Timp de o lună,

Târg de joburi locale, naţionale şi internaţionale

Primăria municipiului Suceava şi o firmă clujeană specializată în recrutarea şi plasarea forţei de muncă organizează, în perioada 31 martie-31 aprilie, „Târgul de cariere”. Acţiunea se va desfăşura la Casa Culturii, într-un spaţiu în care amatorilor li se vor face oferte de locuri de muncă de pe plan local, naţional şi internaţional. „Crearea de locuri de muncă este o problemă care mă preocupă, măcar din perspectiva creşterii veniturilor la bugetul local. Aşa cum am mai spus, o oportunitate ar fi terenurile disponibile din zona Termica, şi aşteptăm cu nerăbdare semnarea contractului pentru ridicarea noii centrale de termoficare, astfel încât să ne orientăm înspre un parc industrial. În cadrul acestui târg, primăria nu va face niciun efort financiar şi sperăm ca acţiunea să fie o reuşită”, declară şeful administraţie locale Ion Lungu. Reamintim că un barometru de opinie local releva faptul că pe primul loc în rândul problemelor pe care municipalitatea suceveană ar trebui să le rezolve se situează lipsa locurilor de muncă. Primarul Ion Lungu declara că, deşi aceasta nu este o obligaţie a administraţiei locale, câte ceva s-ar putea face prin crearea unui mediu prietenos de afaceri, accesarea de proiecte europene şi înfiinţarea unui parc industrial.

Documentaţia pentru a doua etapă suceveană de 25 de milioane de euro a ISPA ia calea Bruxelles-ului

Aleşii municipali au aprobat ieri, în şedinţă extraordinară, studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru proiectul de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată, acesta venind în continuarea programului ISPA, aflat la finalizare. Finanţarea pentru ceea ce este cunoscut şi ca etapa a doua ISPA urmează a fi deblocată în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 1, sector apă şi apă uzată, derulat de Ministerul Mediului şi Pădurilor. Perioada de aplicare a Programului este 2010-2013, însă obiectivele acestuia prevăd, în tot judeţul Suceava, investiţii care se vor derula şi după 2013, pentru dezvoltarea durabilă a infrastructurii de mediu. Studiul de fezabilitate a fost întocmit de EPTISA România, valoarea investiţie pentru întreg judeţul Suceava fiind de circa 120 de milioane de euro. Astfel, sunt prevăzute lucrări de extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată pentru 5 aglomerări urbane, respectiv Suceava, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei şi Gura Humorului. În ceea ce priveşte municipiul Suceava, investiţiile sunt estimate la aproape 25 de milioane de euro, lucrări finanţate din Fondul de coeziune urmând a se face la captarea de apă de la Berchişeşti, staţia de tratare a apei Mihoveni, în amenajări de staţii de pompare a apei uzate, precum şi în reabilitări şi extinderi de reţele de alimentare cu apă şi canalizare. „Aglomerarea Suceava-Salcea are alocată suma de 25 de milioane de euro, pentru extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în special în cartierele noi, precum Lanişte, Tătăraşi şi Autoservice. Întreaga documentaţie urmează a fi trimisă la Bruxelles, astfel încât până în luna mai să fie aprobată şi licitată”, a declarat primarul Ion Lungu. Municipalitatea suceveană va cofinanţa proiectul cu circa 500.000 de euro, sumă împărţită egal pe durata celor 3 ani. Suceava este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară(ADI), organism judeţean constituit în 2008 cu participarea a mai multe administraţii locale, scopul fiind aplicarea programelor finanţate de Uniunea Europeană.

Nerespectând nici graficele asumate la începutul lui 2011 Constructorii spanioli de la staţia de epurare au comis-o din nou

• „M-am cam plictisit de raportările săptămânale în care se spune că proiectele sunt gata”, declară primarul Ion Lungu

Conducerea administraţiei locale sucevene reproşează firmei Dytras, care lucrează la modernizarea staţiei de tratare-epurare a apelor uzate, că nu respectă nici măcar graficul de lucrări asumat al începutul acestui an. Potrivit contractului iniţial, execuţia din cadrul Programului ISPA trebuia încheiată la finele anului 2010, însă, din cauza întârzierilor, municipalitatea a cerut o prelungire până la 30 iunie 2011. Directorul general al companiei spaniole, prezent zilele acestea la Suceava, a dat asigurări că lucrurile merg înspre bine, însă primarul nu este convins că este tocmai aşa. Ion Lungu arată că a descins pe şantierul din Lunca Sucevei, unde a constatat că deşi execuţia la construcţiile civile este gata, există încă mult de trebăluit la instalaţiile hidraulice, partea mecanică, precum şi la pregătirea probelor finale. Edilul şef a cerut înaltului oficial spaniol să finalizeze documentaţia tehnică, de luni întregi operându-se la adoptarea proiectelor la standardele româneşti, precum şi la adnotarea şi completarea acestora. Lungu a accentuat că în zilele următoare este obligatorie transpunerea totală a documentaţiei tehnice şi că nu mai admite nerespectări ale termenelor din graficul de execuţie. „Problema este pasată de la constructor la firma de consultanţă. Reprezentanţii acestora spun că proiectele sunt depuse şi probabil că, până la un anumit punct respectivele adnotări sunt necesare, însă m-am cam plictisit de raportările săptămânale în care se spune că proiectele sunt gata, dar că mai sunt necesare comentarii şi completări. Mai sunt cel mult 3 luni până la finalizarea Programului, aşa cum s-a stabilit, respectiv până la 30 iunie 2011. Sper ca însăşi venirea directorul general al Dytras, care va sta câteva zile la Suceava, să îi pună la lucru pe inginerii din subordine, cât şi pe cei de consultantul EPTISA, să finalizăm odată aceste documentaţii”, a declarat primarul Ion Lungu.

