Locuri de muncă mai multe scoase la bătaie de agenţii economici suceveni   

·        O creştere importantă se remarcă  în  comerţul cu produse alimentare, restaurante, baruri şi hoteluri, dar şi în exploatarea forestieră.

În cursul anului 2015, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava a înregistrat  27.634 de posturi oferite de angajatori celor aflaţi în căutarea unei slujbe, informează purtătorul de cuvânt al instituţiei Anca Capverde, care precizează că oferta agenţilor economici suceveni este cu 1.049 de locuri de muncă vacante mai mare faţă de 2014.

Potrivit oficialului AJOFM, cererea de forţă de muncă rămâne relativ constantă în domeniile transporturilor rutiere şi construcţiilor, consemnându-se o creştere importantă în  comerţul cu produse alimentare; restaurante, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor; hoteluri şi alte activităţi de cazare, precum şi în exploatare forestieră. „Sintetizând datele înregistrate cu privire la acest indicator statistic, precum şi informaţiile pe care le deţinem de la agenţii economici, putem aprecia că se conturează o competiţie a angajatorilor în anumite sectoare ale economiei locale, cu precădere cel al serviciilor, pentru atragerea şi <fidelizarea> personalului talentat, competent şi motivat să lucreze”, subliniază purtătorul de cuvânt al AJOFM. Anca Capverde susţine că, în urma analizelor efectuate, rezultă că piaţa muncii este tot mai receptivă la persoanele bine pregătite şi preocupate de calitatea activităţii prestate, fluctuaţiile de personal având drept cauză fie lipsa competenţelor sau calificărilor actualizate, fie a motivaţiei pentru obţinerea ori menţinerea unui loc de muncă.

Rata şomajului creşte din cauza ajutoarelor sociale şi a ajutoarelor europene în alimente   

·        Tendinţa de sporire a numărului de şomeri neindemnizaţi „este motivată de necesitatea obţinerii ajutorului social, ajutoarelor alimentare, accesului la serviciile medicale, reconversiei profesionale, dar şi a creşterii nivelului de instruire”, se arată într-o informare a AJOFM Suceava. 

Rata şomajului la finele anului 2015 a fost, în judeţul Suceava, de 6,25%, în scădere cu 0,35%, faţă de nivelul consemnat la sfârşitul anului 2014, respectiv cel de 6,58%, informează Agenţia Judeţeană  pentru Ocuparea Forţei de Muncă. „Traseul valoric al ratei şomajului înregistrat în cursul anului 2015 a fost unul variat, ajungând, în luna decembrie, pe un palier situat sub cota procentuală a anului 2014. În timp ce ponderea în creştere a şomerilor neindemnizaţi a diferenţiat parcursul ratei şomajului din lunile mai, iunie şi iulie a anului 2015, trendul descendent al numărului de şomeri beneficiari de indemnizaţie se menţine încă din cursul anului 2013”, se arată într-un comunicat semnat de directorul executiv Mirela Adomnicăi.  Astfel, în decembrie 2015 în evidenţa AJOFM existau 10.467 de şomeri neindemnizaţi şi 4.877 de şomeri indemnizaţi, raportat la 10.303 de şomeri neindemnizaţi şi 6.137 de şomeri indemnizaţi în decembrie 2014. Conform AJOFM, se remarcă o tendinţă de diminuare a rândurilor şomerilor indemnizaţi care au intrat în evidenţe în urma pierderii unui contract de muncă, precum şi o ascensiune a segmentului de şomeri neindemnizaţi. „Adresabilitatea şomeri neindemnizaţi către AJOFM este motivată de necesitatea obţinerii ajutorului social sau a ajutoarelor alimentare, de accesul la serviciile medicale, de conştientizare a necesităţii reconversiei profesionale şi a creşterii nivelului de instruire. Este evident că această pondere majoritară a şomerilor neindemnizaţi a influenţat cel mai mult traseul ratei şomajului în prima parte a anului 2015, iar în a doua parte a acestui an, reducerea numărului de şomeri indemnizaţi a determinat o scădere a ratei şomajului sub nivelul înregistrat în anul 2014” se subliniază în informarea AJOFM Suceava. Conducerea AJOFM consideră că această reducerea a segmentului de şomeri care îşi pierd locul de muncă - în perioada anului consacrată prin creşterea ratei şomajului şi diminuarea volumului  de activităţi în domeniile cu specific sezonier - reprezintă un semnal de stabilitate a fluctuaţiilor de personal şi de reducere a dependenţei de „sezonalitate”, „dacă nu chiar unul de creştere a cererii de forţă de muncă din anumite sectoare ale economiei locale, în special din cel al alimentaţiei publice”.  

Inspectorii sanitari veterinari suceveni au interzis activitatea a 18 agenţi economici

·        „În 2015 s-au săvârşit fapte mai puţin grave, dar în număr mai mare, atât de către agenţii economici, cât şi de către persoanele fizice”, spune directorul   directorul executiv Leon Postolache.

În cursul anului 2015, lucrătorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au emise 35 de ordonanţe. Dintre acestea, 18 sunt ordonanţe de interzicere a activităţii, comparativ cu 144 de asemenea documente emise în anul precedent. De asemenea, inspectorii sanitari veterinari au emis 17 ordonanţe de suspendare a activităţii a unor agenţi economici, cu două în plus faţă de anul precedent. „Comparativ cu anul 2014, s-a constatat o scădere cu 124 de ordonanţe emise, în ceea ce priveşte închiderile sau suspendările de activitate”, arată directorul executiv Leon Postolache. Pe parcursul anului recent încheiat, pentru încălcarea legislaţiei în domeniul sanitar veterinar şi al siguranţei alimentare controlorii DSVSA au procedat la sancţionarea contravenţională a 110 de agenţi economici şi persoane fizice, sancţionaţi în comparaţie cu anul anterior înregistrându-se un plus de doi. Valoarea sancţiunilor aplicate în anul 2015 este de 121.260 de lei, respectiv cu 11.500 de lei mai mică decât în anul 2014. Potrivit directorului Leon Postolache,  diferenţa se explică prin „încadrarea în legislaţie a săvârşirii unor fapte mai puţin grave, dar în număr mai mare, atât de către agenţii economici, cât şi de către persoanele fizice”.  

