Piese de motociclete furate din Italia, descoperite la Siret

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Siret au depistat 4 bărbaţi care transportau, cu două microbuze, 93 de piese provenite de la 4 motociclete căutate de către autorităţile din Italia. Cele două microbuze, cât și piesele în cauză au fost reținute în vederea cercetărilor, iar cele 4 persoane sunt cercetate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire. Pe 26 februarie 2017, în PTF Siret  s-au prezentat pentru a ieși din țară 4 bărbați, cetăţeni ucraineni, cu cetăţenie româno-ucraineană şi moldoveană, cu vârste cuprinse între 26 și 41 de ani, care călătoreau cu două microbuze marca Mercedes, respectiv Volkwagen. În urma controlului efectuat asupra mijloacelor de transport, echipa comună formată din poliţişti de frontieră şi lucrători vamali a constatat că bărbații transportau mai multe piese de motocicletă. Existând suspiciuni cu privire la proveniența pieselor, polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare ocazie cu care au constatat că acestea provin de la patru motociclete ce figurau în baza de date ca fiind “bunuri reținute pentru confiscare”, alerte introduse de către autorităţile din Italia. În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, iar cele 93 de piese de motocicletă au fost ridicate în vederea confiscării. Totodată, s-a luat măsura indisponibilizării celor două microbuze folosite la transportul pieselor de motocicletă, în vederea continuării cercetărilor. 

Lovitură de graţie pentru învăţământul tehnic sucevean

·        Cu 3 specializări recent tăiate, şi cu 9 absolvenţi de bacalaureat în anul trecut, fostul Liceu industrial nr. 4 se află în pragul desfiinţării.  

·        În contextul european al specializării inteligente, Valentin Popa, rectorul USV, lansează de un semnal de alarmă faţă de scăderea numărului de absolvenţi, dar şi a calităţii potenţialilor studenţi.

În contextul obiectivelor asumate de România faţă de Comisia Europeană, Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava este îngrijorată de situaţia învăţământului preuniversitar sucevean. În condiţiile în care programarea europeană 2004-2020, învăţământul şi educaţia vor beneficia de finanţare pentru aşa-numitele specializări inteligente, majoritatea din ingineria „de vârf” şi din sănătate, prof. univ. dr. ing. Valentin Popa a lansat un semnal de alarmă în şedinţa Consiliului Local. Rectorul USV a atras atenţia asupra scăderii numărului şi calităţii absolvenţilor de liceu din municipiul şi din judeţul Suceava, în acest sens dând ca exemplu Colegiul Naţional Tehnic „Samuil Isopescu” din reşedinţa de judeţ. „Am făcut analize şi nu suntem deloc încântaţi. Este un aspect care nu ne place deloc. Este vorba despre Liceul industrial nr. 4, care, numai cu câţiva ani în urmă, dădea sute de absolvenţi de bacalaureat în domenii de inginerie. Trebuie să găsim soluţii ca acest Liceu să dea în continuare acest număr de absolvenţi, în aceste domenii. Anul trecut, în acesta au luat bacul 8 elevi în prima sesiune şi unul în cea de a doua sesiune”,  a spus rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare”. Potrivit prof. univ. dr. ing. Valentin Popa, Colegiul Naţional Tehnic „Samuil Isopescu” trebuie să redevină ceea ce a fost odată, deoarece „acei elevi vor fi finanţaţi în programele de specializare inteligenţă”. Profesorul Ovidiu Milici, consilier local ALDE, susţine că zilele trecute Colegiului Naţional Tehnic „Samuil Isopescu” „i s-a dat o lovitură de graţie”. Astfel, prin „tăierea” a încă două specializări, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava a făcut „un mare pas înspre desfiinţarea acestui liceu”. „Şi aşa, cu greu obţineam numărul de copii pentru fiecare normă didactică şi pentru funcţionarea propriu-zisă a acestui Liceu. Noi am tăiat clasa de construcţii, Inspectoratul ne-a tăiat specializarea de mecanică, iar lovitura de graţie a venit când tăiată a fost şi specializarea de ştiinţe sociale. Mă văd nevoit să fiu colportorul necazurilor colegilor mei profesori, pentru că, dacă nu se găsesc soluţii, Colegiul se află în prag de desfiinţare”, a evidenţiat profesorul Ovidiu Milici.         

Consiliul Judeţean nu poate acoperi salariile din Asistenţa socială şi Învăţământul special

·         „Aştept în partea a doua anului, de la Guvernul României o rectificare pozitivă pentru a asigura salarii la Direcţia de Protecţia Copilului şi la învăţământul special”, a declarat Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean.

·        Din acest punct de vedere, bugetul pe 2017 este unul neîndestulător, organizarea trebuind gândită în aşa fel încât funcţionarea respectivelor instituţii să fie una fără sincope.  

·        Cheltuielile de dezvoltare reprezintă doar 10% din total, şeful administraţiei judeţene susţinând că banii pentru cofinanţări sunt suficienţi şi că de dorit ar fi ca numărul proiectelor să crească.

Consiliul Judeţean Suceava a solicitat, în completarea veniturilor 359,3 milioane de lei, o acoperire 50,7 milioane de lei din bugetul de stat.  Preşedintele Gheorghe Flutur a declarat, într-o conferinţă de presă că impactul majorării salariilor asupra bugetului judeţului este unul consistent, însă pe măsura acesteia vor fi cerute implicare şi responsabilitate din partea tuturor angajaţilor. În judeţul Suceava, comparativ cu 2016, fondul de salarii creşte de la 92 de milioane de lei, la 138 de milioane de lei, saltul fiind de 50%. Consiliul Judeţean poate veni doar 112 de milioane de lei, iar drept consecinţă la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului salariile pot fi asigurate doar pentru 9 luni ale anului în curs, în timp ce în învăţământul special descoperirea este de doar 2 luni. În aceste condiţii, Flutur spune că „se încearcă asigurarea cheltuielilor tuturor unităţilor din subordine la nivelul anului 2016”, organizarea din 2017 trebuind gândită în aşa fel încât funcţionarea să fie una fără sincope.  „Dincolo de creşterile salariale, care sunt fireşti, şi se face un act de dreptate, aştept în partea a doua anului, de la Guvernul României o rectificare pozitivă pentru a asigura salarii la Direcţia de Protecţia Copilului şi la Învăţământul special. Aş putea spune că bugetul este neîndestulător, în acest an, pe aceste considerente”, a punctat şeful administraţiei judeţene sucevene.