Primăria a dat ordin pentru lucrările de la Centrul tradiţiilor şi supravegherea video anti-infracţională

Municipalitatea suceveană a dat ordinul de începere a lucrărilor la Centrul pentru susţinerea tradiţiilor bucovinene, obiectiv câştigat la licitaţie de firma suceveană Muha. Execuţia se va desfăşura pe durata a 24 de luni, pentru suma de 4,9 milioane lei fără TVA, în cadrul Programului Operaţional Regional(POR). Imobilul care va găzdui viitoarea instituţie culturală va fi ridicat pa strada Universităţii, în apropierea Patinoarului artificial şi va fi structurată pe demisol, parter, două etaje şi mansardă. Potrivit proiectului, demisolul este alocat spaţiilor tehnice, depozitelor şi arhivei, la parter vor funcţiona două puncte de informare turistică şi specificul activităţii instituţiei, iar etajul întâi este rezervat sălii multimedia de conferinţe - locaţie de închiriat pentru acţiuni sociale, culturale şi educative. Cel de al doilea al etaj va avea 7 ateliere meşteşugăreşti în suprafaţă de 207 metri pătraţi, inclusiv cu depozitele aferente, toate oferite spre închiriere, în ideea prezentării turiştilor şi altor vizitatori a modului în care sunt produse obiectele tradiţionale. Este vorba despre ateliere de confecţionare măşti, încondeiere ouă, ţesături, pielărie, ceramică, pictură icoane şi prelucrare lemn, întreaga activitate a acestora putând fi observată continuu şi direct, începând de la materie primă la produsul finit. Mansarda este compusă din doua spaţii expoziţionale acoperite, care vor deservi parţial atelierele meşteşugăreşti, în scopul expunerii obiectelor tradiţionale create. Ordin de începere a execuţiei a fost dat şi pentru Proiectul de reducere a criminalităţii şi creştere a siguranţei cetăţeanului, licitaţia fiind adjudecată de UTI Management Bucureşti contra a 1,9 milioane de lei fără TVA. Proiectul va fi materializat în 3 luni şi are în vedere montarea a 87 de camere de luat vederi în zona unităţilor de învăţământ, în pieţele agro-alimentare, perimetrele aglomerate ale oraşului, precum şi înfiinţarea unui centru de monitorizare la primărie.

Lungu cere bani de la MAI pentru stabilizarea versanţilor în alunecare Zamca şi Teodoreni

• Primarul Sucevei ar vrea ca lucrările de oprire a deplasărilor de teren să înceapă anul acesta

Mâine, primarul Sucevei, Ion Lungu, se va afla în capitală, unde va repune pe rol proiectele pentru finanţarea lucrărilor de stabilizare a versanţilor afectaţi de alunecări Zamca şi Teodoreni. „Acestea au fost înaintate iniţial la Administraţia Fondului de Mediu, însă există o nouă metodologie, documentaţiile trebuind a fi depuse, prin intermediul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Voi insista ca lucrările în aceste zone deosebit de importante, în care există alunecări de teren, să înceapă din acest an. Sperăm să avem succes la Bucureşti şi să primim finanţare de la Guvern”, a declarat edilul şef. Versantul de nord-vest al municipiului Suceava face legătura zonei Şcolii „Filadelfia” din Zamca cu terasa platoului Şcheia, fenomenele de alunecare punând în pericol stabilitatea întregului areal. În această parte a municipiului există atât locuinţe, cât şi obiective culturale, deplasările fiind cauzate de apa subterană din straturile nisipoase situate sub un pachet de argilă. Procesul a căpătat amploare în ultimii 7 ani, în urma studiilor fiind trasă concluzia că se impune, de urgenţă, intervenţii de sprijinire a taluzului de la partea superioară a versantului. În caz contrar, există riscul pierderii stabilităţii şi punerii în pericol a clădirilor respective. Proiectul a fost depus la Administraţia Fondului încă de la începutul anului 2008, investiţiile se ridică la 5,3 milioane lei(1,5 milioane euro), durata de desfăşurare a lucrărilor fiind de 18 luni. În iulie 2010, Consiliul Local a aprobat şi indicatorii tehnico-economici pentru lucrările de consolidare ce ar urma să fie efectuate pe Dealul Teodoreni din cartierul Burdujeni, respectiv pe versantul care a luat-o serios la vale în timpul căderilor masive de precipitaţii de la sfârşitul lunii iunie. Necesarul este de peste 5,7 milioane de lei, pentru stabilizarea terenului fiind necesară amenajarea a 9 chesoane, 2430 de drenuri colectoare, 261 de metri liniari de conducte de transport, 261 metri liniari de canal deschis pentru evacuarea apei, pe o suprafaţă de 8615 de metri pătraţi se vor face consolidări cu geocelule, în timp ce protecţia feţei prin ramforsare va viza 2685 de metri pătraţi. Durata de realizare a investiţiei este de 26 de luni, în primul an urmând a se aloca 1 milion de lei, iar în anul al doilea – 3,8 milioane de lei

Peste 46.000 de pensionari suceveni primesc diferenţele la grupele de muncă

• În jur de 4200 de beneficiari vor intra în posesia drepturilor după 23 februarie, când intră în lucru programul informatic care încă nu a sosit de la Bucureşti

În temeiul prevederilor articolului 169, alineatul 4, din Legea nr. 263/2000, pensionarii suceveni care au desfăşurat activităţi încadrate în grupe de muncă primesc diferenţa dintre creşterea punctajului mediu anual - rezultată ca urmare a aplicării acestor prevederi legale - şi suma acordată conform prevederilor OUG nr. 100/2008, anunţă directorul executiv al Casei Judeţene de Pensii Suceava, Camelia Chitul. „Astfel, la nivelul judeţului, numărul total al pensionarilor, beneficiari ai prevederilor art.169, alin. 4, din Legea nr. 263/2010 este de 46.379. Din acest număr, 33.494 au ca temei legal al înscrierii la pensie Legea nr. 3/1977, iar 12.855 au ca temei legal al înscrierii la pensie Legea nr. 19/2000. Din numărul total de beneficiari, 39.960 au primit aceste drepturi la începutul lunii februarie 2011 - sumele plătite incluzând şi diferenţa acordată pentru luna ianuarie 2011 -, iar 2211 pensionari urmează să primească aceste drepturi în intervalul 23-27 februarie 2011” arată şefa Casei Judeţene de Pensii. Camelia Chitul subliniază că restul de pensionari, adică 4208, vor avea parte de drepturile băneşti la momentul iniţializării programului informatic specific acestei aplicaţii, program care urmează a fi primit de la Casa Naţională de Pensii Publice. „Condiţia esenţială pentru a beneficia de aceste drepturi este cea privind desfăşurarea activităţii în grupe de muncă”, a încheiat directorul executiv Chitul.

