Ecologizarea Exploatării miniere Călimani, la jumătatea drumului  

·        Până acum s-au făcut lucrări în valoare de 23,31 milioane de lei, adică mai puţin de 50% din totalul de 51,17 milioane de lei calculat pentru închiderea şi reabilitarea perimetrului minier.

·        Intervenţiile au demarat în anul 2008, cu lucrări de dezafectare a instalaţiilor, ecologizare a traseului conductei de steril şi de evacuare a apelor poluate.

Lucrările în perimetrul minier Călimani din judeţul Suceava au continuat şi în anul 2014, acestea desfăşurându-se în baza programului de reabilitare ecologică a zonelor miniere cu activitatea sistată. Conform Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava, în cadrul proiectului de închidere şi ecologizare a carierei Călimani, inclusiv a iazului de decantare, valoarea totală a lucrărilor realizate este de 23,31 de milioane de lei, constructorul fiind Trustul de Instalaţii, Montaj şi Construcţii Cluj Napoca. Intervenţiile de închidere şi ecologizare a Exploatării miniere de explotarea a sulfului Călimani au un nou prestator din anul 2011. Aceasta după ce, în conformitate cu prevederile contractului de execuţie încheiat de Conversim SA Bucureşti, în calitate de beneficiar, pe data de 10 octombrie anului amintit, lucrările de la cariera Călimani au fost încredinţate Trustului de Instalaţii, Montaj şi Construcţii Cluj Napoca, lider în asociaţia cu Hidepito ZRT Budapesta şi MIS Grup SRL Maieru. Monitorizarea factorilor de mediu, adică a solului, apei subterane şi de suprafaţă, precum şi a aerului din perimetrul minier Călimani-Pietricelu-Negoiu Românesc, pe durata executării lucrărilor de reabilitare ecologică, este asigurată de societatea comercială Cartel Bau SA Cluj Napoca. Lucrările de reabilitare ecologică la Exploatarea minieră Călimani au demarat în anul 2008. În program au fost prinse intervenţii pentru dezafectarea instalaţiilor aferente unităţii de exploatare şi a celei de preparare a sulfului tehnic, amenajarea depozitelor de resturi miniere şi uzinale, ecologizarea traseului conductei de steril, precum şi lucrări de evacuare a apelor poluate. Executantul a fost, până în anul 2010, firma germană Wittfeld Ro, execuţia încetând, temporar, după ce contractul dintre societatea comercială Conversim Bucureşti, reprezentat al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, şi compania din Germania, a fost reziliat. Aventura sulfului sucevean a datează de la începutul anilor 70, cercetările geologice efectuate anterior în zona Călimani, imediat în vecinătatea judeţelor Bistriţa şi Harghita, reliefând prezenţa unui presupus munte subteran de sulf nativ. În anul 1992, ICPM Baia Mare a elaborat un studiu de prefezabilitate, prin care s-au propus câteva soluţii de creştere a eficienţei economice, lucru posibil prin realizarea unei fabrici de acid sulfuric în Călimani. Construcţia acesteia din urmă trebuia demarată în cursul anului 1993, doar dacă erau acordate, de la bugetul de sta, fondurilor de investiţii necesare. Însă, fondurile respective nemaifiind alocate, până în anul 1995 s-a continuat exploatarea cuarţitelor feruginoase, după care  EM Cîlimani a fost închisă.

În judeţul Suceava, 18 focare de boală la animale

·        ”Acestea urmează a fi stinse pe durata acestui an, după ce vor fi parcurse toate etapele impuse de legislaţia sanitară veterinară în vigoare”, arată şeful DSVSA, Laurenţiu Postolache.

