Parcarea supraetajată de lângă Primărie va duce la  „gâtuirea” traficului

> Terenul de pe care vor demolate garajele  ar fi „ideal” pentru amenajarea unei artere care să ducă direct în cartierul „Europa”, crede consilierul local Adrian Arămescu

> Pe lângă Zona de agrement <Tătăraşi> s-ar putea face joncţiunea cu strada înspre Ipoteşti, astfel rezolvându-se şi problema blocării circulaţiei în zona Brădet

Decizia privind amenajarea unei parcări supraetajate pe strada   „Ştefan Tomşa” din prejma Primăriei municipiului Suceava este una luată în pripă. Aceasta este părerea alesului local Adrian Arămescu (PNL), care consideră că intrarea şi ieşirea în viitorul obiectiv va duce la aglomerarea circulaţiei, mai ales din cauza timpilor de aşteptare a conducătorilor auto  participanţi  la  traficul de pe artera principală aferentă. Arămescu crede că soluţia prezentată în plenul deliberativului municipal - cea de ridicare a parcării supraterane în locul garajelor care vor fi demolate - este una fără viziune asupra dezvoltării urbanistice pe termen lung. „Eu cred că acesta este un aspect foarte important, nu pentru următorul deceniu, ci pentru o sută de ani” reliefează consilierul PNL. Conform acestuia întreaga zona din apropierea Primăriei este una care se pretează dezvoltării imobiliare, iar în aceste condiţii trebuie prevăzute şi căi de comunicaţie, implicit posibilităţi de fluidizare a circulaţiei. „Este o zonă în care s-a construit şi se construieşte. Aceasta este singura zonă în care se mai poate dezvolta oraşul. Cum se va putea desfăşura traficul pe aceste două benzi existente, când va unii şoferi vor continua să parcheze una din ele, lângă trotuar?” se întreabă Arămescu. Consilierul precizează că a mers în teren, a întocmit schiţe, iar concluzia sa este că terenul pe care ar putea fi ridicată parcarea supraetajată este ideal pentru amenajarea unei artere care să ducă direct în cartierul „Europa”. Aceasta şi în condiţiile în care accesul în noul cvartal de pe Dealul Tătăraşi se face pe o stradă îngustă de lângă Cimitirul evreiesc. „Dacă mergem în teren şi studiem, o să constatăm că  se poate amenaja o stradă cu două benzi, mai largă, care să ducă, inclusiv pe lângă Zona de agrement <Tătăraşi>, până la joncţiunea cu strada care merge înspre Ipoteşti. Astfel, va fi rezolvată şi problema blocării circulaţiei la Brădet, adică la intersecţia de la fosta uzină electrică” susţine Arămescu, avansând ideea construiri parcării supraterane în apropierea Cimitirului evreiesc, unde, de asemenea, ar putea fi dărâmate garajele existente. Poziţia alesului local a fost prilejuită de aprobare în legislativul municipal a planului urbanistic zonal (PUZ) de construire, pe strada „Ştefan Tomşa”, a unei parcări supraetajate cu până la 300 de locuri. Arhitectul Bogdan Adomniţei, invitat în şedinţă, a arătat că s-a optat pentru respectivul amplasament deoarece parcarea „trebuie să fie cât mai aproape de obiectivul pe care îl va deservi”, adică de Primărie. „Parcarea poate fi dusă şi cu 200-300 de metri mai încolo. Şi doctorul spune că mersul pe jos este sănătos” a explicat Adrian Arămescu, consilier local PNL, menţionând că luarea în calcul a propunerii sale ar deschide şi posibilitatea amenajării unei străzi care să facă legătura şi cu drumul  european înspre Fălticeni.      

Deficienţe de funcţionare la sistemul de dozare a substanţei clorigene şi „probe necorespunzătoare privind calitatea apei furnizate consumatorilor”

> Administratorii staţiilor de apă care alimentează comunele Bogdăneşti, Pătrăuţi şi Vama au fost amendaţi cu 21.000 de lei de către inspectorii DSP

> În perioadele cu temperaturi ridicate şi secetă, analizele  pe apa potabilă şi apa de îmbăiere „reprezintă o prioritate pentru specialiştii acestei instituţii”

Serviciul de Control în Sănătate Publică al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava  a verificat, în cadrul unei acţiunea tematice de control, condiţiile de aprovizionare cu apă potabilă a localităţilor din mediul rural. Astfel, potrivit unei informări a DPS, inspectorii suceveni au controlat 18 sisteme de aprovizionare cu apă potabilă, cât şi 3 fântâni publice din mediul sătesc. Verificările au evidenţiat existenţa unor neconformităţi în funcţionarea staţiilor de apă care alimentează comunele Bogdăneşti, Pătrăuţi şi Vama, drept care, în baza prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 857 din 2011,  administratorii obiectivelor au fost sancţionaţi contravenţional cu amenzi în valoare totală de 21.000 lei. Astfel, la staţia de apă Bogdăneşti, depistate au fost deficienţe de funcţionare ale sistemului de dozare a substanţei clorigene pentru dezinfectarea apei, amenda aplicată administratorului fiind de 5.000 lei. În urma controalelor de la staţiile de apă din Pătrăuți şi Vama, „pentru probe necorespunzătoare privind calitatea apei furnizate consumatorilor”, inspectorii de sănătate publică au dat câte  o amendă de 8.000 lei fiecăruia. Direcţia de Sănătate Publică pune în vedere că, în conformitate Hotărârea Guvernului nr. 974 din 2004, art. 50, în ceea ce priveşte monitorizarea calităţii apei din fântâni, unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia ca, anual, să identifice şi să întocmească o evidenţă a tuturor surselor de apă destinate consumului uman. În cauză sunt fântânile publice, fântânile individuale declarate de cetăţeni, izvoarele, captările locale, drenurile, forajele, precum şi alte surse de apă destinate consumului populaţiei. Conform informării materialului prezentat în şedinţa Colegiului prefectural, până în prezent 30 de primării s-au adresat, în acest sens, Direcţiei de Sănătate Publică, „activitatea fiind în curs de derulare”. În cadrul laboratorului DSP Suceava, în lunile iunie şi iulie s-au mai prelucrat, în afară de probele recoltate pentru monitorizarea de audit, conform Hotărârii de Guvern nr. 974 din 2004, 134 de probe de apă potabilă la solicitare, 25 probe de apă de îmbăiere şi 42 probe de apă minerală. „Aceste acţiuni reprezintă o prioritate pentru specialiştii instituţiei noastre în perioadele cu temperaturi ridicate şi secetă” se reliefează în informarea DSP. 

