În Regiunea de dezvoltare Nord Est,

Judeţul Suceava, locul al treilea la cea mai mare rată a şomajului, după Vaslui şi Bacău 

·        Cu 5,8% judeţul Suceava stă mai prost decât judeţele vecine Iaşi, cu 4,4%, Botoşani(4,5%) şi Neamţ (5,3%).

·        În judeţul Suceava, la persoanele de sex feminin rata şomajului este cu 0,7 puncte procentuale mai mică decât cea înregistrată în rândul bărbaţilor.       

La începutul lunii iunie, rata şomajului înregistrată în judeţul Suceava era de 5,8%, valoare mai mare cu 0,1 puncte procentuale faţă de nivelul din urmă cu o lună, dar mai mică cu 0,6 puncte procentuale comparativ cu rata şomajului de la debutul lui iunie 2015, când ajunsese la 6,4%. Conform Buletinului statistic pe luna iunie 2016, oferit publicităţii de Direcţia Judeţeană de Statistică,  rata şomajului din judeţul Suceava a fost cu 1,2 puncte procentuale mai mare decât cea consemnată la nivel naţional, cea de 4,6%.  La debut de iunie 2016, în cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord Est, cea mai mare rata a şomajului a fost înregistrată în judeţul Vaslui-10,9%, urmat, în ordine descrescătoare, de judeţele Bacău cu 6,7%; Suceava-5,8%; Neamţ-5,3%; Botoşani-4,5% şi Iaşi-4,4%.

În judeţul Suceava, în rândul femeilor rata şomajului a fost de 4,9%, una egală cu nivelul din luna anterioară, dar în scădere cu 0,6 puncte procentuale în comparaţie cu luna iunie a anului 2015.  În ceea ce îi priveşte pe bărbaţi, rata şomajului la debutul lunii iunie 2016 atinsese nivelul de 6,6%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale în raport cu începutul lunii mai 2016, fiind însă mai mică cu 0,6 puncte procentuale faţă de rata şomajului de la începutul lui iunie 2015. De remarcat este faptul că, în judeţul Suceava, la persoanele de sex feminin rata şomajului este cu 0,7 puncte procentuale mai mică decât cea din rândul bărbaţilor. De observat este faptul că la această din urmă categorie rata şomajului calculată în judeţul Suceava, una de 6,6%, a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mare faţă de rata şomajului la nivelul naţional, cea de 5,1%. La femei, rata şomajului judeţean sucevean a ajuns, la începutul lunii iunie 2016, la 4,9%, fiind cu 0,8 puncte procentuale peste rata şomajului  pe ţară, calculat pentru persoanele de sex feminin, respectiv aceea de 4,1%. 

În medie,

O mie de contracte noi de muncă pe lună

·        Aproape 6.000 de noi contracte de muncă figurează ca fiind înregistrate în registrul pentru evidenţa salariaţilor în intervalul ianuarie-iulie 2016.  

Circa 6.000 de suceveni au semnat contracte de muncă în intervalul ianuarie-iulie 2016, relevă datele furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava. Conform unei informări a instituţiei judeţene, ca urmare a interogării Registrului General de Evidenţă a Salariaţilor s-a constatat faptul că, pe 31 iulie 2016, în judeţul Suceava figurau ca fiind înregistrate un total de 124.206 de contracte individuale de muncă active. Potrivit sursei citate, dintre acestea 115.792 au fost perfectate pe durată nedeterminată, iar altele 8.414 pe durată determinată. La fel, tot în baza REVISAL, se concluziona că, la 31 ianuarie 2016, în evidenţele cu specific figurau 118.420 de contracte individuale de muncă active, dintre acestea 111.848 având o durată nedeterminată, în timp ce încă 6.572 fuseseră parafate pe o perioadă determinată. Astfel, relevant este că, în intervalul ianuarie-iulie 2016, s-a înregistrat un spor de 5.966 de contracte noi de muncă, 4.372 din total fiind pe termen nelimitat, iar 1.842 pe durată nedeterminată.

Pe de altă parte, Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, la începutul lunii iulie 2016, efectivul de salariaţi din judeţul Suceava era de 101.938 de persoane, mai mare cu 311 de angajaţi faţă de începutul lunii iunie, cât şi cu o creştere de 3.607 în comparaţie cu iulie 2015. Efectivul de salariaţi de la nivel de judeţ a fost estimat de DJS Suceava pe baza rezultatelor cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale, completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor, pentru întreprinderi cu 1-3 salariaţi. Informaţiile respective au fost repartizate pe judeţe şi sectoare de activitate conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din anul 2014. 

Suceava nu are capacitatea necesară pentru a furniza carne de oaie în Qatar

·        „Problema este să începem şi atunci, în amonte, fermierii vor fi încurajaţi”,  a subliniat şeful executivului judeţean Gheorghe Flutur, menţionând că este necesară o perioadă de 6 luni de regenerare.  

·        În timp ce sătenii sunt forţaţi să renunţe la animale, din cauza secetei, mezelurile sucevenilor sunt produse cu carne proastă din import.  

Judeţul Suceava are un efectiv scăzut de ovine, iar acesta s-a diminuat de la an la an. Situaţia a fost confirmată şi de Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, care zilele trecute a primit o delegaţie de oameni de afaceri din Qatar, interesaţi de carne ovină de calitate. „Din analiza pe care am făcut-o noi, Suceava stă destul de modest. Nu avem nici 400.000 de capete, iar dacă ne gândim măcar la 100.000 de livrat, ne trebuie 6 luni de regenerare, pentru a putea  exporta. La mai puţin de 400.000 de capete avem disponibile peste 300.000 de hectare de păşuni şi fâneţe, ceea ce înseamnă că stăm foarte slab la organizarea fermierilor, cu 1,2-1,3 capete de animale pe hectar. Până la 10 capete pe hectar, există un potenţial de 8-9 ori mai mare, ca să te organizezi, să poţi face export”, a spus Flutur. Preşedintele Consiliului Judeţean susţine că toate acestea nu trebuie văzute în mod static, deoarece există capacitate de regenerare, orice parteneriat începând „cu mai puţin”. Problema este să începem şi atunci, în amonte, fermierii vor fi încurajaţi”,  a subliniat şeful executivului judeţean. În ceea ce priveşte carnea de vită, Flutur spune că nu au fost făcute calcule, însă există „investitori” din Israel amatori să preia atât carne congelată de bovine, cât şi de ovine, de la furnizori din prejma Aeroportului. Înaltul oficial judeţean  crede că „primele societăţi vor apărea şi îşi vor înfiinţa sedii ca să facă acest lucru”, adăugând că inclusiv toate abatoarele construite şi modernizate în perioada preaderării Românie la UE „taie, dar nu la capacitate”.

