Se toarnă asfalt pe ruta alternativă Suceava-Botoşani,

>  Este vorba despre porţiunea de la Calea Unirii până la Podul Unirii, aceasta urmând a fi dată în folosinţă până la începutul lunii august

A început turnarea primului strat de asfalt-binder pe ruta alternativă Suceava-Botoșani, a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, Ion Lungu, primarul Sucevei. „Dorim ca până la data de 30 iulie 2022 să finalizăm această lucrare” a punctat şeful executivului municipal, adăugând că intervenţiile pe porţiunea Calea Unirii-Podul Unirii sunt în grafic. Primul gospodar al reşedinţei de judeţ subliniază că autorităţile locale sucevene sunt în aşteptarea comunicării oficiale a sumelor din Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”, astfel încât să fie demarate procedurile de licitație pentru ultimul tronson din această rută alternativă, care va avea un rol important în fluidizarea traficului rutier, mai ales în zona comercială, cu devierea traficului spre limitrofe Salcea, Dumbrăveni, Verești.  „Este o rută foarte importantă care are un rol esenţial în fluidizarea traficului, în mod special în zona comercială a oraşului, cu devierea acestuia către judeţul Botoşani” a explicat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava, Ultimul tronson al rutei alternative Suceava-Botoşani, cel de la Podul Unirii până la DN 29, ar urma să fie finanţat prin Planul Naţional de Investiţii (PNI) Anghel Saligny, peste calea ferată din zonă fiind prevăzută construirea unui viaduct în lungime de 1 km. Ruta alternativă Suceava-Botoşani are circa 4 km, plecând de pe strada Apeductului, de la intersecţia cu Calea Unirii şi strada Traian Vuia, trecând pe lângă bazinele de decantare ale ACET, peste Pârâul Cetăţii, continuă cu Podul Unirii peste râul Suceava-strada Energeticianului-strada betonată de lângă Termica, traversând calea ferată, ajungând pe strada „Traian Popovici” şi ieşind în DN 29, în dreptul fostei Avicola Plopeni.

 

Municipiul Suceava este peste media judeţeană de autorecenzare

> „Îi rog pe cetăţenii să se autorecenzeze, dar şi să primească operatorii de recenzare în casele lor” a făcut apel primarul Lungu, subliniind că nu există „vreo intenţie ascunsă de identificare şi impozitare suplimentară”

Doar 30,1% din populaţia municipiului Suceava şi-a făcut autorencezarea, a informat ieri, primarul Ion Lungu, arătând că astfel, depăşită este cu puţin media judeţeană, cea de 29,9%. La aceasta dată, în registrele de evidenţă a populaţiei ale Primăriei ar exista circa 127.247 de persoane cu domiciliul stabil în municipiul Suceava, centre de auto-recenzare asistată fiind deschise la sediile Primăriei din Suceava şi Burdujeni, precum şi la Teatrul „Matei Vişniec”, Universitatea „Ştefan cel Mare”, Şcoala Gimnazială „Ion Creangă”, Şcoala Gimnazială „Grigore Ghica Voievod” şi  şi Shoping City Center. „Pe 15 mai se finalizează această autorencezare. Începe etapa următoare, cu recenzorii pe teren, desfăşurată în perioada 17 mai-15 iulie. Este important să avem un recensământ corect, care să ne redea numărul populaţiei şi locuinţelor, neexistând nicidecum vreo intenţie  ascunsă de identificare şi impozitare suplimentară. Îi rog pe cetăţenii să se implice, să se autorecenzeze, dar şi să primească operatorii de recenzare, atunci când vin la casele lor” explicat Ion Lungu, primarul Sucevei. În cadrul Recensământului populaţiei şi locuinţelor, autorecenzarea este disponibilă populaţiei până pe 15 mai 2022. După epuizarea acestei etape, în cazul celor care nu au procedat la autorecenzare, în intervalul 16 mai-17 iulie are loc colectarea datelor la domiciliu, de către recenzori. Primăria Suceava asigură plata a 14 recenzori de autorecenzare asistată (ARA), a unui coordonator AT, a 9 recenzori-şefi şi a 96 de recenzori  de teren.

 

Agricultorii mai au doar câteva zile să depună cererile pentru subvenţii europene

 > Acestea sunt primite şi după 16 mai 2022, însă cu penalizări proporţionale cu numărul de zile de întârziere

Pe 16 mai 2022 expiră termenul limită  al campaniei de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2022, anunţă Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Suceava. 

Completarea cererilor se face prin accesarea Aplicaţiei „IPA online” din versiunea internet, fără prezentare la Centrul Judeţean sau la cele locale ale APIA. Agricultorii verifică, împreună cu responsabilii primăriei, situaţia înscrierii în Registrul agricol a terenului, angajaţii respectivi transmiţând adeverinţa la APIA. La completarea cererii, fermierii care sunt deja beneficiari ai APIA îşi vor actualiza numai datele care au suferit modificări faţă de anul 2021. La final, fermierii vor fi contactaţi de către funcţionarii APIA în scopul închiderii electronice a cererii, aceştia fiind programaţi pentru semnarea cererii şi a declaraţiilor ataşate acesteia. Procedura are loc la cele 9 centre locale ale APIA, respectiv în Suceava, Gura Humorului, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Fălticeni, Rădăuţi, Siret, Cajvana şi Vicovu de Sus. Campania de primire se desfăşoară în perioada 1 martie-16 mai 2022, dar agricultorii pot depune cereri unice de plată şi după expirarea termenului, însă cu penalizări proporţionale cu numărul de zile de întârziere.   În campania din anul 2021, în judeţul Suceava au fost depuse 44.811 de cereri, pentru o suprafaţă totală utilizată de 209.263 de hectare.