 

Creştere îngrijorătoare a îmbolnăvirilor de Covid-19

> De la un total de 999 de cazuri în aprilie, mai şi iunie, în intervalul 1-25 iulie s-a ajuns la 1.600 de pacienţi

> Pe durata lunii în curs, în judeţ s-au făcut 15.561 de teste, dintre acestea 1.607 având rezultat pozitiv

> Chair dacă subvarianta BA 5 a Omicron este una mai contagioasă, aceasta  „nu vine cu severitate”

„Se constată o creştere accentuată a numărului cazurilor de îmbolnăviri Covid-19” se semnalează într-o informare a Direcţiei de Sănătate Publică Suceava prezentată în şedinţa Colegiului prefectural. Din analiza DSP rezultă că în perioada 1-26 iulie au fost consemnate 1.600 cazuri, în condiţiile în care, în cele 3 luni anterioare, în judeţul Suceava s-a înregistrat un total de 999 de cazuri, respectiv 486 în aprilie, 301 în mai şi 212 în iunie. Potrivit aceleiaşi surse, pe durata lunii iulie, în judeţ   s-au efectuat 15.561 de teste, dintre acestea 1.607 fiind pozitive. În ceea ce priveşte prelucrarea testelor Sars-Cov-2, sub contract pentru testarea RT-PCR sunt Laboratorul Spitalului Judeţean de Urgenţă ,,Sfântul Ioan cel Nou” Suceava şi Laboratorul Spitalului Municipal Vatra Dornei. Conform Direcţiei de Sănătate Publică, în acest val al VI-lea, subvarianta BA 5 a Omicron este una mai contagioasă, dar aceasta  „nu vine cu severitate, cu un impact mai mare asupra organismului infectat”. La fel, afectate rămân aceleaşi categorii de persoane vulnerabile, iar tabloul clinic este unul asemănător. „Vom coexista cu acest virus, vom trece prin valuri de infectări, dar sperăm că acestea vor fi din ce în ce mai blânde, cu un impact din ce în ce mai mic asupra cetăţenilor. Lupta cu virusul ţine, de acum, de protecţia individuală, de măsurile pe care şi le ia fiecare” se arată în informarea prezentată în şedinţa Colegiului prefectural.

> DSP cere asigurarea de personal medical, materiale sanitare şi medicamente, cât şi implicarea medicilor de familie

După ce DSP a solicitat unităţilor sanitare activarea planurilor de reziliență, în judeţul Suceava, pentru Covid sunt alocate 192 de paturi, dintre care 33 pentru copii. Totodată, având în vedere „recrudescenţa Covid-19”, spitalelor li s-a cerut să asigure necesarul de personal medical, materiale sanitare, materiale de protecţie, echipamente şi medicamente. Unităţile sanitare suport au obligaţia asigurării îngrijirilor medicale pacienţilor - cazuri confirmate şi suspecte de Covid - conform clasificării acestora pe 3 niveluri de competenţe. Astfel, spitalele de boli infecţioase şi pneumologie de nivel I, în speţă Spitalul Judeţean Suceava este primul care va suplimenta numărul paturilor pentru pacienţii cu forme severe şi critice, în timp unităţile sanitare de nivel III, respectiv celelalte spitale Covid, vor creşte etapizat numărul de paturi alocate formelor medii cu factori de risc. „DSP Suceava urmăreşte o afectare cât mai redusă a îngrijirii medicale acordate pacienţilor cu altă patologie decât Covid-19. Desigur că, pentru aceasta, este necesară colaborarea între medicii de familie, centrele de evaluare şi unităţile sanitare cu paturi. Implicarea activă a medicilor de familie duce la decongestionarea spitalelor şi la crearea condiţiilor optime pentru asigurarea tratării în unităţile spitaliceşti a patologiei non-Covid” se subliniază în materialul DSP în care se precizează că testarea se poate face la 68 de medici de familie, care, în cazurile uşoare, vor prescrie medicaţia adecvată şi vor monitoriza pacienţii. De asemenea, pacienţii fără factor de risc, dar şi cei care au manifestări clinice uşoare sau medii vor beneficia de evaluarea clinică, imagistică şi biologică în centrele de evaluare din incintele Spitalului Judeţean Suceava, Spitalului Municipal Rădăuţi, Spitalului Municipal Fălticeni şi Spitalului Municipal Câmpulung Moldovenesc. Centrele de evaluare Covid-19 din Suceava şi Fălticeni au program de luni până vineri, iar cele din Rădăuţi și Câmpulung Moldovenesc funcţionează zilnic, inclusiv în weekend.

 

Nostalgie rustică

„Veşnicia s-a născut la sat”, frumos spunea poetul corolei nestrivite de minuni a lumii, Lucian Blaga... Măiestrul autor al versurilor din „Pământul”, „Noi şi pământul”, „În lan” şi „A fost cândva pământul străveziu”. Idilic mesaj, meşteşugitele stihuri predispunând la nostalgie, acum când, la ţară, nimic nu mai este ce a fost. Sute de mii, milioane de fii ai gliei şi-au luat lumea în cap, plecând să robotească pe la străini. Dacă unii chiar nu aveau de muncă, alţii s-au lăsat răpiţi de mirajul câştigurilor mari. Impuls firesc când, tânăr fiind, aspiri la un viitor mai bun. Însă, pentru asta, osul chiar trebuie pus la treabă. Te poţi căpătui doar dacă te speteşti, punând şi ceva deoparte. Sub imboldul de a epata, unii şi-au luat maşini dintre cele mai tari. Alţii au trimis bani soţiilor, copiilor şi părinţilor rămaşi în ţară. Mulţi s-au gândit să-şi înjghebeze o casă, să aibă unde să-şi crească nepoţii. Leu după leu şi cărămidă peste cărămidă, şi-au văzut visul cu ochii. Totuşi, să revină la rădăcini, sufletul nu le prea le dă ghes. Chiar dacă dorul e mare, mai stau, să mai adune... Bani albi, strânşi la teşcherea, pentru zile negre. Dar, zboară zilele, iar timpul, insensibil, lasă urme. Nu mai sunt atât de tineri şi incorigibil de optimişti ca la început. Copiii le-au crescut, merg la şcoală şi învaţă în altă limbă decât cea natală. În ţară, părinţii li s-au stins de bătrâneţe, iar nimeni nu-i mai întâmpină la poartă. Goale, casele cu etaj şi mansardă, mândria lor, par neprimitoare. Satul nu mai este aşa cum l-au părăsit, plin de murmur şi de viaţă. Uliţele sunt pustii, pe imaş nu mai mugesc girezi de vite, iar vârstnicii nu mai pot trudi la câmp... Şi, nici măcar găini scurmând în ţărână, godaci guiţând în coteţ şi câini hămăind prin curţi. Urechile le ţiuie de atâta linişte, iar de sărbători horele nu se mai încing ca altă dată... Apus de ev bucolic, de secole de „taine” ancestrale, luând cu el şi „flori şi ochi şi buze şi morminte”.                             

Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe

 „Lucrare de arhitectură” în centrul capitalei de judeţ

> „Sperăm să avem un proiectant bun, care să schimbe faţa Sucevei” declară viceprimarul Lucian Harşovschi

> Cu finanţare europeană, lucrări de creştere a eficienţei energetice se vor face şi în 11 unităţi de învăţământ

Proiecte de 24,71 de milioane de euro,  cu finanţare europeană nerambursabilă, în cadrul Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), are depuse Primăria municipiului Suceava.