În cursul anului 2014, în judeţul Suceava au fost declarate 49 focare de boală, cu 29 mai puţine decât în anul 2013, informează conducerea Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară.  Potrivit directorului executiv, Laurenţiu Postolache, anul trecut a fost caracterizat prin evoluţia şi combaterea bolii limbii albastre, în judeţul Suceava înregistrându-se 11 focare de bluetongue, cu 11 bovine şi 3 ovine afectate. „În 2014, din cele 49 de focare de boală declarate, 13 au fost stinse pe parcursul anului, iar 18 urmează a fi stinse pe durata acestui an, după ce vor fi parcurse toate etapele impuse de legislaţia sanitară veterinară în vigoare”, arată şeful DSVSA, Laurenţiu Postolache. Anul trecut în judeţul Suceava  au fost declarate, de asemenea, 10 focare de turbare, 3 la vulpi şi 7 la bovine. Totodată au fost înregistrate 6 focare de trichineloză, la 5 mistreţi şi 1 un urs din fondurile de vânătoare, 9 focare de leucoză la bovine şi 9 focare de anemie infecţioasă la tot atâtea cabaline. În 2014, în cadrul activităţii de supraveghere, prevenire şi control, specialiştii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţă Alimentară au făcut testarea a 17.489 de cabaline, pentru anemie infecţioasă, şi a 92.452 de bovine, pentru leucoză. Vaccinuri au fost făcute la 127.508 de bovine, 229.672 de ovine, 17.070 de cabaline, 17.774 de câini şi pisici, precum şi la 2.805 de vulpi din fondurile de vânătoare.    

Peste 1100 de suceveni au beneficiat de servicii medicale în Uniunea Europeană 

·        Cele mai multe asemenea servicii  au fost  acordate în Austria, Belgia, Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Grecia, Marea Britanie, Portugalia, Suedia şi Italia, în 2014 suma decontată de CAS Suceava depăşind dublul decontărilor din anul precedent. 

În anul 2014, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a eliberat 6.425 de carduri europene de asigurări de sănătate, cu 7%  mai multe faţă anul 2013, când au fost distribuite 6.003 de asemenea documente, informează instituţia suceveană. Procedura se desfăşară în conformitate cu Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2007 persoanele asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România având dreptul, în situaţia deplasării pentru şedere temporară într-un stat membru al Uniunii Europene, de cardul european de asigurări sociale de sănătate. În acelaşi context, anul trecut, prin aplicarea Regulamentului Consiliului European nr. 883/2004, privind coordonarea sistemelor de securitate, Casa de Asigurări Sociale Suceava a înmânat - la cererea asiguraţilor sau a instituţiilor competente din statele membre ale Uniunii Europene -, 2.048 formulare europene, număr dublu comparativ cu 2013, an în care s-au eliberat 1.017 de formulare. Important de precizat este, de asemenea, că în cazul serviciilor medicale obţinute în statele Uniunii Europene, în anul la care facem referire, Casa de Asigurări de Sănătate Suceava a decontat 1.137 de solicitări în acest sens ale asiguraţilor români. Potrivit responsabililor acestei instituţii,  beneficiarii serviciilor în cauză au fost posesorii cardului european, certificatului provizoriu de înlocuire a acestuia, precum şi cei ai formularelor europene E 106, E 121 şi E 112. Suma decontata de CAS Suceava pentru servicii medicale de care au beneficiat asiguraţii români în statele Uniunii Europene s-a ridicat la 11.82 de milioane de lei, „mai mult decât dublul sumei decontate în anul 2013, care a fost de 5,26 de milioane de lei”. Cele mai multe servicii au fost  acordate în Austria, Belgia, Franţa, Germania, Olanda, Polonia, Grecia, Marea Britanie, Portugalia, Suedia şi Italia. Nu în cele din urmă, în 2014 CAS Suceava a eliberat 25 formulare E 112, comparativ cu 23 formulare date în 2013, în baza acestora pacienţii având şansa unui tratament în străinătate. 

Mai puţine procese la Casa de Pensii  

·        Anul trecut, peste 2.500 de suceveni s-au declarat nemulţumiţi de modul de calculare a pensiilor.