·        „Putem să producem pentru piaţa internă, însă dacă nu avem căutare, ne putem duce oriunde”, opinează Flutur.

Întrebat de ce Suceava trebuie să exporte carne de vită, în condiţiile în care procesatorii din judeţ importă materie primă de proastă calitate, de la animale dopate cu stimulatori de creştere, şeful executivului judeţean a răspuns că agenţii economici funcţionează după regulile pieţei.  „Dacă judecăm aşa, orice economie are intrări şi ieşiri. Dacă stăm de vorbă cu fermierul român, vedem că acesta căută piaţă. Putem să producem pentru piaţa internă, însă dacă nu avem căutare, ne putem duce oriunde, să fim mai deschişi, să internaţionalizăm lucrurile acestea. Altfel, sună aşa, ca un fel de patriotism sec, fără argumente”, a explicat Gheorghe, Flutur preşedintele Consiliului Judeţean Suceava,  punctând că ”orice agent economic este liber să-şi creeze propria construcţie, care îi convine”. Toate acestea se întâmplă în timp ce micii crescători de animale se plângă că cei de la „abatorizare” le oferă  preţuri de nimic pe kilogramul de carne în viu. Scăderea preţului la achiziţii survine secetei care a pârjolit imaşurile, vacile şi oile nemaivând ce păşuna. Întrucât în pericol sunt inclusiv furajele pentru iarnă, ţăranii suceveni se grăbesc să scape de animale.                                                             

Opt unităţi de învăţământ au fost desfiinţate pe motiv de lipsă de elevi

·        Înfiinţate au fost Altele două, iar „situaţia poate suferi modificări, deoarece intervin mişcări ale elevilor, precum transferuri, plecări în străinătate cu părinţii, veniri din străinătate”, se arată într-o informare a ISJ Suceava.

În judeţul Suceava, noul an şcolar se va deschide în 773 de unităţi de învăţământ, dintre care 175 din mediul urban, iar 598 din mediul rural. Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava informează că, din total 217 de unităţi şcolare au personalitate juridică, celelalte 556 reprezentând structuri de învăţământ arondate celor dintâi. Potrivit ISJ, din cauza reducerii numărului de copii faţă de anul şcolar anterior, în reţeaua şcolară a judeţului nu se mai regăsesc o unitate de învăţământ preşcolar, respectiv Grădiniţa cu Program Normal Săndeni-Dolhasca. În aceeaşi situaţie se află 7 şcoli primare, adică Şcoala Primară Cotîrgaşi-Broşteni; Şcoala Primară nr. 2 Brădăţel-Horodniceni; Şcoala Primară Lunca-Zamostea; şcolile primare Dumbrăviţa, Ciumuleşti şi Movileni din comuna Vadu Moldovei, dar şi Şcoala Primară Pădureni-Siret. Oficialii Inspectoratului Şcolar Judeţean mai arată că Şcoala Gimnazială Păltinoasa şi-a pierdut personalitatea juridică deoarece numărul de elevi a scăzut sub 300, devenind, astfel, structură arondată Şcolii Gimnaziale „Bogdan Vodă” din Capu Codrului. Alate două şcoli gimnaziale s-au transformă în şcoli primare, ăn cauză fiind Şcoala Petia- Buneşti şi Şcoala Deleni-Pîrteştii de Jos. Pe de altă parte, pe fondul restructurării reţelei şcolare de către autorităţile administraţiei publice locale, începând cu anul şcolar 2016-2017 în judeţul Suceava sunt înfiinţate două unităţi Grădiniţa cu Program Normal nr. 2 Voitinel şi Şcoala Primară Podu Coşnei din comuna Poiana Stampei. „Situaţia poate suferi modificări după începutul anului şcolar deoarece intervin mişcări ale elevilor, precum transferuri, plecări în străinătate cu părinţii, veniri din străinătate”, se arată în informarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. 

Modernizarea legăturii rutiere Suceava-Iaşi nu a fost abandonată

·        Pentru continuarea proiectului, oficiali ai ADRNE s-au întâlnit ieri, la Palatul Administrativ, cu şeful administraţiei sucevene, Gheorghe Flutur-  

·        Totul a fost pus la cale în 2014, în cadrul unor discuţii între Cătălin Nechifor preşedintele CJ Suceava şi omologul său, Cristian Adomniţei,  originar din Suceava. 

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a avut, ieri, o întâlnire cu oficiali ai Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Est, printre subiectele abordate fiind şi cel privind materializarea unor iniţiative de modernizare a infrastructurii judeţene de drumuri. Printre acestea se află şi un proiect ambiţios privind asigurarea unei legături rutiere de calitate între Suceava şi Iaşi, acesta fiind promovat de către şefii administraţiilor din cele două judeţe vecine în urmă cu 4 ani. "Avem discuţii în legătură cu drumul care leagă Suceava de  Dolhasca şi Iaşi, acesta fiind dat, anul trecut, la proiectare. Este vorba despre unul dintre drumurile de legătură de la Suceava prin Udeşti, Budeni şi ieşire înspre Iaşi şi de încă unul Suceava-Liteni-Stroieşti, proiecte de drumuri judeţene", a spus Flutur.

Totul a fost pus la cale în iunie 2014 când preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, s-a întâlnit cu omologul său ieşean, Cristian Adomniţei, în vederea promovării de către cele două autorităţi judeţene a unui proiect comun de infrastructură rutieră. La acea dată Este vorba cele două părţi hotărau să acceseze o finanţare europeană nerambursabilă în cadrul Programului Operaţional Regional, bani care urmau să fie cheltuiţi pentru modernizarea arterelor judeţene care leagă municipiul Iaşi de judeţul Suceava, precum şi a drumurilor care parcurg mai multe localităţi sucevene, începând cu Dolhasca, şi până la Dărmăneşti, pe un total de circa 80 km.