Aşa susţine viceprimarul Lucian Harşovschi,  precizând că în cauză este Componenta V „Valul renovării” care susţine financiar Reabilitarea termică şi eficientă a sediilor instituţiilor publice şi a clădirilor de locuinţe  „Avem o veste bună pentru că în cazul a 4 proiecte am primit deja confirmarea faptului că trebuie să mergem să le semnăm” informează adjunctul şefului executivului local. Este vorba despre proiecte totalizând 8,74 de milioane de lei, primul dintre acestea fiind cel de creştere a eficienţei energetice a cantinei şi internatului Colegiului Naţional  „Petru Rareş”, finanţarea europeană nerambursabilă fiind de 2,18 milioane de euro. La Şcoala Gimnazială nr. 9 „Ion Creangă” din cartierul Obcini urmează a fi făcute lucrări de 2,84 de milioane de euro, iar la Şcoala Gimnazială nr. 7 „Grigore Ghica Voievod” vor fi atrase fonduri europene în valoare de 1,24 de milioane de euro. De asemenea, de investiţii în creşterea eficienţei energetice va beneficia Şcoala Gimnazială nr. 3, valoarea acestora ajungând la 2,3 milioane de euro. „Sunt proiecte care trebuie semnate până săptămâna viitoare, la Bucureşti, iar în termen de 90 de zile vom preda şi  documentaţia la care lucrăm deja, după care vom primi finanţare”  arată Harşovschi. Viceprimarul a ţinut să precizeze că, în vederea accesării finanţării europene nerambusabile, promovate mai sunt încă 7 proiecte de reabilitare termică a unor unităţi de învăţământ de pe raza reşedinţei de judeţ, valoarea de accesat ridicându-se la 12 milioane de euro. Totodată, conform acestuia, pe lângă cele menţionate în ample intervenţii de creşterea a eficienţei energetice vor fi cuprinse  toate blocurile de locuinţe din zona centrală a municipiului. „Avem în vedere un proiect mai amplu, nu doar unul de izolare cu polistiren, ci o lucrare de arhitectură. Sperăm să avem un proiectant bun, care să schimbe faţa Sucevei, cu fonduri europene” declarat viceprimarul Lucian Harşovschi. 

 

De la doar câteva ziduri rămase în picioare

 Grădiniţă modernă cu bucătărie şi spaţii de dormit pentru 60 de preşcolari

> Sprijinim şi participarea părinţilor pe piața forţei de muncă, aceştia putând să îşi înscrie cu încredere copiii la grădinița cu program prelungit” spune viceprimarul Lucian Harşovschi, menţionând că finanţarea europeană s-a ridicat la 4 milioane de lei

O nouă grădiniţă din municipiul Suceava beneficiază de modernizare „prin prisma fondurilor europene”, anunţă  Lucian Harșovschi, viceprimarul Sucevei. Este vorba despre Grădiniţa cu program prelungit  „Dumbrava Minunată”, din zona centrală a capitalei de judeţ, la care au fost finalizate lucrările de extindere şi remodelare a clădirii existente. Proiectul prevede inclusiv echiparea infrastructurii educaționale pentru preșcolari, „rezultând o unitate de învățământ modernă, care respectă cerințele actuale pentru această funcţiune”. Grădiniţa cu program prelungit  „Dumbrava Minunată” se află la intersecţia străzilor  „Constantin Dobrogeanu Gherea” şi „Armenească”, cheltuielile cu modernizarea au însumat 4,1 milioane de lei, iar contribuţia bugetului local a fost de 2% din total. „Această grădiniţă a fost realizată aproape de la zero, în picioare rămânând doar câteva ziduri. Acum, avem o grădiniţă modernă, utilată, dotată, cu bucătărie şi spaţii de dormit” evidenţiază edilul sucevean. Harşovschi spune că Primăria va face dotările cu toate cele necesare, astfel încât cei 60 de preşcolari - mutaţi pe durata lucrărilor într-o altă clădire - „vor reveni la o grădiniţă modernă din centrul municipiului”. „Pe lângă sporirea accesului la educație, ne dorim să sprijinim şi participarea părinţilor pe piața forţei de muncă, aceştia putând să îşi înscrie cu încredere copiii la grădinița cu program prelungit. Investim în viitor, investim în educația copiilor noștri!” a punctat Lucian Harşovschi, viceprimarul municipiului Suceava.

 Din cauza secetei 

Fermierii suceveni abia mai au cu ce să-şi adape animalele

> Şomuzul şi Humorelul au secat, rezervele din pânza freatică sunt drastic diminuate, zilnic tone de apă sunt transportate de la zeci de kilometri depărtare, iar „situaţia se agravează”

> „Dacă seceta ne decimează şi numărul animalelor, nu ştiu unde vom ajunge?” se întreabă retoric dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA, sesizând  Ministerul Agriculturii

 Efectele cantităţii reduse de precipitaţii se fac resimţite tot mai accentuat şi în judeţul Suceava, cu impact deosebit în sectorul creşterii  animalelor. Semnalul de alarmă este tras de dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, care precizează că lucrătorii din subordine fac verificări în teren, astfel încât să identifice problemele concrete cu care fermierii se confruntă în această perioadă cu temperaturi ridicate. În acest context, conducerea DSVSA apelează şi la sprijinul primarilor din localităţile afectate, problematica centralizată urmând a fi înaintată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în vederea găsirii de soluţii care să vină în sprijinul crescătorilor de animale. „Există multe localităţi în care fermierii se confruntă cu probleme în adăparea animalelor. De aceea, în această perioadă avem o acţiune pentru a vedea unde se întâmpină asemenea dificultăţi şi în ce condiţii reuşesc aceştia să aducă apă din alte surse” arată şeful DSVSA. Dr. Voloşeniuc  spune că a primit semnale de la un crescător de animale din Pătrăuţi care este nevoit să se aprovizioneze zilnic cu 5 tone de apă de la o distanţă 10 de kilometri. Situaţia este similară şi în alte localităţi, cursurile de apă reducându-şi radical debitele.

Potrivit şefului DSVSA, Şomuzul şi Humorelul au secat, cu insuficienţa apei confruntându-se şi fermierii din Caşvana, Bălcăuţi şi Serbăuţi. Aceştia nu mai pot asigura necesarul din sursele de apă existente, deoarece au drastic scăzut inclusiv rezervele din pânza freatică. „Am înţeles că există cursuri de apă care au secat, precum Humorel şi Şomuz. Nu se mai poate face faţă cu sursele existente, iar situaţia se agravează. Oamenii caută soluţii, pe la fântâni şi puţuri ale fostelor CAP, dar şi la acestea resursele sunt pe terminate”, arată dr. Mihai Sorin Voloseniuc. Acesta face apel la Primării să ofere sprijin în identificarea şi punerea la mijloace de transport, în condiţiile care, pe arşiţă, o vacă poate consuma şi 100 de litri de apă pe zi. De asemenea, dr. Voloşeniuc, îndeamnă la responsabilitate, recomandându-le sucevenilor să evite, pe cât posibil, risipa de apă. „La fel ca în cazul omului, şi animalele trebuie să aibă asigurat, în primul rând, adăpatul. Abia după aceea, respectându-se o ordine de priorităţi, trebuie să urmeze udarea grădinii şi spălarea maşinii”  spune şeful DSVSA. În aceleaşi împrejurări, ale deficitului accentuat de precipitaţii, la fel de importantă este şi asigurarea hranei animalelor. „Dacă seceta ne decimează şi numărul animalelor, nu ştiu unde vom ajunge?”  se întreabă retoric dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.