Pentru susţinerea cheltuielilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului, prin Legea bugetului de stat înspre Suceava este îndreptată suma de 20,9 de milioane de lei, faţă de 23,3 milioane de lei în 2016, iar pentru achitarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi asistenţilor personali ale acestora, alocările s-au diminuat de la 27,6 milioane de lei, la 26,3 milioane de lei. La partea de cheltuieli, bugetul Consiliului Judeţean Suceava este de 401,4 milioane de lei, cheltuielile de funcţionare fiind de 359,1 de milioane de lei, iar cele de dezvoltare  de 42,3 milioane de lei, respectiv 10% din total. Deşi această din urmă pondere este una relativ mică, şeful administraţiei judeţene susţine că banii pentru cofinanţări sunt suficienţi, iar de dorit ar fi ca numărul proiectelor să crească. „Am avut un excedent care ne completează veniturile de la 359 de milioane de lei la 401 de milioane de lei, întrucât ultima rectificare pozitivă de anul trecut am făcut o reportare care ne ajută, în momentul de faţă, la cheltuielile cu investiţiile”, subliniază Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, 

Gardienii forestieri, confiscări şi amenzi  în weekend

În urma unei acţiuni inopinate de control pe linia circulaţiei materialului lemnos organizată la finele săptămânii, Garda Forestieră Suceava, în colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Politie Suceava, au depistat două transporturi cu material lemnos fără documente legale de provenienţă. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere, informează că în cazul primului dintre acestea, oprit pe raza localităţii Marginea, a fost confiscat un volum de 11,16 de metri cubi de lemn rotund de foioase şi s-a aplicat o amendă de 3.000 lei. Într-un al doilea transport, surprins pe raza localităţii Horodnicu de Sus, controlul s-a lăsat cu 38,65 de metri cubi de lemn rotund răşinoase confiscaţi şi aplicarea unei amenzi de aceeaşi valoare. „Garda Forestieră va efectua verificări amănunţite ale operatorilor economici şi a modului de aprovizionare a acestora”, a declarat Mihai Găşpărel. 

Aproape 1.100 de lei pe lună, cheltuiala cu un copil îngrijit la creşa din Suceava   

·        Anul trecut singura creşă din reşedinţa de judeţ a avut în grijă, în medie, 101,5 copii, cheltuielile totale  fiind de 1,31 de milioane de lei.     

Contribuţia lunară de întreţinere a copiilor în Creşa nr. 1, dealtfel şi unica din municipiul Suceava, este de 1.080 de lei pe copil şi lună. Suma a fost aprobată de consilierii locali în şedinţa ordinară lunară a deliberativului, prilej cu care a fost stabilită şi cota de participare a familiilor. Potrivit  Hotărârii Guvernului nr. 1252 din decembrie 2012, părinţii sau reprezentanţii legali ai căror copii beneficiază de servicii în cadrul creşelor şi altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolare publice sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare. Astfel, în cazul unui venit mediu brut lunar cumulat de părinte sau reprezentant legal, de peste 700 de lei, şi care are un singur copil, participarea financiară este de 10,22% din valoarea totală de 1.080 de lei, iar dacă cei în cauză au 2 sau mai mulţi copii, cofinanţarea va fi de doar 5,10%. Pentru un venit cuprins între 225 şi 699 de lei, şi un singur copil în întreţinere, reprezentatul legal sau părintele va suporta 5,10% din cheltuiala totală, pe când în cazul a 2 sau mai mulţi copii în familie, participarea financiară va fi de 2,55%. Prin excepţie, Consiliul Local va suporta contribuţiile părinţilor  sau reprezentanţilor legali ai copilului înscris la creşă  şi care este expus riscului abandonului. În anul 2016, au fost la îngrijiţi, în medie, 101,5 copii, cheltuielile totale, corespunzătoare a 254 de zile lucrătoare,  fiind de 1,31 de milioane de lei.      

Maestrul Mihai Pînzaru-PIM, în cartea valorilor bucovinene 

·        „Tot ceea ce am făcut a fost pentru a transfera nişte idei, luptând pentru adevăr, frumos şi pentru binele celorlalţi”,  a spus artistul şi ziaristul sucevean.

·         Prefectul Constantin Harasim, i-a urat putere de muncă şi aceeaşi disponibilitate la acţiuni culturale, „la tot ceea ce înseamnă promovarea calităţii umane, a judeţului şi Bucovinei”.

Ieri, în şedinţa Colegiului prefectural, Mihai Pînzaru-PIM a primit diploma de excelenţă pentru întreaga activitate şi a semnat în Cartea valorilor bucovinene. Emoţionat de gestul prefectului Constantin Harasim, făcut în numele Instituţiei Prefectului judeţului Suceava, şi care l-a prezentat drept inginerul, jurnalistul, caricaturistul şi un om de valoare al locurilor, Mihai Pînzaru-PIM s-a arătat deosebit de impresionat, în ciuda faptului că este ”obişnuit cu camerele de luat vederi şi colegii din presă”.  „Premiatul” a povestit plenului Colegiului prefectural, invitaţilor şi jurnaliştilor că jumătate din viaţă a lucrat ca proiectant, proiectând  reţelele de alimentare şi cele de canalizare din cartierul „George Enescu”, contribuind la dezvoltarea staţiilor de alimentare cu apă sau de epurare de la Baia, Fălticeni  şi Siret, dar şi la documentaţiile de sistematizare a unor localităţi şi cele de regularizare de râuri. După Revoluţie, până în 2004 - aşa după cum spune însăşi domnia sa - a lucrat în domeniul particular  „fiind un artist pe propriile picioare, un jurnalist pe propriile picioare şi acţionând prin sine însuşi”. „Tot ceea ce am făcut a fost pentru a transfera nişte idei, luptând pentru adevăr, frumos şi pentru binele celorlalţi. La Revoluţie am făcut ziarul , după care abia s-au dezvoltat trunchiuri de presă şi au apărut posturile de radio şi cele de televiziune, acestea fiind dovezi, forme pe calea împlinirii idealurilor revoluţionare”, a spus Mihai Pînzaru-PIM. În 2004 i s-a decernat diploma de Cetăţean de onoare al municipiului Suceava, la aceeaşi dată cu onoraţi au fost scriitorul Alex Ştefănescu şi actorul Vladimir Găitan, ulterior hotărându-se „să lucreze acasă, pentru cultura noastră”. 