În 2015,

Creştere cu o cincime a numărului de firme nou-înfiinţate în judeţul Suceava

·        Pe parcursul anului trecut, numărul insolvenţelor a căzut cu 61,48%.

În perioada 1 ianurie-31 decembrie 2015, în judeţul Suceava au avut loc 2.398 de înmatriculări de firme, prezintă o statistică a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit căreia, în comparaţie cu anul precedent, consemnat este un salt de 11,59%. În 2015, cele mai multe înregistrări, respectiv 1.129, sunt cele ale societăţilor cu răspundere limitată (SRL), după care urmează, în ordine descrescătoare, persoanele fizice autorizate (PFA), cu 696 de înregistrări şi întreprinderile individuale (II), cu 586 de înregistrări. Înmatriculate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului au mai fost 51 de întreprinderi familiale (IF), 4 societăţi în comandită (SC), precum şi câte o societate pe acţiuni (SA) şi o cooperativă agricolă (CA). În ceea ce priveşte insolvenţa, pe parcursul anului trecut, au declanşat această procedură judiciară 104 de agenţi economici suceveni, mai puţini cu 61,48% în comparaţie cu 2014, când s-au declarat în insolvenţă 270 de firme. În schimb, în 2015 a crescut cu 32,48% numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea, respectiv de la 306 în 2014, la 406 în 2015. În anul anterior, în judeţul Suceava s-au dizolvat 570 de operatori economici, raportat la 344, în 2014, când în dizolvare au intrat cu 68,02% mai multe firme. Tot în anul 2015, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului  s-au făcut 1.796 de radieri de firme din judeţul Suceava, cu 6,84% în plus comparativ cu 2014, când supuse radierii au fost 1.681 de firme. 

Declaraţii în fals de la 160 de pensionari, pentru medicamente cu 90 la sută compensare

·        Aceştia aveau pensia mai mare de 700 lei, dar au declarat pe proprie răspundere că realizează venituri doar din pensii şi că acestea sunt sub nivelul cu pricina.

În cadrul unui control operativ, inspectorii Casei de Asigurări de Sănătate Suceava au verificat prescriptiile medicale care cuprind medicamente compensate cu 90% din preţul de referinţă, eliberate în anul 2014 pensionarilor care au realizat venituri din pensii de peste 700 lei. Astfel, informează CAS, identificate si au fost prescripţii medicale emise fără respectarea prevederilor legale la 136 medici de familie aflaţi în contract cu instituţia suceveană, suma imputată acestora fiind în valoare de 37.785 de lei. Totodată, s-au descoperit 160 de asiguraţi care aveau cuantumul pensiei mai mare de 700 lei, şi care au dat declaraţie pe propria răspundere că realizează venituri doar din pensii şi că acestea sunt sub nivelul stabilit prin lege. Suma imputată pensionarilor, reprezentând diferenţa dintre procentajul de compensare de 90% şi cel de compensare de 50% din preţul de referinţă al medicamentelor, s-a ridicat la aproximativ 21.000 de lei. La fel, face cunoscut Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, în urma unui control operativ, de la 81 de medici s-a dispus recuperarea contravalorii reţetelor duble, adică prescrise într-o singură lună, la categoria de asiguraţi „pensionar cu venituri de la 0 la 700 de lei”, suma aferentă perioadei octombrie 2012-august 2015 fiind de aproape 25.000 de lei. 

Venituri salariale nelegale la Consiliul Judeţean şi primăriile Suceava, Fălticeni, Buneşti, Ciocăneşti, Moara şi Satu Mare     

·        Plăţile în neregulă sunt estimate la 1,84 milioane de lei, în cauză fiind acordarea de sporuri, plata de drepturi salariale câştigate în instanţă, mai mari decât cele cuvenite, cât şi achitarea de cheltuieli de personal fără întocmirea tuturor documentelor justificative.

·        La Primăria Moara s-a descoperit acordarea necuvenită a unor drepturi salariale către secretarul comunei, iar la Pîrteştii de Jos suma de 19.000 de lei a ajuns pe cardurile altor persoane decât cele în drept.

O serie de plăţile nelegale aferente cheltuielilor de personal, făcute inclusiv după apariţia Legii nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, au fost constate de Camera de Conturi Suceava la mai multe unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Suceava. Conform Raportului privind finanţele publice locale pe anul 2014, în timpul acţiunilor de audit/control identificat a fost un prejudiciu estimat la 1,84 de milioane de lei, în cauză fiind ordonatorii terţiari de credite finanţaţi din bugetele locale ale Consiliului Judeţean  Suceava, primăriilor municipiilor Suceava şi Fălticeni, dar şi ale comunelor Buneşti, Ciocăneşti, Moara şi Satu Mare. Potrivit Camerei de Conturi, abaterile de la legalitate şi regularitate se referă la plăţi efectuate nelegale, prin achitarea şi a altor drepturi băneşti decât cele stabilite prin dispozitivul sentinţelor judecătoreşti, respectiv cele aferente altor sentinţe, dar stabilite pentru aceleaşi persoane şi perioade identice de timp. De asemenea, este vorba despre acordarea de sporuri, fără respectarea prevederilor locale; plata de drepturi salariale câştigate în instanţă, mai mari decât cele cuvenite, prin aplicarea eronată a indicilor de inflaţie; achitarea de cheltuieli de personal, fără întocmirea tuturor documentelor justificative prevăzute în contractul de prestări servicii.  În cazul primăriilor din Moara şi Satu Mare, inspectorii Camerei de Conturi Suceava au constatat că s-a făcut plata nelegală a personalului din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile, pentru care entitatea nu a prezentat pontaje prin care să poată demonstra timpul afectat desfăşurării activităţilor respective sau cu depăşirea duratei maxime a timpului de lucru prevăzută de normele legale în vigoare. La Primăria Moara s-a descoperit acordarea necuvenită a unor drepturi salariale secretarului comunei.  Pe de altă parte, la primăria din Pîrteştii de Jos Camera de Conturi Suceava a identificat abateri de la legalitate şi regularitate în sumă de 19.000 de lei, reprezentând achitarea de drepturi băneşti în numerar, din sumele virate pe carduri deţinute, de către alte persoane decât beneficiarii sumelor. 