 

 

Municipiul Suceava este codaş la recenzare

> „Dacă sucevenii vor înţelege să se implice, în perioada următoare municipiul nostru va avea doar de câştigat” spune viceprimarul Lucian Harşovschi, adăugând că se va face tot posibilul ca acest procentaj să crească până duminică, ultima zi a procesului  

 Recensământul nu a fost tratat cu maximă seriozitate de către unii dintre suceveni, a opinat ieri, într-o conferinţă de presă, Lucian Harşovschi, viceprimarul reşedinţei de judeţ, punând în vedere că duminică, 31 iulie, este ultima zi în care mai pot fi culese datele respective. În aceste condiţii, din nefericire, municipiul Suceava este printre codaşii judeţului cu un grad de realizare 83,25% din populaţia rezidentă estimată. Harşovschi atrage atenţia că participarea la procesul de recenzare este foarte importantă, inclusiv pentru viaţa economică a comunităţii, deoarece în funcţie de numărul locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale sunt operate distribuiri de fonduri de la bugetul statului, printre care şi cele din cotele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale.  De asemenea, la fiecare o mie de locuitori poate fi angajat un poliţist local, ceea ce poate însemna  „securitate pentru cetăţeni”. „Fac apel  la suceveni să primească recenzorii până duminică, inclusiv, şi să sune înapoi, dacă au găsit bielete de înştiinţare lăsate în uşă” subliniază adjunctul şefului executivului local. Harşovschi precizează în urma discuţiilor purtate cu factorii implicaţi, s-a decis ca până duminică 31 iulie, ora 20.00, să fie deschis punctul fix de recenzare de la sediul Direcţiei Judeţene de Statistică. Viceprimarul reliefează că un număr de 96 de recenzori pe care îi are reşedinţa de judeţ îşi vor face treaba în continuare, suplimentar, încă 15 angajaţi ai Primăriei fiind angrenaţi în procesul de culegere a datelor aferente recensământului populaţiei şi locuinţelor. „Sper ca sucevenii să înţeleagă că trebuie să ofere aceste informaţii. Încercăm ca până duminică să mai facem cât este posibil. Din punct de vedere financiar, contează foarte mult să fii într-un municipiu reşedinţă de judeţ cu peste 100.000 de oameni, pentru că orice echilibrare de bugete se face şi în funcţie de mărimea populaţiei. Dacă sucevenii vor înţelege să se implice, în perioada următoare municipiul nostru va avea doar de câştigat” a conchis Lucian Harşovschi, viceprimarul municipiului Suceava.

În etapa a III-a

Viaduct de 1 km peste calea ferată de pe viitoarea rută alternativă Suceava-Botoşani

> Pentru această investiţe, prin PNI municipiul Suceava are la dispoziţie 43 de milioane de lei, încă tot pe atâta trebuind a fi contribuţie financiară din alte surse

> „Facem economii la despăgubirile pentru exproprieri, întrucât expropriate vor fi doar porţiuni mici, pe care vor fi amenajaţi pilonii pasajului” a declarat Lucian Harşovschi

Municipiul Suceava are alocată în cadrul Programului Naţional de Investiţii  „Anghel Saligny” o finanţare de 43 de milioane de lei, a făcut public ieri, într-o conferinţă de presă, viceprimarul Lucian Harşovschi. „Este o sumă considerabilă şi vrem să mulţumim celor de la Consiliul Judeţean şi, bineînţeles, acordului politic în alocarea acestor fonduri. Pentru că, trebuie spus clar, când se alocă asemenea sume, este necesar un acord politic, fie la nivel de coaliţie, fie de cum există reprezentare la Bucureşti” arată Harşovschi. Suma va fi orientată înspre finanţarea Proiectul rutei alternative Suceava-Botoşani, etapa a III-a, în principal construirii „drumului-pasaj superior”, cel de de după Podul Unirii de pe râul Suceava, peste calea ferată din zonă, înspre DN 29. Valoarea totală a proiectului este 91,63 de milioane de lei, diferenţa necesară urmând a fi atrasă din alte surse disponibile, inclusiv prin PNI, etapa a II-a, „deoarece acesta va avea continuare”. Adjunctul şefului executivului sucevean informează că respectivul viaduct va avea 1,015 km şi va supratraversa şi „anumite proprietăţi de terenuri”. „Este o sumă mare, ca sursă, pentru aceste proiect, dar facem economii la despăgubirile pentru exproprieri, întrucât vor fi expropriate doar mici porţiuni, pe care vor fi amenajaţi pilonii pasajului” a punctat Lucian Harşovschi, viceprimarul Sucevei. În cadrul PNI „Anghel Saligny”, La capitolul, drumuri, alimentări cu apă şi reţele de canalizare judeţului Suceava i s-a fi alocat suma de 330 de milioane de euro. Judeţul are aprobate 148 de proiecte, dintre care 116 pentru comune, 15 pentru oraşe, 11 pentru municipii şi 6 pentru Consiliul Judeţean. Ruta alternativă Suceava-Botoşani are circa 4 km, plecând de pe strada Apeductului, de la intersecţia cu Calea Unirii şi strada Traian Vuia, trecând pe lângă bazinele de decantare ale ACET, peste Pârâul Cetăţii, continuă cu Podul Unirii peste râul Suceava-strada Energeticianului-strada betonată de lângă Termica, traversând calea ferată, ajungând pe strada „Traian Popovici” şi ieşind în DN 29, în dreptul fostei Avicola Plopeni.

 La instituţiile subordonate CJ

Decalaj între sumele puse la dispoziţie şi ritmul lent de implementare a proiectelor şi investiţiilor

> Spitalul Judeţean de Urgenţă şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri au cheltuit doar câte 15% din totalul care ar fi putut fi accesat

> „Plăţi sensibil mai mici” s-au înregistrat cu „salariile, bunurile şi materialele sanitare, dar şi la „întreţinerea curentă a drumurilor” 

O execuţie puţin satisfăcătoare se înregistrează la secţiunea de dezvoltare a bugetului instituţiilor publice judeţului Suceava şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Aşa se poate concluziona după aprobarea de către aleşii judeţeni, în şedinţă ordinară de ieri, a execuţiei bugetelor judeţului Suceava, până pe 30 iunie 2022. „Există un decalaj între sumele bugetate şi ritmul mai lent de implementare a proiectelor şi investiţiilor prevăzute în bugetele unităţilor subordonate” se arată în raportul asupra proiectului de aprobare a execuţiei bugetelor. Astfel, cu pondere importantă a nerealizărilor, evidenţiate sunt, investiţiile şi proiectele aflate în derulare la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. Potrivit sursei citate, la unitatea spitalicească din reşedinţa de judeţ, faţă de disponibilul bugetar de peste 32 de milioane de lei aferent primelor 6 luni ale anului, cheltuită a fost o sumă de doar aproximativ 5 milioane de lei, reprezentând doar 15,62% din totalul care ar fi putut fi accesat. Cheltuirea fondurilor prinse în bugetul pentru dezvoltare este nesatisfăcătoare şi în cazul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri. Astfel, din 18,86 de milioane de lei aferente bugetului votat de consilierii judeţeni pentru semestrul întâi al anului curent, plăţile efective au însumat numai 2,76 de milioane de lei, adică sub 14,63% din totalul pus la dispoziţie pentru jumătatea anului 2022. Potrivit raportului de specialitate al administratorului public Irina Vasilciuc, execuţia bugetului instituţiilor publice judeţului Suceava şi activităţilor finanţate integral sau parţial din venituri proprii este de 198,793 de milioane de lei, însemnând 60,83% din alocările prevăzute pentru primul semestru şi numai 33,62% din cele anuale. Astfel, plăţi de 15,65% revin secţiunii dezvoltare a bugetului instituţiilor subordonate, la secţiunea de dezvoltare plăţi având un grad de efectuare de 69,54%. În conformitate cu sursa citată, pe parte de acoperire a cheltuielilor cu funcţionarea, „plăţi sensibil mai mici decât cele planificate” s-au înregistrat la „cheltuielile cu salariile, bunurile şi serviciile pentru întreţinere şi funcţionare şi materialele sanitare”, în cadrul bugetului aprobat pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, dar şi la „cheltuielile pentru întreţinerea curentă a drumurilor”. 

