Fermierii fug de credite

·        În 2014, doar 41 de agricultori suceveni au intenţionat să apeleze la bănci, faţă de 372, în 2013.

În vederea sprijinirii fermierilor, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava a continuat relaţiile de colaborare cu băncile comerciale şi Fondul de Garantare a Creditului Rural, semnând convenţii şi acte adiţionale privind finanţarea capitalului de lucru pentru beneficiarii schemelor de sprijin pe suprafaţa, cât şi în vederea desfăşurării activităţilor curente de către beneficiarii din sectoarele zootehnic şi vegetal, a anunţat directorul executiv Iacob Caciur. Astfel, în anul 2014, Centrul Judeţean Suceava a eliberat 41 de adeverinţe pentru credite, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură având încheiate convenţii cu 7 unităţi bancare. Aceasta faţă de anul 2013, în care 372 au făcut demersuri pentru a apela la bănci în vederea finanţării activităţii. Cei mai mulţi fermieri suceveni, respectiv câte 11, şi-au manifestat intenţia de contracta creditele de la CEC Bank şi Banca Transilvania. În preferinţele agricultorilor urmează Procredit Bank, cu 31 de opţiuni, Intessa Sanpaolo-cu 4, BRD-cu 3, şi Raiffeisen Bank şi Veneto Banca, cu câte o solicitare. APIA i-a revenit rolul de a elibera adeverinţe din care să rezulte că potenţialul beneficiar a depus cerere de plată pentru plăţile naţionale directe complementare, precum şi că, la solicitant, a fost efectuat controlul administrativ asupra corectitudinii declaraţiei prin care se apelează la sprijinul financiar al statului. Totodată, în adeverinţă se menţionează că, la momentul eliberării actului, beneficiarul nu face obiectul excluderii de la plată, precum şi faptul că sunt îndeplinite condiţiile generale pentru acordarea sumelor la care este îndreptăţit. Băncii creditoare îi revenea obligaţia de a se angaja la respectarea nivelurile costurilor aferente acordării creditelor pentru beneficiarii plăţilor directe, astfel încât dobânda finală aplicată beneficiarului să nu depăşească, la data respectivă, ROBOR + 4, comisioanele aferente limitându-se la 1%. 

Angajaţi ai Prefecturii Suceava, vizită de studiu în Oslo

Instituţia Prefectului judeţului Suceava a semnat un contract de finanţare în vederea implementării proiectului „Vizită de studiu în Oslo”. Proiectul se desfăşoară pe durată a 2 luni, are o valoare de 2.240 de euro şi este finanţat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, grant acordat de către Guvernul Norvegiei. Astfel, în perioada 9-10 martie, doi reprezentanţi ai Compartimentului „Servicii publice desconcentrate, situaţii de urgenţă şi servicii comunitare de utilităţi publice” din cadrul Prefecturii Suceava vor face o vizită de studiu în Oslo, scopul acesteia fiind acela de a învăţa din experienţa dobândită de către instituţia omologă şi, de asemenea, de acumulare de informaţii utile privind sistemul de monitorizare şi control din domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă din Norvegia, în vederea transpunerii şi adaptării acestora la legislaţia din România. „Prin participarea la această vizită de studiu se urmăreşte, în principal, întărirea relaţiilor bilaterale, precum si cooperarea bilaterală dintre Instituţia Prefectului judeţului Suceava şi omologul său County Governor of Oslo and Akershus din Norvegia. Efectele generate de implementarea acestui proiect vor reprezenta o importantă valoare adăugată şi vor avea un impact pozitiv asupra relaţiilor bilaterale dintre România şi Norvegia”, se arată într-un comunicat al Biroului de presă al Instituţiei Prefectului. Proiectului „Vizită de studiu în Oslo” este finanţat din Fondul pentru Relaţii Bilaterale, în cadrul Programului RO18 - „Întărirea capacităţii şi cooperare instituţională între instituţiile publice, autorităţile locale şi regionale române şi norvegiene”. În pregătirea şi elaborarea cererii pentru acest proiect, Instituţia Prefectului a purtat discuţii cu parteneri omologi din Norvegia, astfel încât să poată beneficia de expertiza şi experienţa în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă, de partajarea şi transferul de cunoştinţe şi tehnologie aplicate de către instituţia omologă din Regiunea Oslo and Akershus.

„Paştele în Bucovina”, promovat la Târgul de turism al Republicii Moldova

·        Consiliul Judeţean Suceava va participa la acest eveniment cu stand propriu în suprafaţă de 8 metri pătraţi.

Consiliul Judeţean Suceava, prin intermediul Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică (CNIPT) Suceava, va participa, în perioada 5-8 martie 2015, la Târgul de turism al Republicii Moldova, acţiune care se va desfăşura la Palatul Republicii din Chişinău. Târgul de turism al Republicii Moldova reuneşte o gamă variată de atracţii turistice, atât din Republica Moldova, cât şi din străinătate, incluzând turismul cultural, rural sau de business, turismul de tratament, destinaţiile exotice, croazierele şi turismul de aventură, nelipsind accesoriile şi gadget-urile necesare oricărei călătorii. Consiliul Judeţean Suceava va participa la acest eveniment cu stand propriu în suprafaţă de 8 metri pătraţi, principalul obiectiv constituindu-l promovarea „Paştelui în Bucovina”, ofertelor turistice specifice sărbătorilor pascale, dar şi a celor specifice agenţilor economici, pentru anul în curs. În vederea asigurării unei mai bune vizibilităţi a tradiţiilor şi obiceiurilor pascale din zonă, cât şi pentru a creşte atractivitatea acesteia, la stand va fi prezent şi un meşter popular bucovinean, care, pe toată durata târgului, va oferi demonstraţii de încondeiere a ouălor, anunţă Biroul de informare publică al Consiliului Judeţean.