  

Suceava este pe locul a doilea la ucraineni refugiaţi înregistraţi pentru ocuparea unui loc de muncă

> Judeţul nostru avea 74 de înscrişi, pe primul loc fiind Arad (104),  după Suceava urmând Bistriţa-Năsăud (67), Bihor (67), Timiş (50) şi București (46)

Până la începutul lunii mai 2022, 736 de cetăţeni ucraineni s-au înregistrat în evidenţele agenţiilor teritoriale din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pentru a beneficia de servicii de informare, consiliere şi mediere pe piaţa muncii. Conform unui comunicat de presă al ANOFM, dintre aceştia 440 sunt nou angajaţi pe piaţa muncii în meserii precum cele de confecţioneri cablaje auto, specialişti în industria auto, confecţioneri industria textilă, muncitori în domeniul construcţiilor, violonist, şofer, meserii din industria HoReCa şi reprezentanţi comerciali. La nivel naţional, 267 de angajatori şi-au arătat disponibilitatea expresă de a încadra în muncă cetăţeni ucraineni, aceştia declarând 4.069 locuri de muncă vacante disponibile. Cei mai mulţi cetăţeni ucraineni refugiaţi înregistraţi în evidenţele agenţiilor locale au fost în judeţele Arad (104), Suceava (74), Bistriţa-Năsăud (67), Bihor (67), Timiş (50) şi București (46). Principalele domenii de activitate pentru locurile de muncă vacante declarate de angajatori sunt restaurantele; fabricarea de echipamente electrice şi electronice pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule; fabricarea altor articole de îmbrăcăminte; fabricarea încălţămintei; fabricarea echipamentelor electrice pentru autovehicule; fabricare altor fire şi cabluri electronice şi electrocasnice etc. Meseriile disponibile au fost cele de  muncitori necalificaţi în diferite domenii de activitate, precum ambalator manual; lucrător în bucătărie, ajutor de ospătar; confecționer-asamblor articole din textile etc. Reamintim faptul că refugiaţii ucraineni pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare, beneficiind şi de măsuri de stimulare a ocupării forţei de muncă, inclusiv de protecţie în cadrul sistemului asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, cu condiția înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă. ANOFM oferă cetățenilor ucraineni înregistraţi servicii gratuite de informare şi consiliere profesională, mediere a muncii, formare profesională, servicii de asistenţă EURES.
 

 Începând de săptămâna viitoare

Punct de control sanitar veterinar pe calea ferată, la Vicşani-Dorneşti

> Urmărită este evitarea blocajelor la import-export, „pentru se a răspunde necesităţilor poporului ucrainean, dar şi ale altor ţări”

> „În unele zile avem şi câte 100 de vagoane” arată dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful DSVSA, subliniind că în curs este aprobarea a 7 noi posturi

 Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava anunţă operaţionalizarea unui al doilea punct de control la intrarea de la frontieră pe calea ferată, la Vicşani-Dorneşti. Dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al instituţiei, spune sunt făcute toate diligenţele pentru aprobarea posturilor de rigoare,  la această dată necesarul fiind asigurat cu personal sanitar veterinar din Punctul de Trecere a Frontierei Siret. „Începând de săptămâna viitoare, pentru a debloca şi a răspunde cererilor foarte mari de import plus export pe calea ferată vom operaţionaliza un nou punct de control sanitar veterinar la Vicşani-Dorneşti” precizează dr. Mihai Sorin Voloşeniuc. DSVSA are atribuţii în funcţie de tipul încărcăturii camioanelor, respectiv a vagoanelor, cu produse destinate consumului uman sau celui al animalelor. „Pentru transporturile în tranzit verificăm documentele şi aplicăm ştampila că acestea sunt conforme. Pentru destinaţia din România, luăm probe şi verificăm tot ceea ce prevede legislaţia europeană şi naţională. La fel se procedează şi pe calea ferată, unde în unele zile avem şi câte 100 de vagoane” subliniază al DSVSA. Potrivit şefului instituţiei sanitare veterinare sucevene, la Dorneşti a fost operaţionalizat şi un centrul logistic care gestionează, prin organizaţia „Crucea Roşie”, ajutoarele de origine animală şi pe cele de origine non-animală care pleacă, „vagonabil”, în Ucraina. În condiţiile în care personalul pentru susţinerea tuturor activităţilor este insuficient, Guvernul României a aprobat un memorandum, în procedură de transparenţă decizională fiind angajarea a încă 7 persoane. Aceasta deoarece, la Punctul de Intrare Frontieră Siret, funcţional 24 de ore din 24 de ore, sunt  „dislocaţi”, pe rând, lucrători cu atribuţii diferite din cadrul DSVSA. „Pentru a se evita blocajele de orice fel şi pentru a răspunde necesităţilor poporului ucrainean, în principal, cât şi ale altor ţări, vrem să operaţionalizăm acest punct la nivelul judeţului Suceava” a declarat dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava.  

 

Recul al numărului firmelor nou-înfiinţate în judeţul Suceava   

> Diminuarea faţă de primul trimestru al anului trecut este aproape 9%, dar, în acelaşi timp, au scăzut cu 12,75% încetările temporare a activităţii agenţilor economici  

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2022, la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, din judeţul Suceava au fost înmatriculaţi 859 de agenţi economici, diminuarea faţă de intervalul omolog al anului 2021 fiind de 8,71%. Conform sursei citate, în primul trimestrul al acestui an au fost înmatriculate 621 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 153 de persoane fizice autorizate (PFA), 84 de întreprinderi individuale (II) şi o întreprindere familială (IF). În trimestrul corespunzător din 2021, din judeţul Suceava la ONRC s-au înmatriculat 657 de societăţi cu răspundere limitată (SRL), 167 de persoane fizice autorizate (PFA), 93 de întreprinderi individuale (II) şi 6 întreprinderi familiale (IF). În primele 3 luni ale anului 2022 au intrat insolvenţă 16 profesionişti, în comparaţie cu 17 agenţi economici care au declanşat această procedură în acelaşi interval din 2021, consemnându-se, astfel, o scădere de 5,88% a acestor demersuri de criză. Dacă în perioada 1 ianurie-31 martie 2021 au cerut suspendare de activitate 102 de firme sucevene, în intervalul omolog din 2022 au solicitat întreruperea temporară a activităţii 88 de agenţi economici, înregistrată fiind o scădere de 12,75% a procedurilor de acest tip. În cel dintâi trimestru al anului 2022 au fost dizolvaţi 156 de agenţi economici, comparativ cu 126, în primul trimestru al anului trecut, numărul dizolvărilor crescând cu 23,81%. În intervalul 1 ianuarie -31 martie 2022, de la Oficiul Registrului Comerţului au fost radiate 348 de firme din judeţul Suceava, în raport cu aceeaşi perioadă din 2021 - când au fost supuşi radierii 285 de agenţi economici - respectiv cu 22,11% mai puţini.                

