angajatorilor, „lucru care până acum a lipsit”. Deoarece este Anul Centenar şi în mai puţin de o lună sunt aniversate Unirea Bucovinei cu Ţara şi mai apoi Marea Unire, Gheorghe Flutur i-a înmânat lui Nicolae Troaşe „Meritul Bucovinei”, distincţie conferită Camerei de Comerţ şi Industrie, precum şi „altor instituţii care fac cinste judeţului Suceava şi Bucovinei”. Ion Lungu, primarul de Suceava, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de mediul privat „întrucât, astăzi, bugetul municipiului se bazează, în primul rând, pe taxele şi impozitele de la populaţie şi oamenii de afaceri”, 65% din ceea ce se adună în vistieria locală fiind veniturile proprii. Abordând problema „acută” a lipsei forţei de muncă, edil-şef sucevean a reliefat că „Primăria municipiului Suceava este victimă din acest punct de vedere”, în acest an lucrările de investiţii desfăşurându-se foarte greu, în timp ce la unele noi licitaţii nu s-au înregistrat ofertanţi. Cât despre învăţământul dual, Lungu a precizat că în pregătire sunt proiecte de reabilitare, cu finanţare europeană, la colegiile Tehnic Alimentar, „Petru Muşat” şi „Alexandru Ioan Cuza”, „ca să putem pregăti forţă de muncă”. „Noi, oamenii potici, trebuie să facem presiuni, să se ia decizii la nivel de Guvern, pentru că, astăzi, cu aceste revoluţii (...), cu creşterea salariilor în mediul bugetar, mediul privat a rămas de căruţă. (...) Trebuie găsite nişte soluţii, nişte pârghii fiscale, astfel încât oamenii de afaceri să poată da salarii mai mari. Încercăm să ajutăm şi noi cât putem, pentru anul viitor taxele şi impozitele locale rămânând la fel şi acordându-se şi acea bonificaţie de 10%” , a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, adăugând că a fost depus şi un proiect de digitizare, „astfel încât să mai fie uşurată povara birocratică de pe umerii oamenilor de afaceri”.

·       USV dezvoltă spiritul antreprenorial, viitorii absolvenţi devenind autentici competitori ai actualilor antreprenori.

 Profesorul universitar doctor inginer Valentin Popa, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” a spus audienţei că este o plăcere să fie alături de „cei mai importanţi antreprenori ai judeţului Suceava. „De mai mulţi ani, Universitatea are drept obiectiv dezvoltarea spiritului antreprenorial. Şi o facem prin cursuri, prin susţinerea financiară a societăţilor antreprenoriale studenţeşti, precum şi prin proiecte destul de consistente atrase din fonduri europene şi fonduri bugetare. Acum când vorbesc despre dezvoltarea spiritului antreprenorial şi pregătirea studenţilor noştri pentru a deveni viitori antreprenori, aici, în această seară, îmi dau seama că vă spun că vă cresc concurenţă, pentru că toţi cei care vor ajunge pe piaţă şi îşi vor deschide afaceri vor reprezenta în viitor concurenţi ai dumneavoastră”, s-a adresat rectorul Valentin Popa participanţilor la Gală, menţionând că USV este conectată cu IMM prin diverse proiecte de cercetare. În cadrul Topului firmelor „Gala excelenţei în afaceri 2018”, organizatorii au acordat trofee de excelenţă pentru creativitate, cea mai mare cifră de afaceri realizată în anul 2017, managerul anului 2017, angajatorul anului 2017 şi cea mai extinsă reţea de magazine. De asemenea, s-au decernat trofee de excelenţă pentru 25 de ani de activitate, 20 de ani de activitate, precum şi premii speciale, Cotidianul Crai Nou a luat trofeul de excelenţă şi diploma specială pentru suport media în 2017.                 

Prefectul Mirela Adomnicăi:

„Nu avem emoţii în ceea ce priveşte aprovizionarea cu antiderapant”

·        În schimb, montarea parazăpezilor este în urmă din cauza că agricultorii au întârziat cu recoltarea, iar terenurile respective nu au fost eliberate.   