Blestemul pământului

• În ciuda ameninţărilor cu amenda de 400 de lei, subvenţiilor mici, dar şi a preţurilor exorbitante la lucrările mecanizate şi pesticide, ţăranii continuă să-şi muncească terenurile primite înapoi după Revoluţie

• „Când am să mor, vreau să las pământul moştenire copiilor, apoi ei vor face ce vor vrea cu el”, ne-a spus unele dintre mulţii săteni aflaţi într-o asemenea situaţie

• Totuşi, există şi mulţi proprietari care renunţă la dreptul lor, preţul de vânzare-achiziţionare a unui hectar de teren agricol ajungând şi până la 2000 de euro

• În evidenţa DADR se află 23 de forme asociative din sectorul vegetal, 8 asociaţii din domeniul pomicol şi 10 grupuri de producători, acestea înmulţindu-se după 2000 şi intrarea României în UE

De la nivel înalt se vehiculează, de o bucată de vreme, posibilitatea introducerii unei sancţiuni de 400 de lei pentru fiecare hectar de teren nelucrat. Discuţiile pe această temă nu prea fac valuri în teritoriu, deoarece se crede că nicio formaţiune politică nu va risca să ia o asemenea măsură nepoluară. Aceasta pentru că deja ştiut este faptul că electoratul rural este cel care se prezintă în proporţie covârşitoare la urne. „Niciun partid politic nu va face lucru acesta, ca să îşi piardă voturile de la ţară”, crede Vasile Tofan, specialist în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava. Oficialul DADR evidenţiază că încă din 1991, Legea nr.18 a fondului funciar prevedea că terenul lăsat de izbelişte poate fi confiscat de stat. Însă, în cele două decenii care au trecut de atunci, din aceleaşi raţiuni politice nu a fost întâlnit nici măcar un caz de asemenea natură. Pe de altă parte, nici ceea ce se numeşte generic „stat” şi nici operatorii din agricultură nu ar fi putut face mare lucru cu suprafeţe foarte mici şi disparate ici şi colo. „Dacă ar fi vorba despre terenuri comasate, statul le-ar putea concesiona, însă cine vine să ia câte 30-50 de ari ici şi colo?”, se întreabă retoric interlocutorul nostru. Tofan susţine că Guvernul ar trebui să ia alte măsuri care să-i determine pe săteni să-şi dea terenurile în arendă, iar pe cei interesaţi să preia terenuri cât mai multe de la agricultori. Un prim demers de acest gen a fost acordarea unei rente viagere pentru vârstnicii care îşi vând sau îşi dau suprafeţele către arendaşi. Măsura fost legiferată în 2005, pe vremea ministeriatului lui Gheorghe Flutur la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, însă la aceasta s-a renunţat. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2010, Biroul Judeţean de Rentă Viageră Agricolă Suceava nu a mai primit noi dosare de acordare a rentei viagere agricole. Decizia s-a luat în baza unei adrese a Oficiului Naţional de Rentă Viageră Agricolă, conform prevederilor Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, în viziunea organismelor comunitare această facilitate fiind considerată ajutor de stat. „Cei în drept ar putea să gândească alte modalităţi de a stimula pe sătenii cu pământ să-l dea în asociaţie, în arendă, să îl vândă sau să facă altceva cu acesta. Pot fi luate măsuri de genul rentei viagere agricole, dar la care de anul trecut nu se mai primesc noi dosare”, reliefează Vasile Tofan. Responsabilul din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală relevă că „zvonistica” despre introducerea amenzii de 400 de lei pe terenul abandonat nu a avut ca urmare o creştere a tranzacţiilor cu terenuri agricole. DADR nu are atribuţii în a ţine o astfel de evidenţă, dar până la începutul lui 2010 întocmea, în baza datelor trimise de primării, se întocmea o situaţie a vânzării-cumpărării de suprafeţe cu destinaţie agricolă, precum cu preţul mediu la care se făcea schimbul. Astfel, în ceea ce priveşte extravilanul localităţilor, în 2009, comparativ cu 2008, numărul înstrăinărilor a crescut de la 391 la 405, suprafaţa vizată sporind, de asemenea, de la 202 hectare la 262 de hectare. Dacă în anul 2008 valoarea totală a mişcărilor terenurilor cu folosinţă agricolă s-a ridicat la 808 mii lei, cu o medie de 4 mii de lei pe hectar, în 2009, la un preţ mediu la hectar de 3,52 mii lei, volumul tranzacţiilor a însumat 922 mii lei.

• În agricultura suceveană au investit germani, americani, irlandezi, austrieci şi ucraineni, pământ în judeţ având şi o asociaţie a prinţului Charles al Marii Britanii

Preţurile respective sunt considerate nerealiste, deoarece, pentru a evita plata unor taxe notariale mari, părţile evită să declare adevărata valoare a tranzacţiilor. La fel, multe dintre acestea din urmă au loc fără a se întocmi documentele legale de rigoare sau în baza unor acte scrise de mână. Vasile Tofan evidenţiază că, totuşi, în judeţ, sunt evidente şi tendinţe vizibile de concentrare a terenurilor, principalele zone cu asociaţii şi societăţi agricole din domeniul vegetal fiind Drăguşeni, Fântâna Mare, Spătăreşti, Rădăşeni, Moara, Plopeni, Zvoriştea, Pătrăuţi, Negostina, Bălcăuţi, Rădăuţi, Dorneşti, Sinăuţi, Muşeniţa, Frătăuţi, multe şi cu investitori, germani, americani, irlandezi, austrieci, ucraineni. De asemenea, pământ în judeţ are şi o asociaţie a prinţului Charles al Marii Britanii. Cât despre aceste forme organizatorice din agricultură – care lucrează cel puţin câteva sute de hectare - preţul de vânzare-achiziţionare a unui hectar de teren a ajuns şi până la 2000 de euro, preţ depinzând de fertilitatea solului, amplasarea „solei” respective, precum şi ieşirea acesteia la o cale corespunzătoare de acces. „Noi primeam informări de la comune, de la inginerii noştri, însă mulţi au fost concediaţi anul trecut. Normal, secretarii de la primării ar trebui să aibă o evidenţă de acest fel, însă se fac şi tranzacţii fără documente sau cu acte de mână”, arată Vasile Tofan, adăugând că şi Oficiul Judeţean Cadastru şi Publicitatea Imobiliară ar putea oferi o asemenea imagine, întrucât instituţia respectivă face intabulări şi eliberează extrase de carte funciară. Conform acestuia, în evidenţa DADR se află 23 de forme asociative din sectorul vegetal, 8 asociaţii din domeniul pomicol şi 10 grupuri de producători.

