Ştrandul modernizat al Sucevei ar putea fi deschis pe 1 august 

> Până acum au fost executate trei sferturi din lucrări, montate fiind deja panourile fotovoltaice pentru încălzirea apei, cât şi staţia de clorinare şi filtrare

 > Intervenţiile au demarat în martie 2020, investiţia actualizată de 13,22 de milioane de lei incluzând o terasă, un loc de joacă pentru copii şi două plaje

Lucrările de modernizarea de la Ştrandul municipal sunt în grafic, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul Sucevei, precizând că este „destul de optimist” cu darea în folosinţă acestuia pe 1 august 2022. Potrivit primului gospodar al reşedinţei de judeţ, la această dată se lucrează la placarea cu gresie specială a bazinelor, montate fiind deja panourile fotovoltaice pentru încălzirea apei, cât şi staţia de clorinare şi filtrare, una cu echipamente moderne de ultimă generaţie. De asemenea, în fază avansată sunt finisajele la anexe, respectiv la clădirea tehnică, vestiare, grupuri sanitare şi punctul de control. „Dorim ca pe data de 31 iulie 2022 să finalizăm modernizarea ștrandului municipal, stadiul fizic de realizare a lucrărilor fiind de aproximativ 75%” a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, menţionând că, în faza finală este licitaţia pentru reabilitarea străzii „Ștrandului”, „care asigură şi canalizarea pentru ștrand”. Contractul de proiectare şi execuţie pentru modernizarea ştrandul din Iţcani a fost semnat cu asocierea de firme ConBuvovina, Loial Impex şi  Moldproiect-ASD, toate din Suceava, pentru  9,57 de milioane de  lei fără TVA, iar lucrările au început în martie 2020.  În iunie 2021, în Consiliul Local s-a procedat la actualizarea indicatorilor tehnico-economici, prin suplimentarea fondurilor necesare instalaţiilor componente ale obiectivului, valoarea investiţiei de modernizare a Ştrandului Iţcani ajungând, astfel, la 13,22 de milioane de lei. Printre altele, investiţiile includ amenajări precum bazin principal, bazin cu apă sărată, bazin pentru copii, pavilion administrativ, pavilion de control acces, pavilion de vestiare şi grupuri sanitare, terasă de alimentaţie publică, loc de joacă pentru copii, platformă de plajă-deck, două plaje cu nisip, cazan de încălzire pe gaze naturale şi circuit de dezinfectare a picioarelor. La acestea se adaugă sistemul de detectare a efracţiei şi de control al accesului, sistemul de detectare a incendiilor, precum şi instalaţiile de sistem de date şi voce. Ştrandul din cartierul Iţcani al municipiului Suceava a fost construit în anii epocii comuniste, la fel ca şi cel din fosta zona industrială Burdujeni, pe locul acestuia din urmă funcţionând, în prezent, un mare complex comercial. Pentru o perioadă, Ştrandul municipal de la Iţcani a fost concesionat unei firme sucevene, însă contractul a fost reziliat în cursul anului 2016, după ce societatea în cauză şi-a declarat insolvenţa. Înaintea demarării lucrărilor de modernizare, cele 3 bazine descoperite, platformele, vestiarele şi amenajările exterioare, vechi de circa 40 de ani, se aflau într-o avansată stare de degradare.

 

Lucrări de investiţii neexecutate, dar plătite de către Consiliul Judeţean şi  25 de primării sucevene

> Acestea au fost finanţate din bugetele locale, prejudiciul ridicându-se la aproape 2,4 milioane de lei

> La CJ şi 10 primării valoarea manoperei a fost actualizată ilegal, decontând-se în plus 107.000 de lei

Un prejudiciu total de 2,539 de milioane de lei a constatat, la categoria cheltuieli de capital, Camera de Conturi Suceava, acestora adăugându-li-se abateri financiar-contabile de 1,925 de milioane de lei şi venituri suplimentare de atras în valoare de 583.000 mii lei. Aşa se arată în Raportul privind finanţele publice pe anul 2020 la nivelul judeţului Suceava, în care, printre abaterile de la legalitate şi regularitate, evidenţiate sunt plăţile nelegale privind efectuarea de cheltuieli de capital fără contraprestație”, respectiv „lucrări de investiţii neexecutate, materiale nepuse în operă”, prejudiciul ridicându-se la 2,384 milioane de lei. Lucrările au fost finanţate din bugetele locale ale Consiliul Judeţean Suceava, primăriilor, cât şi instituţiilor subordonate acestora, din Suceava, Rădăuți, Cajvana, Frasin, Milișăuți, Salcea, Siret, Brodina, Bunești, Capu Câmpului, Drăgoiești, Horodnic de Sus, Izvoarele Sucevei, Marginea, Moara, Moldova Sulița, Moldovița, Mușenița, Panaci, Pîrteștii de Jos, Rîșca, Slatina, Satu Mare, Sucevița şi Vama. În urma auditului efectuat la unităţile administrativ-teritoriale sucevene, controlorii Camerei de Conturi au depistat, de asemenea,    acceptarea la plată şi decontarea, prin mijlocirea devizelor de lucrări, a unor elemente de cheltuieli care au fost majorate nelegal ca urmare a actualizării valorii manoperei. Astfel, prejudiciul a fost stabilit 107.000 de lei, în cauză fiind CJ Suceava şi comunele Cajvana, Milișăuți, Bilca, Ciprian Porumbescu, Drăgoiești, Fântâna Mare, Gălănești, Mălini, Mănăstirea Humorului, Marginea. Conform Camerei de Conturi Suceava, nerespectarea, la primăriile din Rîșca și Slatina, a prevederilor proiectelor tehnice şi autorizațiilor de construire, dar şi recepţia necorespunzătoare a obiectivelor de investiții au dus la abateri financiar contabile totalizând 1,656 de milioane de lei.  În municipiul Suceava şi în comunele Gălănești și Putna, utilizarea ineficientă a studiilor de fezabilitate, care nu s-au concretizat în execuția unor obiective de investiții, s-au concretizat în abateri financiar-contabile de 220.000 de lei. În cele din urmă, în Suceava, Cajvana, şi Dărmănești, specialiştii Camerei de Conturi au descoperit nevirarea la bugetul local a unor venituri reprezentând garanţii de participare la licitaţii pentru care s-a prescris dreptul creditorilor la recuperare, rezultând venituri suplimentare în sumă de 423.000 de lei.  