Secţiile de Drumuri Naţionale din judeţul Suceava se află în grafic în ceea ce priveşte constituirea  stocurile de antiderapant pentru anotimpul rece 2018-2019. Cel puţin aşa s-a concluzionat în şedinţa Colegiului prefectural, Mirela Adomnicăi, prefectul de Suceava, evidenţiind că este unul dintre puţinele sezoane în care s-a reuşi o asemenea performanţă. Reprezentantul Guvernului în teritoriu combate vocile potrivit cărora aprovizionarea în proporţie de 50% ar fi o rămânere în urmă,  arătând că aceasta se face în mod constant, pe măsură de se înaintează în iarnă. „Nu este corectă percepţia faţă de proporţia de 50% de la aceasta dată, în sensul în care nu avem toată cantitatea necesară. Suntem mai mult decât în grafic, pentru că aprovizionarea se face în mod periodic, de aceea nu avem emoţii în ceea ce priveşte stocurile de antiderapant pentru întreaga perioadă de iarnă 2018-2019. Ba mai mult, după mai mulţi ani, este pentru prima oară când, la această dată, avem în stoc cantitatea absolut necesară”, a explica Mirela Adomnicăi, prefectul de Suceava.

Cât priveşte montarea mijloacelor de protejare a drumurilor  împotriva  viscolului, reprezentaţii Secţiei Drumuri Naţionale Suceava, care sunt responsabili de 90% din lungime apărată cu parazăpezi, spune că acestea din urmă sunt aliniate pe doar jumătate din lungimea consacrată. Cauza constă în întârzierea campaniei de recoltare, agricultorii mai având încă de eliberat din terenurile cu pricina. În stocurile Secţiei există 4.800 de tone de sare, jumătate din necesarul pentru tot sezonul, însă depozitele sunt deja pline. Secţia de Drumuri Naţionale Cîmpulung Moldovenesc are de montat  circa 3.000 de metri de zăpezi, însă 75% din lungimea desfăşurată este încă ocupată de culturi, operaţiunea urmând a fi încheiată la finele săptămânii viitoare. Sarea este aprovizionată la 50% din necesar, adică într-un volum de circa 4.500 de tone.   

Nicio firmă nu este interesată de realizarea expertizei pasajului subteran Burdujeni

·        Deoarece prima licitaţie nu a avut niciun amator, Primăria majorează oferta financiară cu 10.000 de lei.    

Pasajul pietonal subteran din fosta zonă industrială a Sucevei nu va fi redeschis prea curând, mai ales că niciun amator nu s-a prezentat la licitaţia ţinută de Primărie pentru lucrări de expertiză a obiectivului.  Licitaţia va fi relansată în Sistemul Electronic pentru Achiziţii Publice (SEAP), autorităţile administraţiei publice locale concluzionând că oferta financiară nu a fost atrăgătoare. „Am intrat cu o hotărâre de Consiliul Local, la sfârşitul săptămânii trecute, cu o majorare a poziţiei bugetare pentru realizarea expertizei la pasajul de pe Calea Unirii, acolo unde s-au făcute demersuri de redeschidere Bugetul iniţiat a fost de 15.000 de lei, s-a ţinut licitaţia pe SEAP, dar nu a venit nimeni. Ca atare, în urma discuţiilor cu specialiştii din Primărie s-a concluzionat că suma este prea mică”, a declarat Ion Lungu primarul Sucevei. Consilierii locali au aprobat un proiect de hotărâre prin care s-a suplimentat suma alocată efectuării expertizei cu încă 10.000 de lei, durata executării fiind de 60 de zile calendaristice. Dacă noua licitaţie va avea un câştigător, în primăvară Primăria Suceava va şti ce amploare vor avea viitoarele intervenţii de consolidare şi reabilitare. Reamintim că anterior evenimentelor din anul 1989, respectiva trecere subterană asigura traversarea în condiţii de siguranţă a Căii Unirii de către miile de navetişti care coborau în cele două staţii de pe sensurile opuse de mers şi care munceau la întreprinderile şi combinatele din arealul în cauză. După Revoluţie, pasajul a fost ignorat de către autorităţi, a devenit o groapă de gunoi, iar în cele din urmă a fost închis cu garduri care împiedică accesul în subteran. Între timp, în aceeaşi zonă, pe amplasamentul fostelor unităţi socialiste de stat s-au construit mai multe complexuri comerciale, iar traficul auto, dar şi cel pietonal, au devenit deosebit de intense.