Anul trecut, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a avut calitate procesuală în 247 de dosare aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, se arată în raportul privind activitatea în anul 2014, potrivit căruia dintre cele 144 de cauze soluţionate - printre care şi plângeri penale privind posibile infracţiuni de fals în dosarele depuse pentru ieşirea la pensie -, 114 au fost favorabile instituţiei sucevene. Alte 30 de litigii au fost soluţionate în mod nefavorabil, în timp ce 3 cauze au făcut obiectul suspendării. În vederea ducerii la capăt a deciziilor, în cauzele cu pricina s-au întocmit 1.667 de adrese executorii judecătoreşti. Pe de altă parte, pe parcursul anului 2013, Casa Judeţeană de Pensii a fost parte în 409 de cauze, 247 fiind soluţionate în mod favorabil, 246 au primit o soluţie nefavorabilă, 3 dosare fiind suspendate. Analiza comparativă relevă o diminuare a numărului de dosare aflate pe rol, o tendinţă similară fiind consemnată şi în ceea ce priveşte adresele executorii judecătoreşti, care, în 2013, au fost cu 95 mai multe. Anul trecut, Casa Judeţeană de Pensii Suceava s-a văzut în faţa a 2.909 de petiţii. Cele mai multe, respectiv, 2.531, au vizat modul de calculare a pensiilor, iar 168 s-au referit la alte drepturi de asigurări sociale. Alţi 119 de petiţionari s-au arătat neconvinşi de felul în care le-a fost calculat stagiul de cotizare, 55 de petiţii venind pe marginea aplicării prevederilor legilor speciale, iar 66 făcând trimitere la diferite alte aspecte.     

Calitatea aerului sucevean, monitorizată cu echipamente defecte 

·        „Nu s-au putut realiza capturile de date la toţi poluanţii şi în toate staţiile de monitorizare”, se arată într-o informare trimisă Prefecturii de APM Suceava.

Staţiile sucevene de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Suceava sunt în suferinţă, lasă de înţeles Raportul sinteză privind activitatea desfăşurată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava în 2014. „O parte din echipamentele din staţii au fost defecte, unele încă din anii anteriori, aşa încât nu s-au putut realiza capturile de date cerute de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător la toţi poluanţii şi în toate staţiile de monitorizare”, se arată în raportul APM. Potrivit informării semnate de directorul executiv Vasile Oşean, din motive tehnice, staţia de tip industrial din Burdujeni a fost oprită temporar, încă din ianuarie 2014. Astfel, probe se iau în 3 din cele 4 staţii de monitorizare din judeţ, aparţinând reţelei naţionale de monitorizare a calităţii aerului, respectiv în cele din Suceava, Siret şi Poiana Stampei. În aceste condiţii, în niciuna dintre cele 3 staţii, în 2014 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute de Legea 104/2011 pentru protecţia sănătăţii umane la poluanţii monitorizaţi.  Laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava este acreditat RENAR pentru al doilea ciclu de acreditare de 4 ani, cu certificatul de acreditare LI nr. 809/22.07.2013. La evaluarea anuală de supraveghere din august 2014, RENAR a decis menţinerea acreditării la toate cele 9 domenii acreditate. Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava monitorizează, de asemenea, calitatea precipitaţiilor, radioactivitatea mediului, precum şi nivelul zgomotului urban. Anul trecut, la APM  s-au efectuat şi alte analize de laborator, respectiv pe probe de ape uzate şi subterane, sol, levigate din deşeuri, cât şi la pulberi totale în suspensie. 