 

De Ziua internaţională a SSM

Goana după maximizarea profitului are grave consecinţe asupra vieţii şi integrităţii salariaţilor

• >Dacă în anul 2019, în judeţul Suceava s-au fost produs 99 accidente de muncă soldate cu 15 decese, în 2021 au fost  înregistrate şi cercetate 65 de evenimente, dintre care 4 cu pierderi de vieţi
•  „Este necesar să se pună accent pe identificarea riscurilor, evaluarea lor, pe aplicarea măsurilor de prevenire aferente, cât şi pe respectarea disciplinei în muncă” subliniază Romeo Butnariu, şeful ITM Suceava

Inspectoratul Teritorial de Muncă Suceava a marcat Ziua internaţională a securităţii şi sănătăţi în muncă, celebrată anual de Organizaţia Mondială a Muncii, prilej cu care este onorată memoria victimelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. „Cu această ocazie se atrage atenţia angajatorilor şi autorităţilor asupra consecinţelor grave ale ignoranţei şi lipsei de preocupare pentru siguranţa şi sănătatea lucrătorilor manifestate în forme de organizare a muncii care sacrifică, în goana după maximizarea profitului, viaţa şi integritatea salariaţilor” subliniază inspectorul-şef Romeo Butnariu. Dedicată evenimentului, ITM Suceava a organizat o sesiune de informare în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, la aceasta participând  angajatori, lucrători cu atribuţii în domeniul SSM, reprezentanţi ai angajaţilor, precum şi alţi factori interesaţi. În cadrul manifestării s-au prezentat materiale intitulate „Istoria zilei internaţionale a securităţii şi sănătăţii în muncă”, „Îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor” şi „De unde începe SSM?”. 

De asemenea, analizată a fost informarea privind rezultatele prelucrării datelor statistice referitoare la accidentele de muncă pe anul 2021, la nivel național, documente transmise de către Inspecția Muncii cu ocazia Zilei internaționale a securității și sănătății în muncă. Prezentată a fost şi „Acţiunea pentru prevenirea bolilor profesionale determinate de stresul profesional”, din Programul cadru de acţiuni al Inspecţiei Muncii pentru anul 2022. 

Nu în cele din urmă, s-au evocat şi câteva dintre accidentele de muncă soldate cu decesul lucrătorilor comemorați. Conform lui Romeo Butnariu, statistica anilor precedenţi reliefează că, la nivelul judeţului Suceava, în anul 2017 au fost înregistrate 69 de accidente de muncă soldate cu 7 decese; în anul 2018 au fost înregistrate 83 accidente de muncă soldate cu 8 decese; în anul 2019 au fost înregistrate 99 de evenimente soldate cu 15 decese; în 2020 au fost 96 accidente de muncă soldate cu 13 decese, iar în anul 2021 au fost înregistrate 65 accidente de muncă soldate cu 4 pierderi de vieți. „Concluzionăm că este necesar să se pună accent pe identificarea riscurilor, evaluarea lor, pe aplicarea măsurilor de prevenire aferente, cât și pe respectarea disciplinei în muncă” subliniază Romeo Butnariu, şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava.

 

  Suceava este „Best Electric City”

•  Reşedinţa de judeţ este cea dintâi din ţara noastră care a amenajat infrastructură pentru încărcarea acumulatoarelor vehiculelor electrice
•  Din toamnă, odată cu sosirea a încă 15 autobuze electrice, Suceava va fi cel dintâi oraş din România cu transport electric integral de persoane

Municipiul Suceava a fost din nou premiat, de această dată de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, anunţă primarul Ion Lungu, care precizează că distincţia „Best Electric City” în România, este acordată pentru cel mai prietenos oraş cu maşinile electrice”. „Edilul-şef sucevean evidenţiază că Suceava este primul municipiu din ţara noastră care a montat infrastructură pentru încărcare a acumulatoarelor vehiculelor electrice, având 28 de staţii de încărcare rapidă şi standard, altele 7 fiind în curs de montare cu finanţarea obţinută de la Administraţia Fondului de Mediu (AFM). Premiul a fost ridicat de către Ovidiu Milici, consilier în cabinetului primarului.

Important de subliniat este că, din toamnă, odată cu sosirea a încă 15 autobuze electrice de la firma Solaris din Polonia, Suceava va fi cel dintâi oraş din România cu transport integral electric de persoane. „Obiectivi fiind, şi lăsând la o parte unele comentarii nefondate și răutăcioase, aceste premii, dar mai ales selecția în <100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030>, sunt dovada clară că lucrurile merg într-o direcție bună în oraşul nostru” a declarat Ion Lungu, primarul Sucevei.

Reamintim că, recent, alături de Bucureşti şi Cluj Napoca, oraşul Suceava a fost selectat în rândul celor 100 de oraşe europene inteligente şi neutre din punct de vedere climatic până în anul 2030. Din România au depus aplicaţii 13 oraşe, la nivel european candidând 377 de oraşe.