 Paisprezece firme sucevene au fost prinse de către inspectorii ITM cu muncitori la negru

> La acestea lucrau fără contract individual de muncă 23 de persoane, agenţii economici în cauză fiind amendaţi cu 300.000 de lei

Nu mai puţin de 247 de controale au avut, luna trecută, inspectorii de muncă suceveni, care, în urma abaterilor depistate, au dat 170 de amenzi în valoare de 387.000 de lei. Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, informează că, pe linia relaţiilor de muncă, controlorii au depistat 31 de persoane care desfăşurau muncă nedeclarată. În cauză sunt 7 lucrători ale căror contracte individuale de muncă nu au fost transmise în registrul de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, precum şi încă 23 persoane care nu aveau încheiate contracte. adică lucrau la „negru”. Pe de altă parte, o persoană era prezentă la serviciu în afara programului de lucru stabilit prin contractul individual de muncă cu timp parţial. Inspectorul-şef Romeo Butnariu precizează că pentru muncă nedeclarată 14 firme au fost sancţionate cu amenzi însumând 300.000 de lei. Cu prilejul  verificărilor, controlorii ITM Suceava au identificat nereguli referitoare la nerespectarea prevederilor legale privind acordarea concediilor de odihnă, a repausului săptămânal, cât şi a celui cuvenit în cazul muncii suplimentare. Totodată, s-a descoperit că agenţii economici controlaţi au prevederile legale privind obligaţia de a transmite către registrul de evidenţă a modificările survenite. În luna aprilie a anului 2022, în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, inspectorii ITM au avut 62 de acţiuni de control. Potrivit inspectorului-şef Romeo Butnariu, acestea s-au concretizat în 108 de sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor aplicate totalizând 10.000 de lei.

 

Seminare web, un nou serviciu electronic în sprijinul contribuabililor suceveni

> AJFP reaminteşte că termenul pentru depunerea declaraţiei unice (formularul 112) este data de  25 mai 2022, inclusiv

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a dezvoltat un nou serviciu electronic, „Seminarii web”, acesta fiind deja pus la dispoziţia contribuabililor, începând cu luna mai 2022. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al instituţiei sucevene, informează că prin intermediul acestui serviciu unităţile fiscale vor susţine sesiuni online de informare a contribuabililor pe diferite teme de interes. Astfel, în luna în curs temele seminariilor vor viza, în mod exclusiv, completarea şi depunerea declarației unice privind impozitul pe venit ii contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formularul 212). Lista seminarelor care se vor susţine lunar, cât şi link-ul pentru înscrierea participanţilor, se fac publice pe site-ul Aautorităţii Naţionale de Administrare Fiscală, la secţiunea „Asistenţă contribuabili-Servicii oferite contribuabililor”. Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava reaminteşte că termenul pentru depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de către persoanele fizice (formularul 112) este data de  25 mai 2022, inclusiv. Declaraţia unică se completează şi se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate şi care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

 

O firmă din Fălticeni a livrat pieţei suc cu conţinut toxic

> Este vorba despre patulină peste limita maximă admisă, aceasta fiind o toxină produsă de mucegaiul mărului  

> Inspectorii DSVSA au dispus distrugerea a 6 tone de suc, iar agentul economic a fost amendat cu 30.000 de lei

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a primit o alertă privind prezenţa patulinei într-un suc fabricat de către o firmă din judeţul Suceava. Este vorba despre un agent economic din municipiul Fălticeni, patulina fiind o toxină produsă de un mucegaiul mărului, aceasta putând provoca anumite probleme de sănătate. Produsul se numeşte suc de mere şi vişine, la pack de 3 litri, din raţiuni care ţin de protejarea consumatorilor Kaufland dispunând retragerea voluntară şi preventivă a acestuia din reţeaua sa din ţară. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA spune că la producătorul din Fălticeni s-au prelevat probe  de pe  trei loturi de suc de mere şi vişine, la două dintre acestea  rezultatele analizelor confirmând prezenţa patulinei. „S-a recoltat o probă de pe un lot de sucuri naturale de mere pus la comercializarea într-un supermarket din sudul ţării. Aceasta a fost trimisă în laboratorul Institutului de Cercetări Agroalimentare, rezultatul ieşind pozitiv, cu conţinut peste limita admisă a toxinei.  Agentul economic este din Fălticeni, de la care s-au recoltat trei probe, două dintre acestea fiind pozitive” a precizat şeful DSVSA, iterând că loturile incriminate conţineau 6 tone de suc. Întreaga cantitate a fost orientată înspre distrugere, dr. Voloşeniuc arătând că toxina poate provoca afecţiuni importante doar cazul consumării în cantităţi mari şi pe o durată îndelungată de timp a sucului cu pricina. „Agentul economic fiind de la noi din judeţ, trebuie să dispuse măsuri, ca aşa ceva să nu se mai întâmple. Importante sunt manipularea, de la recoltare şi până la depozitare, astfel încât să fie evitată putrezirea mărului. Tehnologia este de aşa natură că merele care vin pe bandă sunt spălate de două ori, cele afectate fiind eliminate. Însă există riscul ca să scape merele cu miezul mucegăit” a explicat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, adăugând că firma din Fălticeni a fost amendată cu 30.000 de lei.