Pensii comunitare pentru sucevenii care au lucrat în UE

·        În anul 2014, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat 229 dosare comunitare.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare şi care au lucrat în statele membre ale Uniunii Europene, pot beneficia de pensie comunitară, informează Casa Judeţeană de Pensii Suceava, menţionând că este vorba despre beneficiarii prevăzuţi în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Acest lucru este posibil, după ce, începând cu 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, legislaţia comunitară în domeniul asigurărilor sociale a devenit direct aplicabilă şi în ţara noastră, în relaţia cu celelalte state membre ale UE. Astfel, în anul 2014, Casa Judeţeană de Pensii Suceava a prelucrat 229 dosare comunitare. Din total, 53 de dosare au fost soluţionate prin emiterea deciziei în situaţia în care casa teritorială de pensii este instituţie în cauză, iar 176 dosare au fost rezolvate prin emiterea deciziei în situaţia în care casa teritorială de pensii este instituţie de instrumentare. Pe de altă parte, tot în anul 2014, la Casa Judeţeană Pensii Suceava au fost 387 de confirmări a perioadelor de asigurare din România, cât şi 233 de confirmări a perioadelor de asigurare din străinătate.

Amendă de până la 4.500 de lei pentru nedepunera situaţiilor financiare

Administraţia Judeţeană Finanţelor Publice Suceava informează pe contribuabilii suceveni despre obligaţia depunerii situaţiilor financiare anuale pentru anul 2014. Conform purtătorului cuvânt al AJFP, Oana Violeta Apetrea, trebuie să facă acest demers, conform Ordinului ministrului Finanţelor Public, nr. 65/2915, societăţile comerciale, companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice care au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea financiară. Sub incidenţa aceloraşi prevederi legale intră instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate cu sediul în România, subunităţile fără personalitate juridică din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, precum şi organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat. Termenul de depunere este de 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, pentru societăţile, companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, subunităţilor deschise în România de societăţi rezidente în state aparţinând Spaţiului Economic European, subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate. Termenul de depunere este 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar, pentru celelalte persoane. Entităţile care nu au desfăşurat activitate de la constituire până la sfârşitul exerciţiului financiar de raportare nu întocmesc situaţii financiare anuale, respectiv situaţii financiare anuale simplificate. De precizat este faptul că, începând cu exerciţiul financiar 2014 declaraţiile de inactivitate  se vor depune în format electronic. Nedepunerea raportărilor contabile anuale sau a declaraţiilor se sancţionează cu amendă de la 300 lei până la 1.000 lei, dacă perioada de întârziere este cuprinsă între 1 şi 15 zile lucrătoare, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, pentru o întârziere de 16-30 de zile lucrătoare. În cazul unei întârzieri care depăşeşte 30 de zile lucrătoare, amenda variază între 1.500 lei la 4.500 lei.

Sprijinul necuvenit la motorina pentru agricultură este recuperat de la solicitantul în culpă     

·        Sunt considerate ajutoare necuvenitr sumele utilizate pentru alte scopuri, cât şi cele obţinute prin înscrierea de date nereale pe documentele de decontare.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava informează pe potenţialii beneficiari că până pe 27 februarie 2015 se depun cererile de plată privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul al patrulea al anului 2014. Directorul  executiv al APIA, Iacob Caciur, anunţă că ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro la 1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură,  diferenţă a cărei valoare este de 1,7975 lei pe litru. Pentru aceasta, beneficiarii ajutorului de stat ar fi trebuit să achiziţioneze cantităţile de motorină şi să solicite documentele fiscale de vânzare emise de furnizori, în vederea efectuării lucrărilor mecanizate în agricultură, în ultimul trimestru al anului trecut, în sectoarele vegetal, zootehnic şi de îmbunătăţiri funciare. „Important de menţionat este faptul că beneficiarii nu trebuie să fie în dificultate financiară, definite în sensul liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, respectiv întreprinderi ce constituie subiectul procedurilor de faliment, reorganizare judiciară sau lichidare. De asemenea, nu trebuie să fi fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat”, subliniază directorul executiv al APIA Suceava. Iacob Caciur precizează că respectivele cereri cuprind informaţii cu privire la suprafeţele de teren, inclusiv pe structura de culturi şi pe efectivele de animale, păsări şi albine, pe care le exploatează solicitantul sau pe lucrările de îmbunătăţiri funciare pe care acesta le-a executat. Actele amintite se depun însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină utilizate la lucrările mecanizate din agricultură aferente trimestrului al patrulea al anului 2014 şi de documentele fiscale de vânzare emise de furnizori pe numele beneficiarilor. Plata ajutorului de stat sub formă de rambursare se efectuează până la data de 30 iunie 2015, în limita bugetului anual aprobat. Suma totală alocată schemei de ajutor de stat este de 162,6 milioane de lei. Cantitatea totală de motorină pentru care se acordă ajutor de stat sub formă de rambursare este de 90,5 milioane de litri. Nerespectarea de către solicitanţi a condiţiilor şi obligaţiilor asumate în vederea obţinerii finanţării, determină aplicarea măsurilor necesare în vederea recuperării ajutoarelor de stat. Potrivit legii, se consideră ajutor necuvenit sumele încasate şi utilizate pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate, sumele încasate prin înscrierea sau atestarea de către beneficiari a unor date ori situaţii nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului sau cu încălcarea în orice mod a prevederilor legale. 