 

Primăria Suceava vinde încă 10 locuinţe ANL

> Pentru apartamente preţurile de vânzare variază între 114.309 de lei şi 169.503 de lei, solicitanţii optând pentru achitarea unui avans de 15% şi a ratelor lunare cu dobândă

> La bugetul Sucevei, intră 1% din valoarea de vânzare a locuinţei, transferul de proprietate asupra acesteia producându-se numai după achitarea integrală

Zece locuitori ai municipiului Suceava au depus cerere de cumpărarea locuinţelor ANL repartizate de Primărie şi pe care le ocupă cu chirie. Numărul solicitanţilor este în creştere după ce, în aprilie 2022, printr-o hotărâre a Consiliului Local Suceava,  s-a stabilit că locuinţele pentru tineri pot fi vândute titularilor contractelor, după expirarea a minimum un an de închiriere neîntreruptă. Pe ordinea de zi a şedinţei deliberativului municipal  din această săptămână figurează cereri pentru achiziţionarea a 9 apartamente şi a unei garsoniere, preţurile de vânzare variind între 114.309 de lei şi 169.503 de lei, în cazul celor dintâi. Dacă în ce priveşte apartamentele s-a optat pentru plata unui avans de 15% şi a ratelor lunare cu dobândă, garsoniera va achitată integral. Unităţile locative pe care Primăria le vinde se află pe străzile „Putna” şi „Privighetorii”, din apropierea staţiei CFR Burdujeni, cât şi pe strada „Pictor Şerban Rusu Arbore”, din cartierul Obcini, Ansamblul „Metro-Petrom”. Conform reglementărilor legale, vânzarea se face către acelaşi titular sau aceeaşi persoană în beneficiul căreia s-a continuat închirierea, vânzarea nefiind condiţionată de vârsta solicitantului. Venitul membru pe membru de familie la data vânzării nu poate depăşi 100% din salariul mediu pe economie, iar titularul nu va avea debite la plata cheltuielilor cu titlul de chirie, a celor de întreţinere sau către bugetul local. La momentul aprobării hotărârii Consiliului Local, în luna aprilie, în municipiul Suceava erau în exploatare 196 de apartamente de tip ANL situate în Ansamblul  „Privighetorii” din cartierul Burdujeni, precum şi în Ansamblul „Metro-Petrom” şi Ansamblul  „Metro”, Blocul nr. 30, ambele din cartierul Obcini. Până la aprobarea acestui act normativ, vânzarea/cumpărarea  garsonierelor şi apartamentelor ANL era posibilă după 5 ani de închiriere neîntreruptă. Vânzarea locuinţei se poate face cu achitarea integrală a preţului final, din sursele proprii ale beneficiarului, precum şi din credit, în rate lunare egale, cu un avans de minimum 15% din valoarea de vânzare. De menţionat este că, în luna mai 2022, Consiliul Local a aprobat înstrăinarea a altor 22 locuinţe construite prin programul guvernamental derulat prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe. În funcţie de criteriile stabilite prin regulamentul aprobat de legislativul municipal, preţul de vânzare pentru apartamentele cu două camere nu depăşeşte 171.000 de lei şi nu coboară sub 107.000 de lei. O garsonieră din Burdujeni este cumpărată cu peste 80.000 de lei, iar una din de lângă Metro, cu până în 74.000 de lei. La bugetul municipiului Suceava intră 1% din valoarea de vânzare a unei locuinţei, transferul de proprietate asupra acesteia producându-se numai după achitarea integrală a valorii de vânzare.     

 

Direcţia Agricolă face primele evaluări ale producţiei la fermierii solicitanţi ai subvenţiei pentru cartofii de consum  

> Valoarea sprijinului financiar care se acordă este de 200 euro pe hectar și se calculează proporțional cu suprafața cultivată

> În ciuda reticenţei iniţiale adunate au fost depuse 140 de cereri pentru 278 de hectare cu înfiinţate această cultură

Direcţia pentru Agricultură  Judeţeană Suceava demarează seria evaluărilor la fermierii care s-au înscris în Programul de susţinere a culturii de cartofi de consum. Este vorba despre cele dintâi deplasări în teren, în cazul documentaţiile depuse de cultivatori sediul instituţiei agricole sucevene până pe 15 iulie. „Direcţia pentru Agricultură Judeţeană intră la evaluarea solicitărilor pentru ajutorul de minimis pentru cartofii de consum. Începând de marţi, mergem la primii trei producători, în vederea evaluării producţiei” face cunoscut directorul executiv Claudia Elena Gogu, menţionând că primii evaluaţi sunt producătorii de cartofi timpurii. Potrivit schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de cartof de consum”, beneficiarii sprijinului sunt producătorii agricoli persoanele fizice care deţin atestat de producător şi persoanele fizice autorizate; întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cât şi producătorii agricoli persoane juridice. Printre condiţiile pentru accesarea sprijinului financiar se numără cultivarea cu cartofi de consum a unei suprafeţe de minimum 0,3 hectare; obţinerea unei producţii de minimum 15 tone pe hectar, din care să fie comercializate să fie cel puţin 6 tone pe hectar, până la data de 29 noiembrie. Totodată, cei interesaţi trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol şi să facă, prin documente justificative, dovada producţiei minime realizate. Cu toate că, iniţial, la demararea campaniei, agricultorii au manifestat reticenţă faţă de programul guvernamental susţinere a culturii de cartofi de consum, la sediul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava au fost depuse 140 de dosare pentru 278 de hectare înfiinţate u această cultură. Valoarea sprijinului financiar care se acordă este de 200 euro pe hectar și se calculează proporțional cu suprafața cultivată.

 În Proiectul suspendat „Axa strategică Iaşi-Suceava”

Firmă de avocatură angajată cu 450.000 de lei pentru a reprezenta Consiliul Judeţean în cele 5 procese cu Autotehnorom

> Invocate sunt „consecinţele deosebit de grave ale unei soluţii nefavorabile”, constând în riscul „pierderii finanţării europene, cât şi al acordării de despăgubiri considerabile firmelor reclamante asociate

> „Cu toate că se aflau în culpă (...), asociaţiile de antreprenori au reziliat unilateral cele două acorduri contractuale (...)” arată Niculai Barbă, vicepreşedintele CJ, menţionând că acestea au actualizat preţurile după propria formulă de calcul