După intrarea în judeţul Suceava, pe lângă faptul că drumul judeţean Dolhasca-Suceava va deveni o alternativă la drumul naţional, respectiva arteră de rang judeţean se va asigura accesul şi de cealaltă parte a municipiului Suceava, pe traseul Moara, Drăgoieşti, Zahareşti, Stroieşti, continuând, mai apoi, cu Vîlcele, Costîna, Todireşti şi Dărmeneşti.   

Suceava se pregăteşte să de lovitura la accesarea de finanţări europene  

·        "Trebuie să vedem care este viziunea pe ghiduri, să vedem cu ce suntem compatibili", a precizat Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, referindu-se la POR şi POIM.

·        În Strategia de dezvoltare economică şi socială 2011-2020, judeţul Suceava figura cu un portofoliu de 1.482 de proiecte, unele fiind deja derulate, altele propuse ori vizate, iar altele aflate în doar în stadiul de idee.

Consiliul Judeţean Suceava aşteaptă publicarea ghidurilor Programului Operaţional Regional (POR) şi Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), astfel încât să poată promova programe de mare anvergură. Gheorghe Flutur, şeful executivului judeţean a  declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că se ţine legătura inclusiv cu conducerile primăriilor, astfel încât "Suceava să fie un judeţ harnic la proiecte". Flutur a spus că, deocamdată, discuţiile sunt avansate în ceea ce priveşte proiectul de înfiinţare clusterului de industrie alimentară Suceava-Botoşani, care să cuprindă, pe lângă producători, procesatori, autorităţile administraţie publice, Facultatea de Industria Alimentară a Universităţii "Ştefan cel Mare", şi cele două camere de comerţ şi industrie le celorlalte două judeţe. "Suntem în discuţii avansate pentru două clustere, unul pe care să îl discutăm cu Botoşani, şi îi aşteptăm şi pe dumnealor. Nu vreau să o dau ca ştire, pentru că trebuie să avem şi de partea cealaltă ceva. Ceea ce s-a realizat până acum este exportul de carne de oaie, însă proiectul este mai complex decât atât. Dincolo de asta, un portofoliu foarte mare de proiecte pregăteşte judeţul Suceava. Dar, trebuie să vedem care este viziunea pe ghiduri, să vedem cu ce suntem compatibili. Şi, mai mult de atât, ne-am uitat şi la ce au primăriile, comunele, pentru a-i încuraja pe unii care sunt mai modeşti", a precizat Gheorghe Flutur.

În Strategia de dezvoltare economică şi socială 2011-2020, judeţul Suceava figura - conform datelor de la întocmirea acesteia - cu  un portofoliu de 1.482 de proiecte în curs de derulare, propuse/vizate şi, de asemenea, aflate în stadiul de idee. Pe direcţii de dezvoltare este vorba despre 641 de proiecte de infrastructură, amenajarea teritoriului, protecţia mediului şi silvicultură; 54 de proiecte privind mediul de afaceri; 208 proiecte de educaţie tineret şi sport; 49 de proiecte de ocupare, protecţie socială şi sănătate; 301 de proiecte de dezvoltare rurală; 66 de proiecte de turism; 40 de proiecte privind reforma administraţiei publice; 11 proiecte referitoare la societatea informaţională; 95 de proiecte de cultură şi culte, cât şi 17 proiecte cu privire la relaţiile internaţionale. Portofoliul de proiecte a fost centralizat conform unei anchete-chestionar întreprinsă în perioada ianuarie-februarie 2011, în rândurile autorităţilor administraţiei publice locale, cât şi în baza analizei direcţiilor şi măsurilor de dezvoltare locale cuprinse în cadrul strategiilor locale de dezvoltare ale comunităţilor locale din judeţul Suceava. 

Doar 30.000 de lei a dat Guvernul pentru expertizarea seismică a blocurilor din Suceava

·        Pe lângă Blocul „Groazei”, în reşedinţa de judeţ există mai multe imobile de locuit în comun expuse la risc seismic  ridicat. 

·        „Nu vreau să pe nimeni, însă vom face publică această listă”, a declarat primarul Ion Lungu.        

În municipiul Suceava multe dintre blocurile vechi, ridicate în perioada comunistă, sunt expuse la mişcările tectonice puternice. „Este vorba, în primul rând, despre cele construite înainte de 1990, ca să nu mai vorbim despre cele ridicate prin anii 60. Nu sunt multe, dar prezintă risc seismic, iar printre acestea se număra şi Blocul 48 A, pe care tot ne chinuim să-l putem reabilita”, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Edilul-şef spune că, în acest an, de la bugetul de stat, pentru studii de expertizare seismică, municipiul Suceava a primit suma de 30.000 de lei. Conform primarului, pe lângă Blocul „Groazei”, în gradul I de risc seismic sunt încadrate mai multe blocuri de locuinţe din reşedinţa de judeţ. „Nu vreau să pe nimeni, însă vom face publică această listă”, care a precizat că  reliefează şeful administraţie publice locale sucevene.  Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din municipiul Suceava din 2011, aprobat de deliberativul local, releva că în pericol se aflau cel puţin 5 blocuri de locuinţe ridicate în urmă cu zeci de ani, ameninţate fiind, mai ales, cele turn, cu 10 etaje. Pe lângă acestea din urmă, Primăria făcuse expertize privind stabilirea riscului seismic la două blocuri de garsoniere cu structura de rezistenţă şubredă, acestea fiind încadrate în cadrul al II-lea. Pe listă se mai adaugă alte 5 imobile de locuinţe care sunt plasate în rândul celor cu gradul al III-lea de risc. Pe de altă parte, din informaţiile pe care le avem, printre clădirile cu risc din zona centrală a reşedinţei de judeţ se numără blocul turn „Union”, precum şi cele de pe străzile „Alexandru cel Bun”, „Ana Ipătescu” şi ”Mihai Viteazu”, unele dintre ele fiind ridicate chiar şi în deceniile patru, cinci sau şase ale secolului trecut. De asemenea, potrivit unei mai vechi situaţii a executivului, pe raza urbei reşedinţă de judeţ există 45 de imobile cu potenţial risc privind rezistenţa şi stabilitatea şi cu încadrare în clasele de risc seismic II şi III.

În general, judeţul Suceava este relativ puţin afectat de mişcările telurice din Vrancea, însă ar putea avea mai mult de suferit de pe urma unui cutremur care s-ar produce pe falia tectonică situată în Ucraina. 