Propunerea redeschiderii a venit din partea consilierilor municipali ai PSD, însă viceprimarul Lucian Harşovschi punea în vedere că demersul necesită o expertiză tehnică a structurii de rezistenţă, procedură care presupune decopertarea, intervenţiile fiind de natură să ducă la îngreunarea sau chiar sistarea circulaţiei.

Aproape 250 de fermieri suceveni s-au încumetat să ia credite de la băncile comerciale

·        În acest sens, beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţa au cerut adeverinţe de la APIA, banii urmând a lua destinaţia finanţării capitalului de lucru.

În vederea sprijinirii fermierilor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava a continuat relaţiile de colaborare cu băncile comerciale şi Fondul de Garantare a Creditului Rural, semnând convenţii şi acte adiţionale privind finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţă. Astfel, anul acesta, Centrul Judeţean Suceava a eliberat 247 adeverinţe pentru contractare de credite, instituţia având încheiate convenţii cu mai multe unităţi bancare. „Până pe 30 septembrie s-a derulat şi activitatea de eliberare adeverinţe pentru beneficiarii plăţilor unice pe suprafaţă pentru accesarea de credite bancare. Au fost eliberate 247 de adeverinţe pentru tot atâţia beneficiari care au încheiat convenţii cu APIA”, se arată într-un raport al Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, prezentată în şedinţa Colegului prefectural.  Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură eliberează adeverinţe din care să rezulte că potenţialul beneficiar a depus cerere de plată pentru plăţile naţionale directe complementare şi că, la solicitant, a fost efectuat controlul administrativ asupra corectitudinii declaraţiei prin care se apelează la sprijinul financiar al statului. Pe de altă parte, adeverinţa are rolul de a arăta că, în momentul eliberării actului, beneficiarul nu făcea obiectul excluderii de la plată, dar şi că erau îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea sumelor la care acesta ar avea dreptul. Băncii creditoare îi revine obligaţia de a se angaja la respectarea nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului să nu depăşească, la data respectivă, ROBOR şi comisioanele specifice.

Primăria verifică dacă asociaţiile de proprietari au făcut progrese în demersurile de reabilitare termică a blocurilor  

·        „Dacă nici de această dată nu vom promova acest proiect, nu văd când şi cum vom mai putea reabilita aceste blocuri”, atenţionează primarul Ion Lungu.

·        Convenite au fost etape de parcurs împreună, iar până pe 1 noiembrie trebuiau date hotărâri ale adunărilor generale privind intrarea în programul cu susţinere financiară guvernamentală de 60% din totalul investiţiei.   

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, intenţionează să-i  sensibilizeze pe locuitorii reşedinţei de judeţ în legătură cu şansa unică pe care o reprezintă reabilitarea termică, cu fonduri guvernamentale, a blocurilor în care stau. Edilul-şef a anunţat că pe masa de dezbateri a deliberativului local va ajunge un proiect de hotărâre privind creşterea eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, demersul survenind modificării Ordonanţei de Urgenţă nr.18 din 2009. Astfel, Guvernul a stabilit că bugetul de stat va suporta 60% din valoarea totală investiţiei, unităţii administrativ-teritoriale revenindu-i 30% din costuri, iar asociaţiei de proprietari 10%. Oferta este una generoasă, dacă se ţine cont că, printr-un proiect finanţat de UE, în valoarea de minimum 100.000 de euro, cu mai multe blocuri în asociere, Primăria trebuia să asigure 15%, iar a proprietarii 25%.  „Vom intra în Consiliul Local cu proiectul de hotărâre privind reabilitarea blocurilor de locuinţe. Există inclusiv multe facilităţi prevăzute de lege acolo unde nu există posibilităţi financiare. Dacă veniturile sunt sub o numită limită, pe lângă cota de 30% din finanţare, Primăria, preia şi multe alte cazuri care, de multe ori nu se pot rezolva la nivelul asociaţiilor de proprietari, pe româneşte, unde oamenii nu au bani. Acolo unde nu sunt posibilităţi financiare, iar legea permite, aceste situaţii punctuale, pe bază de anchetă socială  vor fi preluate de Primărie”, a arătat ocupantul foliului administrativ din Areni. Şeful executivului sucevean evidenţiază că, pe lângă toate acestea, este nevoie şi de o implicare mai activă preşedinţilor şi administratorilor asociaţiilor de proprietari. Într-o întâlnire consumată la începutul toamnei, au fost convenite o serie de etape care urmează a fi parcurse împreună, iar Lungu vrea să vadă dacă există interes pentru materializarea proiectului.  „S-a terminat luna octombrie, de aceea sunt curios să văd câte asociaţii de proprietari au respectat graficul pe care l-am stabilit împreună.  Până pe 31 octombrie, trebuiau aprobate hotărârile adunărilor generale ale proprietarilor, iar dacă nici de această dată nu vom promova acest proiect, nu văd când şi cum vom mai putea reabilita aceste blocuri”, a punctat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. La sfârşitul lunii august, la compartimentul specializat al Primăriei, se arătase interes pentru reabilitarea termică a 173 de blocuri cu circa 4.000 de proprietari. 