Economii de zeci de milioane de lei la ecologizarea gropii de gunoi de lângă Termica

> Închiderea ar urma să aibă loc cu o finanţare de 6,5 milioane de lei accesibilă printr-un mecanism al SEE, în timp transportarea la depozitul de la Moara ar fi costat 60 de milioane de lei   

> Odată cu sistarea depozitării la fostul „Călău”, gunoiul din Suceava a fost dus la Botoşani, în Fălticeni şi, în cele din urmă, pe suprafaţa aparţinând comunei Ipoteşti

Consiliul Local al municipiului Suceava a aprobat, în şedinţă extraordinară de îndată, închiderea depozitului de deşeuri municipale din zona Ipoteşti, respectiv cel din preajma fostei societăţi comerciale Termica. Iniţial, în contract fusese prevăzută relocarea deşeurilor la depozitul ecologic de la Moarea, amenajat cu finanţarea europeană nerambursabilă, însă noua soluţie adoptată asigură importante economii din moment ce  costurile transportarea şi operaţiile aferente erau estimate la 60 de milioane de lei. „În urma discuţiilor cu cei de la Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, s-a luat decizia ca gropile de gunoi să fie închise in situ. Încercăm să facem demersuri şi să depunem proiectul pentru obţinerea unei finanţări nerambursabile printr-un mecanism financiar al Spaţiului Economic European” a declarat viceprimarul Lucian Harşovschi.  Valoarea totală a proiectului este de 6,48 de milioane de lei, 1,52 de milioane de lei fiind finanţarea nerambursabilă. Termenul limită de depunerea a proiectului este data de 9 mai 2022, acesta incluzând pregătirea amplasamentului şi zonelor de la marginea depozitului; îndepărtarea şi depozitarea deşeurilor, precum şi recondiţionarea terenurilor şi realizarea de drumuri de acces. Construite vor fi sisteme de evacuare a apei de suprafaţă; sisteme de colectare a gazelor de depozit şi instalaţii pentru monitorizarea apei freatice.

> APM a semnala că operaţiile de pe groapa de Ipoteşti ar putea duce la autoaprinderea deşeurilor respective

În proiect, un rol deosebit de important îl au amenajarea stratului de izolare cu geocompozit, realizarea stratului de teren vegetal şi amenajarea peisagistică. Pentru ca toate acestea să poată fi materializate, într-o şedinţă anterioară consilierii locali au votat preluarea prin donaţie, de la operatorul de salubritatea Diasil Service, a suprafeţei de 10.557 de metri pătraţi, aflată pe raza comunei Ipoteşti. Reamintim că odată cu sistarea depozitării la fostul „Călău”, de sub Dealul Cetăţii, pe malul râului Suceava, şi până la darea în folosinţă a depozitului ecologic de deşeuri menajere de la Moara, gunoiul adunat din reşedinţa de judeţ a fost transportat la Botoşani, în Fălticeni şi, în cele din urmă, pe suprafaţa din zona Termica. De precizat ar mai fi şi faptul că, premergător demersurilor, Agenţia Protecţia Mediului Suceava a avertizat că operaţiile de pe groapa de Ipoteşti ar putea duce la autoaprinderea deşeurilor respective. Apelul dedicat închiderii depozitelor municipale temporare din România are un buget de 5 milioane de euro, iar termenul limită de depunere a proiectelor este 9 mai 2002, ora 10.00.   

 

„Creşă mare” pe Platoul Cetăţii de Scaun

> Cu 110 de locuri, aceasta este a doua după cea deja licitată Cartierul „Tinereţii” de pe Dealul Mănăstirii Teodoreni

Predarea către Ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei a amplasamentului unei viitoare creşe a fost aprobată prin hotărâre deliberativului municipiului Suceava, într-o şedinţă de îndată. Tot cu acest prilej s-a dat şi girul pentru asigurarea, de către municipalitate, a condiţiilor necesare executării obiectivului. „După ce avem în curs o creşă în cartierul Burdujeni, acum predăm celalalt teren, din zona Platoului Cetăţii, pentru a se face demersurile de organizare a licitaţiei pentru construirea a unei a doua creşe” a declarat viceprimarul Lucian Harşovschi. Cea de-a doua creşă din municipiul Suceava prinsă în lista obiectivelor de acest tip al Companiei Naţionale de Investiţii (CNI) se va construi pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi aflată pe strada  „Parcului”. Încadrată în categoria „creşă mare”, conform proiectului-tip creşa va avea 110 de locuri, asigurând condiţii pentru îngrijirea a 10-11 grupe de copii. Obiectivul este prevăzut, printre altele, cu bucătărie, spălătorie, cameră pentru joacă, pavilion administrativ, cameră pentru părinţi şi cameră de acces. Potrivit viceprimarul Lucian Harşovschi, proiectul include şi un generoasă parcare pentru autoturismele părinţilor, căutată fiind, totodată, şi o soluţie de fluidizarea a traficului din zonă.       Creşa deja licitată şi care se copnstruieşte în Cartierul „Tinereţii” de pe Dealul Mănăstirii Teodoreni are tot 110 de locuri. Suprafaţa construită este de 2.489,18 de metri pătraţi, aria desfăşurată de 2.409,13 de metri pătraţi, la o lungime de 96,60 de metri şi o lăţime de 34,10 metri. Clădirea va fi alimentată cu „energie redusă” furnizată de panouri fotovoltaice, imobilul fiind înconjurat de spaţii verzi de circa 5.000 de metri pătraţi, în care vor fi amenajate locuri de joacă pentru copii.

 Se apropie termenul limită pentru de declararea veniturilor la Finanţe

> Declaraţia unică se completează de către persoanele fizice care au realizat şi datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava reamintește contribuabililor că termenul pentru depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de către persoanele fizice (formularul 112) este data de  25 mai 2022, inclusiv. Conform purtătorului de cuvânt Oana Violeta Apetrea  declaraţia unică se completează şi se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate şi care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal. „Recomandăm ca declaraţia unică să fie depusă prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare” subliniază Oana Violeta Apetrea, purtătorul de cuvânt al AJFP Suceava, menţionând că este vorba despre serviciului „Spaţiul Privat virtual” (SPV)  şi de site-ul https://www.e-guvernare.ro, cu semnătură electronică calificată. De asemenea, formularul poate fi depus şi în format de hârtie, direct la registratura organului fiscal sau prin poştă, cu confirmare de primire (data depunerii declaraţiei în format hârtie este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz).Pentru completarea şi depunerea declaraţiei unice, contribuabilii pot solicita sprijin apelând serviciul central de asistenţă telefonică, la numărul 031.403.91.60; prin e-mail, accesând https://www.anaf.ro/asistpublic/, cât şi în „Spaţiul Privat virtual”. Totodată, modelele de completare a declaraţiei unice sunt publicate pe pagina Facebook a ANAF, dar şi pe canalul Youtube.