 Proiect de transport de călători cu 50 de autobuze electrice în Suceava, în 7 comune din vecinătate şi în oraşul Salcea

> „Sperăm să fie implementat cât mai repede acest proiect, să beneficieze de transport electric și localitățile limitrofe municipiului Suceava” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei

Primăria municipiului Suceava a depus, ieri, Proiectul „Sistem de transport public ecologic, etapa I-a”. Este vorba despre  accesarea unei finanţări europene nerambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență,  „La ora 10 și 26 de minute, am depus proiectul pe fonduri europene, respectiv prin PNRR, pentru <Sistemul de transport public ecologic metropolitan, etapa I-a>, în vederea achiziţionării unui număr de 50 de autobuze electrice și a 65 stații de încărcare pentru tot proiectul, în Zona Urbană Funcțională” a anunţat primarul Ion Lungu. Valoarea proiectului este de 23,25 de milioane euro, dintre care 21,32 de milioane de euro pentru autobuze electrice, iar 1,93  de milioane de euro pentru stații de încărcare. „Sperăm să fie implementat cât mai repede acest proiect, să beneficieze de transport electric și localitățile limitrofe municipiului Suceava” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. Zona Urbane Funcţionale are în componenţă din municipiul Suceava, oraşul Salcea şi comunele Adâncata, Moara, Pătrăuţi, Şcheia, Ipoteşti, Bosanci şi Mitocul Dragomirnei, proiectul constând, în principal, în înfiinţarea, organizarea, reglementarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a transportului public de persoane pe raza unităţilor administrativ-teritoriale membre, dar şi în înfiinţarea, dezvoltarea sau modernizarea reţelelor de utilităţi publice aferente. Promovarea Proiectului „Sistem de transport public ecologic metropolitan-etapa I” este justificată, printre altele, de „eficienţa redusă a transportului public urban, din cauza necorelării graficului de circulaţie şi a capacităţii mijloacelor de transport cu cererea publică reală”; „existenţa unor zone neacoperite de trasee de transport public”, existenţa unui sistem de tarifare care nu prezintă accesibilitate şi atractivitate ridicate pentru utilizatori”, cât şi „inexistenţa unor staţii intermodale, care să faciliteze transferul între alte moduri de transport şi transportul public”.
 

 

Vineri  13, ultima zi pentru vaccinarea anti-Covid 

> În săptămâna anterioară, în reşedinţa de judeţ şi-au administrat serul antiviral numai 97 de suceveni  

Centrul de vaccinare de la Iulius Mall, ultimul care mai funcţiona în reşedinţa de judeţ, se închide, anunţă Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. „Inclusiv vineri, 13 mai, încă mai funcţionează centrul de vaccinare de la Iulius Mall. Începând cu data de 14 mai este suspendată activitatea şi acolo, conform discuţiilor şi aprobărilor pe care le avem de la Direcţia de Sănătate Publică” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei. În săptămâna anterioară de monitorizare, în reşedinţa de judeţ şi-au administrat serul anticoronavirus numai 97 de suceveni. În total, din 15 ianuarie 2021, când a debutat această campanie, în reşedinţă de judeţ s-au consumat 128.803 de doze de vaccin, dintre care 93.980 de Pfizer BionTech, 6.156 de AstraZeneca, 15.493 de Moderna şi 13.174 cu Johnson& Johnson. Dată fiind activitatea redusă,  Direcţia de Asistenţă Socială  a Primăriei a cerut, încă din urmă cu o lună, rectificarea în minus, cu suma de 900.000 de lei, a bugetului destinat susţinerii financiare a acestei activităţi, iar Consiliul Local a aprobat diminuarea. Centrul de vaccinare de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava şi-a încetat activitatea pe 7 martie, iar cel de la  Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare” a fost închis începând cu 15 martie 2022. În municipiul Suceava au fost avizate de către Direcţia de Sănătate Publică, şi au funcţionat, inclusiv centrele de vaccinare din Sala de sport a Şcolii Gimnaziale „Ion Creangă” din Obcini şi din Sala de sport a Şcolii Gimnaziale „Grigore Alexandru Ghica” din cartierul Burdujeni.  

 

După accederea în primul eşalon

Echipa de volei, susţinută cu 500.000 de lei din bugetul Sucevei

> „Primăria şi eu, personal, de 18 ani sprijinim toate activităţile sportive municipiului Suceava” a declarat primarul Ion Lungu