O sută de suceveni, evaluaţi în privinţa stării de nutriţie şi tipului de alimentaţie

·        DSP Suceava veghează la protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentar şi de nutriţie.

·        În anul 2014, în judeţul Suceava au fost înregistrate 5 focare de toxiinfecţie alimentară, cu 37 de cazuri de îmbolnăvire.

În cadrul Programului naţional de sănătate a familiei şi copilului, anul trecut, Direcţia de Sănătate Publică Suceava a achiziţionat lapte praf în valoare de 276.000 de lei. Acesta, prin intermediul primăriilor din judeţ, a fost distribuit, prin prescripţie medicală, către 2.096 de copii beneficiari. Tot prin acest program, Direcţia de Sănătate Publică Suceava a asigurat, produse pentru profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate mică la naştere. Drept urmare, au beneficiat de aceste produse 470 de copii, profilaxia anemiei feriprive aplicându-se la 3.184 de copii şi 1.385 de gravide. Pe de altă parte, DSP Suceava a vegheat la protejarea sănătăţii publice prin prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentar şi de nutriţie. În acest scop, Direcţia de Sănătate Publică a evaluat starea de nutriţie şi tipul de alimentaţiei a populaţie pe un lot de 100 de „subiecţi”, prin aplicarea de chestionare şi investigaţii de laborator. De asemenea, a fost monitorizat consumul de aditivi alimentari, calitatea suplimentelor alimentare, alimentele tratate cu radiaţii, alimentele cu adaos de vitamine, minerale şi alte substanţe, precum şi consumul apelor minerale naturale îmbuteliate. De asemenea, acţiunile de monitorizarea au vizat nivelul de iod din sarea iodată; riscul chimic şi bacteoriologic al alimentelor cu destinaţie nutriţională specific specifică; factorii de risc ai materialelor care vin în contact cu alimentele, cât şi conţinutul de zaharuri din unele produse alimentare destinate copiilor.  În anul 2014, în judeţul Suceava au fost înregistrate 5 focare de toxiinfecţie alimentară, cu 37 de cazuri de îmbolnăvire, acestea din urmă fiind „monitorizate conform metodologie specifice”.  