În şedinţa ordinară de mâine, consilierii judeţeni suceveni sunt chemaţi să delibereze asupra proiectului de hotărâre privind achiziţionarea serviciilor juridice de consultanţă, asistenţă şi reprezentare a judeţului Suceava, respectiv a Consiliului Judeţean Suceava în trei dosare aflate pe rolul Tribunalului Botoşani, a unuia de pe rolul Tribunalului Suceava şi a încă unuia de pe rolul Curţii de Apel Suceava, toate acestea privind Proiectul„Axa strategică Iaşi-Suceava”. Demersul survine „admiterii tuturor cererilor de suspendare formulate de societatea comercială Autotehnorom, liderul a două asocieri de firme de construcţii, admiterii tuturor cererilor de strămutare a dosarelor la Tribunalul Botoşani”, existând şi „suspiciunea că aceste dosare vor fi strămutate, ulterior promovării căilor de atac, la o altă curte de apel”. Contravaloarea serviciilor de consultanţă, asistenţă şi reprezentare asigurată de societate civilă de avocaţi sau de către un cabinet individual de avocatură este apreciată la 450.000 de lei. Conform raportului Direcţiei de Administraţie Publică Locală şi Serviciului Proiecte Europene din Fonduri Externe şi Diaspora, propunerea legislativă  se întemeiază pe „necesitatea înlăturării oricărui risc în realizarea apărării, dată fiind, pe de o parte, complexitatea litigiilor, asistenţa şi asocierii antreprenorilor de către un număr considerabil de avocaţi din Bucureşti, Cluj şi Suceava, iar pe de altă parte, soluţiile pronunţate, de către instanţele de judecată, nefavorabile autorităţii publice judeţene, în dosare, până la această dată”. Totodată, invocate sunt inclusiv „consecinţele deosebit de grave pe care le poate avea asupra întregului judeţ o soluţie nefavorabilă”, de natură să implice „costuri suplimentare, atât pentru finalizarea obiectivului de investiţii, aflat sub iminenţa pierderii întregii finanţări europene a proiectului, cât prin despăgubiri considerabile acordate reclamantelor asocieri”. Cele două asocieri sunt constituite din şase, respectiv şapte societăţi comerciale, având angajate, în cauzele menţionate, un mare număr de avocaţi sau de societăţi civile de avocaţi, „ceea ce creează o mare presiune pe consilierul juridic care reprezintă judeţul Suceava, respectiv Consiliul judeţean Suceava”. Cauzele de pe rolurile instanţelor sunt caracterizate prin complexitatea tehnică a proiectului şi specificitatea contractelor, demersurile în faţa instanţelor de judecată necesitând „expertize tehnice şi contabile de specialitate”. În cadrul  Proiectului „Regiunea Nord-Est. Axa strategică Iaşi-Suceava”, acordurile contractuale au fost semnate în aprilie 2020, ordinul de începere a lucrărilor fiind dat pe 2 iunie 2020, cu o durată de execuţie de 24 de luni. Conform susţinerii vicepreşedintelui CJ, Niculai Barbă, asocierile de antreprenori nu şi-au  „îndeplinit în mod culpabil obligaţiile asumate”, după 20 de luni de la data începerii lucrărilor  fiind consemnat „un progres fizic extrem de redus, respectiv sub 50% grad de execuţie pentru fiecare lot”. „Cu toate că se aflau în culpă pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale, asociaţiile de antreprenori au reziliat unilateral cele două acorduri contractuale (...)” se arată în referatul de aprobare al vicepreşedintelui Niculai Barbă motivele „inventate” invocate referindu-se la „plata ajustării preţurilor în modalitatea pretinse de acestea” prin propria formulă de calcul, urmarea fiind că s-a ajuns la seria amintită de litigii între părţile contractante. Prin Proiectul „Regiunea Nord-Est. Axa strategică Iaşi-Suceava”, Consiliul Judeţean Suceava a încheiat contracte pentru două loturi. Este vorba despre Lotul I cu lucrările de pe ruta limită judeţul Iaşi-Budeni-Dolhasca şi ruta Suceava-Ipoteşti-Bosanci-Udeşti-Liteni-Dolhasca, cu o lungime totală de 46,199 km. În şotul II sunt incluse traseele Suceava-Frumoasa-Liteni şi Liteni-Stroieşti-Costâna-Dărmăneşti, în lungime totală de 29,54 km.      

Bogdan Pricop, director adjunct al DAJ

„Recolta de grâu este afectată de secetă, dar nu în cel mai înalt grad”

> În condiţiile potrivnice din 2022, de pe 400 de hectare s-a obţinut o medie de 3.300 kg la hectar, cantitate mai mică decât cea din anul de excepţie 2021, dar una comparabila cu media din 2020

În circumstanţe nu tocmai favorabile unei recolte superioare cantitativ şi calitativ, debutează campania de recoltare păioaselor din judeţul Suceava. Specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava arată că, pe fondul precipitaţiilor deficitare, „anul agricol 2022 se întrevede a fi unul greu, cu producţii diminuate”, mai ales în comparaţie cu anul precedent. Cu toate acestea, oficialii DAJ nu sunt pesimişti, aşteptându-se la rezultate satisfăcătoare, faţă de zonele mai afectate ale ţării. Potrivit acestora, grâul a fost semănat pe 20.279 de hectare, până la sfârşitul săptămânii trecute fiind recoltate 400 de hectare, ceea ce înseamnă abia 2% din total. Chiar dacă nu este relevantă pentru întreaga cultură a anului, media obţinută este de 3.300 kg la hectare, cantitate deloc de neglijat în condiţii vitrege.  „Recolta de grâu este afectată de secetă, dar nu în cel mai înalt grad. Aceasta dacă ne raportăm la 2021, când am avut un an de excepţie, însă nu şi faţă de anul 2020, la nivelul căruia ne-am putea situa după încheierea acestei campanii”, informează Bogdan Pricop, director adjunct al DAJ, menţionând că nu se poate vorbi chiar despre un „dezastru”, aşa cum s-a vehiculat în unele medii.

Potrivit datelor valabile la finele săptămânii precedente, orzul fost treierat de pe toate cele 2.100 de hectare, cu o medie realizată de 3.400 kg la hectar. La rapiţă, recoltate până în prezent au fost 350 de hectare, respectiv 18% din totalul de 2.000 de hectare, cu o recoltă medie 2.440 kg la hectar. În judeţul Suceava sunt semănate 10.017 hectare de floarea soarelui, „o cultură mai rezistentă la secetă”, însă recoltatul nu a început. În cazul porumbului, cultivat pe 45.069 de hectare, la acest moment nu se poate face o evaluare certă a viitoarei recolte, însă esenţial este să plouă în următoarea perioadă. „Cultura de porumb este un pic încetinită din dezvoltare, talia plantelor fiind puţin mai joasă. Trebuie să apreciem dacă a apărut inflorescenţa, dacă a polenizat, dacă a   s-a format păpuşa, dar important este să plouă” a punctat Bogdan Pricop, director adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava. Cartoful de toamnă ocupă 45.069 de hectare, „aparatul foliar este încă verde”. Strângerea recoltei va începe la sfârşitul lunii august, apreciindu-se că aceasta va fi, de asemenea, una „acceptabilă”.   