 Ion Lungu, primarul Sucevei, va propune Consiliului Local, în şedinţa ordinară a lunii mai, un proiect de suplimentare  a finanţării pentru echipa de volei. Propunerea „premiază” revenirea echipei CSM Suceava, antrenată de Tudor Orăşanu, în Liga naţională, după 11 ani de eşalon secund. La recentul turneu de promovare, voleibaliştii suceveni s-au situat pe poziţia a doua, iar pentru a susţine evoluţia pe prima scenă voleiului românesc finanţarea acordată din fonduri publice ar urma să crească de la 70.000 de lei la 500.000 de lei. „Am avut o discuţie cu staff-ul echipei de volei de la Suceava. Are nevoie şi aceasta de sprijin financiar. Vom intra, pe data de 26 mai, când avem şedinţa Consiliului Local, cu o sumă de 500.000 de lei, pentru volei. Aşa cum am dat 500.000 de lei la rugby, dăm 500.000 de lei şi la volei. Este o realitate, Primăria şi eu, personal, de 18 ani sprijinim toate activităţile sportive municipiului Suceava” a declarat şeful municipalităţii sucevene.  Reamintim că, pentru a fi evitată retragerea echipei de rugby CSM Suceava, într-o şedinţă anterioară a deliberativului local, aprobată a fost o suplimentare de 300.000 de lei pentru aceasta, ajungându-se, astfel, la o alocare totală de jumătate de milion de lei. Lungu a ţinut, de asemenea, să remarce inclusiv rezultatele bune obţinute de juniorii de la handbal, cât şi de ei e la rugby. „Felicitări echipei de handbal de juniori II a CSU, pentru titlul de campioană a României. Felicitări antrenorilor Ioan Tcaciuc - pe care l-am crescut încă de la Ambro, când eram director acolo, iar acesta era jucător -, cât şi lui Vasile Boca. La fel, felicitări echipei de rugby under 17, care a obţinut medalia de bronz la nivel naţional, felicitări antrenorului Cosmin Prorociuc” a spus Ion Lungu, primarul Sucevei.

 Şapte blocuri de lângă gara Burdujeni intră în reabilitare termică

> Acestea au 96 de apartamente, se află pe străzile  „Putnei” şi „Privighetorii”, de la bugetul de stat fiind alocată suma de 3,81 de milioane de lei

Primăria municipiului Suceava a semnat contractul de finanţare de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe cu fonduri din bugetul de stat. Este vorba despre alocarea a 7,99 de milioane de lei, dintre care 3,81 de milioane de lei pentru anul 2022. Finanţarea este acordată în baza Programului naţional multianual de creştere a performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 18 din 2009.  Primarul Ion Lngu a declarat că în lucrări vor intra 7 blocuri, cu 96 de apartamente, din zona Gării din cartierul Burdujeni. Astfel, în reşedinţa de judeţ, în această etapă sunt prinse blocul D1 de pe strada Privighetorii nr. 3; blocul D2 de pe strada „Putnei” nr. 11; blocul D3 de pe strada „Privighetorii” nr. 3A; blocul D4 de pe strada „Putnei” nr. 9; blocul D5 de pe strada „Privighetorii” nr. 3B; blocul D6 de pe strada „Putnei” nr. 7 şi blocul A01 de pe strada „Putnei” nr. 14. „Sunt 96 de apartamente pentru acest an, şi vom continua în anul viitor. După cum se ştie, noi avem depuse proiecte şi pe fonduri europene, care sunt mai tentante, deoarece nu trebuie cofinanţare. Am depus proiecte în valoare de 22 de milioane de lei pentru clădiri publice şi rezidenţiale, în luna aprilie, iar acum aşteptăm sesiunea din luna septembrie. Banii care nu vor fi consumaţi se vor redistribui şi avem pregătite proiecte şi acolo. Este o prioritate pentru noi, pentru mine ca primar, să reabilităm cât mai multe apartamente” a subliniat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Asociaţiile trebuie să plătească 10% din costul total al executării lucrărilor, împărţit între toţi proprietarii, în funcţie de cota indiviză care revine fiecăruia. De la bugetul de stat se asigură 60% din total, în limita fondurilor aprobate pentru Programul privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, iar bugetului local al Sucevei îi revine o co-participare financiară de 30%. Reabilitarea presupune, printre altele, izolarea termică a pereţilor exteriori, înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare, dar şi termoizolarea terasei şi planşeului de la subsol. La acestea se pot adaugă reparaţii la elementele de construcţie şi la instalaţia de distribuire a agentului termic, aferentă părţii comune. 

 

Costuri mai mari cu 85% la asfaltarea şi întreţinerea străzilor din Suceava

 > S-au scumpit materialele, iar firmele care asfaltează nu au forţă de muncă suficientă” arată primarul Ion Lungu

În bugetul pe anul 2022, Primăria municipiului Suceava are prinsă, pentru intervenţii la carosabil, o sumă 25 de milioane de lei, reabilitări trebuind a fi făcute pe cel puţin 50 de străzi. La această dată, asocierea Florconstruct, SUCT, Autotehnorom şi ConBucovina au „fronturi deschise pe 5-6 străzi, lucrurile nu merg cum trebuie”, iar perspectiva este îngrijorătoare. „Cea mai gravă problemă pe care o avem astăzi în Suceava este cea legată de lucrările de asfaltare. Avem un număr destul de limitat, de 6-7 formaţii de lucur, când, altădată, erau şi câte 12-15 formaţii care lucrau în municipiu. Pe lângă faptul că a crescut preţul materialelor, nu există nici muncitori calificaţi pentru asfaltări ” subliniază edilul-şef sucevean. La această dată, intervenţiile la infrastructura rutieră se fac în baza vechiului contract, prelungit prin hotărâre a Consiliului Local. Primăria a demarat procedurile pentru atribuirea serviciului de întreţinere-reparare străzi, iar cu oferte au venit asocierea Florconstruct, SUCT şi Autotehnorom, precum şi cea dintre Grup Construct Bucovina şi Auto Prima Serv. „Aşteptăm să se finalizeze noua licitaţie pentru asfaltări. Preţurile sunt foarte mari, ofertele venite sunt cu circa 85% peste cele cu care se lucrează în prezent. Există multe străzi care trebuie reparate, asfaltate, dar, din păcate, lucrurile nu merg cum trebuie. S-au scumpit materialele, iar firmele care asfaltează nu au forţă de muncă suficientă” a precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.