• Mulţi dintre arendaşi au luat ţeapă, însă făcându-se agricultură intensivă şi aplicându-se tehnologii performante se obţinând şi rezultate pe măsură

Vasile Tofan consideră că luarea în arendă a terenurilor, apărută după 1990 şi în dezvoltare odată cu intrarea României în UE şi acordarea subvenţiilor specifice - poate fi rentabilă pentru preluatori, întrucât aceştia fac agricultură intensivă, aplică tehnologii performante, obţinând şi rezultate pe măsură. În aceste condiţii, mulţumiţi vor fi şi partenerii investitorilor. „Dacă iei pământul, investeşti în el, îl lucrezi cum trebuie, iar pământul îţi dă înapoi. Este de unde să înfiinţezi şi culturile, să faci lucrările, să recoltezi, să dai la oameni şi să-ţi mai rămână şi ţie”, relevă specialistul DADR. Acesta arată că în judeţul Suceava există şi zone în care formele de concentrare a terenurilor nu au nicidecum succes şi aceasta în mare parte şi din cauza oamenilor, care „sunt mai ciufuţi”. În alte locuri, unii dintre cei care au luat suprafeţe în arendă s-au trezit că - după o vară de muncă - proprietarii au venit la recoltă de-a gata, luându-le produsele şi ducându-le direct în hambare. Chiar dacă între părţi existau contracte de arendare, mulţi dintre arendaşi s-au lăsat păgubaşi, procesele în instanţă fiind îndelungate şi costisitoare. Nu lipsesc nici situaţiile anecdotice, dar la fel de nefericite - precum cea de la Dumbrăveni - în care un investitor în cultura de legume s-a dus unde a văzut cu ochii, după ce localnicii i-au furat sistematic producţia. Pe motiv că nu a avut rezultatele scontate, a renunţat la afacere şi un agricultor de calibru din zona Siminicea. O piedică în calea concentrării terenurilor o constituie şi neieşirea din indiviziune a moştenitorilor proprietarilor de drept, actele de arendare sau vânzare-cumpărare trebuind a fi întocmite cu fiecare dintre aceştia din urmă. Mai mult, intabularea, obţinerea titlurilor de proprietate şi extraselor de carte funciară sunt destul de costisitoare, mulţi dintre noii deţinători renunţând să mai facă respectivele demersuri. „De multe ori terenul care se pretează la vânzare nu are proprietar. Acesta a decedat, moştenitorii nu au făcut ieşirea din indiviziune, iar operaţiunile necesare ajung să coste şi până la 20 de milioane de lei vechi”, a declarat Vasile Tofan.

• Paradoxal, criza a dus la creşterea tranzacţiilor cu terenuri şi construcţii

Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nu are o situaţie exhaustivă şi completă a tranzacţiilor cu terenuri agricole din extravilanul localităţilor. Directorul executiv Romică Andreica relevă, potrivit Legii, un teren nu poate fi înstrăinat decât dacă mai întâi este intabulat. Operaţiunea este considerată singura „portiţă” de întocmire a unui „cadastru” actualizat pertinent, corect şi transparent, interlocutorul nostru recunoscând că, „în rest, cadastrul este o formulă aleatorie, la care cineva recurge doar la nevoie”. Întrucât înstrăinările de teren prin arendă nu presupun prezentarea unui extras de carte funciară, OCPI nu are o evidenţă în acest sens. Unicul reper în ceea ce priveşte mişcarea terenurilor o constituie prima intabulare, pentru care nu se percepe niciun fel de taxă şi la care, de regulă, proprietarii sunt mai deschişi. „Referitor la terenuri şi suprafeţe din extravilan, noi nu înregistrăm decât tranzacţia, nu şi suprafaţa. De asemenea, în cazul terenurilor nu se face o însumare separată în programul de la cartea funciară”, subliniază Andreica, oprindu-se asupra numărului total al tranzacţiilor de înstrăinare a imobilelor, atât construcţii, cât şi terenuri. Astfel, dacă în 2009, Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a consemnat 16.417 de înregistrări, anul trecut acestea din urmă au ajuns la 17.346, fiind cu 923 mai multe. Cele mai multe tranzacţii au avut loc în zonele Suceava, 6937 în 2010, comparativ cu 6119 în 2009; Rădăuţi, 4377 faţă de 4361; Cîmpulung Moldovenesc, 1298 faţă de 946; Vatra Dornei, 1038 faţă de 1026. Scăderi ale numărului tranzacţiilor au fost înregistrate în zonele Fălticeni, de la 2775 la 2564 şi la Gura Humorului, de la 1190 la 1132. Romică Andreica arată că, deşi per total numărul de înstrăinări a crescut, încasările instituţiei s-au diminuat, fie din cauza unor scutiri de taxe, fie ca urmare a faptului că preţurile de vânzare-cumpărare au fost mai mici. „În 2010 au mai scăzut preţurile fiind, criză economică. Pe de altă parte, creşterea numerică a tranzacţiilor cu terenuri poate fi explicată şi prin aceea că a fost schimbat modul de acordare a subvenţiilor din agricultură, terenul trebuind a fi intabulat, pentru a se putea face dovada proprietăţii”, relevă şeful OJCPI. Romică Andreica susţine că în 2010, raportat la anul anterior, un salt a cunoscut şi numărul de titluri de proprietate eliberate pentru terenurile agricole. Fenomenul este pus pe seama impulsionării, de către prefectul Sorin Arcadie Popescu a activităţii Comisiei judeţene pentru constituirea şi reconstituirea dreptului de proprietate. De asemenea, fără titlul de proprietate nu se pate proceda la prima intabulare. Directorul executiv al Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară respinge unele acuze potrivit cărora taxele de practicate de instituţia pe care o conduce sunt prohibitive, punând în vedere că ponderea costurilor revine operatorilor autorizaţi privaţi care fac măsurătorile şi celelalte demersuri premergătoare. „Avem foarte mari necazuri cu cetăţenii care spun că este prea scump. Dacă la noi taxa este de 120 de lei, iar pentru procedura de urgenţă de până la 480 de lei, grosul îl ia autorizatul care face măsurătorile şi documentaţia. La instituţia noastră taxele nu s-au mărit de acum 3 ani, dimpotrivă, au apărut gratuităţile, iar altele au fost anulate”, explică Romică Andreica.

• De ce ar mai lucra cineva terenul, când subvenţiile se dau şi pentru suprafeţele abandonate?