APIA Suceava are de recuperat subvenţii europene necuvenite în valoare de 4,4 milioane de lei    

·        Începând din 2007, s-au înregistrat peste 12.200 de beneficiari în neregulă, aceştia fiind nevoiţi să returneze un total de aproape 20 de milioane de lei.

·        La sfârşitul anului trecut, procentajul de recuperare la nivelul Centrului Judeţean Suceava era de 77%, acesta urmând să crească prin compensare cu drepturile aferente  anului 2015 şi care sunt plătite în 2016.     

Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava înregistrează un total de 12.226 de debitori europeni, evidenţiază Raportul de activitate al instituţiei pe anul 2015, în care se precizează că este vorba despre cei „rezultaţi din acordarea sprijinului financiar pentru schemele cuprinse în cadrul cererii unice pe suprafaţă”, aferente campaniilor derulate începând din 2007.  Astfel, valoarea  totală a debitelor se ridică la 19,98 de milioane de lei, dintre care 4,86 de milioane de lei înregistrate în cursul anului 2015, doar în acest din urmă an fiind înregistraţi 2.395 de debitori. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a reuşi să recupereze 15,46 de milioane de lei, dintre care 2,52 de milioane de lei în 2015, ceea ce face ca diferenţa de recuperat să fie de 4,44 de milioane de lei. „La sfârşitul anului, procentajul de recuperare la nivelul Centrului Judeţean Suceava era de 77%. Sperăm într-o creştere a acestuia, prin compensarea cu sumele din plăţile care urmează a se efectua anul acesta, pentru campania din 2015. De altfel, din suma recuperată cea mai mare parte a fost realizată prin compensare, respectiv circa 8,11 milioane de lei, în timp ce suma recuperată prin plata voluntară este de aproximativ 7,40 de milioane de lei. Întocmite şi transmise au fost 623 de notificări de plată, în urma cărora procentajul de recuperare prin plată voluntară a crescut în mod considerabil”, precizează Vasile Iacob Caciur, directorul executiv al Centrului Judeţean al APIA Suceava.

Totodată, APIA Suceava înregistrează şi 552 de debitori naţionali, cu o valoarea a debitelor de 1,73 de milioane de lei. De la 323 de debitori s-a reuşit recuperarea a 946.061 de lei, demersuri făcându-se şi pentru restul de 786.300 de lei.  Finanţările pentru agricultură sunt susţinute din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR), dar şi din bugetul de stat. „APIA Suceava a luat toate măsurile în vederea constatării, înregistrării şi recuperării debitelor, întocmind note de fundamentare, procese verbale de constatare, înregistrând în Registrul Debitorilor Europeni şi Registrul Debitorilor Naţionali, urmărind transmiterea şi recuperarea Acestor debite”, a explicat Vasile Iacob Caciur. 

Scad restanţele la creditele luate de suceveni

·        Într-un an, băncile  au recuperat 158,4 de milioane de lei, în valută, restanţele în valută diminuându-se cu 24,8 milioane de lei, în echivalent. 

În judeţul Suceava, valoarea totală a creditelor era, la 31 decembrie 2015, de 1672,6 de milioane de lei, incluzând şi pe cele ale societăţilor nefinanciare. Potrivit informării privind structura în profil teritorial a creditelor clienţilor nebancari şi neguvernamentali, din aceasta sumă 779,4 milioane de lei revin gospodăriilor populaţiei, 539,7 milioane de lei fiind credite contractate pentru consum. Pentru locuinţe, sucevenii au credite totale în valoare de 179,6 milioane de lei, în timp ce 14,7 milioane de lei reprezintă valoarea împrumuturilor destinate altor scopuri.  La finele lui 2015, restanţele totale la creditele în lei, contractate în judeţul Suceava, erau de 171,6 milioane de lei. La aceeaşi dată, valoarea totală a creditelor în valută erau în echivalentul a 1073,3 de milioane de lei, gospodăriile populaţiei având credite însumând 769,7 de milioane de lei în echivalent.  Creditele de consum în valută ale populaţiei reprezintă echivalentul a 411,7 milioane de lei; creditele pentru locuinţe se ridică la 325,3 milioane de lei, în timp ce 1,8 milioane de lei sunt credite luate în alte scopuri. Valoarea totală a creditelor restante în valută, la 31 decembrie 2015, însumează 131,9 milioane de lei, în echivalent.    

Pe 31 decembrie 2014, băncile aveau de încasat, din judeţul Suceava, credite restante în lei, în valoare de 230 de milioane de lei, ceea ce însemnă că într-un an s-au recuperat 158,4 de milioane de lei. În valută, restanţele sucevenilor au scăzut până la 156,7 milioane de lei, respectiv cu 24,8 milioane de lei, în echivalent.  În ceea ce priveşte mărimea creditelor populaţiei, în decembrie 2014, aceste erau de 894,1 milioane de lei, diminuându-se, până la 31 decembrie 2015, cu 114,7 milioane de lei.  În valută, la 31 decembrie 2014 volumul creditelor gospodăriilor populaţiei era în echivalentul a 1.098 de milioane de lei, cu o diminuare de 187 de milioane de lei în echivalent, până la finele anului trecut.     

Se pregăteşte debarcarea lui Darie Romaniuc, directorul firmei de transport călători, TPL 

·        Noul Consiliul de Administraţie va desemna o altă conducere a societăţii, în termen de 90 de zile  aceasta din urmă trebuind să prezinte un plan de management, anunţă viceprimarul PNL Lucian Harşovschi, membru al comisiei care i-a selectat pe candidaţii pentru proaspătul CA de la TPL.
·        În august 2014, Alianţa Creştin Liberală, formată din PDL şi PNL, a preluat majoritatea în AGA de la TPL, iar potrivit unor surse, încă  de atunci şi-a propus să profite de avantaj pentru a-l detrona pe directorul Darie Romaniuc.