Locuinţe sociale construite sau reabilitate cu finanţare europeană nerambursabilă

·        Primăria are 150 de asemenea unităţi de locuit, însă unele   „trebuie dărâmate, pentru că nu merită să fie consolidate”.

Primăria municipiului Suceava va întocmi proiecte de construire şi reabilitare cu fonduri europene a locuinţelor sociale din fondul locativ propriu. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, de către primarul Ion Lungu, care a precizat că accesată ar urma să fie Axa nr. IX - „Construirea, reabilitarea sau modernizarea locuinţelor sociale”, a Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Alocarea totală din bugetul Uniunii Europene este de 100 de milioane de euro, însă, până acum, ghidul solicitantului nu  a fost publicat.  „Avem multe locuinţe sociale care necesită reparaţii. Vrem să promovăm foarte multe proiecte de reabilitare a acestor locuinţe sociale pe care le avem la Primărie, în cadrul Axei IX, însă nu este venit ghidul specific”, a explicat şeful municipalităţii locale. Fondul locativ al Primăriei are în administrare circa 150 de locuinţe sociale, unele fiind reabilitate sau în curs de reabilitare, în timp ce altele nu merită să mai fie reparate. „Multe locuinţe necesită reparaţii capitale, ceea ce, pe româneşte, însemnă că trebuie dărâmate, pentru că nu merită să fie consolidate”, a reliefat Ion Lungu, primarul Sucevei. Beneficiare ale unei locuinţe sunt familiile sau persoanele singure care au un venit mediu net lunar de pe persoană, realizat în ultimele 12 luni, sub nivelul câştigului salarial mediu net lunar pe economie. De asemenea, de o locuinţă socială pot avea parte tinerii căsătoriţi în vârstă de până la 35 de ani; tinerii de peste 18 ani proveniţi din instituţiile de ocrotire socială;  invalizii de gradul I şi al II-lea; persoanele cu handicap; pensionarii; beneficiarii Decretului Lege nr.118/1990 şi deportaţii; veterani şi văduve de război; eroii martiri şi luptătorii în Revoluţie. Criteriile de ierarhizare pentru stabilirea punctajului de departajare iau în calcul suprafaţa de locuit a solicitantului; numărul de copii din familie; starea de sănătate  a titularului cererii sau membrilor familiei; starea civilă a solicitantului, precum şi vechimea cererii. Potrivit Legii nr. 114/1996, nu pot beneficia de unităţi de locuit sociale persoanele care deţin o locuinţă proprietate, cele care au înstrăinat o casă după 1 ianuarie 1990, precum şi deţinătorii, în calitate de chiriaşi, a unei alte locuinţe.  

Suceava, locul 5 pe lista CNI, pentru acoperirea Patinoarului artificial 

Patinoarul artificial din municipiul Suceava ar putea fi acoperit cu fonduri guvernamentale acordate prin intermediul Companiei Naţionale pentru Investiţii (CNI), din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Primarul Ion Lungu va avea o întrevedere cu oficialii CNI, şeful administraţiei locale precizând că Suceava se află pe poziţia a cincia pe lista cu finanţările pe care Compania le susţine cu alocări de la bugetul de stat. „Suntem pe listă de priorităţi pentru modernizarea Patinoarului, alături de municipiile Bucureşti, Constanţa, Timişoara şi Craiova, Suceava fiind pe locul cinci din totalul de 20. Vreau să văd exact foaia de parcurs, pentru că, probabil, va trebui dată o hotărâre de Consiliul Local, prin care să punem la dispoziţie Patinoarul pe durata efectuării lucrărilor. Ne dorim din toată inima să avem un patinoar acoperit şi, mai mult, vestiare reabilitate şi extinse”, a precizat Ion Lungu. Conform unor calcule mai vechi, modernizarea Patinoarului artificial ar putea costa 500.000 de lei, proiectul vizând intervenţii  care ar permite obiectivului de pe strada „Universităţii” să găzduiască competiţii de hochei anvergură naţională sau chiar internaţională.  De precizat este că, încă din septembrie 2014, Primăria municipiului Suceava a înaintat Federaţiei Române de Hochei o scrisoare prin care îşi exprimă intenţia de demara lucrări de acoperire cu fonduri europene a Patinoarului artificial. În anul cu pricina, cu bani din bugetul local, montată a fost o nouă centrală termică, anterioara instalaţie de încălzire în sistem centralizat fiind foarte veche şi nemaiavând randament. În 2008, cu 600.000 de lei alocaţi tot de autorităţile sucevene a fost reabilitată pista şi înlocuită instalaţia frigorifică pe bază de amoniac, care prezenta reale riscuri de producere a unor accidente. Echipamentele noi sunt în conformitate cu normele europene, bazate fiind pe freoni ecologici. 

Aproape 14 milioane de euro, subvenţii pe suprafaţă primite de fermierii suceveni 

Micii fermieri din judeţul Suceava au încasat o consistentă sumă în conturile schemei de plată unică pe suprafaţă SAPS aferentă campanie din anul 2015. Conform unei informări a Centrului Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), anul trecut în judeţul Suceava au depus dosare 48.629 de agricultori, autorizaţi la plată fiind 46.264 dintre aceştia. Pe parcursul anului acesta în posesia sprijinului financiar au intrat 46.163 de mici fermieri suceveni, la aceştia ajungând un total de 13,959 de milioane de euro.  Beneficiarii plăţilor sunt fermierii activi, persoane fizice sau persoane juridice, care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol sau deţinători legali de animale. Eligibile la plată sunt exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 hectar şi formate din parcele agricole de cel puţin 0,3 hectare. Pe de altă parte, solicitantul trebuie să respecte bunele condiţii agricole şi de mediu, precum şi cerinţele legale în materie de gestionare, pe toată suprafaţa fermei. Valoarea totală a sprijinului pe suprafaţă (SAPS) a fost de 77.42 de euro pe hectar, plăţile efectuându-se la cursul de 4,4176 de lei pentru 1 euro, stabilit de Banca Central Europeană pe data de 30 septembrie 2015.