 

Din această lună

Cartierul Iţcani are sală polivalentă

> Aceasta va găzdui inclusiv noul cinematograf, dar şi activităţile educaţionale ale unităţilor de învăţământ fără amfiteatre

>  „Sunt convins că va fi o sală utilă pentru activităţi culturale, şi apreciată de către cei din domeniu”, apreciază Ion Lungu, şeful municipalităţii sucevene

Până la sfârşitul lunii mai, Suceava va a avea  o nouă sală pentru activităţi culturale. Anunţul este făcut de către primarul Ion Lungu, care informează că este vorba despre sala polivalentă a Centrului Multifuncţional „Arta” din cartierul din Ițcani. „Este o sală de 280 de locuri, optimă pentru evenimente culturale actuale. În primul rând, aceasta va avea destinaţie de sală de cinematograf şi, de asemenea, pentru activităţile educaţionale ale şcolilor care nu au amfiteatre, precum şi pentru alte activităţi culturale” subliniază şeful municipalităţii sucevene. Ion Lungu apreciază că infrastructura pentru activităţi culturale din municipiul reşedinţa de judeţ s-a îmbunătăţit în mod considerabil, odată cu reabilitarea cinematografului „Modern” şi înfiinţarea Centrului Cultural „Bucovina” (Teatrul municipal „Matei Vişniec”), construirea cu finanţare europeană nerambursabilă a Centrului pentru Conservarea Tradiţii Populare şi, mai nou, cu punerea în folosinţă a sălii polivalente de la Centrul Multifuncţional „Arta” din Ițcani. „Sunt convins că va fi o sală utilă pentru activităţi culturale, şi apreciată de către cei din domeniu”, opinează Ion Lungu, primarul Sucevei.  Cele menţionate fac parte din Proiectul Centrului multifuncțional, de reabilitare şi modernizarea a fostului cinematograf „Arta” Ițcani. Intervenţiile au vizat o suprafaţă de 940 de metri pătraţi, valoarea lucrărilor executate fiind de aproximativ 6,42 de milioane de lei cu TVA, dintre care peste 6,28 de milioane de lei fonduri nerambursabile. Licitaţia a fost câştigată de asocierea de firme sucevene Casa Grup şi Loial Impex, finanţarea fiind accesată pe Axa 4.3 „Revitalizarea comunităţilor defavorizate” a Programului Operaţional Regional POR 2014-2020. Complexul multifuncțional mai are în componenţă spaţii pentru consiliere şi informare a cetăţenilor; spaţii pentru activităţi sociale şi recreative; centrul educaţional şi de consiliere educativă, precum şi spaţii tehnice şi grupuri sanitare. Clădirea va avea prezenţi şi angajaţi ai Primăriei, respectiv pe cei de la Direcţia de Asistentă Socială, reprezentanţi în relaţii cu publicul, dar şi ai Poliţiei Locale.

 

Infrastructura sportivă, prioritatea „zero” a administraţiei locale din reşedinţa de judeţ

> Prima din listă este sala polivalentă, urmată de terenul de fotbal omologat UEFA, de aqua park şi de stadion cu 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite

Infrastructura pentru activităţi sportive reprezintă prioritatea „zero” a Primăriei municipiului Suceava, pentru perioada următoare. Primarul Ion Lungu face referire la proiectul viitorului Complex sportiv care ar urma să fie amenajat pe o suprafaţă totală de 12 hectare, la intrarea în reşedinţa de judeţ  dinspre municipiul Fălticeni. Între obiectivele vizate, edilul-şef sucevean a enumără Sala polivalentă, baza de antrenament tip UEFA şi, nu în cele din urmă, construirea unui nou stadion. „Sunt deja licitate sala polivalentă cu 5.000 de locuri a municipiului Suceava, baza sportivă tip I, teren antrenament 500 locuri cu nocturnă şi, de asemenea, stadion nou de 10.000 locuri care se află în lista sinteza la Compania Naţională de Investiţii” a reliefat ocupantul fotoliului administrativ din Areni. reamintim că licitaţia pentru construirea Sălii polivalente din fost câştigată de MIS Grup SRL Bistriţa Năsăud, dar între timp, a fost contestată de către o firmă concurentă. Sala polivalentă Sucevei va avea o capacitate de 5.000 de locuri, într-un imobil cu subsol, parter şi două etaje. Valoarea totală a investiţiei ar fi de peste 185 de milioane de lei, respectiv de mai mult de 38 de milioane de euro, lucrările urmând a dura 24 de luni. În preajmă a fost licitată şi adjudecată construirea „terenului de fotbal standard, omologat UEFA”, cu dimensiuni de 105 de metri x 68 de metri, cu nocturnă şi tribună pentru 500 de spectatori. Totodată, de menţionat este şi faptul că, încă din 2014, Consiliul Local a aprobat realizarea obiectivului de investiţii „Stadion sportiv în municipiul Suceava” cu o capacitate de 15.000 de locuri în tribune eliptice acoperite. Acesta urma a fi dotat cu instalaţie de nocturnă şi cu toate facilităţile, îndeplinind cerinţele UEFA impuse în vederea omologării în cadrul categoriei 4, cea de exigenţă maximă, conform regulamentelor Stadium Infrastructure Regulation Edition 2010. „De asemenea, în lucru află documentaţia pentru aqua park, care va fi realizat tot în zona Complexului sportiv” a mai precizat Ion Lungu, primarul municipiului Suceava. Toate aceste investiţii care ar urma să fie făcute pe strada „Iuliu Hossu”, pe 12 hectare de teren transferate Primăriei Suceava prin Hotărâre de Guvern.