Comisia de selectare a candidaţilor pentru noul Consiliu de Administraţie al societăţii comerciale de transport public de călători TPL Suceava a analizat dosarele şi a admis toate cele 5 candidaturi înaintate. Comisia a fost numită prin Hotărârea Consiliul Local nr. 88 din 26 martie 2015, iar din aceasta fac parte viceprimarii PNL, Lucian Harşovschi şi Ovidiu Doroftei, precum şi Raluca Pînzariu şi Constantin Mihai Vicovanu, structură care a avut „sarcina de a propune candidaţii, în baza unei proceduri prealabile”. Viceprimarul Lucian Harşovschi a anunţat că procedura pentru demararea selecţiei a demarat prin publicarea anunţului în presa economică naţională, la sediul TPL, cât şi pe paginile web ale acesteia din urmă şi Primăriei Suceava. Pe 20 ianuarie a avut loc interviul cu înscrişii în cursă, toţi cei 5 au fost admişi. Rezultatele nu au fost contestate, câştigătorii fiind Vasilică Băiţan, Alexandra Irina Munteanu, Gabriel Petruc, Elena Loredana Proţiencu şi Mihaela Siretean. Pe 28 ianuarie, comisia de selecţie a înaintat Adunării Generale a Acţionarilor de la TPL o adresă prin care cere nominalizarea admişilor în funcţiile de membri ai Consiliului de Administraţie, structură care va trece la desemnarea unei alte conduceri a firmei de transport călători. „Adunarea Generală a Acţionarilor trebuie să se întrunească şi să-i numească – sau poate există şi alt punct de vedere – în aşa fel încât să avem un Consiliu de Administraţie. Conform legislaţiei în vigoare sunt două variante, se alege un directorat fie din rândul celor 5 din Consiliul de Administraţie, fie cei 5 pot să desemneze o conducere a societăţii, care, în termen de 90 de zile, trebuie să vină să prezinte un plan de management. Consiliul Local şi-a făcut treaba, a transmis către TPL, iar cei de acolo trebuie să-şi facă lucrurile aşa cum trebuie”, a declarat viceprimarul Lucian Harşovschi, adăugând că persoanele în cauză „trebuie să vină cu un plan de revitalizare a societăţii”. Administrator unic al TPL este Darie Romaniuc, Primăria municipiului Suceava având datorii de 2,4 milioane de lei către firma la care este singurul acţionar.  Pentru achitarea diferenţei dintre tariful la biletele de călătorie şi costul real al acestora, în 2016 din bugetul local urmează a fi achitate  4,6 milioane de lei. 
Reamintim că în august 2014, Alianţa Creştin Liberală, formată din PDL şi PNL, a preluat, prin două hotărâri de consiliu,  majoritatea în adunările generale ale acţionarilor de la societatea de utilităţi comunale ACET şi de la firma de transport public local TPL, majoritate deţinută, până atunci, de aleşii PSD. Potrivit unor surse, încă de la cea dată, consilierii celor două formaţiuni politice intenţionau să se folosească de acest avantaj pentru a detrona pe directorul general al ACET, Ştefan Groza, cât şi pe administratorul unic al TPL, Darie Romaniuc. Între timp, PDL şi PNL s-au aliat în noul PNL, având 14 din cele 23 de voturi în Consiliul local Suceava.         

Primăria Suceava dă 50.000 de lei pentru pagina de internet a cinematografului „Modern” 

·        Suma este plătită anual, inclusiv pentru upgrade, mentenanţă şi două aplicaţii pentru telefoane mobile, site-ul permiţând rezervări şi vânzări online de bilete. 

·        Alţi 20.000 de lei vor fi cheltuiţi cu mutarea panoului publicitar amplasat greşit pe frontispiciul Centrului Cultural „Bucovina”, în care funcţionează cinematograful.  

O sumă de 50.600 de lei este plătită  de la bugetul municipiului Suceava pentru pagina web www.cinemamodernsuceava.ro a cinematografului „Modern”, operaţională începând cu data de 2 februarie.  „Este un site simplu, care permite, în momentul de faţă, rezervarea biletelor online. Duceam lipsă de acest lucru, mulţi suceveni neştiind când să vină la acest cinema”, a declarat viceprimarul Lucian Harşovschi (PNL), care a adăugat că se fac demersuri pentru introducerea plăţii online cu card bancar a biletelor. Anunţul a fost făcut ieri, într-o conferinţă de presă, adjunctul şefului executivului local, Harşovchi reliefând că site-ul în cauză a fost realizat de o firmă ploieşteană, care se ocupă de inclusiv de activităţile de actualizare şi de mentenanţă a acestuia. Conform ofertei Appsmart Software Solution Impex SRL Ploieşti banii se duc pe website cinema; modulul website pentru rezervări online; modulul website pentru vânzări online; upgrade sistem pentru rezervări şi vânzări online; aplicaţie rezervări pe mobil Android şi aplicaţie rezervări pe mobil IOS.   „Preţul de achiziţie a site-ului a fost de 50.600 de lei,  care înseamnă sistemul de mentenanţă pentru un an de zile, cât şi faptul că săptămânal se va face update, deci fiind impus şi preţul pentru updatarea lui, cu diferitele evenimente care sunt”, a precizat Harşovschi, în aceeaşi bani intrând şi două aplicaţii pentru telefoanele mobile, respectiv Android şi IOS. Potrivit viceprimarului Sucevei, de la deschidere, în luna noiembrie, şi până în prezent, la cinematograful „Modern” au fost vândute 11.115 de bilete. Pe de altă parte, în vederea  creşterii efervescenţei culturale, se intenţionează ca sala de spectacole să fie pusă şi la dispoziţia Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava. „Dorim ca sala cinematografului Modern să aibă cât mai multă activitate, să fie forfotă, în adevăratul sens al cuvântului. Am vorbit şi cu cei de la Universitate, cărora le-am transmis ca, atunci când vor să desfăşoare diferite activităţi culturale, să se adreseze Primăriei şi le vom pune la dispoziţie sala, astfel încât sucevenii să beneficieze de investiţie”, arată viceprimarul Lucian Harşovschi, care menţionat că, pentru a putea rula filme, Primăria încheiat contracte cu diferite case de distribuţie, ”cărora le plăteşte un procent din vânzări”, reprezentând între 20% şi 40%, din valoarea biletelor vândute.  De menţionat este faptul că, în şedinţa Consiliului Local de la sfârşitul lunii, aleşii PNL au propus alocarea unei sume de 20.000 de lei pentru mutarea panoului publicitar, de pe frontispiciul imobilului pe laterala Centrului Cultural „Bucovina”, în care funcţionează cinematograful „Modern”.      