De atunci încoace, s-a implicat în multe proiecte culturale ale Consiliului Judeţean şi ale instituţiilor din subordinea acestuia, precum şi în ale celorlalte instituţii specializate din judeţul Suceava. Maestrul PIM spune că, de asemenea, s-a dedicat şi acţiunilor de voluntariat, alături de organizaţia „Salvaţii copiii”, dar şi de alte organizaţii neguvernamentale, pregătind o grupă de copii voluntari, „pentru că degeaba accepţi să ţi se spună maestru, dacă nu ai discipoli”. „Voi continua. Această diplomă de excelenţă împlineşte o etapă a mea şi a prietenilor mei, pentru că toţi ne desfăşurăm într-un context.  Acest context pentru mine, la ora actuală, este judeţul Suceava, Bucovina, unde există o potenţialitate evidentă pentru derularea multor idei. Acum avem deschise multe căi, putem pleca oriunde, putem primi pe oricine de oriunde, însă problema este să fim noi înşine, pentru că Bucovina are oameni buni pe care poate să se bazeze în orice moment”, a încheiat vizibil emoţionat Mihai Pînzaru-PIM, mulţumind tuturor celor prezenţi. Prefectul Constantin Harasim, declarându-se în asentimentul şefilor de instituţii şi servicii desconcentrate, i-a urat maestrului Mihai Pînzaru-PIM să dea dovadă de aceleaşi putere de muncă şi disponibilitate la acţiuni culturale,” la tot ceea ce înseamnă promovarea calităţii umane, a judeţului şi Bucovinei”, dorindu-i, totodată, sănătate şi viaţă lungă. 

Bursa de excelenţă „Ştefan cel Mare”

Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava a lansat competiţia pentru acordarea Bursei de excelenţă „Ştefan cel Mare”, „una care răsplăteşte eforturile depuse de studenţii suceveni pentru obţinerea unor rezultate remarcabile în domeniul ştiinţific, cultural, artistic sau sportiv, la nivel internaţional”. PotrIvit unui comunicat de presă al USV, bursa se acordă prin concurs, o singură dată pe an, pe baza rezultatelor din ultimele 12 luni, cuantumul acesteia fiind de 4.000 de lei, în cazul rezultatelor individuale, respectiv de 8.000 de lei în cel al performanţelor în echipă, bani achitaţi într-o singură tranşă. „Astfel rezultatele excepţionale vor fi răsplătite nu numai prin intermediul burselor de performanţă ştiinţifică, cultural-artistică sau sportivă, care se acordă în universitatea noastră de 4 ani, sau a burselor de merit, binecunoscute în comunitatea academică, ci şi prin această nouă formă de recunoaştere a excelenţei în diferite domenii, excelenţă a cărei valoare adăugată reprezintă o nouă emblemă pentru USV”, se precizează în documentul USV. În vederea adjudecării bursei de excelenţă, studenţii sau echipele de studenţi se pot înscrie în concurs în intervalul 22-28 februarie 2017, prin depunerea unui dosar la Prorectoratul cu baza materială şi problemele studenţeşti, în care se vor prezenta rezultatele importante obţinute pe plan internaţional, însoţite de documente doveditoare, respectiv de diplome, certificate etc.

Valentin Popa, rectorul USV, cere primarului Ion Lungu şi CL să-şi onoreze promisiunile din campania electorală 

·        „Aveţi, pentru prima dată ocazia să veniţi cu fapte, în sprijinul declaraţiilor pe care le-aţi făcut până acum”, a subliniat Valentin Popa, după ce a cerut grăbirea transferării către USV a căminului Liceului alimentar. 

·        „Eu nu mă încadrez cei care nu se ţin de promisiunile electorale, ci sunt, poate, singurul care s-a ţinut”, a punctat primarul Ion Lungu, amintind despre susţinerea financiară din bugetul local a echipei studenţeşti de handbal, precum şi de multiplele proiecte desfăşurate în parteneriat cu Universitatea.      