De menţionat este faptul că pe 5 iulie a fost încheiată campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, acestea din urmă fiind depuse fără penalizări de întârziere până pe data 10 iunie 2016. După expirarea  acestui termen, dosarele au fost admise, însă cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare. Solicitările înaintate după 5 iunie 2016 nu mai sunt luate în calcul, fermierii nemaivând dreptul la vreun fel de plată. Conform APIA, cele mai multe cereri au fost adunate în judeţul Suceava, respectiv 48.970, în ordine urmând Dolj (39.795), Bistriţa Năsăud (36.038) şi Maramureş (35.051). Din punct de vedere al mărimii plăţii solicitate, pe primul loc se situează Timiş (523.320 de hectare), după care vin Constanţa (486.817), Teleorman (414.492), Dolj (406.349) şi Călăraşi (370.437). La acest capitol, judeţul Suceava, este evidenţiată cu o suprafaţă declarată utilizată de 199.033,84 de hectare, eligibile la plată fiind 191.170,62 de hectare. 

Licitaţia pentru dotarea cu vehicule electrice, reluată pe motiv de neconformitate a ofertei

Licitaţia pentru desemnarea furnizorului din cadrul Proiectului „Electromobilitate-Vehicule electrice pentru o municipalitate verde”, finanţat din fonduri elveţeiene, a fost relansată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), a anunţat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Potrivit edilului-şef sucevean în această situaţie s-a ajuns după ce s-a constatat că oferta singurului participant la licitaţie a fost una neconformă.  „Licitaţia pentru maşinile electrice a fost anulată, pentru că nu a fost conformă. Ne-am bucurat când, iniţial, licitaţia a trecut. A fost o singură ofertă şi ne-am zis că este bine că nu sunt contestaţii. Din păcate a fost o ofertă neconformă, iar licitaţia este din nou în SEAP”, a declarat Ion Lungu. În cadrul  Proiectului „Electromobilitate-Vehicule electrice pentru o municipalitate verde” au fost au fost scoase la licitaţie două loturi. Primul include achiziţionarea a 11 autoturisme electrice, precum şi a două furgonete electrice, ultimele urmând a intra în dotarea Direcţiei de Administraţie a Pieţelor şi Direcţiei de Asistenţă Socială.  Valoarea adjudecată este de 1,3 de milioane de lei, plus TVA, competiţia a fost câştigată de societatea Grădinaru Import Bucureşti. Al doilea lot are ca obiect furnizarea de utilitare electrice,  respectiv a două utilitare electrică  pentru Direcţia Domeniului Public, a unei automăturători electrici şi a unei autocisterne electrice. Câştigătorul a fost aceeaşi firmă bucureşteană, pentru suma de 1,4 milioane de lei, la care se adaugă TVA.  Valoarea totală a finanţării din Programul de cooperare elveţiano-român „Swiss-Romanian Cooperation Programe” este de 3,11 milioane de franci elveţieni, 85% reprezentând finanţare nerambursabilă, iar 15% fiind contribuţie a financiară din bugetul local sucevean. Proiectul cu finanţare elveţiană prevede achiziţionarea a 11 autoturisme electrice, la care se adaugă două furgonete electrice, o automăturătoare electrică, o autocisternă electrică şi 10 biciclete electrice. De asemenea, prevăzută este crearea a 56 de locuri de parcare destinate vehiculelor electrice, dar şi înfiinţarea a 28 de puncte de încărcare a acumulatorilor.   

Nouă din zece şcoli din municipiul Suceava au primit bani pentru lucrări de securitate la incendii

Majoritatea unităţilor de învăţământ  din municipiul Suceava  au primit fonduri pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiile de securitate la incendiu. Banii au fost prinşi în bugetul local încă de la începutul lui 2016, lucrările de conformare la legislaţia specifică urmând a fi făcute până la începutul anului şcolar 2016-2017. „Acest aspect, privind noile reglementări, îl avem la multe unităţi de învăţământ şi instituţii din municipiul Suceava. Majoritatea şcolilor au venit la începutul anului, iar pentru 90% au fost fundamentate sume pentru autorizarea la ISU. Astfel, foarte multe unităţi şcolare, înainte de  început de an şcolar, au făcut lucrări pentru conformare la noile prevederi”, a subliniat Ion Lungu, şeful administraţiei din reşedinţa de judeţ. De precizat este faptul că avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu nu sunt eliberate pentru instituţia de învăţământ ca atare, ci pentru fiecare construcţie administrată de către şcoala în cauză. Nu fac obiectul avizării sau autorizării privind securitatea la incendiu clădirile construite sau care au suportat lucrări de modernizare, extindere ori de schimbare de destinaţie anterior intrării în vigoare a HGR nr. 571/1998. În noiembrie 2015, Ion Lungu declara că doar 3 dintre unităţile şcolare din municipiul Suceava erau autorizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenta ”Bucovina”. Edilul-şef dădea ca exemplu cazul Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir” care, pe de 28 martie 2012, solicitase aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, ISU precizând că nu este necesară eliberarea documentelor cu pricina. La fel s-a întâmplat şi în ceea ce priveşte şcolile cu clasele I-VIII care au făcut acelaşi demers. „Sunt încă multe lucruri neclare. Din cele 43 de unităţi şcolare din municipiul Suceava, doar 3 au autorizaţie de la ISU, respectiv cele care au fost modernizate de când sunt primarul municipiului Suceava. Este vorba despre şcolile nr. 1, 2 si 3”, sublinia, la acel moment, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. 

Sucevenii încă nu şi-au ridicat cardul de sănătate

·        În semestrul întâi al anului 2016, în judeţul Suceava au fost înmânate încă 966 de asemenea documente, iar distribuirea continuă.    