Abandonarea şi lăsarea în paragină a terenurilor dă bătăi de cap Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură(APIA) Suceava. Reglementările europene prevăd că agricultorii pot beneficia de subvenţii şi pentru suprafeţele nelucrate, însă doar cu îndeplinirea unor condiţii stricte, prevederi transpuse şi în legislaţia românească. Directorul executiv al instituţiei sucevene, Angela Coroluecă spune că, în această perioadă, la 650 de fermieri, cu 941 de parcele abandonate şi în suprafaţă totală de peste 766 de hectare, se fac controale în vederea identificării agricultorilor care nu respectă condiţiile în cauză . Coroluecă precizează că bunele condiţii agricole şi de mediu sunt obligatorii pentru toţi utilizatorii de terenuri agricole care solicită sprijin pe suprafaţă din fonduri europene sau din bugetul naţional. „Aceste condiţii trebuie respectate pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, inclusiv pe cele neeligibile. Potrivit reglementărilor în vigoare, nerespectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu atrage sancţionarea fermierilor care au solicitat sprijin financiar pe suprafaţă, prin aplicarea unei reduceri la plată din suma cuvenită”, relevă şeful APIA. Astfel, pe timpul iernii terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei. Pentru a păstra terenul arabil nelucrat în bune condiţii, acesta va fi semănat cu plante anuale sau perene, fiind interzisă prezenţa buruienilor.

• Ţăranii se încăpăţânează să-şi muncească pământul, dar pentru a avea ce lăsa moştenire urmaşilor

De la an la an, suprafeţele tot mai întinse de terenuri arabile nu mai sunt însămânţate. Conform unei statistici a DADR de la începutul anului trecut, în 2007, în judeţul Suceava, au rămas nelucrate 446 de hectare de suprafeţe arabile, în 2008 - 2751 de hectare, iar în 2009 s-a ajuns la 4798 de hectare. Într-o şedinţă a Colegiului prefectural din toamnă, la solicitarea prefectului Sorin Arcadie Popescu, un oficial al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală ar fi avansat ca nelucrată, în 2010, circa 5% din suprafaţa arabilă, ceea ce ar însemna aproximativ 9000 de hectare. Vina este dată pe îmbătrânirea populaţiei, moştenitorii de la oraş neîntorcându-se la ţară, la munca pământului. Totodată, tinerii au plecat la muncă în străinătate, lipsa de interes pentru cultivarea pământului fiind şi o consecinţă a preţurilor mari la lucrările agricole, seminţe, erbicide, insecticide, combustibil, dar şi a subvenţiilor mici şi mereu în întârziere. Cât despre agricultorii de rând, amenda de 400 de lei pentru nelucrarea terenului este mai mult decât o veste proastă. Aceştia spun că respectiva sancţiune este aproximativ egală cu subvenţia europeană care se acordă de la Uniunea Europeană şi care este total insuficientă în raport cu cheltuielile. Micii gospodari proprietari se plâng că lucrările mecanizate sunt scumpe şi că vor fi şi mai costisitoare odată cu creşterea preţului motorinei. De asemenea, peste posibilităţile sunt preţurile la seminţele certificate şi pesticide, motiv din care ţăranii se văd siliţi să facă agricultură tot mai proastă şi doar pentru consumul propriu. Deoarece nu mai obţin aproape nimic pentru piaţă, sătenii sunt obligaţi să „investească” în pământ până şi banii din pensii. Chiar şi în aceste circumstanţe vitrege, mulţi dintre ei, în ciuda vârstei înaintate, se încăpăţânează să continue să-şi muncească pământul pentru care s-au judecat multă vreme după Revoluţie. „Când am să mor, vreau să-l las moştenire copiilor, apoi ei vor face ce vor vrea cu el”, ne-a spus unele dintre mulţi ţărani aflaţi într-o asemenea situaţie.

Criza muşcă din salariile şefilor de asociaţii

• La Asociaţia nr. 10, salariile au scăzut cu 15%, viceprimarul Harşovschi precizând că, la toate adunările la care va lua parte personal, va propune diminuarea şi plafonarea remuneraţiilor

Personalul din conducerea asociaţiilor de proprietari din municipiul Suceava va avea remuneraţii mai mici. Aceasta în urma adunărilor generale care se desfăşoară în această perioadă şi doar în condiţiile în care membrii asociaţi vor vota în consecinţă. Viceprimarul Lucian Harşovschi a făcut apel în acest sens la proprietari, declarând că, astfel, cei în cauză or contribui la cheltuielile comune cu sume mai mici. Adjunctul şefului executivului local sucevean spune că este un an de criză şi populaţia nu trebuie să plătească mai mult. „Rog populaţia să se implice în aceste adunări generale, pentru că îşi votează salariile administratorului şi personalului, dar şi cota lor de participare la cheltuielile administrative, care, astfel, pot fi mai mici. Am spus tot timpul că oamenii care muncesc trebuie plătiţi, dar cred că este un an greu, în care salariile trebuie plafonate. Acesta sunt la un nivel pe care îl cunoaştem deja, fiind publice pe listele de plată, în baza unei decizii a noastre de anii trecuţi”, arată viceprimarul. Lucian Harşovchi a dat ca exemplu Asociaţia nr. 10 la care salariile au scăzut cu 15% şi a precizat că la toate adunările, la care va lua parte personal, va propune diminuarea şi plafonarea remuneraţiilor.

O singură asociaţie a reuşit să-şi ţină adunarea anuală cu majoritatea proprietarilor



• La întrunire s-au prezentat 62 de proprietari, însă realizarea majorităţii este imposibilă la asociaţiile cu mii de membri din cartierul Obcini
Doar o singură asociaţie de proprietari din municipiul Suceava a reuşit să ţină, „din prima”, adunarea generală anuală cu majoritatea membrilor acesteia. Este vorba despre Asociaţia nr. 43 din Burdujeni, la care au participat 62 de persoane. Performanţa este explicată şi prin aceea că din respectiva structură fac parte un număr redus de proprietari în comparaţie cu asociaţiile 32+27 şi 8+30 din cartierul Obcini, care au componenţă mii de membri. Conform Legii nr. 230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, până pe 31 martie toate cele 105 asociaţii de proprietari din municipiul Suceava sunt obligate să organizeze şi să ţină adunările generale pentru reconfirmarea vechii conduceri sau în vederea alegerii a uneia noi. Până la finele lunii ianuarie, diriguitorii acestor structuri au trebuit să vină la serviciul specializat al administrativului cu data la care sunt stabilite adunările generale, astfel încât să se întocmească un grafic şi să fie evitate suprapunerile. Pentru că nu a respectat acest termen şi nu a adus planificarea, administratorul Asociaţiei nr. 36 a fost sancţionat cu amendă de 500 de lei. Viceprimarul Lucian Harşovschi spune că alţi şefi de asociaţii au primit doar avertismente pentru depunerea cu întârziere a programării, chiar în primele două zile ale lui februarie. Adunarea generală a unei asociaţii este statutară cu participarea a 50%+1 din numărul membrilor acesteia, lucru care „nu se întâmplă aproape niciodată”. Dacă această condiţie nu este întrunită, după 10 zile este convocată o nouă adunare generală, de această dată hotărârile fiind luate cu votul a jumătate plus unul din numărul celor prezenţi. Dacă prima convocare se va face prin anunţ postat la avizierul blocului, la cea de a doua există obligaţia anunţării, de către lucrătorii asociaţiei, a proprietarilor asociaţi din uşă în uşă, pe bază de tabel şi cu semnătură.