Valentin Popa, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava s-a adresat, ieri, Consiliului Local din reşedinţa de judeţ, domnia sa apreciind că momentul este unul istoric, deoarece pentru prima dată un reprezentant cu o asemenea funcţie al mediului academic local are ocazia de a fi ascultat de membrii legislativului. Motivul principal al „audienţei” solicitate al prof. univ. dr. ing. Valentin Popa,  este acela al întârzierii concretizării unui proiect al primarului Ion Lungu şi al USV, iniţiat în urmă cu de 2 ani, respectiv cel privind transferarea căminului nr. 2 al Colegiului naţional de industrie alimentară în administrarea instituţiei universitare sucevene. „Este adevărat că la nivelul lunii martie, anul trecut, vechiul Consiliu Local, a aprobat această trecere în administrarea Universităţii a căminului Liceului alimentar şi care, la acea dată, găzduia nişte cazuri sociale. Nu putem da vina pe domnul primar că nu a rezolvat până acum această problemă, destul de grea, a relocării unor oameni, dar aceasta nu este singura problemă, Universitatea trebuind să găsească fonduri pentru a finanţa reabilitarea şi modernizarea clădirii, astfel încât să ajungă al standarde studenţeşti”, a spus Valentin Popa, accentuând că necesară este şi întocmirea unei documentaţii în baza căreia Ministerul Educaţiei să aprobe transferul cu pricina. Rectorul USV a semnalat că preluarea în administrare a „aproape unei ruine, nu este un lucru extrem de încântător”, costurile de reabilitare-modernizare fiind aproape similare cheltuielilor cu ridicarea a unei clădiri noi. Însă, construirea unui nou imobil nu s-ar putea face decât pe terenul pe care Universitatea îl are la Moara, ceea ce ar presupune alocări de 3 ori mari doar pentru amenajarea reţelelor de utilităţi. Pe de altă parte, potrivit rectorului Popa, finanţarea pentru o investiţie nouă este mai greu de găsit, decât fondurile pentru reabilitare-modernizare. „Am auzit, în campanie, că absolut toţi aţi declarat că susţineţi Universitatea şi proiectele pe care Consiliul Local şi primarul vor să le dezvoltăm împreună. De ceea, am venit să vă confirm sprijinul nostru şi să aştept şi confirmarea sprijinului din partea dumneavoastră pentru astfel de proiecte, care privesc nu doar Universitatea, ci întreaga comunitate. Aveţi, pentru prima dată ocazia să veniţi cu fapte, în sprijinul declaraţiilor pe care le-aţi făcut până acum”, a subliniat Valentin Popa, rectorul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava.  

 La rându-i, primarul Ion Lungu a reliefat că, timp de 1 an, s-a încercat găsirea unei soluţii legale, în calitate de ordonator de credite şeful municipalităţii „manifestându-şi disponibilitate şi responsabilitate maxime”. „Nici astăzi nu sunt sigur că am găsit-o pe cea corectă. În mod, normal trebuia de mers la Guvern şi obţinută o hotărâre de trecere a căminului din domeniul public al municipalităţii în cel domeniul public al Ministerului Educaţiei. Probabil că mai trebuie încă 1 an să punem în aplicarea hotărârea de Consiliul Local, însă ,de când am dat-o, nu am stat cu mâinile încrucişate”, a evidenţiat edilul-şef. Primarul a spus că a încercat să mute asistaţii social care locuiesc în căminul cerut de Universitatea „Ştefan cel Mare” în altele ale Liceului cu Program Sportiv, respectiv Colegiului naţional „Samuil Isopescu”, însă variantele respective au căzut. Ion Lungu a ţinut să asigure că rezolvarea problemei va veni după Sărbătorile pascale, când respectivii asistaţi urmează a fi „relocaţi” în unele spaţii eliberate la Colegiul naţional „Petru Muşat”. „Eu nu mă încadrez în cei care nu se ţin promisiunile electorale, ci sunt, poate singurul care s-a ţinut”, a punctat primarul Ion Lungu, amintind despre susţinerea financiară acordată din bugetul local echipei studenţeşti de handbal, precum şi de multiplele proiecte desfăşurate în parteneriat cu USV.       

Ajutor financiar excepţional de 500 de lei pe an pentru copiii aflaţi în situaţii de risc

·        Sprijinul se acordă prin dispoziţie a primarului, la propunerea Serviciului de Autoritate Tutelară, în 2016 fiind achitate 98 de asemenea prestaţii în valoare de 47.300 de lei. 

Consiliul Local Suceava a aprobat un proiect de hotărâre privind acordarea de prestaţii financiare excepţionale.  Valoarea maximă a acestei prestaţii financiare este de 500 de lei şi se acordă la cerere o singură dată pe durata unui an calendaristic, pe baza unei anchetei sociale şi a documentelor justificative privind componenţa familiei, veniturile realizate, bunurile deţinute, situaţia medicală, cât şi altor acte care demonstrează situaţia de nevoie în care se află solicitantul. Conform actului normativ al aleşilor municipali, beneficiarii sprijinul financiar excepţional sunt, cu prioritate, copiii cu probleme medicale „care presupun cheltuieli pe care familiile nu le pot acoperi din veniturile proprii”, mai ales, în timp util.  Au parte de asemenea, de ajutorul în bani, minorii în dificultate din cauza lipsei unor reprezentanţi legali şi care, până la luarea unei măsuri de ocrotire se află în întreţinerea unei familii substitut sau a familiei extinse, dar şi copiii aflaţi în situaţii de risc, proveniţi din familii cu o situaţie financiară precare, în care nul dintre opriţi sau reprezentaţii legali au probleme grave de sănătate. Prestaţia financiară excepţională de 500 de lei pe an este acordată în cazul copiilor care, ca urmare a condiţiilor din familie,  pot fi expuşi abandonului şcolar, precum şi al celor care pot fi  scoşi din mediul familial, tocmai din cauza situaţiei de risc în care  respectiva familie se găseşte. În cele din urmă, ajutorul financiar poate fi aprobat pentru copiii din familii ale căror locuinţă  prezintă o stare avansată de degradare şi care face locuirea dificilă sau chiar imposibilă.  

Sprijinul financiar se acordă prin dispoziţie a primarului, la propunerea Serviciului de Autoritate Tutelară, în 2016 fiind achitate 98 de prestaţii în valoare de 47.300 de lei.  

Burse de 450.000 de lei pentru elevii suceveni

·        În 2016, beneficiari de burse au fost 928 elevi din învăţământul preuniversitar, dintre care 705 au primit bursă de merit, 142 bursă de ajutor social, 42 bursă de performanţă, iar 39 bursă de studiu.     