 

Se toarnă asfalt pe ruta alternativă Suceava-Botoşani,

>  Este vorba despre porţiunea de la Calea Unirii până la Podul Unirii, aceasta urmând a fi dată în folosinţă până la începutul lunii august

A început turnarea primului strat de asfalt-binder pe ruta alternativă Suceava-Botoșani, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul Sucevei. „Dorim ca până la data de 30 iulie 2022 să finalizăm această lucrare” a punctat şeful executivului municipal, adăugând că intervenţiile pe porţiunea Calea Unirii-Podul Unirii sunt în grafic. Primul gospodar al reşedinţei de judeţ subliniază că autorităţile locale sucevene sunt în aşteptarea comunicării oficiale a sumelor din Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”, astfel încât să fie demarate procedurile de licitație pentru ultimul tronson din această rută alternativă, care va avea un rol important în fluidizarea traficului rutier, mai ales în zona comercială, cu devierea traficului spre limitrofe Salcea, Dumbrăveni, Verești.  „Este o rută foarte importantă care are un rol esenţial în fluidizarea traficului, în mod special în zona comercială a oraşului, cu devierea acestuia către judeţul Botoşani” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, Ultimul tronson al rutei alternative Suceava-Botoşani, cel de la Podul Unirii până la DN 29, ar urma să fie finanţat prin Planul Naţional de Investiţii (PNI) Anghel Saligny, peste calea ferată din zonă fiind prevăzută construirea unui viaduct în lungime de 1 km. Ruta alternativă Suceava-Botoşani are circa 4 km, plecând de pe strada Apeductului, de la intersecţia cu Calea Unirii şi strada Traian Vuia, trecând pe lângă bazinele de decantare ale ACET, peste Pârâul Cetăţii, continuă cu Podul Unirii peste râul Suceava-strada Energeticianului-strada betonată de lângă Termica, traversând calea ferată, ajungând pe strada „Traian Popovici” şi ieşind în DN 29, în dreptul fostei Avicola Plopeni.

 

Municipiul Suceava este peste media judeţeană de autorecenzare

> „Îi rog pe cetăţenii să se autorecenzeze, dar şi să primească operatorii de recenzare în casele lor” a făcut apel primarul Lungu, subliniind că nu există „vreo intenţie ascunsă de identificare şi impozitare suplimentară”

Doar 30,1% din populaţia municipiului Suceava şi-a făcut autorencezarea, a informat ieri, primarul Ion Lungu, arătând că astfel, depăşită este cu puţin media judeţeană, cea de 29,9%. La aceasta dată, în registrele de evidenţă a populaţiei ale Primăriei ar exista circa 127.247 de persoane cu domiciliul stabil în municipiul Suceava, centre de auto-recenzare asistată fiind deschise la sediile Primăriei din Suceava şi Burdujeni, precum şi la Teatrul „Matei Vişniec”, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Şcoala Gimnazială „Grigore Ghica Voievod” şi  şi Shoping City Center. „Pe 15 mai se finalizează această autorencezare. Începe etapa următoare, cu recenzorii pe teren, desfăşurată în perioada 17 mai-15 iulie. Este important să avem un recensământ corect, care să ne redea numărul populaţiei şi locuinţelor, neexistând nicidecum vreo intenţie  ascunsă de identificare şi impozitare suplimentară. Îi rog pe cetăţenii să se implice, să se autorecenzeze, dar şi să primească operatorii de recenzare, atunci când vin la casele lor” explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. În cadrul Recensământului populaţiei şi locuinţelor, autorecenzarea este disponibilă populaţiei până pe 15 mai 2022. După epuizarea acestei etape, în cazul celor care nu au procedat la autorecenzare, în intervalul 16 mai-17 iulie are loc colectarea datelor la domiciliu, de către recenzori. Primăria Suceava asigură plata a 14 recenzori de autorecenzare asistată (ARA), a unui coordonator AT, a 9 recenzori-şefi şi a 96 de recenzori  de teren.

 

Agricultorii mai au doar câteva zile să depună cererile pentru subvenţii europene

 > Acestea sunt primite şi după 16 mai 2022, însă cu penalizări proporţionale cu numărul de zile de întârziere

Pe 16 mai 2022 expiră termenul limită  al campaniei de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2022, anunţă Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava. 

Completarea cererilor se face prin accesarea Aplicaţiei „IPA online” din versiunea internet, fără prezentare la Centrul Judeţean sau la cele locale ale APIA. Agricultorii verifică, împreună cu responsabilii primăriei, situaţia înscrierii în Registrul agricol a terenului, angajaţii respectivi transmiţând adeverinţa la APIA. La completarea cererii, fermierii care sunt deja beneficiari ai APIA îşi vor actualiza numai datele care au suferit modificări faţă de anul 2021. La final, fermierii vor fi contactaţi de către funcţionarii APIA în scopul închiderii electronice a cererii, aceştia fiind programaţi pentru semnarea cererii şi a declaraţiilor ataşate acesteia. Procedura are loc la cele 9 centre locale ale APIA, respectiv în Suceava, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuţi, Siret, Cajvana şi Vicovu de Sus. Campania de primire se desfăşoară în perioada 1 martie-16 mai 2022, dar agricultorii pot depune cereri unice de plată şi după expirarea termenului, însă cu penalizări proporţionale cu numărul de zile de întârziere.   În campania din anul 2021, în judeţul Suceava au fost depuse 44.811 de cereri, pentru o suprafaţă totală utilizată de 209.263 de hectare.