Ortacii de la Crucea reiau protestele, ameninţând că intră în greva foamei

Minerii de la Exploatarea de Uraniu Crucea au reluat, astăzi, protestele suspendate la sfârşitul lunii ianuarie. Ortacii intenţionează să se blocheze în subteran, acuzând că protocolul semnat cu ministrul Economiei nu a fost respectat, principalele revendicări fiind creşterea salariilor şi a alocaţiilor pentru normele de hrană. Circa 350 de mineri de la ambele puncte de lucru, respectiv Crucea şi Botoşana, s-au adunat în faţa sediului administrativ al Expolatării şi au purtat discuţii cu Ioan Moraru, directorul Companiei Naţionale a Uraniului. Precizăm că, la finele lunii ianuarie, după o săptămână de proteste ale minerilor, o delegaţie a Ministerului Economiei, condusă de ministrul Andrei Gerea, s-a deplasat la Crucea, unde demnitarul a reuşit să  ajungă la o înţelegere cu protestatarii. Reluând manifestările, minerii acuză că prevederile protocolului nu au fost luate în seamă la nivel guvernamental. Aceştia au precizat că, până la aplicarea celor convenite, acţiunile revendicative vor continua, intrându-se chiar şi în greva foamei.

La APIA Suceava, 300 procese verbale de constatare a neregulilor, ca urmare a cercetării DNA

·        Ca răspuns la acestea, pe rolul instanţelor se află 8 acţiuni de privind suspendarea executării actului administrativ, precum şi 115 de litigii referitoare la anularea proceselor verbale de constatare a neregulilor.

·        Instituţia suceveană este constituită ca parte civilă, în vederea recuperării unui prejudiciu de 108.707 de lei, procesul penal fiind în curs de desfăşurare.

În perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2014, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava a avut pe rolul instanţelor de judecată un total de 126 de  dosare, dintre care 99 de litigii care decurg din acordarea subvenţiilor de la bugetul naţional, obiectul acestora fiind anularea actelor administrative. Potrivit unui raport la APIA Suceava, alte 104 litigii, constituite chiar în anul 2014, au avut acelaşi obiect de anulare de acte administrative, iar un dosar privea un litigiu referitor la legea funcţionarilor publici. Conform sursei citate, în cursul lunii septembrie a anului 2014, prin activitatea desfăşurată în cadrul Compartimentului juridic, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Suceava a emis circa 300 procese verbale de constatare a neregulilor, ca urmare a cercetării penale efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie, Secţia Teritorială Suceava, în dosarul 38/P/2013, cât şi a verificărilor efectuate de către DACIS-APIA Bucureşti, care au ca obiect acordarea, în 2013, a pe primei de cap de animal, specia bovine. În baza acestora s-au înregistrat 248 de contestaţii împotriva titlurilor de creanţă, soluţionate în cadrul Compartimentului juridic, conform procedurii prevăzute de legislaţia în materie, contestatorilor comunicându-se răspunsurile în termenul prevăzut de lege, cu rezoluţia pentru fiecare contestaţie în parte. Contestaţiile au fost precedate de înregistrarea a 8 acţiuni, aflate pe rolul instanţelor de judecată, privind suspendarea executării actului administrativ, precum şi a 115 de litigii referitoare la anularea proceselor verbale de constatare a neregulilor. Aceste dosare se află pe rolul Tribunalului Suceava, în judecare, în prima instanţă, APIA depunând întâmpinări pentru fiecare dosar în parte. În afara litigiilor menţionate, Centrul Judeţean al APIA Suceava a înregistrat plângerea penală care formează dosarul nr. 1991/P/2012 împotriva a 3 făptuitori, depistaţi în urma controlului din 2011 al Curţii de Conturi. În acest caz, instituţia suceveană este constituită ca parte civilă, în vederea recuperării unui prejudiciu de 108.707 de lei, procesul penal fiind în curs de desfăşurare. Reamintim că, în dosarul privind acordarea ilegală de subvenţii, procurorii DNA au declarat că vor audia în jur de 1.000 de fermieri din judeţul Suceava, printre aceştia numărându-se şi cei care ar fi declarat un număr fictiv de animale din specia bovine. 

Traficul de frontieră, în scădere drastică

·        Într-un an, prin punctele de frontieră sucevene au trecut cu  456.719 de persoane mai puţin, numărul maşinilor în tranzit fiind cu 119.476 mai mic.