În prima jumătate a anului 2016, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a eliberat 3.195 de carduri europene de asigurări de sănătate. Potrivit unei informări a instituţiei sucevene, procedura se desfăşară în conformitate cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, iar în baza acesteia, începând cu 1 ianuarie 2007 persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România au dreptul - în situaţia deplasării pentru şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene - la cardul european de asigurări sociale de sănătate. „Eliberarea cardului european de asigurări sociale de sănătate se face către cetăţenii români asiguraţi care solicită acest document, în vederea acordării asistenţei medicale în statele membre ale UE, conform legislaţiei în vigoare”, se arată în informarea CAS Suceava. Conform sursei citate, în intervalul 1 ianaurie-30 iunie 2016, prin aplicarea regulamentelor cu specific ale Consiliului European, privind coordonarea sistemelor de securitate, Casa de Asigurări Sociale Suceava a înmânat - la cererea asiguraţilor sau a instituţiilor competente din statele membre ale Uniunii Europene -, 372 de formulare europene de asigurări sociale de sănătate. Nu în cele din urmă, Casa de Asigurări de Sănătate informează că, în semestrul întâi al anului 2016, în judeţul Suceava au fost înmânate 966 de carduri naţionale de sănătate, iar distribuirea continuă. Pentru persoanele care împlinesc ulterior vârsta de 18 ani, dar şi în cazul celor care dobândesc pe parcurs calitatea de asigurat, se va continua procesul de tipărire şi distribuire a cardului. Cardul naţional de sănătate se emite pentru dovedirea calităţii de asigurat şi furnizarea unor servicii medicale, putând fi utilizat numai pe teritoriul României. Cardul este emis individual pentru fiecare asigurat, termenul de valabilitate fiind de 5 ani. Asiguraţii care nu au intrat în posesia cardului pot să verifica dacă li s-a emis acest document prin accesarea serviciului pus la dispoziţie de CNAS la adresa http://www.cnas.ro/page/verificare-asigurat.html sau se pot adresa direct Casei de Asigurări de Sănătate Suceava.     

Înmulţire accentuată a accidentelor de muncă

·        Luna trecută, la ITM au fost comunicate 24 de evenimente din această categorie, în cele 6 luni anterioare fiind înregistrate 79, în comparaţie cu un total de 47 de accidente în 2015.

Luna trecută, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut 118 de controale. Inspectorul Romeo Butnariu face cunoscut că în urma verificărilor efectuate s-au constatat 155 de abateri contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate însumând 7.700 de lei. Potrivit şefului ITM Suceava, deficienţele constatate pe linie de protecţia muncii sunt multiple şi s-au referit la lipsa sau întocmirea incompletă a planului de prevenire şi protecţie; lipsa instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă şi a evaluării riscurilor, precum şi la neorganizarea activităţii de prevenire şi protecţie. Pe de altă parte, potrivit  statisticilor instituţiei sucevene, în luna iulie, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava au fost comunicate 24 de evenimente, acestea fiind cercetate sub aspectul încadrării în categoria accidentelor de muncă. Aceasta  în condiţiile în care în jumătatea de an anterioară, ITM Suceava a înregistrat 79 de asemenea evenimente, numărul acestora fiind în creştere, dacă se ia în calcul că în 2015 în judeţul Suceava au fost înregistrat un total 47 de persoane accidentate.

În iulie 2016, inspectorii de muncă suceveni au întreprins 343 de acţiuni de control, dintre care 225 în domeniul relaţiilor de muncă, iar 118 în cel al sănătăţii şi securităţii în muncă. Ca urmare a neregulilor identificate, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au dat 222 de amenzi în valoare de 168.700 de lei.       

Casa de Pensii a adunat cu aproape 10 la sută mai puţin faţă de contribuţiile datorate de asiguraţi

După primul semestru ale anului 2016, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a adunat din contribuţiile de asigurării sociale mai puţin decât şi-a planificat. Cel puţin aşa reiese din informarea privind activitatea CJP în intervalul 1 ianurie-30 iunie, care relevă că, din totalul de 3,39 de milioane de lei, bani datoraţi  de contribuabili, efectiv s-au încasat circa 3 milioane de lei. În consecinţă, în cele dintâi 6 ale anului veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat, strânse din contribuţiile de asigurări sociale, au fost realizate doar în proporţie de 90,97%. La începutul anului 2016, în evidenţele CJP Suceava se aflau 137.771 de pensionari din sectorul de stat, 18.498 de pensionari din sectorul agricol;  10.402 de beneficiari ai legilor speciale şi 273 de beneficiari de pensii comunitare. Conform Casei Judeţene de Pensii Suceava de la 1 ianuarie 2016, valoarea punctului de pensie este de 871,7 lei, indicele de corecţie prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice fiind de 1,09. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat este de 2.681 de lei, cotele de contribuţie de asigurări sociale fiind de 26,3% în cazul condiţiilor normale de muncă; de 31,3% în cel al condiţiilor deosebite de muncă şi de 36,3% pentru condiţii speciale de muncă. Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 10,5%, indiferent de condiţiile muncă. Nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială pentru anul 2016 este de 938 de lei, iar cel maxim este de 13.405 lei. Nu în cele din urmă, de precizat  este că nivelul pensiei sociale minim garantate a rămas la nivelul de 400 de lei pe lună. 

Scade avântul în ridicarea de locuinţe

·        În  primele 6 luni ale lui 2016, în judeţul Suceava au fost solicitate 1.032 de autorizaţii, cu 2,1% mai puţine faţă de acelaşi interval din anul trecut.

·        Toate locuinţele terminate, cele mai multe dintre ele la sate, au fost realizate din fonduri private, respectiv cu banii populaţiei.

În luna iunie 2016, în judeţul Suceava au fost eliberate 249 de autorizaţii de construire pentru clădiri  rezidenţiale, cu 16,9% mai multe în raport cu luna precedentă, dar şi cu o creştere de 3,8% faţă de luna iunie a anului anterior. Astfel, în judeţul Suceava s-au înregistrat 6,7% din totalul al autorizaţiilor pentru clădiri rezidenţiale eliberate în luna iunie 2016 la nivel naţional, cel de 3.723 de autorizaţii. Potrivit datelor oferite zilele acestea publicităţii de Direcţia Judeţeană pentru Statistică, din acest punct de vedere, Suceava se află pe prima poziţie în Regiunea de Dezvoltare Nord Est, cu 31,7% din totalul autorizaţiilor eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale. În ordine, în clasament urmează judeţele Iaşi(29%), Bacău(19,4%), Neamţ(9,2%), Vaslui(8%) şi Botoşani(2,7%). Însă, de specificat este faptul că, în  primele 6 luni ale lui 2016, în judeţul Suceava au fost solicitate şi înmânate 1.032 de autorizaţii, cu 2,1% în minus, comparativ cu acelaşi interval din anul 2015.  Pe de altă parte, în trimestrul întâi al acestuia an, au ajuns la finalizare 302 de locuinţe, în scădere cu 167 faţă de trimestrul al patrulea al anului 2015, dar  şi cu 19 locuinţe, comparativ cu primul trimestru al anului anterior. Conform buletinului statistic pe luna iunie al Direcţiei Judeţene de Satistică, cele mai multe locuinţe, adică 207, respectiv 68,5%, au fost recepţionate în mediul rural. Analiza pe surse de finanţare relevă faptul că, în trimestrul întâi al anului 2016, toate locuinţele terminate au fost realizate din fonduri private, respectiv cu banii populaţiei, executate fiind în regie proprie. 