  

Suceava este pe locul a doilea la ucraineni refugiaţi înregistraţi pentru ocuparea unui loc de muncă

> Judeţul nostru avea 74 de înscrişi, pe primul loc fiind Arad (104),  după Suceava urmând Bistriţa-Năsăud (67), Bihor (67), Timiş (50) şi București (46)

Până la începutul lunii mai 2022, 736 de cetăţeni ucraineni s-au înregistrat în evidenţele agenţiilor teritoriale din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere şi mediere pe piaţa muncii. Conform unui comunicat de presă al ANOFM, dintre aceştia 440 sunt nou angajaţi pe piaţa muncii în meserii precum cele de confecţioneri cablaje auto, specialişti în industria auto, confecţioneri industria textilă, muncitori în domeniul construcţiilor, violonist, şofer, meserii din industria HoReCa şi reprezentanţi comerciali. La nivel naţional, 267 de angajatori şi-au arătat disponibilitatea expresă de a încadra în muncă cetăţeni ucraineni, aceştia declarând 4.069 locuri de muncă vacante disponibile. Cei mai mulţi cetăţeni ucraineni refugiaţi înregistraţi în evidenţele agenţiilor locale au fost în judeţele Arad (104), Suceava (74), Bistriţa-Năsăud (67), Bihor (67), Timiş (50) şi București (46). Principalele domenii de activitate pentru locurile de muncă vacante declarate de angajatori sunt restaurantele; fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule; fabricarea altor articole de îmbrăcăminte; fabricarea încălţămintei; fabricarea echipamentelor electrice pentru autovehicule; fabricare altor fire şi cabluri electronice şi electrocasnice etc. Meseriile disponibile au fost cele de  muncitori necalificaţi în diferite domenii de activitate, precum ambalator manual; lucrător în bucătărie, ajutor de ospătar; confecționer-asamblor articole din textile etc. Reamintim faptul că refugiaţii ucraineni pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare, beneficiind şi de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, inclusiv de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, cu condiția înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. ANOFM oferă cetățenilor ucraineni înregistraţi servicii gratuite de informare şi consiliere profesională, mediere a muncii, formare profesională, servicii de asistenţă EURES.
 

 Începând de săptămâna viitoare

Punct de control sanitar veterinar pe calea ferată, la Vicşani-Dorneşti

> Urmărită este evitarea blocajelor la import-export, „pentru se a răspunde necesităţilor poporului ucrainean, dar şi ale altor ţări”

> „În unele zile avem şi câte 100 de vagoane” arată dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA, subliniind că în curs este aprobarea a 7 noi posturi

 Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava anunţă operaţionalizarea unui al doilea punct de control la intrarea de la frontieră pe calea ferată, la Vicşani-Dorneşti. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al instituţiei, spune sunt făcute toate diligenţele pentru aprobarea posturilor de rigoare,  la această dată necesarul fiind asigurat cu personal sanitar veterinar din Punctul de Trecere a Frontierei Siret. „Începând de săptămâna viitoare, pentru a debloca şi a răspunde cererilor foarte mari de import plus export pe calea ferată vom operaţionaliza un nou punct de control sanitar veterinar la Vicşani-Dorneşti” precizează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. DSVSA are atribuţii în funcţie de tipul încărcăturii camioanelor, respectiv a vagoanelor, cu produse destinate consumului uman sau celui al animalelor. „Pentru transporturile în tranzit verificăm documentele şi aplicăm ştampila că acestea sunt conforme. Pentru destinaţia din România, luăm probe şi verificăm tot ceea ce prevede legislaţia europeană şi naţională. La fel se procedează şi pe calea ferată, unde în unele zile avem şi câte 100 de vagoane” subliniază al DSVSA. Potrivit şefului instituţiei sanitare veterinare sucevene, la Dorneşti a fost operaţionalizat şi un centrul logistic care gestionează, prin organizaţia „Crucea Roşie”, ajutoarele de origine animală şi pe cele de origine non-animală care pleacă, „vagonabil”, în Ucraina. În condiţiile în care personalul pentru susţinerea tuturor activităţilor este insuficient, Guvernul României a aprobat un memorandum, în procedură de transparenţă decizională fiind angajarea a încă 7 persoane. Aceasta deoarece, la Punctul de Intrare Frontieră Siret, funcţional 24 de ore din 24 de ore, sunt  „dislocaţi”, pe rând, lucrători cu atribuţii diferite din cadrul DSVSA. „Pentru a se evita blocajele de orice fel şi pentru a răspunde necesităţilor poporului ucrainean, în principal, cât şi ale altor ţări, vrem să operaţionalizăm acest punct la nivelul judeţului Suceava” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.  

 

Recul al numărului firmelor nou-înfiinţate în judeţul Suceava   

> Diminuarea faţă de primul trimestru al anului trecut este aproape 9%, dar, în acelaşi timp, au scăzut cu 12,75% încetările temporare a activităţii agenţilor economici  