Care turism?

Turismul, una dintre marele mize ale României, nu pare să fie ceea ce toate guvernele de până acum s-au grăbit să scoată în evidenţă. Aşa consideră vicepreşedintele judeţean al PRM Suceava, Marcel Murariu, care a declarat, într-o conferinţă de presă, că mai toate speranţele legate de acest sector important al economiei naţionale sunt deşarte. „Turismul reprezenta un domeniu pe care toate guvernele de până acum îl considera şansa de viitor a României. La această dată nimic nu pare mai fals. Turismul românesc nu înseamnă doar plajele de la Marea Neagră, însă, de-a lungul vremii, acestea de pe urmă au adus cele mai consistente sume la buget. Acum, nu doar străinii nu mai calcă pragul acestor staţiuni, ci de ele, precum şi de altele de pe întreg teritoriu ţării, fug şi românii. Cei cu bani preferă ţinuturile exotice din lume, în timp ce conaţionalii noştri cu venituri modeste se îndreaptă, tot mai des, înspre nisipurile de aur din Bulgaria”, relevă viceliderul PRM. În opinia acestuia, de vină ar fi servicii de cazare necorespunzătoare şi la preţuri mari. La fel, o vină o au şi salariile mici, majoritatea angajaţilor nepermiţându-şi nici măcar un week end mai ca lumea, în afara localităţii de domiciliu. „O noapte la un hotel de două stele costă cât avansul pe o lună. Ca să nu mai punem la socoteală drumul cu trenul şi măcar o singură masă pe zi. Nu mai rămâne decât alternativa ieşirii la iarbă verde, cu un mic şi o bere. Însă, nici măcar luxul acesta nu şi-l permit mulţi oameni”, a subliniat responsabilul peremist. Marcel Murariu a invocat un studiu potrivit căruia doar 5% dintre români pleacă în concedii, lucru pe care nu-l consideră de mirare, din moment ce sărăcia extremă a ajuns la un nivel incredibil, iar peste jumătate din populaţie trăieşte în mediul rural.

Prima serie de pensionari din 2011 pleacă la tratament în staţiuni

În zilele acestea, 120 de pensionari suceveni vor pleca la tratament în staţiuni balneare, în baza biletelor eliberate de Casa Judeţeană de Pensii Suceava. Directorul executiv Camelia Chitul a declarat că persoanele îndreptăţite din prima serie au ca ţintă unităţile specializate Bizuşa, Buziaş, Bala, Geoagiu, Lacu Sărat, Sărata Monteoru, Olăneşti şi Pucioasa. Listele cu beneficiari sunt afişate la sediul din Suceava al CJP, precum şi pe pagina web a acesteia. Cei îndreptăţiţi trebuie să se prezinte la instituţie cu formularul în regim special în dublu exemplar de la medic, cartea de identitate şi cuponul de pensie aferent lunii ianuarie. Biletul poate fi ridicat de titular sau de o persoană special desemnată, în baza unei procuri autentificate, din care să rezulte că mandatatul a fost împuternicit în acest sens. Şeful CJS, Camelia Chitul pune în vedere că neprezentarea celor de pe listă în termenul prevăzut de lege atrage după sine redistribuirea biletelor cu pricina. La înscrierea pe listă, persoanele care au parte de gratuitate, precum cele cu handicap, veteranii de război, persecutaţii politic sau refugiaţii, au trebuit să vină şi cu documentele doveditoare ale calităţilor amintite. Conform legii, solicitanţii trebuie să depună cererile cu cel mult 40 de zile înainte de demararea unei serii

Controale fulger ale inspectorilor de muncă suceveni şi botoşăneni la angajatorii din judeţ

Controale fulger au desfăşurat, ieri, inspectorii de muncă suceveni în colaborare cu cei din Botoşani, în cadrul unei acţiuni vizând combaterea muncii la negru iniţiată de Inspecţia Muncii Bucureşti. Echipele mixte au fost formate din 6 inspectori de muncă botoşăneni şi 7 colegi suceveni, verificările având loc la angajatorii de pe întreaga rază a judeţului. Directorul executiv al Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, Ionuţ Radu Creţuleac a declarat că descinderile au urmărit, în principal, depistarea muncii fără forme legale de angajare, dar şi alte nereguli pe linie de relaţii de muncă, cât şi în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. Creţuleac spune că la acest din urmă capitol au fost verificaţi 14 operatori economici, la care s-au consemnat 43 de deficienţe şi s-au dispus 52 de măsuri de remediere. Lucrătorii specializaţi au dat 38 sancţiuni, dintre care 4 amenzi în valoarea totală de 19.000 de lei. Inspectorii de muncă au descoperit deficienţe legate de lipsa materialelor pentru instruirea personalului; neevaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; nesupravegherea stării de sănătate a lucrătorilor, amplasare necorepunzătoare a echipamentelor de muncă, instruirea neconformă a muncitorilor; neorganizarea activităţii de protecţia muncii şi lipsa instrucţiunilor proprii de sănătate şi securitate în muncă. Pe linia relaţiilor de muncă, controlaţi au fost 13 angajatori cu 683 de angajaţi. Ca urmare a neregulilor reliefate, inspectorii de muncă au dispus 41 de măsuri de remediere şi au dat o amendă de 3000 de lei pentru munca fără forme legale. S-au emis, totodată, 3 avertismente scrise şi 2 verbale. Controlorii au mai depistat nereguli legate de neevidenţierea muncii suplimentare, neconcordanţe în Registrul de Evidenţă Electronică a Salariaţilor(REVISAL) şi de transmitere a Registrului la ITM.