 Gardienii forestieri suceveni, confiscare de masă lemnoasă în localitatea ieşeană Focuri 

> Pentru lipsă nejustificată în gestiune controlorii au amendat operatorul economic în cauză cu 10.000 lei

Gardienii forestieri suceveni, cu sprijinul personalului Serviciului de Ordine Publică al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iași, au făcut un control de specialitate la un operator economic deținător al unui punct de lucru în localitatea Focuri, judeţul Iași. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere Suceava spune că a acţiunea a fost organizată în urma unor informaţii cu privire la încălcări ale regimului silvic pe linie de comercializarea materialelor lemnoase. Potrivit inspectorului-şef sucevean, în urma inventarierii materialelor lemnoase identificate în incinta punctului de lucru, cât şi a comparării stocurilor faptice cu cele scriptice declarate în SUMAL 2.0, controlorii au constatat o lipsă nejustificată în gestiune, aceasta totalizând un volum de 63,33 de metri cu de materiale lemnoase. Date fiind cele depistate, echipa de control a dispus sancționarea contravențională a operatorului economic în cauză cu amendă de 10.000 lei. Totodată, ca măsură complementară  s-a procedat la confiscarea valorică a cantității de 63,33 de metri cubi de materiale lemnoase, la o valoare de peste 16.109 de  lei. „Pentru prevenirea și depistarea faptelor ce contravin regimului silvic, Garda Forestieră Suceava, în colaborare cu personalul IPJ Iași, va intensifica acest tip de controale în perioada următoare” a declarat Mihai Găşpărel. Garda Forestieră Suceava are în raze de competenţă judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi şi Bacău.  

 

DSP trebuie să lămurească cum sunt justificate zilele de concediu acordate în plus la instituţiile din subordinea Consiliului Judeţean   

> „Vom solicita DSP să ne comunice care sunt criteriile pe care la au în vedere la acordarea acestor zile suplimentare de concediu” a spus preşedintele CJ Gheorghe Flutur

> La Bibliotecă personalului îi sunt date în plus până la 5 zile de concediu  pe an, în timp ce unii lucrători ai Muzeului au parte şi de câte 10 zile suplimentare de odihnă   

Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava a cerut comisiei de specialitate a deliberativului să solicite Direcţiei de Sănătate Publică o informare asupra modului în care sunt stabilite şi acordate zilele suplimentare concediu de odihnă pentru personalul instituţiilor din subordinea administraţiei judeţene.  Demersul survine unei interpelări a consilierului Gheorghe Iacob (PSD), care consideră că în actual context economic acordarea neîntemeiată a zilelor plătite de concediu nu ar fi tocmai justificată. „Există nişte proceduri, dar vom solicita Direcţiei de Sănătate Publice să ne comunice care sunt criteriile pe care la au în vedere la acordarea acestor zile suplimentare de concediu. Sunt unele drepturi stabilite prin lege şi pe care cei de la DSP sunt obligaţi să le respecte” a să spus şeful executivului judeţean. Potrivit unei hotărâri a legislativului judeţean, în anul 2022, personalul Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera” se va bucura de câte 5 zile de concediu suplimentar de odihnă. Suplimentul este valabil pentru 54 de posturi, după ce Direcţia de Sănătate Publică Suceava a emis un buletin de expertizare, iar Inspectoratul Teritorial de Muncă şi-a dat avizul de rigoare. Printre beneficiari figurează managerul, directorul adjunct, şefii de birou, administratorul, inginerul, secretarul, inspectorul de specialitate, referentul de specialitate, economistul, bibliotecarii, muncitorul calificat, paznicul şi îngrijitorul.  „Au venit avize şi măsurători de la Direcţia de Sănătate Publică. Sunt îndeplinite condiţiile, conform fişelor de evaluare pe care le-a făcut DSP pentru acordarea concediilor suplimentare, conform HG 250 din 1992 şi Codului muncii” a precizat Flutur preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. În conformitate cu HG nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome şi din unităţi bugetare, care prestează munci periculoase sau vătămătoare, respectivii lucrători au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă suplimentar cu o durată cuprinsă între 3-10 zile lucrătoare.

Tot printr-o recentă hotărâre a Consiliului Judeţean, la Muzeul Naţional al Bucovinei intră sub incidenţa acestor reglementări 167 de persoane. Dacă cei din conducerea instituţiei au dreptul la 5 zile de concediu de odihnă suplimentar, „conservatorul”, şefii de serviciu, bibliotecarul şi muzeograful vor avea 7 zile de concediu în plus, iar „restauratorul”, biologul, muncitorul calificat şi supraveghetorul vor beneficia câte 10 zile suplimentare de fiecare.  La Primăria Suceava, de concediu suplimentar de 5 zile lucrătoare are parte personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului, Direcţiei Municipale de Evidenţă a Persoanei, Direcţiei Administraţiei Pieţelor, Direcţiei de Ecologizare şi Direcţiei de Asistenţă Socială.