Elevii din învăţământul preuniversitar din municipiul Suceava vor avea parte, şi anul în 2017, de burse susţinute din vistieria locală. Fondul de burse aprobat în şedinţa de ieri a Consiliului Local este de 450.000 de lei, primarul Ion Lungu precizând că repartizarea pe şcoli urmează a se face după dezbaterea  şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul în curs. „La fel ca anul trecut, şi în acest an vom acorda burse de performanţă, de merit, de studiu şi de ajutor social. După aprobarea bugetului, vom repartiza, pe unităţi şcolare, şi suma necesară. Acestea vor veni cu propunerile, iar noi vom intra în Consiliul local cu aprobarea numărului de burse”, a declarat primarul Ion Lungu.  În municipiul Suceava, o bursă de performanţă are valoarea de 100 de lei, iar de aceasta beneficiază elevii cu rezultate deosebite obţinute la olimpiade, competiţii şcolare şi concursuri şcolare naţionale. Bursele de merit se ridică la 80 de lei şi sunt orientate către elevii cu rezultate bune adjudecate după participarea la acelaşi gen de activităţi, însă ţinute la nivel judeţean. Bursele de studiu, de 60 de lei pe lună, se acordă elevilor care provin din familii cuvenituri mici, iar de bursele de ajutor social, în aceeaşi valoare, beneficiază elevii care se încadrează în categoriile sociale defavorizate, precum orfani, cazuri medicale, elevi din mediul rural care învaţă în altă localitate, situaţii materiale grele). Legea educaţiei naţionale prevede că bursele se plătesc din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin şcolile din învăţământul preuniversitar de stat. În 2016, prin hotărâre a Consiliului Local Suceava beneficiari de burse au fost 928 elevi din învăţământul preuniversitar, dintre care 705 au primit bursă de merit, 142 bursă de ajutor social, 42 bursă de performanţă, iar 39 bursă de studiu.      

Dezechilibre majore în salarizarea personalului Primăriei Suceava

·        Cu o indemnizaţie netă de 4.200 de lei, primarul Ion Lungu nu este în Top 10 al veniturilor, directorii de specialitate câştigând chiar dublu în comparaţie cu indemnizaţia a şefului executivului.

·        În timp ce funcţionarii publici se bucură de majorări de 20%, personalul contractual este plătit, în mare parte, cu salariul minim pe economie.

·        „Trebuie să se ajungă la o echitate prin Legea unitară a salarizării, pentru că, din punctul meu de vedere, lucrurile scapă de sub control”, opinează Ion Lungu 

Aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale  nr. 794 din 2016 în ceea ce priveşte salarizarea unitară la nivelul municipiilor creează mari probleme mari în administraţia publică a municipiului Suceava. Decizia în cauză prevede că prin raportarea la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi în specialitate, precum şi în condiţii similare de studii, salariaţii din administraţia publică trebuie să aibă acelaşi salariu. „Vream să vedem ce salarii sunt şi în celelalte municipii din România, în aşa fel încât să putem face această salarizare. Am vorbit cu foarte mulţi primari care sunt disperaţi că au crescut cheltuielile cu salariile şi, astfel, consumă foarte mult din veniturile proprii”, arată şeful administrativului sucevean. Lungu spune că datorită faptului că veniturile proprii ale bugetului sunt mai mari în raport cu alte municipii, Suceava se află în prima parte al clasamentului veniturilor salariale, încă din 2015 în salariul de încadrare fiind incluse sporuri de vechime, indemnizaţii de conducere, precum şi alte facilităţi legale. Deşi nu intră în categoria personalului vizat de Decizia Curţii Constituţionale, dezechilibre majore sunt şi în ceea ce priveşte şi indemnizaţiile primarilor. Ion Lungu precizează că nu este în Top 10 al veniturilor din Primăria Suceava, directorii de specialitate fiind cei care se bucură de remuneraţii care ajung să fie chiar duble faţă de cea a şefului executivului. „Cred că trebuie aplicată urgent Legea unitară a salarizării, iar acest lucru trebuie să se întâmple urgent, în acest an. Altfel, pe lângă dezechilibre la nivel de unitate, există şi cele între primării, consilii judeţene, ca să nu mai spun de cel faţă de administraţia centrală, care este şi mai mare. Trebuie să se ajungă la o echitate prin Legea unitară a salarizării, pentru că, din punctul meu de vedere, lucrurile scapă de sub control”, a reliefat Ion Lungu, ocupantul fotoliului administrativ din Areni, adăugând că dacă funcţionarii publici se bucură de majorări de 20%, la fel ca şi alte categorii bugetare, personalul contractual are parte, în mare proporţie, doar de salariul minim pe economie. Primarul Ion Lungu are o indemnizaţie de 6.092 de lei pe lună, încasând efectiv puţin peste 4.400 de lei, în timp ce un director de direcţie de specialitate are venituri salariale impozabile chiar şi de 8.700 de lei pe lună.      

Peste 140 de medici de familie au fost sancţionaţi de către inspectorii Casei de Asigurări

·        Depistate au fost abateri precum nerespectarea programului de lucru, decontarea de servicii neefectuate, nerespectarea protocoalelor de emiterea a reţelelor sau emiterea de reţete în regim off line.

·        Servicii de îngrijire la domiciliu în valoare de 40.000 de lei au fost recomandate de medicii de familie fără respectarea prevederilor legale. 

În anul 2016, inspectorii Casei de Asigurări de Sănătate Suceava au avut 101 de controale la medicii de familie din judeţ. Conform unei informări a instituţiei sucevene, 14 medici au fost sancţionaţi prin diminuarea cu 5% a valorii per capita, respectiv cu 4.353 de lei, pentru nerespectarea programului de lucru prevăzut în contract. În cazul a 54 de medici de familie   s-a dispus recuperarea contravalorii reţetelor prescrise fără respectarea protocoalelor, suma în cauză fiind de valoare 62.500 de lei. Sancţionaţi cu „avertisment” au fost 11 medici care nu au completat corect şi la zi formularelor utilizate în sistemul de asigurări de sănătate. O sumă de 4.845 de lei, cu titlul de servicii neefectuate, a fost recuperată de la 13 medici de familie, 

pentru încă 6 medici dispunându-se şi diminuarea cu 10% a valorii lunare per capita, în valoare de 4.407 de lei. Pentru emiterea de reţete medicale în regim off line, fără ca acestea să fie  introduse în sistemul informatic, în termenul legal în 30 de zile, 29 medici s-au pomenit cu reducerea cu 10% a alocării lunare per capita, totalul cu pricina fiind de 39.763 de lei. De la 16 medici de familie, inspectorii Casei de Asigurări de Sănătate Suceava au recuperat suma de 7.802 de lei, reprezentând contravaloarea reţetelor off-line, încă circa 40.000 de lei recuperaţi însemnând servicii de îngrijire la domiciliu recomandate de medici fără respectarea prevederilor legale. Potrivit informării CAS, unui medic de familie i s-a reziliat contractul de furnizare a serviciilor medicale din asistenţa medicală primară.  