Mai puţine persoane şi mijloace auto trec prin punctele de frontieră din judeţul Suceava. Aşa reliefează Raportul privind activitatea economico-socială din judeţul Suceava în anul 2014, potrivit căruia, în perioada la care ne referim, prin punctele de frontieră judeţene au trecut 1.247.844 de persoane, faţă de 1.704.563 de persoane, în anul 2013, aceasta însemnând o scădere 456.719 de persoane. Pe de altă parte, în intervalul la care facem referire, frontiera a fost traversată de 458.125 de mijloace de transport, comparativ cu 577.601 de maşini în anul anterior, înregistrată fiind, de asemenea, o diminuare de 119.476 de mijloace auto. În acest context, conform informării amintite, în anul 2014, prevenirea şi combaterea infracţionalităţii transfrontaliere a făcut obiectul a 205 de misiuni, în urma cărora au fost confiscate 934.984 de pachete ţigarete de provenienţă ucraineană şi moldovenească, în valoare totală de 9,25 de milioane de lei. În acelaşi raport se precizează că pe linia ordinii publice, prevenirii şi combaterii criminalităţii, precum şi a siguranţei cetăţeanului, în 2014 nu au fost înregistrate evenimente majore, intervenindu-se pentru aplanarea a 3.025 de stări de conflict, în scădere cu 2.169, comparativ cu anul precedent. Din analiza evoluţiei criminalităţii la nivelul judeţului Suecava se evidenţiază faptul că, anul trecut, infracţiunile sesizate au avut un trend ascendent faţă de 2013, printr-o creştere de 4,93%, înregistrat fiind un total de 17.980 de fapte. La acestea se adaugă 364 de sesizări ale Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava şi ale Serviciului Poliţie Transporturi Suceava. În ceea ce priveşte combaterea criminalităţii economico-financiare, în 2014 s-a început urmărirea penală pentru 3.593 de fapte penale, cu 1.696 mai multe, comparativ cu un an în urmă. 

Societatea în insolvenţă Drumuri şi Poduri are şanse de redresare 

·        Aceasta în ciuda faptului că pe durata anului trecut nu s-a reuşit contractarea de lucrări, o parte din active au fost vândute, iar 36 de angajaţi trimişi în şomaj. 

Redresarea societăţii comerciale Drumuri şi Poduri Suceava este posibilă, relevă o informare prezentată în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean de către administratorul special, întreprinderea individuală „Girigan Eugen”, raport în care se subliniază că firma a respectat prevederile planului de reorganizare confirmat prin sentinţă a Tribunalului Suceava.  „Întrevedem faptul că, până la data prezentă, planul de reorganizare propus demonstrează că redresarea societăţii este posibilă, existând şanse de reorganizare a activităţii, sursele de venituri şi cheltuieli fiind asigurate”, se arată în informarea remisă deliberativului judeţean, în care se accentuează că, potrivit planului amintit, se asigură acoperirea creanţelor în proporţie mai mare decât dacă s-ar fi instituit procedura de faliment. La începutul lui 2014 societatea avea 85 de salariaţi, însă din cauza faptului că pe durata anului nu s-a reuşit contractarea de lucrări, iar o parte din active au fost vândute, numărul angajaţilor a scăzut până la 49, la debut de 2015. Tot potrivit informării citate, anul trecut firma a executat lucrări în valoare totală de 3,84 de milioane de lei, în decembrie  încheind modernizarea a 21 km din drumul judeţean Zvoriştea-Siret, investiţie de circa 12,7 milioane de lei.  Potrivit planului, societatea suceveană de drumuri şi poduri are de achitat 7 milioane de lei în perioada de reorganizare şi încă 1,42 de milioane de lei, la finele acesteia, cu titlul de datorie curentă. Până la sfârşitul anului 2014, s-a reuşit achitarea  a 6,4 milioane de lei, rămânând  de plată, până la expirarea perioadei de reorganizare, încă 600.000 de lei.

Tribunalul Suceava a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei societăţii comerciale Drumuri şi Poduri Suceava pe data de 19 aprilie 2011, iar prin sentinţa aceleiaşi instanţe, din 25 aprilie 2012, a fost aprobat planul de reorganizare judiciară pe o perioadă de 3 ani. Pe 23 septembrie 2014, Tribunalul Suceava a prelungit perioada de reorganizare cu încă două trimestre, respectiv până pe 23 aprilie 2016. Administratorul judiciar, desemnat de Tribunalul Suceava, este firma Multiconsult IPRUL Suceava,  iar administratorul special este, aşa cum am precizat, întreprinderea individuală a lui Eugen Girigan, fost director general al societăţii comerciale Drumuri şi Poduri Suceava. 

În mai 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, opina că intrarea în procedură de insolvenţă şi aducerea în stare de faliment a societăţii de Drumuri şi Poduri Suceava a fost un demers premeditat. Invocând şi un raport la Curţii de Conturi, Şeful administraţiei judeţene afirma că, în urma discuţiilor cu specialişti în domeniu şi alţi factori avizaţi, toate „au fost gândite ca un demers rău voitor din partea fostei conduceri PDL a Consiliului Judeţean”.

Societatea comercială „Drumuri şi Poduri”, a avut ca acţionar unic Consiliul Judeţean, iar ca obiect de activitate construirea, modernizarea, reabilitarea şi repararea drumurilor şi podurilor; întocmirea de studii şi documentaţii tehnice de execuţie pentru lucrări de construcţii şi instalaţii de drumuri, poduri şi tuneluri; producerea şi comercializarea materialelor de construcţii, prefabricatelor de beton; mixturilor asfaltice, produselor bituminoase; extracţia, prelucrarea şi valorificarea petrei, pietrişului şi nisipului pentru construcţii şi altele.

În august 2005, la momentul în care a renunţat la statutul de regie autonomă, noua firmă Drumuri şi Poduri lua în concesiune, pe o perioadă de 10 ani de la data înfiinţării, activitatea de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene.

Peste 900 de firme cu participare străină funcţionează în judeţul Suceava

·        Cei mai importanţi agenţi economici cu aport extern, ca număr şi capital social, au ca origine Italia, Germania, Austria, Spania şi Franţa.