 

Mai puţini şomeri în judeţul Suceava

> În comparaţie cu ianuarie, până la începutul lunii aprilie rata şomajului scăzuse cu 0,22 de puncte procentuale      

Numărul de şomeri şi rata şomajului sunt în scădere în judeţul Suceava.  Conform staticii Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), pe 31 martie 2022, în evidenţa instituţiei judeţene subordonate erau 10.272 de şomeri, dintre care 4.261 de femei. Astfel, rata şomajului ajuns la 4,74%, în rândul femeilor indicatorul fiind de 41,1%, şi de 4,77% în cel al bărbaţilor. la Sfârşitul primului trimestru al anului în curs 7.596 de şomeri nu primeau niciun fel de indemnizaţie, în timp ce de ajutorul de şomaj beneficiau 2.703 de persoane. Înspre comparaţie, la 31 ianuarie, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava  se aflau  10.401 de şomeri, cu 129 mai mulţi, decât cei de la finale lui martie. În total, după prima lună a anului 2022,  7.239 de şomeri figurau ca neindemnizaţi, în timp ce de indemnizaţie aveau parte 3.169 de persoane. Pe 31 ianuarie, rata şomajului era de 4,52%, cu 0,22 de procente procentuale decât cea consemnată pe 31 martie 2022. Cel mai afectate de şomaj erau bărbaţii (4,78%), în rândul femeilor rata şomajului fiind de 4,21%.  La sfârşitul anului 2021, în judeţul Suceava erau înregistraţi 10.401 de şomeri, în raport cu finele anului 2020 numărul şomerilor din judeţ diminuându-se cu 1.403 persoane, adică cu 11,9%. Rata şomajului se determină ca raport între numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, indemnizaţi şi neindemnizați, şi populaţia activă civilă.

Sucevenii pot obţine câştiguri de până la 6,15% din titlurile de stat lansate de Ministerul Finanţelor

> Acestea pot fi achiziţionate şi online, dar numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în Spaţiul Privat Virtual (SPV)

Din această săptămână, sucevenii pot investi în titlurile de stat Tezaur. Conform Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu, sunt în forma dematerializată, au maturităţi de 1 şi 3 ani, iar dobânzile anuale sunt de 5,5% şi, respectiv, 6,15%. Oana Violeta Apetrea purtătorul de cuvânt al AJFP, informează că dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, important de ştiut este că veniturile realizate din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor nu sunt impozabile. Pot cumpăra titluri de stat persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani până la momentul efectuării subscrierii. „Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate, însă doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.” subliniază Oana Violeta Apetrea, menţionând că titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile vor putea fi răscumpărate în avans. Până 26 mai 2022, titlurile de stat vor fi achiziţionate  online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în Spaţiul Privat Virtual (SPV).  Până pe 27 mai 2022 investitorii interesaţi se pot adresa unităţilor Trezoreriei statului. Până pe 26 mai 2022, în mediul urban, dar şi până pe 25 mai, în mediul rural, titlurile de sta port fi obţinute prin subunitățile Companiei Naţionale Poşta Română. Potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava, fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate la finanţarea deficitului bugetar, cât şi la refinanţarea datoriei publice.

 

Condiţii nesigure de igienă şi produse la temperaturi necorespunzătoare, în mini-vacanţa de 1 Mai 

> Inspectorii sanitari-veterinari suceveni au dat o amendă de 2.000 de lei, precum şi 11 avertismente, scopul urmărit fiind prevenirea toxiinfecţiilor alimentare şi protejarea sănătăţii consumatorilor

În perioada mini-vacanţei de 1 Mai, inspectorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au controlat 78 de obiective autorizate sau înregistrate sanitar veterinar. Potrivit dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, director executiv al DSVSA, verificările au vizat 43 de unităţi de alimentaţie publică, 3 pensiuni turistice, două unităţi de catering, 6 cofetării şi patiserii, 5 laboratoare de cofetărie şi de patiserie, 4 supermarketuri şi hipermarketuri, 10 magazine alimentare, precum şi încă 5 alte diverse unităţi. „În vederea prevenirii toxiinfecţiilor alimentare şi protejării sănătăţii consumatorilor, inspectorii DSVSA au verificat modul în care sunt asigurate condiţiile igienă şi în care sunt recepţionate, depozitate şi valorificate diverse sortimente de produse alimentare, dar şi preparatele culinare destinate consumului uman”  a declarat  dr. Mihai Sorin Voloşeniuc, şeful Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, menţionând că verificările au avut inclusiv o componentă de consiliere şi de îndrumare a operatorilor economici controlaţi. În urma neregulilor descoperite pe durata campaniei în cauză, controlorii suceveni au dat o amendă de 2.000 de lei, precum şi 11 avertismente. Cele mai întâlnite deficienţe au constat în încălcarea normelor de igienă şi a regulilor privind trasabilitatea produselor, etichetarea necorespunzătoare a acestora din urmă, cât şi nerespectarea temperaturii  de păstrare şi expunere prevăzute de reglementările legale în vigoare.      

 

Salariaţii firmelor afectate de conflictul din Ucraina beneficiază de şomaj tehnic plătit

> Indemnizaţia este de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, acordată proporţional cu numărul de zile în care activitatea a fost întreruptă sau redusă temporar

Luând în considerare faptul că activitatea unor angajatori a fost afectată ca urmare a declanşării conflictului din Ucraina şi a impunerii sancţiunilor economice împotriva Federaţiei Ruse şi a Belarusului, există posibilitatea ca salariaţii acestor firme să beneficieze, până la data de 31 decembrie 2022, de o indemnizaţie de şomaj tehnic plătită din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Anunţul este făcut de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, potrivit căreia indemnizaţia de şomaj tehnic se va acorda salariaţilor al cărui contract individual de muncă este suspendat temporar din iniţiativa angajatorului, având ca valoare brută la 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022. De aceste prevederile beneficiază salariaţii angajatorilor care înregistrează o diminuare a încasărilor cu un procent de minimum 20% raportat la încasările realizate în luna ianuarie 2022 sau la încasările realizate în luna similară a anului 2021, precum şi salariaţii firmelor supuse sancţiunilor internaţionale şi care au fondurile sau resursele economice blocate prin ordin emis de preşedintele ANAF. Indemnizaţia de şomaj tehnic se va acorda proporţional cu numărul de zile în care activitatea a fost întreruptă sau redusă temporar. Documentele care vor fi depuse la AJOFM constau în cerere datată şi semnată de către reprezentantul legal al firmei însoţită de o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitanţii au fost afectaţi în mod direct sau indirect de imposibilitatea efectuării de tranzacții comerciale cu operatori economici din Ucraina, Federația Rusă și Belarus; balanţa de venituri şi cheltuieli aferentă lunii pentru care se solicită indemnizaţia, precum şi cea la care se raportează diminuarea, după caz; copia ordinului de blocare a fondurilor sau resurselor economice în domeniul sancţiunilor internaţionale, emis de preşedintele ANAF, cât şi lista persoanelor care urmează să beneficieze de această indemnizaţie.