Gala excelenţei în afaceri, promovează şi premiază firmele sucevene constant performante

·        „Pentru comunitatea de afaceri din Bucovina acest eveniment a devenit unul de referinţă, constituind cartea de vizită a succesului şi a performanţei în afaceri”, reliefează Nicolea Troaşe, preşedintele CCI.

Camera de Comerţ şi Industrie Suceava organizează, astăzi. Topul firmelor „Gala excelenţei în afaceri”, eveniment de tradiţie aflat la cea de a 28-a ediţie, marcând, şi în 2018, rezultatele din economia suceveană. „Camera de Comerţ şi Industrie Suceava este de aproape 30 de ani prima şi cea mai reprezentativă organizaţie a întreprinzătorilor din judeţul Suceava, fiind singura organizaţie neguvernamentală de utilitate publică, cu caracter autonom şi cu o misiune foarte bine definită: susţinerea intereselor comunităţii de afaceri în dialogul cu instituţiile statului şi organismele internaţionale, precum şi de acţiuni concrete pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent şi propice dezvoltării sectorului privat, a unei economii de piaţă reale, durabile şi deschise spre exterior”, precizează Nicolae Troaşe, preşedintele CCI. Potrivit şefului CCI, clasamentul şi manifestarea în sine reprezintă finalitatea aplicării unei metodologii unice, complexe şi unitare la nivelul sistemului cameral din România, urmărind să identifice şi să promoveze societăţile capabile să funcţioneze la înalţi parametri de eficienţă şi care au obţinut constant performanţe de-a lungul anilor. „Pentru comunitatea de afaceri din Bucovina acest eveniment a devenit unul de referinţă, constituind cartea de vizită a succesului şi a performanţei în afaceri”, reliefează Nicolae Troaşe, preşedintele Camerei de Comerţ.  Totodată, pe lângă Topul firmelor, în cadrul Galei excelenţei în afaceri 2018 vor fi acordate trofee de excelenţă şi premii speciale pentru a răsplăti elementele cheie de diferenţiere pe piaţă, continuitatea în activitate, eficienţa şi competitivitatea, spiritul antreprenorial novator, „abilitatea de a genera idei” şi creativitatea. Ediţia din acest an va avea loc la Mandachi Hotel & Spa, Magnificus Plaza. 

Treisprezece avertismente şi 40 de amenzi au fost date de inspectorii DSP în unităţi sanitare sucevene

Activitatea de control în sănătate publică a inspectorilor  sanitari suceveni s-a lăsat, în primele trei trimestre ale anului 2018, cu 5.695 de controale cu întocmire de procese verbale, dintre care 1.495 doar în unităţi sanitare. Aşa rezultă dintr-o informare privind activitatea Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, care reliefează că, în timpul descinderilor avute, lucrătorii specializaţi au aplicat 95 de amenzi, a căror valoare  însumată s-a ridicat la 84.800 de lei. În totalul amintit, verificările care au avut drept ţintă unităţile sanitare s-au materializat, în baza neregulile constate, în 40 de amenzi în valoare de 9.800. Inspectorii de sănătate publică au dat, în acelaşi timp, şi 24 de avertismente, 13 vizând unităţile sanitare controlate.  Tot cu ocazia descinderilor, controlorii au retras de la comercializare 9.186 de litri de băuturi şi lichide destinate consumului alimentar.  În acelaşi cadru, în primele 9 luni ale anului 2018, lucrătorii specializaţi ai DSP au organizat şi ţinut 247 de acţiuni de îndrumare şi consultanţă, rezolvate fiind inclusiv 82 de sesizări dintre cele sosite pe adresa instituţiei. Urmare a solicitărilor făcute prin sistemul rapid de alertă, inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava au întreprins 26 de acţiuni de control, alte 12 fiind controale tematice, iar încă 17 s-au desfăşurat în comun cu alte autorităţi.     