Judeţul Suceava are aproape 30.000 de agenţi economici, se arată în Raportul privind dezvoltarea economico-socială în 2014, întocmit de Instituţia Prefectului. Conform acestuia, la începutul anului în curs, în judeţ funcţionau 29.577 de firme, dintre care 18.293 de persoane juridice, respectiv societăţi comerciale, regii autonome şi cooperative, precum şi de 11.284 de persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale sau individuale. Totodată, la finele anului 2014, în judeţul Suceava îşi desfăşurau activitatea 925 de agenţi economici cu participare străină, cei mai importanţi ca număr şi capital social provenind din Italia, Germania, Austria, Spania şi Franţa. În altă ordine de idei, potrivit informării citate, în anul 2014,indicele producţiei industriale serie brută, comparativ cu anul 2013, a fost, în judeţul Suceava, de 119,2%, înregistrându-se, deci, o creşte cu 19,2%. În acelaşi, timp indicele cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principală de industrie a ajuns la 107,3%, consemnându-se un salt de 7,3%.

Raportul privind dezvoltarea economico-socială în 2014, făcut public de Prefectura Suceava, relevă că potenţialul socio-economic al unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ a fost promovat cu prilejul întâlnirilor oficiale cu ambasadorul  Republicii Federale Germania, delegaţia Gărzii Naţionale din Statul Alabama (SUA), delegaţia Grupului de Colaborare Internaţională a Cancelariei Mareșalului Voievodatului Malopolska din Polonia, consulul Republicii Moldova şi şeful adjunct de misiune diplomatică a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Pe de altă parte, pe parcursul anului 2014, Consiliul Judeţean Suceava a continuat - în baza parteneriatelor şi acordurilor încheiate -, colaborarea cu toate unităţile administrativ-teritoriale partenere, respectiv cu Regiunea Schwaben din Germania, Departamentul Mayenne şi Departamentul de Nord din Franţa, Regiunea Abruzzo din Italia, Regiunea Cernăuţi şi Regiunea Ivano Frankivsk din Ucraina, Voievodatul Silezia din Polonia şi Regiunea Guizhou din China.

În 2014,

Judeţul Suceava, proiecte europene în valoare de peste 750 de milioane de lei

·        Acestea sunt implementate de unităţi administrativ-teritoriale, persoane fizice autorizate, organizaţii neguvernamentale şi unităţi de cult.

În judeţul Suceava, pe durata anului 2014, autorităţile judeţene şi locale au manifestat un interes deosebit pentru finalizarea în condiţii optime a proiectelor aflate în implementare, precum şi pentru atragerea de noi fonduri europene, destinate creşterii calităţii vieţii comunităţii, se arată în Raportul privind starea economică şi socială, prezentat de prefectul Florin Sinescu. Potrivit înaltului oficial sucevean, în acest sens, anul trecut au fost monitorizate 135 de proiecte, cu o valoare totală de 757,58 milioane de lei, proiecte finanţate prin Programul Operaţional Regional (POR), implementate la nivel judeţean de către unităţi administrativ-teritoriale, persoane fizice autorizate, organizaţii neguvernamentale şi unităţi de cult. În ceea ce priveşte proiectele finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale a continuat materializarea a 20 proiecte, a căror valoare însumează 35,41 de milioane de euro. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte domeniul gestionării fondurilor externe, Planul de acţiune pentru anul 2015 prevede că în judeţul Suceava se va urmări continuarea implementării proiectelor aflate în derulare, promovarea instrumentelor structurale aferente exerciţiului bugetar 2014-2020, diseminarea informaţiilor europene şi consilierea autorităţilor şi instituţiilor locale pe linia accesării noilor fonduri, astfel încât să se contribuie la creşterea capacităţii bugetare destinate dezvoltării economice şi sociale durabile a  localităţilor. De asemenea, potrivit materialului citat, se va pune un accent deosebit pe susţinerea realizării de parteneriate, prin angrenarea tuturor actorilor decizionali din  administraţiile locale, instituţii publice, mediul de afaceri, mediul academic şi societatea civilă, toate denatură să conducă la creşterea capacităţii de absorbţie.

În cazul a 173 de suceveni,

Beneficii de asistenţă socială de peste 350.000 de lei, primite în mod necuvenit

·        În 2014, de la bugetul de stat, în judeţul Suceava s-au achitat, pentru aproape 180.000 de beneficiari, prestaţii sociale în valoare de 190 de milioane de lei.

Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială a inspectat, anul trecut, 98 de primării din judeţul Suceava. Cu ocazia descinderilor s-a operat controlul beneficiilor de asistenţă socială, în ceea ce priveşte solicitarea şi acordarea alocaţiei pentru susţinerea familiei, venitului minim garantat, indemnizaţiei pentru creşterea şi îngrijirea copilului, alocaţiei de stat pentru copii, facilităţilor din Programul HIV-SIDA, dar şi a alocaţiei de plasament. Verificările au avut drept scop  reducerea erorii, fraudei şi corupţiei în procesul de acordare al beneficiilor de asistenţă socială. Astfel, s-a verificat concordanţa veniturilor declarate cu cele obţinute, procedură realizată prin încrucişarea bazelor de date. Potrivit unei informări a AJPIS, în 2014, în baza activităţii de inspecţie socială, controlorii au procedat la constituirea a 173 debite, în sumă de 357.400 de  lei. Totodată, în urma constatărilor, au fost dispuse mai multe măsuri de eliminare a erorilor generate de activitatea entităţii care stabileşte dreptul, cât şi a celor cauzate de beneficiar. Anul trecut, conform informării amintite, gestionarea într-un sistem unitar de plată a beneficiilor de asistenţă socială şi a altor programe privind serviciile sociale s-a realizat pentru 177.784 beneficiari. În consecinţă, de la bugetul de stat, s-au achitat prestaţii sociale însumând 190,67 de milioane de lei. Conform sursei citate, este vorba despre de alocaţii de stat pentru copii, alocaţii de plasament, alocaţii pentru susţinerea familiei, indemnizaţii pentru creşterea copilului, stimulente pentru creşterea copilului şi ajutoare sociale, potrivit Legii venitului minim garantat. La acestea se adaugă sprijinul financiar pentru încălzirea locuinţei, ajutoare de urgenţă, dar şi pentru refugiaţi.