Suceava, pe locul IV în topul celor mai frumoase oraşe din România

·        Într-un clasament făcut de un site britanic, reşedinţa de judeţ este înaintea oraşelor Cluj Napoca, Buşteni, Sighişoara, Constanţa, Iaşi şi Oradea.

Municipiul Suceava este pe o poziţie onorabilă într-un clasament al celor mai frumoase 10 oraşe din România, informează primarul Ion Lungu. Topul este realizat de un site din Marea Britanie, specializat în turism, Suceava ocupând locul patrulea din acest punct de vedere. „Un site de turism din Anglia a făcut un top al oraşelor din România, în care Suceava este pe locul al patrulea, pe primul loc fiind Sibiu, pe al doilea Timişoara, iar pe al treilea Braşov”, precizează şeful municipalităţii. În această ierarhie, reşedinţa de judeţ este înaintea unor localităţi urbane precum Cluj Napoca, Buşteni, Sighişoara, Constanţa, Iaşi şi Oradea. „Sigur că ne onorează acest clasament. Chiar dacă nu sunt date oficiale, este un site de turism specializat şi ne bucură că suntem şi noi pe acolo”, a spus Ion Lungu, primarul Sucevei.      

Zeci şi zeci de milioane de lei, bani băgaţi în străzile din Suceava

·        În 2016, din totalul de 33 de milioane de alocat, cu 20 de milioane de lei au fost reparate 200 de artere, în timp ce în 2017, cu aceeaşi sumă, în reparaţii vor intra numai 123 de căi de circulaţie.

·         „Şi eu, la fel ca toată lumea, îmi doresc ca să fie asfaltate toate străzile şi acestea să arate cât mai normal din punct de vedere al circulaţiei”,  declară primarul Ion Lungu.

În 2017, cu infrastructura rutieră din municipiul Suceava se va cheltui 30 de milioane de lei, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Aceasta reprezintă 7,9% din prevederile bugetare pe anul 2017, edilul-şef sucevean arătând că partea cea mai mare, respectiv una de 20 de milioane de lei, se va duce pe repararea bulevardelor, străzilor şi aleilor din reşedinţa de judeţ.  Astfel, propunerea pentru programul de reparaţii prin plombare, „unul ambiţios”, vizează 123 de artere de circulaţie. „Şi eu, la fel ca toată lumea, îmi doresc ca să fie asfaltate toate străzile, iar acestea să arate cât mai normal din punct de vedere al circulaţiei”, arată primul gospodar al oraşului. Investiţiile în străzi sunt creditate doar cu 7,7 milioane de lei. Atât cu bani din bugetul local, cât şi cu alocări de la Compania Naţională de Investiţii Rutier, pe 20 de străzi vor fi făcute reabilitări şi vor fi turnate covoare asfaltice, inclusiv pe cele pentru care s-au organizat licitaţii în cursul anului trecut, precum „Constantin Morar”, din Iţcani, „Lev Tolstoi”, din Burdujeni şi „Mihail Sadoveanu” din Zamca. Sistematizarea rutieră este prinsă în proiectul de buget cu 2,2 milioane de lei, bani care vor lua calea marcajelor rutiere, întreţinerii semafoarelor şi, nu în cele din urmă, reorganizării circulaţiei de pe Calea Unirii, în Zona comercială din Lunca Sucevei. În urmă cu 1 an, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, făcea cunoscut că, în 2016, cheltuieli cu infrastructura rutieră de nu mai puţin de 33 de milioane de lei. Ca şi în 2017, programul propus de executiv a fost discutat atât cu membrii Consiliului Local, cât şi cu preşedinţii şi administratorii asociaţiilor de proprietari de pe raza oraşului. Reparaţii s-au făcut pe 200 de artere, în buget fiind rezervată suma de 200 de milioane de lei.   

Foloase necuvenite de peste 1,3 milioane de lei în administraţia publică suceveană

·        Camera de Conturi a constat nereguli care au prejudiciat bugetele unităţilor administrativ-teritoriale cu 11,75 de milioane de lei, în urma verificărilor la bugetul statului fiind atras un supliment de 8,57 de milioane de lei. 

Urmare a acţiunilor de control desfăşurate în anul 2016, auditorii Camerei de Conturi Suceava au constatat abateri de la legalitate şi regularitate care au condus la atragerea la bugetul tatului a unor venituri suplimentare în sumă de 8,57 de milioane de lei, peste 2 milioane de lei fiind majorări de întârziere şi dobânzi. Verificările au vizat Consiliul Judeţean, primăriile de municipii, oraşe şi comune din judeţ; ordonatorii terţiari de credite, adică subordonate primăriilor; societăţile comerciale de interes local, dar şi regiile autonome din aceeaşi categorie, controlorii constatând prejudicierea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cu un total de 11,75 de milioane de lei, din care 1,36 milioane de lei reprezintă foloasele necuvenite. Rezultatele misiunilor de audit financiar şi al performanţei desfăşurate de experţii Camerei de Conturi Suceava în anul 2016 s-au concretizat şi „în abateri de la legalitate şi regularitate cu impact asupra realităţii şi acurateţei situaţiilor financiare, precum şi a administrării şi gestionării patrimoniului public şi a celui privat al unităţilor administrativ-teritoriale, acestea fiind estimate la 83,68 de milioane de lei”. Cu prilejul acţiunilor de audit financiar, audit de conformitate şi audit al performanţei, în anul 2016 supuse verificării au fost 129 de entităţi publice de interes local, inclusiv ordonatori terţiari de credite finanţaţi din bugetul local, ceea ce înseamnă 34,3% din totalul de 376 de asemenea entităţi existente în aria de competenţă a Camerei de Conturi Suceava. La 4 dintre acestea au fost programate şi a avut loc atât audit financiar, cât şi audit de conformitate, iar o alta a fost supusă, simultan, auditului financiar şi auditului de performanţă. Drept urmare, Camera de Conturi Suceava a emis 48 decizii privind stabilirea, înregistrarea şi încasarea veniturilor suplimentare; stabilirea întinderii prejudiciului şi recuperarea acestuia, precum şi pentru înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală.