Guvernul tehnocrat, o catastrofă pentru ţară

·        „În 2016, lucrurile au scăpat de sub control, iar PSD îşi va asuma repornirea României”, a declarat Ion Cătălin Nechifor, fostul lider al PSD Suceava. 

Ion Cătălin Nechifor, şeful consilierilor judeţeni PSD, a declarat, într-o conferinţă de presă, că este o catastrofă ceea ce a făcut Guvernul tehnocrat în acest an. Aceasta înspre deosebire de Guvernul Ponta care, în 2015, a redus taxa pe valoarea adăugată şi contribuţia la asigurările de sănătate, a mărit salarii, având inclusiv investiţii în dezvoltare, creştere economică şi, în acelaşi timp,  reuşind încadrarea într-un deficit bugetar destul de strâns.  „Cred că a fost o catastrofă pentru România ce a făcut acest Guvern tehnocrat. E bine să ai mituri în picioare şi să crezi că există şi alte soluţii, însă s-a demonstrat astfel că soluţia nu este decât una politică, cu asumare în rândul alegătorilor şi în Parlament, cu punerea pe masă a unui Guvern”, a arătat Nechifor. Nechifor a reliefat că, după alegeri, Partidul Social Democrat este pregătit să preia guvernarea, întrucât, pentru prima dată, urmează 2 ani şi jumătate fără alegeri, perioadă care poate fi „una de muncă, de proiecte şi de creştere”. Responsabilul social democrat sucevean a subliniat că plecarea PSD de la conducerea ţării a fost un gest unic de asumare politică, după ce, în ultimii ani acesta a „guvernat cu seriozitate”. „În 2016, lucrurile au scăpat de sub control, iar PSD îşi va asuma repornirea României, astfel încât anul viitor, la guvernare, să facem ceea ce trebuie. De aceea, toţi cei care au simpatizează PSD să aibă încredere şi să ţi dorească acest lucru la fel demult ca şi noi, să ne dea şansa să revenim”, a precizai Ioan Cătălin Nechifor, fostul şef al organizaţiei judeţene a PSD Suceava.     

Inspectorii de muncă au descoperit 7 firme care aveau lucrători la negru

·        Societăţile cu pricina au fost sancţionate cu un total de 90.000 de lei, 17 persoane muncind la acestea fără avea forme legale de angajare.   

În luna iulie a anului 2016, inspectorii de muncă suceveni au depistat 59 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. Potrivit inspectorului şef sucevean, Romeo Butnariu, este vorba despre 10 persoane ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, precum şi despre 32 de suceveni ale căror contracte fuseseră remise, totuşi, REVISAL, însă după expirarea termenului legal. Pe de altă parte, de evidenţiat este faptul că, în luna la care facem referire, 17 persoane munceau fără forme legale de angajare, acestea prestând la 7 angajatori. În ceea ce priveşte munca la negru, inspectorul şef Romeo Butnariu precizează că firmele descoperite că aveau la lucru muncitori fără contracte de muncă individuale au avut parte de amenzi totalizând 90.000 de lei. Luna trecută, în domeniul relaţiilor de muncă, lucrătorii Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava au avut 225 de controale. Inspectorul şef Romeo Butnariu informează că verificările făcute pe această linie s-au lăsat cu 67 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate însumând 161.000 de lei. În timpul controalelor s-a descoperit că unii dintre agenţii economici verificaţi nu s-au conformat dispoziţiilor legale referitoare la obligaţia de a ţine evidenţa orelor prestate de către fiecare salariat în parte. De asemenea, inspectorii ITM Suceava au mai descoperit abateri privind nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal şi a celui cuvenit în cazul muncii suplimentare. 

Elevii din ciclul superior al liceului primesc manuale gratuite

·        IŞJ Suceava a semnat contracte pentru 161.584 de manuale destinate elevilor din ultimii 2 ani ai liceului, valoarea acestora fiind de 1,43 de milioane de lei.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) a alocat Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava, pentru manualele şcolare necesare în anul şcolar 2016-2017, suma de 438.000 de lei, aceasta fiind folosită pentru achiziţionarea manualelor la clasele I-X. Inspectorul şef general Gheorghe Lazăr informează că pentru 230.000 de manuale au fost încheiate contracte cu mai multe edituri, până în prezent fiind livrate aproximativ 70% dintre titlurile comandate. P de altă parte, Gheorghe Lazăr face cunoscut că, începând cu anul şcolar 2016-2017, elevii din ciclul superior al liceului, respectiv din clasele a XI-a şi a XII-a, vor avea asigurate manuale şcolare gratuite, MENCS alocând deja fondurile necesare. În luna august 2016, IŞJ Suceava a semnat contracte cu editurile pentru 161.584 de manuale destinate elevilor din ultimii 2 ani ai liceului, valoarea acestora fiind de 1,43 de milioane de lei. Conform inspectorului şef general Gheorghe Lazăr, pentru clasa a IV-a au fost comandate doar unele dintre titluri, respectiv la Muzică şi mişcare-4.916 de manuale; Educaţie civică-6.187 de manuale; Religie-4.500 de manuale; Arte vizuale şi abilităţi practice-6.130 de manuale. Pentru restul manualelor de clasa a IV-a urmează a fi făcute comenzi după ce MENCS va finaliza procedurile specifice de aprobare şi editare. 

Disponibilizaţii de la falita Termica luptă disperaţi pentru salariile compensatorii

·        „Există o discriminare între salariaţii care au fost disponibilizaţi în anii 2012-2013, care la acel moment au primit 18 salarii compensatorii, şi noi, cei 91 de salariaţi cărora nu ni s-a acordat nici o sumă cu acest titlu”, a arătat Eugen Serediuc, reprezentantul concediaţilor.  

·        Inconvenientul major în calea acordării compensaţiilor băneşti constă în neînregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM, înainte de intrarea Termica în procedură de faliment.

·        Primarul Ion Lungu a reliefat că sumele pentru achitarea salariilor compensatorii există, singura soluţie fiind „găsirea unei breşe, a unei căi extraordinare de atac” în instanţă.