Faţă în faţă,

Primarul Lungu îi cere prim-ministrului Dăncilă 7 milioane de euro, sumă pe care Suceava a pierdut-o din impozitul pe venit   

·       „S-a luat o importantă sursă de venit, iar în joc sunt investiţiile, la care s-au acumulat restanţe”, evidenţiază edilu-şef sucevean.

·       Ion Lungu va susţine creşterea cotei repartizate din impozitul pe venit pentru primării de la 43,71% la minim 66%, respectiv un buget de 1.150 de lei pe locuitor, în cazul municipiilor reşedinţă de judeţ.

 Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, va avea, la începutul săptămânii viitoare, o întrevedere cu premierul Viorica Vasilica Dăncilă. Principalul subiect de discuţie este cel privind depunerea proiectelor şi accesarea finanţărilor europene nerambursabile aferente exerciţiului financiar 2014-2020. Pe lângă acest important aspect, abordată va fi şi problema ridicată de mai mulţi primari, în cadrul şedinţei Asociaţiilor Municipiilor din România (AMR), cea a cotelor defalcate din impozitul pe venit. Este vorba despre consecinţele diminuării impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care a făcut ca, din sursa amintită, în vistieria publică a municipiului Suceava să intre cu 7 milioane de euro mai puţin faţă de anul 2017. „În acest an am pierdut şi încă pierdem mulţi bani din impozitul pe venit. Acum, sigur s-a mai dat ceva la rectificarea bugetară, pentru echilibrarea bugetelor locale, dar banii încă nu sunt sosiţi. Astfel, dacă merg lucrurile la fel, până la sfârşitul anului vom pierde doar 5 milioane de euro. Sunt, însă, primării din ţară care pierd mai mult”, reliefează ocupantul fotoliului administrativ din Areni. Primarul Lungu precizează că, în cadrul întrevederii cu prim-ministrul Dăncilă, va susţine creşterea cotei repartizate din impozitul pe venit pentru primării de la 43,71% la minim 66%, respectiv un buget minim de 1.150 de lei pe locuitor, în cazul municipiilor reşedinţă de judeţ. „Toţi prim-miniştrii ne-au promis că nu vom pierde niciun leu, dar iată că se pierd bani, faţă de anul 2017. În timpul discuţiilor pe care le-am avut cu ministrul de Finanţe, l-am rugat ca la rectificare să ţină cont de acest lucru, pentru că, la nivelul întregii ţării s-a luat o importantă sursă de venit, iar joc sunt investiţiile, la care s-au acumulat restanţe”, a punctat Ion Lungu, primarul Sucevei. Potrivit celei mai recente rectificări a bugetului de stat, cea din septembrie, Suceava beneficiază de 5,24 milioane de lei, peste 1 milion de euro, apreciindu-se că, în actualele condiţii, în acest an  municipiul capitală de judeţ va fi lăsat fără 5 milioane de lei, în comparaţie cu alocările din 2017.   

În pregătirea bugetului pe 2019,

Zece proiecte votate on line vor primi finanţare de câte 100.000 de euro de la Primăria Suceava

·       „Anul trecut am încercat să mergem în cartiere, să avem discuţii cu oamenii, dar, din păcate, acestea nu au fost eficiente, fiind deturnate politic”, spune primarul Ion Lungu.

·       Câştigătorii vor fi cunoscuţi pe 15 ianuarie, proiectele referindu-se la străzi, spaţii verzi, locuri de joacă, circulaţie, mobilier urban, iluminat public, sănătate, cultură, infrastructură socială, sport, educaţie şi „digitalizare”.