PRM Suceava critică atacul guvernanţilor împotriva sănătăţii

Decizia Ministerului Sănătăţii de a închide unele spitale este una criminală, a declarat, într-o conferinţă de presă, preşedintele organizaţiei judeţene Suceava a Partidului România Mare, Gheorghe Acatrinei. Liderul sucevean judeţean al formaţiunii conduse la centru de Corneliu Vadim Tudor consideră că guvernanţii ar trebui să revină asupra acestei hotărâri de natură să afecteze grav întreaga populaţie ţării. „Acţiunea pe care a declanşat-o Ministerul Sănătăţii, de închidere a unor spitale şi restructurare a altora existente, inclusiv în judeţul Suceava, este un act criminal. Indiferent de situaţia economică şi financiară prin care trecem, activităţile din unităţile sanitare ar trebui modernizate sau chiar construite altele noi pentru bolnavi, şi nu să le desfiinţăm şi să le transformăm în cămine de bătrâni”, relevă Acatrinei. Fostul parlamentar peremist de Suceava susţine că niciodată în istoria României nu s-a mai pomenit aşa ceva, dimpotrivă, Guvernele anterioare militând pentru consolidarea şi diversificarea infrastructurii din domeniul sănătăţii. „Prin ceea ce fac dea dreptul condamnabil în prezent, actualii guvernaţii dau dovadă de incompetenţă şi pornire distructivă, precum şi de lipsă de gândire de perspectivă”, a subliniat liderul judeţean al PRM. Gheorghe Acatrinei a mai exemplificat cu abandonarea investiţiilor iniţiate în mandatul anterior în multe dintre unităţile de învăţământ, cu închiderea unor şcoli şi obligarea elevilor să facă naveta pe distanţe mari.

Vreamea caldă nu a dăunat agriculturii sucevene

• Îngrijorător este nivelul scăzut al umidităţii din sol, acesta trebuind a fi compensat cu precipitaţii în martie şi aprilie
Vremea caldă din ultima perioadă nu a dăunat agriculturii sucevene. Aceasta este opinia lui Vasile Tofan, specialist în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Suceava, care a afirmat că temperaturile diurne şi de până la plus 13 grade Celsius nu au afectat culturile de păioase şi nici pomii din livezi. Cel puţin aceştia din urmă nu au dat încă în muguri, întrucât noaptea temperaturile au coborât şi sub limita de îngheţ. „Iarna acesta a fost una dintre cele mai blânde înregistrate în judeţul Suceava în ultimii ani. Nu putem spune însă că temperaturile pozitive ridicate, care au ţinut timp de o săptămână, au afectat culturile agricole sau livezile. Aceasta pe motiv că pe durata nopţii gradele în termometre au fost destul de puţine grade”, subliniază specialistul DADR. O problemă cu adevărat îngrijorătoare este cea a volumului mic al precipitaţiilor din sezonul rece în curs. Pe de altă parte, meteorologii anunţă o nouă repriză de frig, iar culturile de cereale au nevoie încă de un strat protector de zăpadă. Tofan spune, de asemenea, că pentru completarea deficitul de apă din sol, binevenite ar fi ploile din martie şi aprilie. „Nivelul precipitaţiilor din acest an este unul redus în comparaţie cu anii trecuţi. Este nevoie de zăpadă în luna februarie şi de precipitaţii lichide în martie şi aprilie”, a conchis Vasile Tofan.

Stomatologia privată, interzisă în cabinetele şcolare

• Cabinetele stomatologice din şcoli vor modernizate doar dacă dentiştii în cauză se vor dedica doar tratării elevilor

Municipalitatea suceveană ar investi în modernizarea cabinetelor stomatologice şcolare, însă nu atât timp cât medicii şi asistenţii respectivi nu-şi iau angajament că vor renunţa la a mai a mai trata pacienţi din afara unităţilor de învăţământ. Aceasta este condiţia pusă de primarul Ion Lungu, care a declarat că le-a pus în vedere dentiştilor din şcoli să se exprime în acest sens, însă, până acum, nu a primit nicio reacţie. „Am promis stomatologilor bani, dar le-am şi dat o temă la care nu am primit răspuns. Din informaţiile pe care le avem, ei fac acolo şi stomatologie privată, iar primăria nu poate sprijini financiar o activitatea particulară. Sunt de acorda ca, de la caz la caz, să disponibilizăm nişte fonduri şi să modernizăm aceste cabinete medicale, însă trebuie să ne asigurăm că acolo se face doar stomatologie şcolară”, a declarat edilul şef.

Ion Lungu a reliefat că municipalitatea mai are de vândut o serie de spaţii cu destinaţie medicală pe care le administrează la această dată, sume din aceste încasări urmând a lua şi calea modernizării cabinetelor de medicină şcolară stomatologică. „Vom avea discuţie cu medicii stomatologici în cauză, iar aceştia vor trebui să-şi ia un angajament scris că acolo vor face doar medicină şcolară”, a explicat edilul şef Ion Lungu, menţionând că vor fi identificate pârghii de control, iar în vacanţă cabinetele cu pricina vor fi închise.

Şef de asociaţie amendat cu 500 de lei pentru repartizare greşită a încălzirii

Un administrator de asociaţie de proprietari din municipiul Suceava a fost sancţionat contravenţional de Serviciul „Relaţii cu asociaţiile de proprietari” al primăriei pentru respectarea noilor prevederi legale privind repartizarea consumurilor de căldură. Este vorba despre Asociaţia de proprietari nr. 24 care, în urma unei reclamaţii, timp de 3 zile a făcut obiectul unei verificări privind aplicarea Ordinului nr. 483/2008 şi Ordinului nr.493/2010 al Autorităţii Naţionale de Reglementare a Serviciilor Comunale. Viceprimarul Lucian Harşovschi, responsabil pentru relaţiile cu asociaţiile de prorietari spune că verificările au scos la iveală neaplicarea prevederilor dispoziţiilor amintite şi încălcarea voinţa proprietarilor exprimată cu majoritatea semnăturilor. Astfel, cota parte din cheltuielile comune pentru încălzire a fost repartizată în proporţie de 7% pentru spaţiile comune şi de 3% - pe ţevile din apartamente. „Pentru încălcarea prevederilor Ordinului nr. 483/2008 şi Ordinului 343/2010, cât şi a Hotărârii Consiliului Local nr.202/2010 administratorul asociaţie de proprietari a fost amendat cu suma de 500 de lei”, a declarat Lucian Harşovschi.

Declaraţii în fals pentru obţinerea de subvenţii

Crescătorii de animale care au fost excluşi de la plata subvenţiilor deoarece figurează cu datorii la bugetul local, mai au doar câteva zile pentru a contesta decizia respectivă, anunţă directorul executiv la Centrului Judeţean Suceava al Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Angela Coroleucă. Şefa APIA Suceava face cunoscut că pe 28 februarie 2011 expiră termenul până la care fermierii pot să vină cu acte doveditoare din care să rezulte că nu au avut restanţe la bugetul local la 30 octombrie 2010, debite aferente anului 2009. Coroleucă avertizează că agricultorii care au depus declaraţii în fals riscă sancţiuni penale. „Funcţionarii APIA au emis decizii cu valoare zero, astfel încât fermierii să aibă posibilitatea de a contesta şi de a-şi primii banii. În schimb, fermierii cu datorii riscă sancţiuni penale pentru fals în declaraţii dacă la depunerea cererilor pentru subvenţie au declarat pe proprie răspundere că nu datorează sume la bugetul local sau bugetul de stat”, relevă Angela Coroleucă. În această situaţie se află 902 crescători de animale, aceştia fiind aşteptaţi la APIA cu documentaţia din care să rezulte contrariul. „Fermierii pot contesta aceste decizii de plată până pe 28 februarie. Ei trebuie să aducă de la primării adeverinţe din care sa reiasă faptul că la data pe 30 octombrie 2010 nu erau înregistraţi cu datorii la bugetul local, aferente anului 2009. Cei care au datorii la bugetele locale nu vor contesta aceste decizii”, a explicat directorul executiv Angela Coroleucă.