Peste 380 de inspecţii la ascensoarele din judeţele Suceava şi Botoşani  

·        La CNCIR, cursul de stivuitori a fost urmat de 25 de persoane, iar cel de macaragii, de 22 de persoane, la cursurile de fochist clasa A luând parte 14 persoane, iar la cel de fochişti clasa C, 75 de persoane.

Inspectorii Sucursalei Suceava a Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) au efectuat, în anul 2016, verificări tehnice la echipamente şi instalaţii în utilizare aflate pe raza judeţelor Suceava şi Botoşani. Potrivit unei informării a instituţiei sucevene, marea pondere a verificărilor, respectiv 84%, a vizat pe cele scadente, iar 15% au fost efectuate la echipamente şi instalaţii noi. Cezar Hreamătă Macoveiciuc, directorul Sucursalei, informează că verificările s-au lăsat cu 2.011 rapoarte de inspecţie, iar în ceea ce priveşte echipamentele în utilizare, cele mai supuse verificărilor au fost recipientele (671), urmate, în ordine descrescătoare, de ascensoare (381), stivuitoare (247), cazane (271), elevatoare (202), macarale (116), conducte (56), platforme (31), scări rulante (27), restul referindu-se la transportul pe cablu. Totodată, directorul Cezar Hreamătă Macoveiciuc, arată că, pe parcursul anului 2016, în cazul a 100 de  echipamente au fost operate examinări şi încercări pentru stabilirea stării tehnice, evaluarea duratei remanente de funcţionare şi stabilirea condiţiilor funcţionare. În topul echipamentelor care au reclamat asemenea intervenţii,  se plasează cazanele de apă caldă şi ascensoarele, cu câte 23 de intervenţii fiecare, după care urmează, în ordine descendentă,  stivuitoarele (22), recipientele (11), elevatoarele (7), cazanele de abur (5),  macaralele (3) platformele (2) şi podurile rulante (1). Sucursala Suceava a Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune este autorizată de Autoritatea Naţională pentru Calificări în vederea organizării de cursuri de specializare şi de calificare în domeniul de activitate specific. La cursurile de fochist clasa A au luat parte 14 persoane, iar la cel de fochişti clasa C au participat 75 de persoane. De asemenea, cursul de stivuitori a fost urmat de 25 de persoane, iar cel de macaragii, de 22 de persoane. La stagii de instruire au luat parte, printre alţii, 104 de stivuitori, 95 de fochişti din clasa C, 77 de stivuitori din clasa A, 42 de macaragii şi 15 liftieri. În baza autorizaţiei deţinute, personalul Sucursalei Suceava a Companiei Naţionale pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) a făcut inclusiv verificări ale instalaţiilor de ardere şi automatizare aferente cazanelor de abur, apă fierbinte, şi apă caldă.

Prefectura Suceava implicată în peste 1.000 de procese

·        Aproape 900 dintre acestea au ca obiect aplicarea prevederilor legale din domeniul fondului funciar.     

Juriştii Prefecturii Suceava au trebuit să apere instituţia în mai mult de 1.000 de cauze aflate pe rolul instanţelor de judecată în cursul anului trecut. „Totalul dosarelor instrumentate în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2016 la instanţele de judecată este de 1.030”, se arată în Raportul de activitate al Instituţiei Prefectului judeţului Suceava. Conform informării amintite, majoritatea speţelor, respectiv 893, sunt în materia dreptului civil, au ca obiect „fondul funciar”, au parcurs stadiile procesuale „în fond” şi „în apel” ori se află „în recurs”. Pe locul al doilea în acest top se situează cele 68 de dosare din materiile contenciosului administrativ şi civilă, cu obiect constând în „obligaţia de face”, „formularea de pretenţii” şi înmatriculările de autovehicule, acţiunile cu pricina fiind, după caz, în unul sau altul din cele 3 stadii procesuale. Cea de a treia poziţie este ocupată de cele 56 de cauze din contenciosul administrativ, aflate la instanţele de fond sau de recurs, şi vizând anularea de acte administrative emise sau adoptate de autorităţile administraţiei publice din judeţul Suceava, precum şi unele contracte din anul 2015 şi din intervalul ianuarie–octombrie 2016. În totalul celor 1.039 de procese din anul 2016 se mai înscriu 9 dosare privind „divergenţele apărute pe limita de hotar”, 4 dosare în care se solicită anularea unor hotărâri ale Comisiei judeţene pentru aplicarea Legii nr. 290 privind bunurile sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa, cât şi 4 dosare cu privire la „drepturile salariale ale unor funcţionari”, toate acestea din urmă fiind pe rolul instanţei de contencios administrativ, „în fond” sau „în recurs”. Juriştii Prefecturii Suceava au reprezentat insituţia şi în 3 procese având ca obiect „litigiul de muncă” ori  „anularea ordinului prefectului”, în timp ce 2 acţiuni s-au axat pe „anularea procesului verbal de contravenţie”.       

Comerciant moldovean, lăsat fără marfă de 3.235 de lei

·        Cele 356 kg de prune, unt, halva, bomboane, peşte, napolitane, usturoi confiscate au fost dirijate înspre incinerare, deţinătorul fiind sancţionat cu avertisment scris.  