Ajutor de şomaj pe card

Şomerii suceveni şi-ar putea ridica drepturile prevăzute de lege cu ajutorul cardului. Cel puţin aşa lasă de înţeles Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava, potrivit căreia un proiect în acest sens este în curs de implementare la nivel naţional. Este vorba despre proiectul strategic „Acţiunea prepaid! - Soluţie de reformare şi modernizare a serviciilor publice de ocupare, prin implementarea unui sistem modern de plată a indemnizaţiei de şomaj”. Conform oficialilor AJOFM Suceava, prin proiectul amintit se va realiza şi implementa cardul „Prepaid”, un instrument financiar pentru achitarea către şomerii în plată a indemnizaţie de şomaj. Scopul urmărit este eficientizarea activităţii în cauză, prin furnizarea noii facilităţii self-service, grupul ţintă al a proiectului fiind 80 de şomeri din cadrul celor 43 de agenţii de ocupare a forţei de muncă din ţară. „Prin implementarea acestui instrument de plată la nivel naţional se urmăreşte întărirea capacităţii Serviciului public ocupare, precum şi îmbunătăţirea serviciilor furnizate de acesta persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă”, precizează responsabilii AJOFM, printr-un comunicat de presă.                   

Proiectul „Acţiunea prepaid!-Soluţie de reformare şi modernizare a serviciilor publice de ocupare, prin implementarea unui sistem modern de plată a indemnizaţiei de şomaj” susţine îndeplinirea angajamentelor din Planul Naţional de Reformă 2011-2013, prin activităţi complementare la cele desfăşurate de Serviciul public de ocupare. Printre acestea se numără investiţii în modernizarea Serviciului public de ocupare; mutarea centrului de greutate al serviciilor cât mai aproape de domiciliul clienţilor; acţiune în reţelele actori sociali relevanţi pentru stimularea ocupării; asistarea metodică, atât a personalului Serviciului public de ocupare, cât şi a clienţilor, în schimbarea atitudinii şi nivelului de deprinderi necesare acţiunii pe piaţa muncii. Beneficiarul proiectului este Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, partener fiind societatea comercială Soft Bussines Union. 

Anul trecut,

Asigurările de sănătate sucevene, finanţare în creştere cu 6 la sută

·        Bugetul repartizat spitalelor a însumat 159,61 milioane de lei, fiind mai mare cu 3,37%.

·        Pentru medicamente s-au dat 146,16 milioane de lei, CAS asigurând, prin cele 147 unităţi farmaceutice, eliberarea continuă a „compensatelor şi gratuitelor”.

În judeţul Suceava, bugetul alocat sistemului de asigurări sociale de sănătate în anul 2014, pentru acordarea serviciilor medicale şi farmaceutice de către furnizorii aflaţi în relaţie contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, a fost de 388,87 milioane de lei, în creştere cu 6% faţă de cel alocat în anul precedent, a cărui valoare a fost de 365,89 milioane de lei.

Conform unei informări a instituţiei de asigurări sociale de sănătate sucevene, bugetul prevăzut pentru medicamente a fost de 146,16 milioane de lei, permiţând CAS să asigure, prin cele 147 unităţi farmaceutice din judeţ cu care s-au semnat contracte, eliberarea continuă, pe tot parcursul anului, a medicamentelor compensate şi gratuite. În raportul semnat de preşedintele director general Adela Elena Băişanu, bugetul repartizat spitalelor a însumat 159,61 milioane de lei, mai mare cu 3,37%, comparativ cu cel din 2013, de 154,22 milioane de lei, asistenţa medicală spitalicească fiind asigurată, de asemenea, pe toată durata anului. La capitolul dispozitive medicale s-a alocat suma de 4,30 milioane de lei, în raport de 4,27 milioane de lei. Acest buget suplimentar a permis Casei de Asigurări de Sănătate Suceava să elibereze asiguraţilor 7.428 de decizii, comparativ cu 5.523 decizii emise în anul anterior. Respectivele documente au fost emise şi pentru persoanele asigurate aflate pe listele de aşteptare încă din lunile noiembrie şi decembrie ale anului 2013. „CAS Suceava eliberează permanent, fără a fi înscrise pe lista de aşteptare, decizii pentru sistemele stomice, dispozitivele pentru incontinenţă urinară, cristalinele artificiale, echipamentele pentru oxigenoterapie şi toate tipurile de dispozitive pentru copii”, se arată în informarea citată. În 2014, Casa de Asigurări de Sănătate a încheiat 859 de contracte cu furnizorii de servicii medico-farmaceutice. Astfel, medicina primară a avut perfectate 285 de contracte; ambulatoriu de specialitate clinic-104; ambulatoriu de specialitate paraclinic-28; ambulatoriu de specialitate de recuperare-15; asistenţa medicala dentară-48; îngrijirile la domiciliu-8; asistenţa medicală spitalicească-10; furnizorii de medicamente(farmaciile)-147, iar furnizorii de dispozitive medicale-68. În ceea ce priveşte derularea programelor naţionale, CAS a încheiat 4 contracte cu unităţile spitaliceşti, 4 pentru programul de diabet zaharat, precum şi 138 de contracte cu farmaciile cu circuit deschis.