 63 unităţi administrativ-teritoriale sucevene au raportat procentaje de recenzare de peste 100%

>  Una dintre acestea a înregistrat o depăşire de chiar 36,9 de puncte procentuale

> „Avem personalul necesar, acesta este implicat, iar populaţia nu va rămâne nerecenzată” spune Daniela Ştirbu, şefa Direcţiei Judeţene de Statistică

Judeţul Suceava a ajuns la un grad de recenzare de 98,4%, informează Daniela Ştirbu, director executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică. În data de 21 iulie, când s-a anunţat prelungirea cu încă o săptămână a procesului de culegere a datelor în cadrul Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor gradul de recenzare la nivel judeţean era de 97,8%, acţiunea urmând a se încheia pe 31 iulie. „Stăm destul de bine şi o să reuşim să facem faţă. Avem personalul necesar, acesta este implicat, iar populaţia nu va rămâne nerecenzată. Recomandăm celor care încă nu au fost recenzaţi să ia legătura cu recenzorul sau să se prezinte la un punct fix de recenzare, cum este cel de la sediul Direcţiei Judeţene de Statistică din municipiul Suceava” spune şefa DJS. Pe 21 iulie, printre unităţile administrativ-teritoriale cu procentaje scăzute  de recenzare se remarcau, în general, municipiile şi oraşele sucevene, inclusiv reşedinţa din judeţ. Oficialul DJS recunoaşte că există şi situaţii de localităţi în care populaţia recenzată depăşeşte 100% faţă de populaţia rezidentă estimată la data de 1 decembrie 2021. Este vorba despre 63 unităţi administrativ-teritoriale sucevene, 13 dintre ele având procentaje peste 115%, iar  în una dintre acestea s-a ajuns la o depăşire de chiar 36,9 de puncte procentuale faţă de populaţia rezidentă estimată. „Există unele localităţi care s-au dezvoltat mult în ultimul timp. În altele, care au avut locuitori plecaţi în străinătate, aceştia s-au întors în perioada pandemiei, stabilindu-şi reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă. Totodată, avem comunităţi cu altă religie decât cea creştin-ortodoxă, în cadrul cărora natalitatea a crescut şi, implicit, şi populaţia” a explicat Daniela Ştirbu, director executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică. 

 

Trei cereri de despăgubiri pentru 27 de hectare de culturi afectate de secetă

> „Verificăm dacă ar putea fi vorba şi despre <greşeli> tehnologice, în condiţiile în care cultura de pe o parcelă de alături este bună”  subliniază Elena Claudia Gogu, şefa DAJ

> De pe urma deficitului de apă din sol suferă, în principal, zonele Liteni, Dolhasca şi Drăguşeni, judeţul Suceava „fiind oarecum privilegiat” în comparaţie cu vecinele Botoşani şi Iaşi

Precipitaţiile căzute în cantităţi sub mediile lunare multianuale nu par a fi cauzat probleme în judeţul Suceava. Lucru valabil la acest moment, harta Administraţiei Naţionale de Meteorologie relevând că judeţul nostru, cu unele excepţii, este afectat doar de „secetă pedologică moderată”. Aceasta este şi părerea oficialilor Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană care opinează că, în comparaţie cu judeţele Botoşani şi Iaşi, „ar fi Suceava oarecum privilegiat din acest punct de vedere”. Mai mult, Suceava stă chiar bine în faţă de judeţele din sudul ţării, unde „seceta este extremă, iar culturile s-au oprit din vegetaţie”. O hotărâre a Guvernului prevede acordarea de despăgubiri pentru culturile înfiinţate în primăvară şi care sunt afectate din cauza lipsei de apă din sol, însă directorul executiv Elena Claudia Gogu informează că nu s-au primit solicitări  „masive”, astfel încât să se concluzioneze că seceta ar fi un fenomen judeţean extins. Până acum, la DAJ au fost depuse trei documentaţii, condiţia de bază pentru acceptarea acestora fiind cea privind compromiterea a cel puţin 30% din cultură. Ce mai întinsă suprafaţa este cea de 25 de hectare din zona municipiului Suceava, cultivată cu porumb. O altă cerere de compensare a pierderii vine din Liteni, pentru încă 1,52 de hectare de porumb, în timp ce de la Horodniceni înregistrată este o solicitare de despăgubiri pentru 0,65 de hectare de rapiţă. „Facem evaluări, verificăm situaţia la faţa locului, să vedem dacă ar putea fi vorba şi despre <greşeli> tehnologice, în condiţiile în care cultura de pe o parcelă de alături este bună”  subliniază Elena Claudia Gogu, director executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană. În judeţul Suceava, de pe urma deficitului de apă din sol suferă, în principal, zonele Liteni, Dolhasca şi Drăguşeni. De cealaltă parte, de condiţii relativ mai bune de umiditate se bucură culturile din zona agricolă Siret.         

 

Treisprezece elevi care au luat 10 la evaluare şi la bacalaureat vor fi premiaţi de Primăria Suceava

> Fiecare premiu are valoarea de 5.000 de lei, respectiv de câte 3.000 de lei  

„Promovarea performanţei în educaţie constituie un obiectiv de maximă importanţă”  subliniază Ion Lungu, primarul Sucevei, care anunţă că în şedinţa Consiliului Local se va aproba acordarea din bugetul municipal a câte unui premiu de 5.000 de lei pentru fiecare elev din unităţile de învăţământ din municipiul Suceava care a obţinut nota 10 la examenul de bacalaureat  din sesiunea iunie-iulie 2022. Este vorba despre 8 elevi, absolvenţi de colegii, respectiv despre Isabela Ududec, Daniela Mihaela Căpşuneac, Alexandru Butnaru şi Miruna-Ştefana Buliga de la Colegiul Naţional „Petru Rareş”, Alina Vişan şi Dinu Dan Hostiuc de la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” şi Marian Tcaciuc şi Andrei Gheorghe Horgot de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”. „Nu trebuie să uităm că aceşti elevi, prin rezultatele lor, promovează, excelenţa în educaţie. Recunoaşterea acestor succese este un gest firesc de normalitate, dar şi o motivare suplimentară” arată primarul Ion Lungu. Totodată, cu câte 3.000 de lei vor fi premiaţi  cei 5 elevi de la şcolile din reşedinţa de judeţ care au luat 10 la examenul de evaluarea naţională. Au obţinut nota maximă Adrian Sebastian Varvaroi şi Sabina Costan Curcă, de la  Colegiul Naţional  „Ştefan cel Mare”, Teodora Brumă de la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” şi Ştefan Albert Verciuc de la Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”. 

 

Tăieri de fonduri de la investiţiile noi din municipiul Suceava

> Numai puţin de 3 milioane de lei sunt luate de la proiectul de construire a unei roţi panoramice în zona Cetăţii de Scaun  

Milioane de lei vor fi rectificate în minus pe partea de dezvoltare a bugetului municipiului Suceava, diminuarea urmând a fi supusă aprobării plenului deliberativului local, în şedinţa ordinară a lunii iulie. În cauză este modificarea Programului obiectivelor de investiţii pentru anul 2022, autorul propunerii legislative fiind primarul Ion Lungu. Vizate sunt 3 lucrări noi prinse pentru finanţare în anul acesta, la prima dintre acestea, adică la

„Roata panoramică”, operându-se cea mai mare diminuare, una de 3 milioane de lei. Suma de 1 milion de lei este luată de la Proiectul „Reabilitare şi modernizare a sălii de şedinţe a Primăriei municipiului Suceava”, tot 1 milion de lei fiind tăierea de la lucrările prevăzute a fi făcute pe strada „Dobrilă Eugen” din cartierul Burdujeni. În acelaşi timp, aleşii locali vor aproba şi diminuarea cu 1 milion de lei a alocării rezervate întocmirii studiilor de fezabilitate aferente realizării cadastrului tehnico-edilitar din reşedinţa de judeţ. Cu acelaşi prilej, prin votul din Consiliul Local, cea mai mare parte a fondurilor astfel diminuate  urmează a fi orientată înspre unităţile de învăţământ din municipiul Suceava, în vederea susţinerii financiare a demersurilor pentru pregătirea deschiderii în bune condiţii anului şcolar 2022-2023. Totodată, printre altele, alocări suplimentare vor lua calea intervenţiilor de modernizare a Pieţei „George Enescu”, bani fiind daţi unor dotări de la Cantina de ajutor social a Sucevei.             