Inspectorii sanitari suceveni au dispus 10 suspendări temporare de activitate

·        În acelaşi timp, lucrătorii DSP au dat amenzi de peste 63.000 de lei  şi au „arătat” 197 de avertismente.

În cursul anului 2015, Inspectorii Direcţiei de Sănătate Publică Suceava au avut 13.701 de acţiuni de control, informează directorul executiv Andrei Ianovici, precizând că 3.361 de inspecţii au vizat unităţile cu profil alimentar, 4.880 s-au desfăşurat în unităţi sanitare, iar 423 s-au concentrat asupra unităţilor de învăţământ. Alte 2.006 de controale au urmărit fumatul în spaţiile publice închise, comercializarea şi inscripţionarea produselor din tutun; 1.435 s-au axat pe unităţile cu profil biocid, iar 476 au fost efectuate în unităţi de prestări servicii, zone de locuit, unităţi de mică industrie, staţii de epurare a apelor uzate, instalaţii de depozitare-prelucrare-neutralizare a deşeurilor solide menajere, cât şi în unităţi comerciale. Nu în cele din urmă, inspectorii sanitari au făcut 828 de descinderi în unităţi cu profil cosmetic; 45 controale au privit mediul de muncă; 168 de inspecţii s-au desfăşurat în sectorul turismului, iar 80 au fost operate la obiective de alimentare cu apă potabilă. Potrivit directorului executiv al DSP, Andrei Ianovici, deficienţele constatate cu ocazia controalelor au fost sancţionate, în funcţie de gradul de risc evaluat, prin aplicarea a 274 de sancţiuni contravenţionale. Astfel, inspectorii sanitari suceveni au dat 67 de amenzi în valoare totală de 63.650 lei şi 197 de avertismente, dispunând, în acelaşi timp, şi 10 suspendări temporare de activitate a diferitor obiective. Andrei Ianovici mai precizează că, în baza solicitărilor prin sistemul rapid de alertă, desfăşurate au fost 7 acţiuni prin care s-a urmărit depistarea şi retragerea de la comercializare a unor suplimente alimentare; 3 acţiuni au vizat produse alimentare din categoria apelor minerale; într-un caz   s-a urmărit depistarea şi retragerea de la comercializare a unor produse alimentare; iar în altul s-a oprit asupra materialelor care vin în contact direct cu alimentele. O anchetă a lucrătorilor DSP s-a concentrat pe un caz de botulism. 

Prelucrarea lemnului, construcţiile şi comerţul, în topul accidentelor de muncă

·        Anul trecut, 4 din cele 7 accidente mortale s-au petrecut în decembrie, un neplăcut record înregistrându-se în 2011, când accidentaţi mortal au fost 18 lucrători suceveni.

 În 2015, în judeţul Suceava au fost înregistrate 47 de persoane accidentate, face public Romeo Butnariu, şeful inspectoratului Teritorial de Muncă. Din total, 40 de implicaţi în nedoritele evenimente s-au ales cu incapacitate temporară de muncă, în timp ce 7 accidente au avut drept urmare moartea accidentatului. De constat este faptul că dacă în 11 luni ale anului trecut s-au înregistrat în total doar 3 accidente letale, în decembrie la Inspectoratul Teritorial de Muncă au fost comunicate 4 evenimente soldate cu decesul victimelor. Inspectorul şef Conform inspectorului şef Romeo Butnariu, în 2015 cele mai expuse domenii la accidentele de muncă au fost prelucrarea lemnului-cu 9 vătămaţi, construcţiile şi comerţul, cu câte 6 accidentaţi, dar şi transporturile, cu 4 victime.Potrivit statisticilor, în anul 2014 Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a înregistrat 48 de accidente de muncă, dintre care doar 5 mortale, iar 43 urmate de incapacitate temporară de muncă. În anul 2013, în judeţul Suceava s-a înregistrat un total de 58 de accidentaţi, faţă de 67 în 2012 şi 87 în 2011. În schimb, pe parcursul anului 2013, 8 suceveni şi-au pierdut viaţa în evenimente legate de serviciu, cu unul mai mult faţă de 2015, dar şi sub nivelul din 2011, când accidentaţi mortal au fost 18 lucrători.

Zonele umede şi schimbările climatice”, dezbatere organizată de APM Suceava

·        Data de 2 februarie este „prilej de sensibilizare a populaţiei şi factorilor de decizie în legătură cu importanţa ecologică, economică şi socială a zonelor umede”.