Din bugetul local,

Peste 1,7 milioane de lei pentru 27 de unităţi de cult sucevene

Consiliul Local Suceava, întrunit în şedinţă ordinară, a aprobat un proiect de hotărâre privind acordarea de sprijin financiar unităţilor de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România.  Astfel, ca urmare a iniţiativei legislative a primarului municipiului reşedinţă, Ion Lungu, şi votului membrilor deliberativului, înspre bisericile solicitante de finanţare va fi îndreptată suma de 1,76 de milioane de lei. Conform cererilor, banii vor lua calea a 27 de unităţi de cult, aceştia fiind destinaţi lucrărilor de reparare şi extindere, renovare, restaurare, finisare, pictură, efectuării intervenţiilor la instalaţiile de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi amenajării de alei sau anexe. Cea mai mare sumă, de 500.000 de lei, merge înspre Biserica pPnticostală „Filadelfia”, urmată de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, cu 200.000 de lei.  Potrivit legislaţiei în vigoare, de la bugetele locale se pot aloca sume, în completarea fondurilor proprii necesare la întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri reduse, pentru construirea ori repararea lăcaşurilor de cult; conservarea şi întreţinerea bunurilor aparţinând cultelor, care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil; amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase; construirea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau centrelor de cult, unităţilor de învăţământ teologic; construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală a unităţilor de cult. La începutul lui 2014, din bugetul local, pentru 26 de unităţi de cult din municipiul reşedinţă s-a aprobat o finanţare de 1,25 de milioane de lei. La acea dată, Catedrala „Naşterea Domnului” era marea pierzătoare, întrucât din suma de 1 milion de lei, prevăzută iniţial, i s-au alocat doar 700.000 de lei.

Primarul Lungu cere finanţare europeană „la pachet” pentru infrastructura de apă şi cea rutieră

·         „Acum, indiferent cât de profesionistă ar fi societatea de construcţii care aduce terenul la starea iniţială, strada afectată de săpături nu mai arată niciodată la fel ca înainte”, subliniază edilul-şef sucevean.   

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava cere ca în ghidul proiectelor de finanţare a lucrărilor de reabilitare, modernizare, înfiinţare şi extindere a sistemelor de alimentare cu a apă şi a celor de apă uzată, desfăşurate în cadrul Programului Operaţional Sectorial-Mediu să fie incluse şi intervenţiile de reparare şi modernizare a arterelor şi trotuarelor distruse de săpăturile făcute la reţelele de apă şi reţelele de canalizare în cauză „Cred că în cadrul proiectelor de apă şi canalizare ar trebui să se dea bani şi pentru asfaltarea străzilor. Aceasta deoarece după intervenţia cu săpături la canale, niciodată strada respectivă nu va mai putea fi adusă la starea iniţială. Mai mult, principalul duşman al străzii este apa, iar în cazul unor infiltraţii din precipitaţii, aceasta va fi sigur distrusă”, arată şeful executivului sucevean. Lungu precizează că a ridicat această problemă în cadrul întrunirilor Adunării Generale a Municipiilor din România (AMR), cât şi cu prilejul întrevederilor cu responsabilii Ministerului Fondurilor Europene, iterând că acest aspect ar fi trebuit pus în practică în noua programare europeană, astfel încât lucrările la infrastructura subterană de apă şi canalizare, dar şi la cea rutieră să fie integrate într-un singur pachet. Edilul-şef susţine că tasarea naturală a canalelor acoperite cu umplutură nu se poate face decât în jumătate de an, iar  ca urmare a faptului că tehnologia specifică nu este respectată, Primăria se vede obligată să intervină cu repetate reparaţii, cu implicaţii negative asupra vistieriei locale. „Indiferent cât de profesionistă ar fi societatea de construcţii care aduce terenul la starea iniţială, strada cu pricina nu va mai arăta la fel ca înainte. De aceea, turnarea unui covor asfaltic ar trebui să fie la pachet cu lucrările de modernizare a reţelelor de apă şi reţelelor de canalizare”, a conchis Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.                   

Peste 400.000 de flori şi 500 de puieţi de arbori, plantaţi, în această primăvară, în Suceava

·         „Nu facem afaceri cu panseluţe, pentru că, de regulă, pregătim răsaduri proprii, în serele Direcţie Domeniului Public, cu costuri minime”,  explică primarul Ion Lungu.