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2022, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din judeţul Suceava au fost înmatriculaţi 859 de agenţi economici, diminuarea faţă de intervalul omolog al anului 2021 fiind de 8,71%. Conform sursei citate, în primul trimestrul al acestui an au fost înmatriculate 621 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 153 de persoane fizice autorizate (PFA), 84 de întreprinderi individuale (II) şi o întreprindere familială (IF). În trimestrul corespunzător din 2021, din judeţul Suceava la ONRC s-au înmatriculat 657 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 167 de persoane fizice autorizate (PFA), 93 de întreprinderi individuale (II) şi 6 întreprinderi familiale (IF). În primele 3 luni ale anului 2022 au intrat insolvenţă 16 profesionişti, în comparaţie cu 17 agenţi economici care au declanşat această procedură în acelaşi interval din 2021, consemnându-se, astfel, o scădere de 5,88% a acestor demersuri de criză. Dacă în perioada 1 ianurie-31 martie 2021 au cerut suspendare de activitate 102 de firme sucevene, în intervalul omolog din 2022 au solicitat întreruperea temporară a activităţii 88 de agenţi economici, înregistrată fiind o scădere de 12,75% a procedurilor de acest tip. În cel dintâi trimestru al anului 2022 au fost dizolvaţi 156 de agenţi economici, comparativ cu 126, în primul trimestru al anului trecut, numărul dizolvărilor crescând cu 23,81%. În intervalul 1 ianuarie -31 martie 2022, de la Oficiul Registrului Comerţului au fost radiate 348 de firme din judeţul Suceava, în raport cu aceeaşi perioadă din 2021 - când au fost supuşi radierii 285 de agenţi economici - respectiv cu 22,11% mai puţini.                

 

De Ziua internaţională a SSM

Goana după maximizarea profitului are grave consecinţe asupra vieţii şi integrităţii salariaţilor

• >Dacă în anul 2019, în judeţul Suceava s-au fost produs 99 accidente de muncă soldate cu 15 decese, în 2021 au fost  înregistrate şi cercetate 65 de evenimente, dintre care 4 cu pierderi de vieţi
•  „Este necesar să se pună accent pe identificarea riscurilor, evaluarea lor, pe aplicarea măsurilor de prevenire aferente, cât şi pe respectarea disciplinei în muncă” subliniază Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a marcat Ziua internaţională a securităţii şi sănătăţi în muncă, celebrată anual de Organizaţia Mondială a Muncii, prilej cu care este onorată memoria victimelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. „Cu această ocazie se atrage atenţia angajatorilor şi autorităţilor asupra consecinţelor grave ale ignoranţei şi lipsei de preocupare pentru siguranţa şi sănătatea lucrătorilor manifestate în forme de organizare a muncii care sacrifică, în goana după maximizarea profitului, viaţa şi integritatea salariaţilor” subliniază inspectorul-şef Romeo Butnariu. Dedicată evenimentului, ITM Suceava a organizat o sesiune de informare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, la aceasta participând  angajatori, lucrători cu atribuţii în domeniul SSM, reprezentanţi ai angajaţilor, precum şi alţi factori interesaţi. În cadrul manifestării s-au prezentat materiale intitulate „Istoria zilei internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă”, „Îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor” şi „De unde începe SSM?”. 

De asemenea, analizată a fost informarea privind rezultatele prelucrării datelor statistice referitoare la accidentele de muncă pe anul 2021, la nivel național, documente transmise de către Inspecția Muncii cu ocazia Zilei internaționale a securității și sănătății în muncă. Prezentată a fost şi „Acţiunea pentru prevenirea bolilor profesionale determinate de stresul profesional”, din Programul cadru de acţiuni al Inspecţiei Muncii pentru anul 2022. 

Nu în cele din urmă, s-au evocat şi câteva dintre accidentele de muncă soldate cu decesul lucrătorilor comemorați. Conform lui Romeo Butnariu, statistica anilor precedenţi reliefează că, la nivelul judeţului Suceava, în anul 2017 au fost înregistrate 69 de accidente de muncă soldate cu 7 decese; în anul 2018 au fost înregistrate 83 accidente de muncă soldate cu 8 decese; în anul 2019 au fost înregistrate 99 de evenimente soldate cu 15 decese; în 2020 au fost 96 accidente de muncă soldate cu 13 decese, iar în anul 2021 au fost înregistrate 65 accidente de muncă soldate cu 4 pierderi de vieți. „Concluzionăm că este necesar să se pună accent pe identificarea riscurilor, evaluarea lor, pe aplicarea măsurilor de prevenire aferente, cât și pe respectarea disciplinei în muncă” subliniază Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.

 

  Suceava este „Best Electric City”

•  Reşedinţa de judeţ este cea dintâi din ţara noastră care a amenajat infrastructură pentru încărcarea acumulatoarelor vehiculelor electrice
•  Din toamnă, odată cu sosirea a încă 15 autobuze electrice, Suceava va fi cel dintâi oraş din România cu transport electric integral de persoane

Municipiul Suceava a fost din nou premiat, de această dată de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, anunţă primarul Ion Lungu, care precizează că distincţia „Best Electric City” în România, este acordată pentru cel mai prietenos oraş cu maşinile electrice”. „Edilul-şef sucevean evidenţiază că Suceava este primul municipiu din ţara noastră care a montat infrastructură pentru încărcare a acumulatoarelor vehiculelor electrice, având 28 de staţii de încărcare rapidă şi standard, altele 7 fiind în curs de montare cu finanţarea obţinută de la Administraţia Fondului de Mediu (AFM). Premiul a fost ridicat de către Ovidiu Milici, consilier în cabinetului primarului.

Important de subliniat este că, din toamnă, odată cu sosirea a încă 15 autobuze electrice de la firma Solaris din Polonia, Suceava va fi cel dintâi oraş din România cu transport integral electric de persoane. „Obiectivi fiind, şi lăsând la o parte unele comentarii nefondate și răutăcioase, aceste premii, dar mai ales selecția în <100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030>, sunt dovada clară că lucrurile merg într-o direcție bună în oraşul nostru” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Reamintim că, recent, alături de Bucureşti şi Cluj Napoca, oraşul Suceava a fost selectat în rândul celor 100 de oraşe europene inteligente şi neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030. Din România au depus aplicaţii 13 oraşe, la nivel european candidând 377 de oraşe.