 

În luna mai

Judeţul Suceava, al treilea în ţară la creşterea numărului de şomeri

> Cu 4,40%, judeţul nostru este pe poziţia a opta în ţară la rata şomajului, după Vaslui, Teleorman, Dolj, Galaţi, Mehedinţi, Buzău şi Olt

Suceava se situează între primele 8 judeţe în care, în luna mai 2022, s-a consemnat cel mai mare spor al numărului de şomeri. Aceasta potrivit unei statistici a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) care relevă că numărul şomerilor a crescut, luna care facem referire, în 14 judeţe. Astfel, cele mai mari creşteri au fost consemnate în Călăraşi (202 de persoane) şi Dâmboviţa (194 de persoane). Suceava  este pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 142 de noi şomeri, urmat de Botoşani (132 de şomeri), Buzău (126 de şomeri), Galaţi (112 de şomeri), Bihor  (84 de şomeri) şi Neamţ (83 de şomeri). Conform AJOFM, în luna mai a acestuia an, rata şomajului a crescut în 13 judeţe, cele  mai  mari  creşteri înregistrându-se în judeţele Călăraşi (0,22 de puncte procentuale), Botoşani şi Dâmbovița, cu câte cu 0,10 de puncte procentuale şi în Buzău, cu 0,08 de puncte procentuale. Suceava şi  Galaţi sunt pe locul al patrulea, cu un plus de câte 0,06 de puncte procentuale, după care vin judeţele Hunedoara şi Neamţ, cu creştere de câte 0,05 de puncte procentuale, Teleorman cu 0,04 de puncte procentuale, respectiv Bihor şi Ilfov, cu câte 0,03 de puncte procentuale. În baza datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, cele  mai  ridicate  niveluri  ale  ratei  şomajului  au  fost  atinse  în  judeţele Vaslui (6,58%), Teleorman (5,92%), Dolj (5,55%), Galaţi (5,50%), Mehedinţi (5,20%), Buzău (4,79%), Olt (4,44%) şi Suceava (4,40%). În judeţele Caraș-Severin, Cluj şi în municipiul Bucureşti rata şomajului şi-a păstrat valoarea lunii aprilie. La sfârşitul lunii mai 2022, la nivel naţional, rata şomajului a fost de 2,55%, mai mică cu 0,02 de puncte procentuale decât cea din luna anterioară şi cu 0,51 de puncte procentuale sub cea din luna mai a anului 2021. Numărul total de şomeri de la finele lunii mai 2022 a fost de 222.648 de persoane, mai mic cu 2.172 de persoane faţă de cel înregistrat la sfârşitul lunii aprilie s aceluiaşi an.

 Veniturile proprii reprezintă doar 14,43% din bugetul judeţului Suceava

> În primul semestru din 2022, planul de încasările din această sursă au fost depăşite cu peste 57%

> Funcţionării CJ şi a instituţiilor subordonate i-au revenit 71,31% din totalul plăţilor făcute

Judeţul Suceava şi-a realizat mai puţin de 80% din bugetul programat pentru perioada trecută din acest an. Aceasta potrivit informării referitoare la execuţia bugetului local la finele trimestrului al doilea, postată pe pagina oficială a Consiliul Judeţean. Astfel, în conformitate cu sursa citată, la 30 iunie 2022, veniturile totale încasate la bugetul local al judeţului s-au ridicat la 240,506 de milioane de lei, în comparaţie cu 307,098 de milioane de lei venituri totale programate, gradul de realizare fiind de 78,32%. Veniturile proprii realizate au fost de 81,10 de milioane de lei din totalul programat de 51,44 de milioane de lei la această categorie. Astfel, gradul de realizare a veniturilor proprii s-a ridicat la 157,66%, cu o depăşire de 57,66% a nivelului aprobat. În totalul veniturilor încasate la bugetul local al judeţului Suceava, veniturile proprii (mai puţin cotele defalcate de la bugetul de stat) deţin o pondere de 14,43%, indicatorul reprezentând gradul de finanţare din această sursă de venituri. În ceea ce priveşte partea de cheltuieli a bugetului local al judeţului Suceava, în perioada la care ne referim, din cele 204,506 de milioane de lei plătite, funcţionării Consiliului Judeţean şi a instituţiilor subordonate i-au revenit 146,092 de milioane de lei, reprezentând o pondere de 71,31% din total. La secţiunea de dezvoltare a bugetului local al judeţului Suceava, plăţile efectuate au avut valoarea de 58,78 de milioane de lei, acestea deţinând 28,69% din totalul menţionat mai sus. Conform Legii nr. 273 din 2006 a finanţelor publice locale, ordonatorii principali de credite ai instituţiilor publice locale au obligaţia publicării indicatorilor amintiţi pe pagina de internet a unităţilor administrativ-teritoriale.
 

 

„Spaţiul Privat Virtual” sucevean are aproape 42.500 de „înrolaţi”

> În primele 6 luni din 2022 creşterea este de peste 14,5%, de pe 1 martie persoanele juridice fiind obligate să transmită cereri, înscrisuri sau documente doar prin intermediul acestui serviciu

La începutul lunii iulie, în Serviciul „Spaţiul Privat Virtual (SPV) ” erau „înrolaţi” 42.476 de utilizatori suceveni din raza de administrare a Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP). Este vorba despre persoane juridice, persoane fizice şi alte entităţi, urmărită fiind, transformarea „Spaţiului Privat Virtual” în modalitatea principală de interacţiune a contribuabililor cu Agenţia Naţională de Administrare fiscală (ANAF). Potrivit purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea, la începutul anului 2022 în  „Spaţiul Privat Virtual” erau înrolaţi 37.043 de utilizatori aferenţi AJFP Suceava, în cele 6 luni trecute înregistrându-se 5.433 de nou-veniţi, ceea ce înseamană o creştere de peste 14,5%. „Spaţiul Privat Virtual” este un serviciu gratuit, disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7, prin intermediul căruia contribuabilii pot depune declaraţii şi cereri. Totodată, aceştia au posibilitatea de a solicita documente sau de a verifica situaţia fiscală proprie (datorii, contribuţii plătite de angajator etc), iar plăţile se fac în mod securizat. AJFP atrage atenţia persoanelor juridice că, începând cu 1 martie 2022, aceştia au obligativitatea înrolării în SPV pentru a transmite organului fiscal cereri, înscrisuri sau documente. În situaţia în care contribuabilii şi plătitorii nu îşi îndeplinesc obligaţia comunicării electronice a cererilor, înscrisurilor sau a oricăror altor documente, depunându-le la organul fiscal central în format letric, respectivele înscrisuri „nu vor mai fi luate în considerare”. Totodată, conform AJFP Suceava, pe 30 iunie 2022 erau înrolaţi în sistemul informatic „PatrimVen” 116 utilizatori din judeţul Suceava, dintre care 5 instituţii publice, Direcţia de Asistenţă Socială Rădăuţi şi Direcţia de Asistenţă Socială Siret, precum şi 109 din cele 114 de unităţi administrativ-teritoriale. „PatrimVen” are ca obiectiv „asigurarea pe scară largă a interoperabilităţii cu alte instituţii, cât şi cu terţii”.