Lucrul „cu ziua”, preferat de peste 3.500 de suceveni

• Într-un an calendaristic, o persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile

În 2025, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava, în aplicaţia informatică „Columbo” au fost înregistrate 1.064 de registre de zilieri, acest tip de activitate „ocazională” fiind tot mai căutată. Inspectorul-şef Romeo Butnariu, informează că, pe durata întregului an precedent, registrele în cauză au cumulat „70.438 de poziții, cu un număr de 3.529 de zilieri distincţi activi”. Aceasta în condiţiile în care, în 2022, spre exemplu, la ITM Suceava s-au înregistrat 93 de registre active de zilieri, cu un total de 72.822 de poziţii, însă cu 3.308 de zilieri activi distincţi, respectiv cu 221 mai puţini. Conform legislaţiei în domeniu, beneficiarii şi utilizatorii acestui tip de muncă au obligaţia înfiinţării, completării şi transmiterii Registrului electronic de evidenţă a zilierilor. În Registrul electronic sunt înregistrate toate persoanele care exercită activităţi cu caracter ocazional, documentul trebuind a fi transmis înainte de începerea activităţii, pentru fiecare lucrător care se va afla în raport de muncă cu beneficiarul. Reglementările în vigoare prevăd că, într-un an calendaristic, o persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai decât maximum 120 de zile. Excepţie fac zilierii care desfăşoară activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv, prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, precum şi în domeniul viticol, în cazul căruia perioada de lucru poate fi de 180 de zile. Pe de altă parte, un beneficiar nu poate utiliza o persoană mai mult de 25 de zile calendaristice, în mod continuu, în activităţile de tip sezonier. De amintit este faptul că, în urma unei campanii de control la 17 beneficiari ai muncii zilierilor, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pe fondul neregulilor descoperite, inspectorii ITM Suceava au aplicat 10 avertismente şi au dispus 10 măsuri de remediere a deficienţelor. Abaterile constau în aceea că zilierilor nu li s-a cerut să-şi asume, prin semnătură, că starea de sănătate le permite desfăşurarea activităţilor repartizate, dar şi în lipsa activităţii de prevenire şi protecţie. De asemenea, s-a mai descoperit că pe lângă instruirea insuficientă, zilierii nu primiseră nici echipamentul individual de protecţie.