Primăria municipiului Suceava pregăteşte campania de înfrumuseţare de primăvară. În ciuda faptului că oraşul va fi brăzdat de săpături la reţele subterane de utilităţi, în cadrul proiectului de reabilitare a acestora, primarul Ion Lungu susţine nu se va renunţa la amenajarea corespunzătoare a spaţiilor verzi. „Şi în acest an, ne dorim ca oraşul să arate cât mai frumos, sigur, în condiţiile care se poate”, a declarat primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ.  În acest sens, în serele Direcţiei Domeniului Public sunt în pregătire 35.000 de bulbi de lalele şi 375.000 de fire de flori. În acest din urmă caz, este vorba despre gura leului, portulac, petunia, begonia, cana indica, dalia, ochiul boului, cazania şi crăiţe. La toate acestea se vor adăuga ghivecele cu flori de pe stâlpii de iluminat public. „Deşi există o legendă privind panseluţele, eu zic că, de când sunt primar, acaesta nu s-a aplicat şi la Primăria Suceava. Nu facem afaceri cu panseluţe, pentru că, de regulă, pregătim răsaduri proprii. Şi în acest an, răsadurile provin de la serele Direcţie Domeniului Public, cu costuri minime”,  explică ocupantul fotoliului din Areni. Potrivit primarului Ion Lungu, în campania de înfrumuseţare care debutează în martie în municipiul Suceava, în colaborare cu asociaţiile de proprietari, vor fi plantaţii 500 de puieţi de arbori din speciile tei, salcâm şi salcie.      

Anul trecut,

Salariul mediu net al sucevenilor a crescut cu aproape 10 la sută  

·        Cel mai mare salt, de 96,7%, s-a remarcat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, câştigul salarial mediu net în judeţul Suceava fiind cu 29,7% sub nivelul celui mediu naţional.

Sucevenii au avut, în luna decembrie 2014, un câştig salarial mediu net de 1.312 lei de persoană, cu o creştere de 571 de lei faţă de luna precedentă, respectiv cu una de 5,7%. Direcţia Judeţeană de Statistică Suceava, prin informaţiile făcute publice zilele trecute, evidenţiază că, pe sectoare de activitate, comparativ cu luna noiembrie 2014, câştigul salarial mediu net a crescut cu 2,3% în industrie şi construcţii şi cu 3% în sectorul serviciilor. În schimb, un salt de nu mai puţin de 85,1% a fost consemnat în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură. Conform statisticii, raportat la luna decembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net din judeţul Suceava s-a remarcat cu un spor de 111 lei, adică de 9,2%. În perioada decembrie 2013-decembrie 2014, câştigul salarial mediu net a crescut cu 96,7% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură, cu 9,4% în sectorul serviciilor şi, de asemenea,  a fost mai mare cu 1,3% în industrie şi construcţii. Informarea Direcţiei Judeţene de Satistică arată că indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial mediu net şi indicele preţurilor de consum, în judeţul Suceava, în luna decembrie 2014, a fost de 105,8%, comparativ cu luna noiembrie 2014 şi de 108,3%, în raport cu luna corespunzătoare a anului 2013. Câştigul salarial mediu net în luna decembrie 2014, în judeţul Suceava, a fost cu 29,7% sub nivelul celui mediu naţional, acesta din urmă fiind de 1.866 de lei de persoană.

Inspectorii agricoli au avertizat 13 de agenţi economici din industria alimentară

Amenzi de 1.000 de lei şi 33 de avertismente au dat, anul trecut, inspectorii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Suceava, informează directorul executiv Vasile Costan. Astfel, în perioada la care facem referire, lucrătorii specializaţi ai DAJ au avut 68 de descinderi în domeniul activităţii din zootehnie, precum şi 83 de inspecţii la agenţii economici din industria alimentară, la aceştia din urmă fiind „arătate” 13 avertismente.       În 2014, alte 46 de controale au fost efectuate la depozitele de cereale autorizate, verificările lăsându-se cu o amendă în valoare de 7.000 de lei, precum şi cu anularea a 3 autorizaţii, pe motiv de încetare a activităţii. În sectorul legume-fructe, s-au organizat şi desfăşurat 108 inspecţii privind standardele de comercializare a acestor produse, iar ca urmare a neregulilor constatate s-au aplicat 18 avertismente şi s-au dat amenzi în valoare de 3.000 de lei. De asemenea, în cadrul Serviciului „Inspecţii, implementare politici şi statistici agricole”, eliberate au fost 47 de certificate de conformitate pentru piaţa internă, o autorizaţie pentru defrişarea de plantaţii şi o autorizaţie pentru înfiinţarea de plantaţii. La agenţii economici din judeţul Suceava, care vând vin în vrac,  inspectorii agricoli au avut 73 de acţiuni de control, rezultatul acestora concretizându-se în 3 avertizări ale comercianţilor prinşi în neregulă. În ceea ce priveşte monitorizarea fertilizanţilor şi organismelor modificate genetic, inspectorii Direcţiei pentru Agricultură  a Judeţului Suceava au fost convocaţi să participe, la Biroul Vamal de Frontieră Dorneşti, la 32 de controale asupra agenţilor economici care importă şi vând produse din categoriile amintite, prelevate fiind probe în vederea efectuării analizelor de laborator. Nu în cele din urmă, în domeniul agriculturii ecologice, inspectorii agricoli suceveni au făcut 59 de verificări, acestea însă neconcretizându-se în sancţiuni contravenţionale.     

Primăria Suceava se dotează cu instalaţie automată de detectare a incendiilor 

·        Investiţia se ridică la 50.000 de lei, centrala de detecţie şi semnalare, instalaţiile şi mijloacele de avertizare-alarmare urmând a fi  montate în 3 luni.