Oficiul de Cadastru finalizează proiectul de parcelare din 9 comune foste cooperativizate

• „Aproximativ 20.000 de proprietari vor se pot bucura de beneficiile intabulării gratuite a proprietăţii”, subliniază directorul executiv Romică Andreica

Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară este pe cale să finalizeze acţiunea de recepţionare a contractelor din proiectul demarat în 2009 şi care are în vedere întocmirea de planuri de parcelare în 9 comune foste cooperativizate din judeţul Suceava. „Serviciile privind realizarea de planuri parcelare în extravilanul localităţilor în care s-au licitat asemenea documentaţii, pentru aproximativ 1000 hectare de fiecare comună, sunt realizate deja sau, după caz, în curs de finalizare a recepţiei”, arată directorul executiv al instituţiei sucevene, Romică Andreica. Şeful OJCPI precizează că beneficiari vor fi circa 20.000 de proprietari din unităţile administrativ-teritoriale amintite, avantajele fiind cel puţin de ordin pecuniar. „Aproximativ 20.000 de proprietari vor se pot bucura de beneficiile intabulării gratuite a proprietăţii”, subliniază Romică Andreica. Proiectul privind realizarea de planuri parcelare în extravilanul localităţilor cuprinde, în Suceava, în primă fază, 9 comune din jumătatea de est a judeţului, zone foste cooperativizate, la nivelul acestora licitându-se realizarea de planuri pentru circa 1000 hectare din fiecare unitate administrativ-teritorială. Integrarea planurilor parcelare în baza de date a OJCPI oferă locuitorilor din zonele precizate posibilitatea de a-şi intabula dreptul de proprietate asupra terenurilor fără a mai întocmi documentaţia cadastrală, demers care presupune cheltuieli suplimentare. Astfel, proprietarii nu vor fi obligaţi să mai achite vreo taxă de intabulare, ci, pur şi simplu, vor trebui să formuleze o cerere la care se anexează titlul de proprietate şi adeverinţa eliberată de primărie.

Primăria retrage atestatul unui administrator de asociaţie

• O perioadă îndelungată acesta nu a plătit societatea de utilităţi ACET, deşi banii de la consumatori fuseseră adunaţi
Radu Rusu, administrator la Asociaţia de proprietari H 10 de pe strada Oituz, va rămâne fără atestatul pentru funcţia respectivă. Aceasta din cauza unor nereguli în gestionarea fondurilor asociaţiei cu 36 de apartamente, viceprimarul Lucian Harşovschi reliefând că deficienţele respective au fost constatate în urma unei reclamaţii făcute de proprietari. Harşovschi spune că administratorul în cauză a nu a făcut plăţi către societatea de utilităţi ACET, deşi banii de la asociaţi fuseseră adunaţi. Astfel, aceştia din urmă riscau să rămână fără apă la robinete, societatea suceveană ameninţându-i cu debranşarea. „Serviciul Asociaţii de proprietari, în urma unei reclamaţii şi în baza articolului 55 din Legea 230/2007, a efectuat verificarea financiar contabilă. La data solicitării documentelor, în scopul verificării, administratorul a reţinut din încasări, pentru o perioadă cuprinsă între 5 şi 270 de zile o sumă de 4815 lei. Din cauza acestui fapt, ACET Suceava a somat asociaţia cu debranşarea de la furnizarea apei reci”, relevă adjunctul şefului administraţiei locale. Viceprimarul Harşovschi menţionează că ACET are încasat o sumă de 4653 lei şi de la Gabriela Lungu, administrator până în aprilie 2010 , dată la care a fost îndepărtată de la conducere tot pe motive de proastă gestionare a fondurilor. „Pentru reţinerea în casieria asociaţiei a unor sume de bani pentru folosinţa proprie a administratorului, s-a făcut propunerea de retragerea a atestatului de administrator de imobil”, a încheiat viceprimarul Lucian Harşovschi.

Municipalitatea suceveană renunţă la maxi taxi private

• Prin noul contract, în următorii 3 ani în municipiul Suceava vor circula doar 20 din cele 40 de microbuze, urmând ca, ulterior, acestea să dispară în totalitate

În 3 ani, sucevenii nu vor mai călători cu microbuze maxi taxi. Aşa a lăsat de înţeles ieri, într-o conferinţă de presă, şeful municipalităţii locale, Ion Lungu, care a declarat că în luna mai expiră contractul încheiat cu Asociaţia Transportatorilor Publici Locali(ATPL), dată la care numărul de microbuze ofertate şi scoase în trafic se va în jumătăţi. Astfel, dacă în 2004 Suceava era cutreierată de circa 200 de maxi taximetre, după semnarea contractului din urmă cu 5 ani, numărul lor a fost doar 40. Primarul spune că prin hotărâre a Consiliului Local, din iunie, şi încă pe o perioadă de 3 ani, locuitorii urbei reşedinţă de judeţ se vor putea deplasa cu doar 20 de microbuze. Păsuirea transportatorilor privaţi vine pe fondul crizei economice, circumstanţe care fac ca administraţia locală şi societatea de transport public TPL să nu-şi mai permită să achiziţioneze noi autobuze şi microbuze. „Ar fi de dorit să nu mai apelăm la acest transport complementar, însă, deocamdată, criza nu ne permite acest lucru”, explică primarul. TPL are un parc de 33 de autobuze marca IRISBUS IVECO şi 10 microbuze Wolksvagen, acestea începând deja să se învechească. „Intenţionăm să mai înnoim parcul auto cu mijloace de transport peroane de gabarit redus, întrucât există multe solicitări în cartierele noi şi în Burdujeni sat, acolo unde introducerea autobuzelor nu este eficientă. Dar, mai avem încă de plătit rate la autobuzele achiziţionate în urmă cu 5 ani de primărie”, a conchis edilul şef Ion Lungu.