Economii de zeci de milioane de lei la ecologizarea gropii de gunoi de lângă Termica

> Închiderea ar urma să aibă loc cu o finanţare de 6,5 milioane de lei accesibilă printr-un mecanism al SEE, în timp transportarea la depozitul de la Moara ar fi costat 60 de milioane de lei   

> Odată cu sistarea depozitării la fostul „Călău”, gunoiul din Suceava a fost dus la Botoşani, în Fălticeni şi, în cele din urmă, pe suprafaţa aparţinând comunei Ipoteşti

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat, în şedinţă extraordinară de îndată, închiderea depozitului de deşeuri municipale din zona Ipoteşti, respectiv cel din preajma fostei societăţi comerciale Termica. Iniţial, în contract fusese prevăzută relocarea deşeurilor la depozitul ecologic de la Moarea, amenajat cu finanţarea europeană nerambursabilă, însă noua soluţie adoptată asigură importante economii din moment ce  costurile transportarea şi operaţiile aferente erau estimate la 60 de milioane de lei. „În urma discuţiilor cu cei de la Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, s-a luat decizia ca gropile de gunoi să fie închise in situ. Încercăm să facem demersuri şi să depunem proiectul pentru obţinerea unei finanţări nerambursabile printr-un mecanism financiar al Spaţiului Economic European” a declarat viceprimarul Lucian Harşovschi.  Valoarea totală a proiectului este de 6,48 de milioane de lei, 1,52 de milioane de lei fiind finanţarea nerambursabilă. Termenul limită de depunerea a proiectului este data de 9 mai 2022, acesta incluzând pregătirea amplasamentului şi zonelor de la marginea depozitului; îndepărtarea şi depozitarea deşeurilor, precum şi recondiţionarea terenurilor şi realizarea de drumuri de acces. Construite vor fi sisteme de evacuare a apei de suprafaţă; sisteme de colectare a gazelor de depozit şi instalaţii pentru monitorizarea apei freatice.

> APM a semnala că operaţiile de pe groapa de Ipoteşti ar putea duce la autoaprinderea deşeurilor respective

În proiect, un rol deosebit de important îl au amenajarea stratului de izolare cu geocompozit, realizarea stratului de teren vegetal şi amenajarea peisagistică. Pentru ca toate acestea să poată fi materializate, într-o şedinţă anterioară consilierii locali au votat preluarea prin donaţie, de la operatorul de salubritatea Diasil Service, a suprafeţei de 10.557 de metri pătraţi, aflată pe raza comunei Ipoteşti. Reamintim că odată cu sistarea depozitării la fostul „Călău”, de sub Dealul Cetăţii, pe malul râului Suceava, şi până la darea în folosinţă a depozitului ecologic de deşeuri menajere de la Moara, gunoiul adunat din reşedinţa de judeţ a fost transportat la Botoşani, în Fălticeni şi, în cele din urmă, pe suprafaţa din zona Termica. De precizat ar mai fi şi faptul că, premergător demersurilor, Agenţia Protecţia Mediului Suceava a avertizat că operaţiile de pe groapa de Ipoteşti ar putea duce la autoaprinderea deşeurilor respective. Apelul dedicat închiderii depozitelor municipale temporare din România are un buget de 5 milioane de euro, iar termenul limită de depunere a proiectelor este 9 mai 2002, ora 10.00.   

 

„Creşă mare” pe Platoul Cetăţii de Scaun

> Cu 110 de locuri, aceasta este a doua după cea deja licitată Cartierul „Tinereţii” de pe Dealul Mănăstirii Teodoreni

Predarea către Ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei a amplasamentului unei viitoare creşe a fost aprobată prin hotărâre deliberativului municipiului Suceava, într-o şedinţă de îndată. Tot cu acest prilej s-a dat şi girul pentru asigurarea, de către municipalitate, a condiţiilor necesare executării obiectivului. „După ce avem în curs o creşă în cartierul Burdujeni, acum predăm celalalt teren, din zona Platoului Cetăţii, pentru a se face demersurile de organizare a licitaţiei pentru construirea a unei a doua creşe” a declarat viceprimarul Lucian Harşovschi. Cea de-a doua creşă din municipiul Suceava prinsă în lista obiectivelor de acest tip al Companiei Naţionale de Investiţii (CNI) se va construi pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi aflată pe strada  „Parcului”. Încadrată în categoria „creşă mare”, conform proiectului-tip creşa va avea 110 de locuri, asigurând condiţii pentru îngrijirea a 10-11 grupe de copii. Obiectivul este prevăzut, printre altele, cu bucătărie, spălătorie, cameră pentru joacă, pavilion administrativ, cameră pentru părinţi şi cameră de acces. Potrivit viceprimarul Lucian Harşovschi, proiectul include şi un generoasă parcare pentru autoturismele părinţilor, căutată fiind, totodată, şi o soluţie de fluidizarea a traficului din zonă.       Creşa deja licitată şi care se copnstruieşte în Cartierul „Tinereţii” de pe Dealul Mănăstirii Teodoreni are tot 110 de locuri. Suprafaţa construită este de 2.489,18 de metri pătraţi, aria desfăşurată de 2.409,13 de metri pătraţi, la o lungime de 96,60 de metri şi o lăţime de 34,10 metri. Clădirea va fi alimentată cu „energie redusă” furnizată de panouri fotovoltaice, imobilul fiind înconjurat de spaţii verzi de circa 5.000 de metri pătraţi, în care vor fi amenajate locuri de joacă pentru copii.