 Primăria municipiului Suceava va fi dotată cu un sistem centralizat de detectare, alarmare, avertizare şi semnalizare de urgenţă a începuturilor de incendii. Reglementări legale în vigoare încă din anul 2007 prevăd că autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să introducă sistemul operativ de observare şi anunţare a incendiilor, însă, până în prezent, autorităţile din reşedinţa de judeţ nu conformat acestui imperativ. Astfel, potrivit indicatorilor tehnico-economici, valoarea totală a investiţiei se ridică la 50.000 de lei, centrala de detecţie şi semnalare, instalaţiile şi mijloacele de avertizare-alarmare urmând a fi montate în 3 luni. Noua dotare ar avea menirea asigurării alarmării imediate, răspunsului şi intervenţiei rapide, salvării şi evacuării urgente a persoanelor aflate în zona de risc, activării automate a măsurilor pentru limitarea sau stingerea incendiilor, cât şi cea a reducerii pagubelor cauzate de acestea. Sistemul va fi compus din centrala adresabilă de detecţie şi semnalare, detectoare analogice automate de fum şi temperatură, detectoare analogice neautomate, precum butoanele de alarmare, sirene de alarmare şi module de intrare-ieşire. Imobilul administrativ din Areni are 7 niveluri, o suprafaţă desfăşurată de 1.000  de metri pătraţi, compartimentat fiind în mai multe birouri, spaţii de arhivare, casierii, registraturi, dar şi în spaţii cu alte funcţiunii, toate adăpostind tehnică de calcul, cât şi documente diverse. De asemenea, în sediul Primăriei municipiului Suceava îşi desfăşoară activitatea un număr important de funcţionari, iar afluxul zilnic al contribuabililor este unul ridicat.

Transagent, noua societate de transport agent termic cu acţionar unic municipiul Suceava

·        Societatea comercială Termica se află în procedură de organizare judiciară, existând premisa deschideri proceduri falimentului.

·        Totodată, va fi reluată procedura pentru delegare,  la licitaţie trebuind să se înscrie - dacă intenţionează să presteze acest serviciu -, inclusiv proaspăt constituita Transagent.

Municipiul Suceava ar putea înfiinţa o societate comercială la care va fi unic acţionar şi a cărui obiect de activitate va fi transportul şi distribuirea agentului termic. Un proiect de hotărâre în acest sens este înscris pe odinea de zi a şedinţei Consiliului Local din această săptămână, nou societate pe acţiuni, cu un capital social de 90.000 de lei, urmând a fi înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub denumirea de Transagent. Potrivit expunerii de motive la proiectul de hotărâre, în fiinţarea unei societăţi comerciale cu acţionar unic municipiul Suceava reprezintă, în acest moment, alternativa la constituirea unei direcţii de specialitate în cadrul Primăriei Suceava care să preia, în gestiune directă, activitatea de transport, distribuire şi furnizare a agentului termic de la actualul prestator, firma în insolvenţă Termica Suceava. La acest demers s-a recurs după ce o iniţiativă legislativă care să permită transferarea a 157 de angajaţi de la Termica în subordinea Primăriei a fost respinsă de către autorităţile centrale din Capitală. „Având în vedere situaţia existentă la nivelul municipiului, în contextul în care serviciul de alimentare cu energie termică este încă asigurat de societatea comercială Termica, care se află în procedură de organizare judiciară, existând premisa deschideri proceduri falimentului, şi dată fiind situaţia precară a operatorului de utilităţi, se impune adoptarea unei măsuri de natură să asigure continuitatea prestării acestui serviciu”, subliniază, în expunerea de motive la proiectul de hotărâre, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. 

Societatea comercială Transagent ar urma să fie coordonată de Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) constituită din 3 reprezentanţi ai acţionarului unic şi va fi administrată de Consiliul de Administraţie format din alţi 3 membri. Totodată, în şedinţa din această săptămână, aleşii municipali vor analiza şi un proiect de hotărâre referitor la reluarea procedurii pentru delegarea gestiunii de serviciului public de transport, distribuire şi furnizare a energiei termice,  la licitaţia în cauză trebuind să se înscrie - dacă intenţionează să presteze acest serviciu -, inclusiv noua constituită Transagent.

Precizăm că o licitaţie similară a fost derulată şi în anul 2014, procedura delegării serviciului nefinalizându-se cu desemnarea unui câştigător. Astfel, după două etape de licitaţie, la care nu   s-au înscris minim 3 competitori, s-a trecut, conform legii, la negocieri, iar la acestea au fost invitaţi prestatorul titular, Termica Suceava şi Thermonet Suceava, societate nou constituită, cu sediul social pe strada „Energeticianului” din Suceava, şi având ca acţionari pe Adrem Invest Bucureşti(51%) şi Elsaco Botoşani(49%). Întrucât Termica a fost declarată neeligibilă  pe motiv de insolvenţă şi de datorii mari la bugetul consolidat la statului, procedura a continuat cu Thermonet.

Negocierile cu această firmă au eşuat din cauza neînţelegerilor survenite asupra prevederilor din caietul de sarcini privind tariful pentru transportarea, distribuirea şi furnizarea agentului termic.

Termen ferm:

Cererile de plată pentru proiectele europene din agricultură mai pot fi depuse până pe 30 septembrie 

·        „În cazul în care beneficiarii nu respectă acest termen, nu vor mai putea primi fondurile solicitate, iar sumele acordate anterior vor fi recuperate în totalitate”, a declarat Mihai Moraru, directorul executiv al OJFIR.