Agenția pentru Protecția Mediului Suceava, în parteneriat cu Asociația „Eudemos”, organizează, astăzi, ora 11.00, la sediul din municipiul Suceava, o masă rotundă cu tema „Zonele umede şi schimbările climatice”. Directorul executiv Vasile Oşean informează că invitați la manifestarea sunt reprezentanţi ai Instituției Prefectului; Consiliului Județean; Comisariatului Județean al Gărzii de Mediu şi Sistemului de Gospodărire a Apelor. De asemenea,  participanţi sunt reprezentanţii custozilor ariilor protejate, respectiv ai Direcției Silvice Suceava şi ai Parcului Național Călimani, dar şi cei ai organizaţiilor neguvenamentale care activează în domeniul mediului, precum Societatea Ecologică „Aquaterra”, Asociația pentru Conservarea Vieţii Sălbatice, GEC Bucovina, Fundația de Speologie „Club Speo Bucovina” şi Asociația „Să îmbătrânim frumos”. Totodată, la masa rotundă sunt aşteptaţi responsabili ai unor unităţi de învățământ, cum ar fi cei ai Facultăţii de Silvicultură Suceava, Ecoșcolii „Ion Creangă” Suceava, Colegiului Naţional „Petru Mușat” Suceava şi Colegiului Naţional „Alexandru Ioan Cuza” Suceava. Cu acest prilej, specialiștii Agenției pentru Protecția Mediului Suceava vor prezenta semnificația și importanța zilei de 2 februarie, cât și aspecte privind zonele umede din judeţul Suceava, declarate arii naturale protejate. În acelaşi context, reprezentanţii custozilor vor vorbi despre aria protejată pe care o administrează. Manifestarea are loc în contextul Zilei zonelor umede, eveniment gândit ca un prilej de sensibilizare a populaţiei și factorilor de decizie în legătură cu importanța ecologică, economică și socială a zonelor umede. Tema pentru Ziua zonelor umede din acest an este „Mijloace de existență durabile”, în cadrul sloganului multianual „Zonele umede pentru viitorul nostru!”.  Prin alegerea acestei teme se doreşte desfăşurarea unei campanii de  încurajare a acţiunilor sau măsurilor care  să conducă la protejarea acestor zone.

TPL, firma suceveană de transport călători poate fi salvată doar de autobuzele electrice

·        „Sunt probleme la TPL, care se menţine deocamdată pe linia de plutire, dar eu cred că salvarea ca veni de la acele maşini electrice, care consumă foarte puţin”, a explicat ocupantul fotoliului administrativ din Areni, Ion Lungu.    

Societatea de transport public local de călători TPL Suceava are probleme financiare, recunoaşte Ion Lungu, primarul reşedinţei de judeţ, care precizează că în ciuda faptului că în 2015 se ajunsese cu plata subvenţiei la zi, în prezent obligaţiile către firma la care autorităţile este unic acţionar s-au adunat din nou. „Bugetul TPL nu este suficient niciodată. Cu toate eforturile făcute de Primărie, ora actuală mai avem nişte datorii către această societate”, iterează Lungu. Edilul şef sucevean spune că o bună parte din cheltuielile TPL o reprezintă cea cu combustibilul consumat de autobuzele şi microbuzele societăţii, de aceea o soluţie o reprezintă înlocuirea actualului parc auto cu mijloace de transport electrice.  „Sunt probleme la TPL, care se menţine deocamdată pe linia de plutire, dar eu cred că salvarea ca veni de la acele maşini electrice, care consumă foarte puţin”, a explicat ocupantul fotoliului administrativ din Areni.   

Lungu spune că a studiat bilanţul de venituri şi cheltuieli al TPL pe anul 2015, unde a constatat că 30% din încasările firmei de transport călători se duc pe procurarea motorinei. În acest sens, Primăria municipiului Suceava face demersuri pentru depunerea unui proiect cu finanţare europeană nerambursabilă, prin care societatea de transport public local va fi dotată cu 40 de autobuze electrice.  „Este foarte important ca aceste autobuze să vină cât mai repede, pentru că de aici va veni eficientizarea TPL. Acestea sunt mai scumpe, însă se vor amortiza rapid, dată fiind achiziţionarea cu fonduri europene, cât şi faptul că energia electrică este mai rentabilă în raport cu consumul de combustibili”,  a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

La finele lui 2015, Consiliului Local de ieri, a hotărât că suma maximă care poate fi acordată TPL ca subvenţie şi compensaţie în anul 2016 nu poate depăşi 4,3 milioane de lei. Subvenţia poate fi disponibilizată o dată cu expirarea termenului prevăzut de contractul precedent şi numai cu respectarea condiţiilor privind acordarea de facilităţi pentru transportul public local. 

Cursuri de pregătire a personalului dispeceratelor integrate de urgenţă

Ieri, a avut loc, în sistem de videoconferinţă, şedinţa de analiză a activităţii Direcţiei Generale pentru Monitorizarea, Controlul Operaţional şi Inspecţia Activităţii Serviciilor de Ambulanţă şi UPU/CPU, condusă de ministrul-secretar de stat, Raed Arafat.

Potrivit prefectului Constantin Harasim, în ceea ce priveşte serviciile medicale prestate de către aceste structuri, în urma evaluării s-a concluzionat că activitatea desfăşurată a îndeplinit standardele de calitate, cât şi aşteptările populaţiei. Pe de altă parte, susţine Harasim, accentuat a fost rolul important al colaborării dintre structurile Ministerului Afacerilor Interne şi cele ale Ministerului Sănătăţii, realizată în sistem integrat, prin „dispecerizarea” în comun a tuturor solicitărilor de urgenţă. La nivel judeţean au participat prefectul Constantin Harasim; doctor Liviu Cîrlan, şeful Unităţii de Primire a Urgenţelor Suceava; Andrei Ianovici, directorul executiv al DSP Suceava; Maria Cozma, asistentul principal al Centrului de Primirea Urgenţelor Cîmpulung Moldovenesc; Doina Ruşte, directorul adjunct al Spitalului Municipal Rădăuţ, şi Mihaela Abalaşei directorul adjunct al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Suceava. „Pentru perioada următoare un accent deosebit s-a pus pe profesionalizarea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în dispeceratele integrate, în acest  sens urmând a se organiza cursuri de pregătire”, a declarat Constantin Harasim, reprezentantul Guvernului în teritoriu, menţionând că proiectul de va desfăşura în perioada  2016-2017.

Produsele de origine animală, confiscate în PCTF Siret, din cauza pestei porcine din Ucraina

·        „Avem un spaţiu în care depozităm produsele confiscate, pe care ulterior le dirijăm către incinerare, situaţia fiind  ţinută sub control”, a declarat un oficial al DSVSA Suceava.