Primăria Suceava a găsit o soluţie inedită de pregătire şi întocmire „participativă” a proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2019. Ion Lungu, şeful executivului sucevean, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, că începând cu 15 noiembrie va fi funcţională o platformă digitală pe care, până pe 15 decembrie, locuitorii reşedinţei de judeţ vor putea face propuneri de proiecte care vor fi prinse înspre finanţare în bugetul anului următor. Astfel, la bătaie este scoasă o sumă de 1 milioane de euro, 10 proiecte, selectate în baza unor criterii care urmează a fi stabilite, beneficiind, fiecare, de câte o alocare de 100.000 de euro. Fezabilitatea proiectelor va fi analizată de către o comisie de specialişti din cadrul Primăriei, iar după Sărbătorile de iarnă, fiecare dintre proiectele trecute acest filtru va fi supus votului electronic, pe platforma respectivă. Astfel, de finanţare se vor bucura primele cele mai votate 10 proiecte, acestea putând proveni din 10 domenii, precum infrastructura stradală; amenajarea de spaţii verzi; amenajarea de locuri de joacă pentru copii; mobilitate şi siguranţa circulaţiei; montarea de mobilier urban; iluminat public; infrastructura de sănătate; infrastructura culturală, infrastructura socială; infrastructura sportivă; infrastructura educaţională şi propuneri de „digitalizare”. Câştigătorii vor fi cunoscuţi pe 15 ianuarie. În 2018, în vederea conturării proiectului de buget, primarul Ion Lungu a organizat dezbateri pe cartiere cu membrii asociaţilor de proprietari. La acestea au fost invitaţi să participe şi membrii deliberativului municipal, însă, potrivit edilului-şef, opoziţia le-a exploatat în scop politic.  Participanţii din cele 7 cvartale ale urbei reşedinţei au făcut câte o propunere de lucrări care urma a fi finanţată dintr-un fond de 3,5 milioane de lei, rezervat în mod special, fiecărui proiect alocându-i-se echivalentul a aproximativ 100.000 de euro.  „Anul trecut am încercat să mergem în cartiere, să avem discuţii cu oamenii, dar, din păcate, acestea nu au fost eficiente, fiind deturnate politic”, spune primul gospodar al oraşului, menţionând că, în loc să dea ei înşişi dare de seamă în faţa cetăţenilor, în calitatea lor de aleşi locali, consilierii PSD mergeau al întâlniri şi îl criticau pe primar”, a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Din cele 7 proiecte finanţate din bugetul pe 2018, finalizat a fost cel de reabilitare parcului de lângă Catedrala „Naşterea Domnului”, celelalte 6 aflându-se în diferite faze de realizare, inclusiv de studiu de fezabilitate sau de întocmire de proiect de execuţie. 

Prima medalie „Centenarul Unirii Bucovinei cu Ţara”, înmânată de primarul Lungu preşedintelui Iohannis  

·       „Faptul că domnul preşedinte a venit la Suceava este recunoaştere a meritului  pe care l-a avut Bucovina în realizarea României Mari”, a subliniat Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava a comandat, în cinstea sărbătoririi a 100 de ani de la Marea Unire, 300 de medalii aniversare „Centenarul Unirii Bucovinei cu Ţara”. „Prima dintre acestea o voi înmâna, astăzi, domnului preşedinte Klaus Iohannis” a declarat ieri, primarul Ion Lungu. Preşedintele României a fost ieri în municipiul Suceava unde a depus o coroană de flori la monumentul unionistului Iancu Flondor şi a vizitat Muzeul Bucovinei. La Cetatea de Scaun Sucevei, cu ocazia oferirii Drapelului naţional, Klaus Iohannis a ţinut o alocuţiune pe marginea importanţei şi semnificaţiei Marii Unirii. Lungu crede că prin participarea la evenimentele din Suceava, preşedintele Iohannis recunoaşte rolul important al Bucovinei în materializarea idealului de veacuri al românilor. „Este onorantă această vizită a domnului preşedinte Iohannis la Suceava. Practic, aici se dă startul serbărilor Marii Uniri de la Alba Iulia. Faptul că domnul preşedinte a venit la Suceava este recunoaştere a meritului pe care l-a avut Bucovina în realizarea României Mari”, a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, pe fondul prezenţei la ceremonia din Suceava şi a delegaţiei a reprezentaţilor autorităţilor publice locale din municipiul Alba Iulia şi din judeţul Alba.   Medalii aniversare vor fi conferite şi altor personalităţi sucevene şi naţionale.