·        Structura suceveană are în evidenţă 2.900 de proiecte, la finele anului trecut volumul plăţilor nerambursabile  ajungând la 158,5 milioane de euro.

În 2014, Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava a verificat 158 de cereri de finanţare, informează directorul executiv al instituţiei, Mihai Moraru. La acestea se adaugă, 842 de modificări de contract, procesarea a 803 de dosare de achiziţii, a 1.675 de dosare aferente cererilor de plată, precum şi realizarea a 447 de rapoarte de progres. Mihai Moraru declară că în ceea ce priveşte programarea 2007-2013, aferentă Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), în judeţul Suceava OJFIR are în evidenţă un portofoliu de 2.900 de proiecte cu contracte de finanţare în derulare sau cu decizii de acordare a susţinerii financiare europene. Astfel, la sfârşitul anului trecut, volumul plăţilor nerambursabile  ajunsese la 158,5 milioane de euro. Şeful OJFIR Suceava semnalează că exerciţiul financiar amintit se va încheia în acest an, în 2015 urmând a fi lansate sesiuni de depunere de proiecte pentru noua programare PNDR 2014-2020. Astfel, cererile de plată din actualul exerciţiu mai pot fi depuse până pe 30 septembrie 2015, în conformitate cu reglementările europene „termenul fiind ferm şi neacceptându-se prorogări de la acesta”. „În cazul în care beneficiarii nu respectă acest termen, nu vor mai putea primi fondurile solicitate. În consecinţă, proiectul nu va mai putea fi finalizat, iar în conformitate prevederile contractului de finanţare, se va constitui debit total pentru întreaga investiţie, iar sumele acordate anterior vor fi recuperate în totalitate”, a declarat Mihai Moraru, directorul executiv al Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Suceava.   

Totodată, în anul 2014, specialiştii OJFIR Suceava au oferit informaţii şi sprijin beneficiarilor, consultanţilor şi altor categorii interesate de accesarea fondurilor europene disponibile în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, în paralel fiind ţinute şi evenimente de promovare. Reamintim că, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 41 din 18 iunie 2014, la nivel naţional s-a înfiinţat şi organizat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). Astfel, pe plan judeţean funcţionează oficii ale Agenţiei amintite, acestea fiind constituite pe structurile Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Reorganizarea a venit pe fondul începerii unei noi perioade de programare financiară la nivelul Uniunii Europene, precum şi al optimizării activităţii, în sensul debirocratizării şi eficientizării proceselor derulate de către această instituţie.

Activităţile persoanelor cu handicap, scutite de impozit pe venit

·        Organul fiscal competent, care a emis şi comunicat decizia de impunere prin care au fost stabilite plăţi anticipate în contul impozitului pe venit, va corecta din oficiu actul emis.

Începând cu 1 februarie 2015, veniturile din activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sunt scutite de impozit pe venit, informează Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava. Purtătorul de cuvânt Oana Violeta Apetrea precizează că având în vedere că modificarea legislativă a survenit începerii perioadei de emitere a deciziilor de plăţi anticipate pentru impozitul pe venit aferent anului 2015, pot exista situaţii în care unii contribuabili, care beneficiază de această scutire, să primească decizii de impunere  cu sume de plată. Conform sursei citate, în aceste cazuri, pe măsura obţinerii, de la autorităţile publice competente, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, a informaţiilor referitoare la persoanele care beneficiază de scutire, potrivit legii, organul fiscal competent, care a emis şi comunicat decizia de impunere prin care au fost stabilite plăţi anticipate în contul impozitului pe venit, va corecta din oficiu actul emis. De asemenea, în vederea aplicării tratamentului fiscal prevăzut de lege, corectarea deciziei de impunere se poate efectua şi la cererea persoanei, depusă la organul fiscal competent, la care se anexează documente prin care se atestă încadrarea în gradul de handicap grav sau accentuat. 

La AJOFM Suceava,

Cardul profesional european, versiunea a II-a îmbunătăţită

·        Acesta asigură creşterea calităţii serviciilor de informare şi orientare în carieră, dar şi a celor de mediere acordate persoanelor aflate în căutarea unei slujbe.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava anunţă introducerea cardului profesional european  european 2, după ce acest instrument de lucru a fost lansat în urmă cu mai bine de 1 an. Potrivit AJOFM Suceava, elementul de noutate îl constituie integrarea de noi funcţionalităţi, cardul profesional european fiind un instrument modern destinat persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi fiind conceput în aşa fel încât să scurteze calea şi să reducă timpul necesar accesării serviciilor de ocupare.  Proiectul naţional „Cardul profesional european 2-instrument inovativ de modernizare şi eficientizare a serviciului public de ocupare” este derulat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în parteneriat cu firma Soft Business, prin noile funcţii integrate cardul profesional european urmând a asigura creşterea calităţii serviciilor de informare şi orientare în carieră, dar şi a celor de mediere acordate persoanelor aflate în căutarea unei slujbe. „Astfel, se asigură atât îmbunătăţirea performanţelor, cât şi dezvoltarea unor servicii personalizate mai bune de asistenţă a beneficiarilor Serviciului public de ocupare”, se arată într-un comunicat al AJOFM Suceava. Totodată, cardul profesional european reprezintă şi un instrument util funcţionarilor din cadrul Serviciului public de ocupare, ”facilitând utilizarea optimă a resurselor şi micşorând timpii de procesare a informaţiei”. În vederea satisfacerii cerinţelor şomerilor, angajatorilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă aplică planuri  de acţiune individualizate solicitanţilor de joburi.