·        Inspectorii DSVSA, în colaborare cu lucrători ai IPJ, au făcut controale în Cîmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei unde au confiscat 377 kg de marfă, în valoare de 3.615 lei.      

Inspectorii sanitar-veterinari suceveni, în colaborare cu lucrători ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean, au făcut controale în trafic, pe raza municipiului Cîmpulung Moldovenesc, prilej cu care au depistat un cetăţean moldovean care transporta produse alimentare fără de documente de provenienţă, de identificare şi de certificare a calităţii acestora.  Moldoveanul avea în maşină o cantitate totală de 356 kg de prune, unt, halva, bomboane, peşte, napolitane şi usturoi, marfa, valorând 3.235 de lei, fiind confiscată. Potrivit dr. Dănuţ Corneanu, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, produsele respective au fost dirijate înspre incinerare, iar comerciantul moldovean de ocazie s-a ales cu avertisment scris.

Şeful DSVSA a mai precizat că verificări au fost operate şi în piaţa  agroalimentară din municipiul Vatra Dornei, unde două persoane vindeau, la tarabe, produse în vrac, „fără a deţine documente care să ateste provenienţa, calitatea şi salubritatea” acestora. Dr. Dănuţ Corneanu precizează că după legitimare, cei doi comercianţi au fost sancţionaţi cu avertismente scrise.  La fel, halvaua, marmelada, margarina, untul şi napolitanele, precum şi 2 borcane cu maioneza şi 2 borcane cu icre, toate cântărind aproximativ 31 kg şi costând 380 de lei, au fost confiscate şi orientate înspre incinerare. Per total, atât în Cîmpulung Moldovenesc, cât şi în Vatra Dornei inspectorii DSVSA, în colaborare cu lucrători ai IPJ, au confiscat 377 kg de marfă, în valoare de 3.615 lei.      

 Material lemnos fără documente la 3 firme din zona Vama- Modoviţa  

·        Gardienii forestieri au confiscat peste 200 de metri cubi de masă lemnoasă şi au dat amenzi însumând 25.000 de lei.

În cursul săptămânii trecute, delegaţii Gărzii Forestiere Suceava, împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean au desfăşurat o acţiune de verificare a provenienţei materialului lemnos din zona Vama-Moldoviţa. Potrivit lui Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere, cu prilejul acestor verificări au fost identificate 3 societăţi comerciale care deţineau material lemnos fără a fi justificată provenienţa legală. Astfel, la una dintre societăţi, care are activitate de pe raza comunei Moldoviţa, a fost confiscat, valoric, un volum de 145 de metri cubi de lemn rotund de răşinoase, gardienii forestieri dând amenzi în valoare totala de 15.000 de lei. Totodată, la alte două firme din comuna Vama, lucrătorii specializaţi ai Gărzii Forestiere au confiscat, „faptic”, 13 metri cubi de cherestea şi 11 metri cubi lemn rotund, respectiv 38 metri cubi de lemn rotund de răşinoase şi 20 de metri cubi de cherestea. Mihai Găşpărel precizează că, în aceste cazuri, cel două societăţi au fost sancţionate contravenţional cu câte 5.000 de lei fiecare. „Garda Forestieră Suceava va efectua, în continuare, verificări în fond forestier pentru identificarea surselor de lemn la aceste societăţi comerciale”, a explicat Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava.   

Zeci de mii de executări silite  

·        Din recuperările de 153 de milioane de lei, popririle pe conturile bancare au adus la bugetul statului peste 78 de milioane de lei, adică aproximativ jumătate din total.

·        În evidenţa AJFP se află 99 de debitori în cazul cărora s-a deschis procedura insolvenţei, de la aceştia adunându-se 44,14 milioane de lei.

Activitatea de recuperare a creanţelor bugetare, prin aplicarea modalităţilor de executare silită, a adus sume importante la  bugetului general consolidat al statului. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice informează că, în 2016, inspectorii fiscali au emis şi comunicat 73.749 de titluri executorii, dintre care 41.712 pentru persoanele juridice, iar 32.037 pe numele persoanelor fizice. Astfel, la buget au intrat 153,6 de milioane de lei, de la agenţii economici recuperându-se 135 de milioane de lei, iar de la persoanele fizice 18,59 de milioane de lei. De pe urma somaţiilor la vistieria statului s-au adunat 67,161 de milioane de lei, însă cea mai mare sumă, cea de 78,31 de milioane de lei, este rezultatul popririlor asupra disponibilităţilor din conturile bancare. Din sechestrele pe bunurile mobile s-a reuşit încasarea a 2,84 de milioane de lei, iar din sechestrele pe bunurile imobile s-a strâns 2,27 de milioane de lei. Nu în cele din urmă, popririle pe veniturile terţilor a adus în puşculiţa statului 3 milioane de lei.

·        Pentru valorificarea bunurilor sechestrate s-au ţinut 128 de licitaţii, acestea concretizându-se în recuperarea a 562.000 de lei.

„Încasările din executare silită în anul 2016 sunt mai mici decât cele din 2015, ca urmarea faptului că, începând din luna februarie anului trecut, administrarea contribuabililor mijlocii a fost transferată de AJFP Suceava către Direcţia Regională Iaşi”, a precizat purtătorul de cuvânt Oana Violeta Apetrea. Pentru valorificarea bunurilor mobile şi bunurilor imobile sechestrate Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a organizat 128 de licitaţii, acestea concretizându-se în recuperarea a 562.000 de lei. În evidenţa AJFP se află 99 de debitori în cazul cărora s-a deschis procedura de insolvenţă, în 2016 de la aceştia adunându-se obligaţii  restante în valoare de 44,14 milioane de lei. În ceea ce priveşte bunurile confiscate, pe parcursul anului trecut prin vânzarea  acestora s-a obţinut venituri de circa 380.000 de lei, gradul de valorificare fiind de 76,37%.