·        La control vor fi luate şi bagajele ucraienilor şi românilor care fac micul trafic de frontieră cu produse alimentare.    

Pesta porcină africană, boală care evoluează în Ucraina, înăspreşte măsurile care vor fi luate la Punctul de Trecere a Frontierei Siret. Conform unei surse din cadrul Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava deocamdată în judeţul Suceava nu a fost închis niciun târg de animale, însă la graniţa cu statul vecin produsele de origine animală sunt confiscate. Mai puţin cele ale persoanelor fizice care intră în România dinspre Ucraina, bagajele acestora neputând fi controlate. „Pe această linie, noi de 3 luni suntem în colaborare cu Inspectoratul Poliţiei de Frontieră şi cu Vama Siret. Acolo s-au instituit măsuri de confiscare a tot ce este produs de origine animală. Întâmpinăm însă o singură greutatea, aceea că nu se poate controla în bagajele care intră în România din Ucraina”,  a declarat un oficial al DSVSA Suceava. Conform sursei citate, Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor  a cerut sprijin în acest sens, pe parcursul acestei luni urmând a fi aprobată o hotărâre de Guvern care să instituie obligaţia prezentării bagajelor la control. „La ora actuală avem un spaţiu în care depozităm produsele confiscate, pe care ulterior le dirijăm către incinerarea, astfel încât situaţia este ţinută sub control”, a declarat  responsabilul Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

Virusul pestei porcine poate determina pagube importante crescătorilor, cât şi economiei naţionale, din cauza mortalităţii ridicate în rândul porcinelor infectate, dificultăţilor de eradicare a bolii, dar şi prin restricţiile impuse la comercializare. Împotriva pestei porcine africane nu există vaccin, toţi porcii bolnavi fiind ucişi, iar proprietarii urmând a primi despăgubiri pentru pierderile suferite. 

Sacoşe cu mâncare, ridicate cu taxiul de la Cantina săracilor 

·        Alesul independent Adrian Arămescu cere un filtru mai drastic la stabilirea beneficiarilor meselor ”sociale”, cât şi suspendarea venitului minim garantat pentru asistaţii care nu îşi onorează obligaţiile către buget.    

·        „Pot să prezint un filmuleţ cu un BMW care pleacă cu sacoşe pline de la cantină, în special sâmbătă şi duminica”, a reliefat Adrian Arămescu, în plenul deliberativului local.  

Beneficiarii Legii venitului minim garantat din municipiul Suceava ar putea să nu-şi mai încaseze drepturile decât dacă îşi onorează obligaţiile către bugetul local. Propunerea a fost făcută de alesul municipal independent Adrian Arămescu, în prima şedinţă a Consiliului Local din acest an, cea în care a fost aprobată şi proiecţia bugetară pe 2016. „Propun ca asistaţii social care nu şi plătesc datoriile către Primărie, inclusiv amenzile, să nu mai beneficieze de ajutor social”, a  avansat în plen consilierul independent. Arămescu a cerut un filtru mai exigent inclusiv la aprobarea listei cu sucevenii care iau masa la Cantina săracilor, afirmând că are dovezi filmate potrivit cărora, sâmbăta şi duminica, unii dintre cei în cauză îşi ridică produsele alimentare şi le transportă la domiciliu cu taxiul sau cu propriile maşini de lux. Alesul independent consideră că aceasta este o slăbiciune a sistemului, fiind nemulţumit că banii luaţi „cu forţa” de noul Cod fiscal, atât de la firme, cât şi din buzunarul cetăţenilor, ajung la unii care nu îi merită. „Vreau ca măcar banii pe care îi dau eu să nu ajungă la asistenţă socială nemeritată. Avem o categorie de oameni care - o spun cu tot regretul - mănâncă degeaba la Cantina socială. Am să prezint un filmuleţ cu un BMW care pleacă cu sacoşe pline de la cantină, în special sâmbătă şi duminica”, a reliefat Adrian Arămescu, membru al Consiliul Local Suceava, menţinând că banii primiţi nejustificat de asistaţii social ar putea fi orientaţi către reparaţiile şi investiţiile din şcoli. 

·        În 2015, cu titlul de ajutor social s-au plătit 273.089 de lei, iar la Cantină, lunar, asigurate au fost 365 de porţii, costul mediu anual pe beneficiar fiind de 5.594 de lei.

Narcisa Marchitan, şeful Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Suceava spune că, la această dată, în evidenţă există 140 de dosare de venit minim garantat, dintre care în plată efectivă sunt doar 121. În familiile beneficiare, apte de muncă sunt numai 76 de persoane, acestea având obligaţia să efectueze, lunar, un anumit număr de ore de muncă în lucrări publice.  Anul trecut, la DAS au fost înregistrate 61 de cereri noi, iar după ce s-au făcut anchetele sociale de rigoare, inclusiv verificări la domiciliu, în toate cazurile au fost emise dispoziţii de acordarea dreptului la ajutor social. În intervalul 1 ianuarie - 31 decembrie 2015, cu titlul de ajutor social s-au plătit 273.089 de lei, pe parcursul anului fiind operate 85 de suspendări şi 58 de încetări ale prestaţiei cu pricina. „Până pe data de 5 a fiecărei luni, către AJPIS sunt transmise, pe bază de borderou, dispoziţia primarului pentru acordarea, suspendarea, modificarea sau încetarea ajutorului social, însoţită de copia cereri de acordare a ajutorului social, şi a declaraţiei pe propria răspundere, copia fişei de calcul a muncii prestate, precum şi situaţia centralizatoare privind titularii dreptului şi suma de plată”, evidenţiază directorul Direcţiei de Asistenţă Socială. Narcisa Marchitan informează că, anul trecut, la Cantina de ajutor social s-au înregistrat 140 de noi dosare, 101 de persoane solicitând  acordarea mesei pentru o perioadă de 3 luni. În 2015, 39 de familii s-au adresat pentru prima dată Cantinei de ajutor social, în timp ce alte 14 familii au cerut majorarea numărului de porţii. În medie, lunar, asigurate au fost 365 de porţii, costul mediu anual pe beneficiar fiind de 5.594 de lei. În vederea gestionării corecte a dosarelor, verificări şi anchete s-au întreprins în 157 de dosare, în alte 40 fiind întocmite referate pentru plata a contribuţiei de 30% din venitul minim al familiei.   