 

Medicul veterinar Petrea Dulgheru cere demiterea lui Bogdan Cruceanu, şeful jandarmilor montani din Vatra Dornei     

> Colonelului Cruceanu i se reproşează eşecul primei tentative de tranchilizare a  două exemplare de urşi tineri relocaţi în zona Dornelor, prin preluare abuzivă a competenţelor medicului veterinar, gestionarului fondului de vânătoare sau ale Gărzii Forestiere

> „Domnul Cruceanu a intervenit abuziv, mi-a preluat ilegal competenţele mele, transformând tranchilizarea şi capturarea într-un eşec total”, se arată în cererea înaintată de dr. Dulgheru către MAI, în care se menţionează că pusă în „pericol a fost şi viaţa oamenilor”

Medicul veterinar Petrea Dulgheru, administrator al societăţii comerciale Dulgheru Farmvet, cere Primăriei Vatra Dornei anularea contractului nr. 11900  din 19 aprilie 2022, încheiat în baza  Ordonanţei Guvernului nr. 81 din 2021 privind intervenţia pentru prevenirea şi combaterea atacurilor ursului brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora. „Solicit anularea acestui contract, pentru a nu implica Primăria sau pe dumneavoastră în demersurile juridice (...) pe care le voi face de acum înainte” menţionează medicul veterinar în cererea înaintată primarului Ilie Boncheş.  Dr. Petrea Dulgheru spune că după relocarea din Predeal, în zona Vatra Dornei, a unei ursoaice cu trei exemplare de tineret, animalele au atacat în mod sistematic gospodăriile populaţiei. În acest context, pe fondul apropierii Sărbătorilor pascale, la apelul autorităţilor dornene a identificat încă un medic veterinar deţinător de armă cu tranchilizante, pentru a captura două exemplare de tineret care, noapte de noapte, pătrundeau în curţile oamenilor. Astfel, pe 22 aprilie, pentru a putea fi tranchilizaţi ambii urşi, pusă la punct a fost o „strategie” de atragere a acestora într-o gospodărie de pe strada Unirii. Însă, conform declaraţiei dr. Dulgheru, stratagema a eşuat ca urmare a intervenţiei colonelului Bogdan Cruceanu, comandantul detaşamentului de jandarmi montani din Vatra Dornei. „Urşii erau în gradină la circa 40 de metri, iar atunci şeful jandarmilor Cruceanu mi-a anulat competenţa, care conform articolului 6 din OUG nr. 81 era de a conduce şi face tranchilizarea, preluând comanda de efectuare a tranchilizării, care, în acest fel, a fost un eşec total” subliniind dr. Petrea Dulgheru, menţionând că tranchilizează urşi de peste 16 ani, iar „imaginea sa de profesionist” i-a fost afectată. Dată fiind această situaţie, la solicitarea Primăriei Vatra Dornei, au fost cooptaţi alţi doi medici veterinari din Bistriţa Năsăud şi, de această dată, reluată, strategia stabilită anterior a dat rezultate.

Însă - a susţine dr Dulgheru - pe 24 aprilie, în noaptea de Înviere, în jurul orei 2.00,  în momentul în care punea siguranţa cuştii în care fusese închisă o femelă de urs, Bogdan Cruceanu, şeful detaşamentului de jandarmi montani, i-ar fi adus unele acuze, trecând chiar şi la ameninţări.  „Mă ameninţa că am făcut contract ilegal cu primăria, că suntem nişte hoţi, că nu am armă, că el este şeful jandarmilor şi că eu trebuie să fac ce spune el... Dacă nu, mă arestează. (...) L-a deranjat faptul ca în noaptea de  22 aprilie 2022 i-am spus că nu are voie să intervină în activitatea  echipei de tranchilizare pe care o conduceam” a specificat dr. Dulgheru.

Petrea Dulgheru, şeful Colegiului Medicilor Veterinari a prezentat, într-o conferinţă de presă, certificatul de deţinător de arma neletală „pistol cu tranchilizante” seria CDF nr. 0000702 din 07/08/2019, evidenţiind, totodată, că OUG nr. 81 din 2021 prevede că tranchilizarea şi eutanasierea se efectuează de medicul veterinar cu sprijinul personalului tehnic de specialitate al gestionarului fondului de vânătoare sau al Gărzii Forestiere. Totodată, dr. Petrea Dulgheru se adresează şi Ministerului Afacerilor de Interne, respectiv ministrului Lucian Bode, cerând demiterea colonelului Bogdan Cruceanu, comandantul detaşamentului de jandarmi din Vatra Dornei. „Domnul Cruceanu a intervenit abuziv, mi-a preluat ilegal competenţele mele, transformând tranchilizarea şi capturarea într-un eşec total. A pus în pericol viaţa oamenilor, deoarece cele două ursoaice, alergate, au fugit în pădure printre oameni, pe care puteau să-i sfâşie. Ca militar, ca funcţionar al statului care este plătit să aplice legea, el trebuie să o respecte cu sfinţenie, şi nicidecum să o încalce”, se arată în cererea înaintată către MAI de dr. Petrea Dulgeru, Medicilor Veterinari, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava. Evenimentele s-au succedat relocării în zona Vatra Dornei  a unei ursoaice în vârstă de 6 ani, însoţită de trei exemplare de tineret în vârstă de aproximativ 2 ani fiecare. Fiind urşi „tomberonari”, animalele au început să atace gospodăriile localnicilor, ursoaica fiind împuşcată, conform prevederilor OUG nr. 81 din 2021. Ulterior acestei măsuri radicale, celelalte două femele tinere au continuat să producă pagube, autorităţile hotărând că se impun tranchilizarea şi trimiterea acestora în Rezervaţie la Zărneşti.