Comisia de Dialog Social  a judeţului Suceava s-a întâlnit ieri, la sediul Prefecturii, pentru  analiza şi găsi de acordare a unor sume cu titlul de salarii compensatorii angajaţilor lăsaţi pe drumuri după intrarea în faliment, la jumătatea anului trecut, a Termica Suceava. Întrunirea s-a desfăşurat sub „presiunea a câtorva zeci de foşti salariaţi, care s-au adunat în faţa Instituţiei Prefectului. Discuţiile au fost mediate de subprefectul Atanasă Nistor, iar la acestea au luat parte Ion Lungu, primarul Sucevei, Ovidiu Dumitrescu, administratorul special al Termica, Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă, lideri ai sindicatelor de la fost societatea de termificare, precum şi reprezentantul Administraţie Judeţene a Finanţelor Publice. În cauză sunt 91 de concediaţi colectiv, reprezentantul acestora, Eugen Serediuc, susţinând că disponibilizarea nu li se poate imputa şi solicitând iniţierea unui act normativ care să facă posibilă intrarea în posesia drepturilor băneşti compensatorii.

Potrivit sindicalistului, în vederea atenuării impactului social provocat de pierderea locurilor de muncă, lichidatorii judiciari de la Termica au propus Adunării Generale a Creditorilor acordarea de compensaţii băneşti, însă în toate cele 3 şedinţe solicitările au fost respinse. „Consider că există discriminare între salariaţii care au fost disponibilizaţi în anii 2012-2013, care la acel moment au primit 18 salarii compensatorii, şi noi, cei 91 de salariaţi cărora nu ni s-a acordat nici o sumă cu acest titlu. Cei mai mulţi dintre noi au între 55 şi 62 de ani, iar găsirea unui loc de muncă este imposibilă la ceastă vârstă”, a subliniat Eugen Serediuc.                         

·        Liderul Sindicatului reprezentativ„Prometeu” susţine că Termica nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege.

Pe de altă parte, inconvenientul major în calea acordării compensaţiilor băneşti constă în aceea că sindicatul reprezentativ nu a înregistrat contractul colectiv de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă, înainte de intrarea Termica în procedură de faliment. Şeful ITM, Romeo Buntariu, a pus în vedere că o înregistrare retroactivă iese din calcul, cu excepţia unei emiterii unei hotărâri a organelor judecătoreşti în acest sens. Iordănel Secrieru, liderul Sindicatului reprezentativ„Prometeu”, susţine că Termica nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de lege, în condiţiile în care pe 24 aprilie 2015 conducerea unităţii a semnat contractul colectiv de muncă cu sindicatul al căruia lider este, cu Sindicatul Liber Independent, dar nu şi cu Sindicatul „Calor”. „Cum în acest context, sunt prejudiciaţi salariaţii reprezentaţi de sindicatul reprezentativ la nivel de unitate, vă solicităm înregistrarea la ITM a Suceava a contractului colectiv de muncă SC Termica SA 2015-2016, în caz contrat urmând să ne adresăm instanţei”, a precizat Iordănel Screieru.    Ovidiu Dumitrescu, administratorul special al Termica a semnalat că depunerea şi înregistrarea contractului colectiv de muncă la ITM „au devenit neoportune”, având în vedere că Termica este în faliment şi lichidare judiciară şi că, potrivit legislaţiei în vigoare, „contractul colectiv de muncă încetează la data dizolvării sau lichidării judiciare a unităţii”. „Vă asigurăm încă o dată că înţelegem pe deplin şi regretăm sincer situaţia dificilă în care vă aflaţi, dumneavoastră şi toţi foştii salariaţi ai debitoarei Termica, disponibilizaţi prin concediere colectivă”, a arătat Ovidiu Dumitrescu. 

·        Din totalul de 260 de lucrători ai Termica, de la momentul intrării în faliment, 157 au fost preluaţi de noul operator Thermonet.

Primarul Ion Lungu a reliefat că sumele pentru achitarea salariilor compensatorii există şi, de asemenea, că în şedinţele adunării creditorilor a votat, de fiecare dată, în favoarea acordării acestui tip de plăţi. Ceea ce nu s-a întâmplat şi cu creditorii majoritari, care şi-au motivat poziţia prin „lipsa contractului colectiv de muncă, document care să prevadă acordarea acestor drepturi”. Potrivit edilului-şef sucevean, pentru a avea măcar o şansă de a intra în posesia banilor mult-aşteptaţi, sindicaliştii au la îndemână o singură opţiune, cea a instanţei. „Eu cred că se mai poate găsi o breşă, o cale extraordinară de atac. Aceasta este singura soluţie”, a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.   

Intrarea în faliment a Termica Suceava a fost dispusă pin Decizia Curţii de Apel Suceava nr. 116/2015, aceasta prevăzând dizolvarea societăţii şi ridicarea dreptului de administrare a debitoarei şi desemnând ca lichidator judiciar consorţiul format de practicienii în insolvenţă MGA Insolvency SPRL şi Management Reorganizare Lichidare Iaşi SPRL. Municipiul Suceava deţinea 4% din totalul creanţelor de la Termica, Bioenergy-22,95%, ACET-12,54%, iar Unicom Holding Voluntari, furnizor de cărbune, este creditor majoritar cu 29% din total. Din totalul de 260 de lucrători ai Termica, de la momentul intrării în faliment, 157 au fost preluaţi de noul operator de transport, distribuire şi furnizarea agentului termic, Thermonet,  cei peste 90 de concediaţi reclamându-şi dreptul de până la 8 salarii compensatorii de fiecare. Pe de altă parte, reamintim că, în vara anului 2013, odată cu declanşarea procedurii insolvenţei Termica, 250 de angajaţi ai societăţii sucevene au fost puşi pe liber, aceştia beneficiind, de la bugetul local al Sucevei, de plăţi compensatorii în valoare de peste 7 milioane de lei. În acea perioadă, pentru a-şi obţine drepturile,  sindicaliştii au organizat, în nenumărate rânduri, mitinguri de protest la sediile Primăriei şi Prefecturii. Protestatarii şi-au revendicat salariile compensatorii consfinţite prin contractul colectiv de muncă şi cel pe ramură, cât şi veniturile de completare, acordate prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă,  de la bugetul consolidat al statului.