Doi bărbaţi şi două femei au ajuns la „Urgenţe”, după un incendiu la Centrul de suferinzi neuropshiatric Costâna 

Grupa Operativă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucovina” al judeţului Suceava şi Detaşamentul de Pompieri Suceava, cu sprijinul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Todireşti, au intervenit pentru localizarea şi lichidarea unui incendiu izbucnit la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică din satul Costâna, comuna Todireşti. La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta în interiorul unei camere, existând pericolul de propagare la vecinătăţi şi la acoperişul clădirii, informează plt .adj. Alin Găleată, purtător de cuvânt ISU. Un număr de 31 de persoane, respectiv 5 lucrători şi 26 de pacienţi, s-au auto-evacuat până la sosirea forţelor de intervenţie. Echipajele SMURD şi SAJ au acordat îngrijiri medicale pentru patru persoane, din care doi pacienţi cu simptoame de intoxicaţie cu fum şi doi lucrători care au acuzat o stare generală degradată. Toate cele patru persoane, doi bărbaţi şi două femei, au fost transportate la Unitatea de Primire Urgenţe Suceava pentru investigaţii suplimentare. Incendiul a fost lichidat la ora 16:20 şi au ars bunuri din cameră (două paturi, două noptiere, o fereastră din PVC, un televizor şi materiale textile). S-au degradat pereţii încăperii, pe circa 20 de metri pătraţi, şi alte obiecte de mobilier. Cauza probabilă de izbucnire a incendiului a fost un scurtcircuit produs la un conductor electric defect. Pompierii au salvat clădirea instituţiei. 

Şaisprezece primării, sancţionate de comisarii de mediu pentru proasta gestionarea a deşeurilor

·        În 2015, cei mai sancţionaţi au fost operatorii economici, aceştia primind 11 amenzi în valoare de 199.000 lei, dar şi 10 avertismente.

În anul 2015, Comisariatul Judeţean Suceava al Gărzii Naţionale de Mediu a sancţionat drastic neregulile pe linie de gestionare a deşeurilor, face cunoscut comisarul şef, Adriana Iordache. Astfel, cu 4 amenzi în valoare totală de 54.000 lei şi un avertisment s-au ales operatorii de salubritate care au încălcat HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, precum şi cei care nu au respectat prevederile Legii nr. 211/2011 referitoare la regimul deşeurilor. În plus, pentru unul dintre prestatorii de servicii de salubritate, Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava s-a înaintat notificare prealabilă în vederea suspendării autorizaţiei de mediu. În perioada la care facem referire, pentru abateri de la prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, comisarii de mediu suceveni au sancţionat autorităţile administraţiei publice locale cu 8 avertismente şi 8 amenzi în sumă de 70.000 de lei. În anul 2015, cei mai sancţionaţi au fost operatorii economici, aceştia primind 11 amenzi în valoare de 199.000 lei, dar şi 10 avertismente. „În urma desfăşurării diferitelor activităţi economice, rezultă o serie de deşeuri cu caracter periculos sau nepericulos. Generatorii de deşeuri industriale sunt obligaţi să gestioneze prin mijloace proprii sau prin contracte încheiate cu operatori economici specializaţi şi autorizaţi, conform legii, valorificarea sau eliminarea prin depozitare ori incinerare a deşeurilor produse”, subliniază Adriana Iordache, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu. 

Doar una din trei şcoli sucevene este autorizată sanitar  

·        „În lipsa unei documentaţii complete şi corect întocmite, analiza condiţiilor igienico-sanitare nu se poate realiza corespunzător”, semnalează Andrei Ianovici, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Suceava

Din 777 de unităţi de învăţământ din judeţul Suceava, numai 254 sunt autorizate din punct de vedere sanitar, dintre care 79 de grădiniţe, 122 de şcoli, 37 de licee, 6 unităţi speciale, o şcoală postliceală şi 9 cluburi şcolare. Potrivit Direcţiei de Sănătate Publică, printre cauzele care au dus la neobţinerea autorizaţiei de către respectivele unităţi şcolare se numără racordarea acestora la surse de apă neautorizate sanitar; existenţa grupurilor sanitare mixte, pentru băieţi şi fete, şi neamenajarea acestora pe fiecare palier, cât şi lipsa grupurilor sanitare pentru cadrele didactice. De asemenea, inspectorii sanitari au constatat prezenţa mobilierului necorespunzător; lipsa spaţiului pentru activităţi în aer liber, dar şi funcţionarea după-amiaza a grădiniţelor cu program normal. Nu în cele din urmă unele dintre unităţile şcolare pentru care nu s-a eliberat autorizaţia nu aveau spaţiu corespunzător pentru depozitarea produselor alimentare din cadrul Programului ”Laptele şi cornul”, iar în altele, în care sunt asigurate cazarea şi prepararea hranei, nu sunt organizate circuitele funcţionale la blocurile alimentare şi spălătorii. Conform DSP, Agenţia Romană pentru Asigurarea a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) a constata şi deficienţe privind numărul prea mare de elevi sau preşcolari în raport cu spaţiile disponibile şi normele admise; lipsa laboratoarelor din mediul rural, dar şi numărul insuficient de obiecte sanitare din grupurile sanitare Directorul executiv Andrei Ianovici reaminteşte că autorizaţia sanitară este valabilă  atât timp cât în structura funcţională a unităţii şcolare sau în ceea ce priveşte condiţiile igienico-sanitare nu se produc modificări. „Precizăm că în lipsa unei documentaţii complete şi corect întocmite, analiza condiţiilor igienico-sanitare nu se poate realiza corespunzător. Fiecare unitatea de învăţământ are o structură unică şi evaluarea condiţiilor de igienă trebuie făcută separat”, semnalează Andrei Ianovici, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Suceava.