Controale încrucişate pentru prevenirea plăţii necuvenite a subvenţiilor agricole

·        Pe de altă parte, cu prilejul supracontroalelor se fac analize amănunţite a completitudinii, corectitudinii şi conformităţii dosarelor cu procedurile stabilite.

·        La sesizarea fermierilor, au fost verificate 480 de blocuri fizice, în localitatea Ciocăneşti fiind reclamată suprapunerea a 35 de blocuri fizice.

În anul 2014, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţiei în Agricultură Suceava  a controlat în teren 10.500 de parcele. Printre altele, prin teledecţie, în cadrul eşantionului de agromediu, s-au operat verificări în cadrul a 2.141 de ferme, 32 de ferme au fost supuse controlului clasic, iar alte 65 de ferme au făcut obiectul verificărilor GAEC. Controlul de eco-condiţionalitate s-a  desfăşurat la 301 de ferme, spracontrolul a vizat 62 de ferme, iar intervenţiile de tip follow-up au urmărit 215 ferme. În afara celor menţionate, inspectorii specializaţi au APIA au controlat 515 blocuri fizice, dintre care 480 au fost verificate la sesizarea fermierilor. În acest cadru, în localitatea Ciocăneşti s-au făcut controale asupra suprapunerii a 35 de blocuri fizice. Directorul executiv al APIA Suceava, Iacob Caciur, informează că activitatea de control administrativ formal sau vizual al cererilor de ajutor, în vederea constatării respectării condiţiilor de eligibilitate, asigură înregistrarea rezultatelor verificărilor, cât şi a măsurilor luate în legătură cu neconcordanţele constatate, incluzând şi controale  încrucişate cu alte baze de date, respectiv cu cele ale Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor etc. „Aceste controale încrucişate se aplică cel puţin parcelelor şi animalelor care fac obiectul unei măsuri de ajutor, pentru a se preveni orice plată necuvenită a sprijinului şi, de asemenea, nerespectarea angajamentelor pe termen lung. Controalele administrative privind eligibilitatea ţin seama, dacă este cazul, de rezultatele verificărilor efectuate de alte servicii, organisme sau organizaţii care controlează subvenţiile agricole”, explică şeful APIA Suceava. Iacob Caciur reliefează că, la un doilea control administrativ, toate cererile de plată verificate, pentru care s-au introdus în sistem datele obţinute la controlul anterior, sunt reverificate pe linia completitudinii, corectitudinii şi respectării procedurilor, dar şi a operării în baza de date. După aceasta, pentru un eşantion de 5% din totalul cererilor de plată, urmează de etapa de supracontrol, care are ca scop efectuarea unei analize amănunţite a dosarelor de sprijin, din punctul de vedere al completitudinii, corectitudinii şi conformităţii cu procedurile stabilite. 

Inspectorii sanitari veterinari suceveni, 150 de ordonanţe de închidere a activităţii unor agenţi economici

·        Valoarea sancţiunilor aplicate anul trecut este de 132.760 de lei, reprezentând aproape o dublare în comparaţie cu anul 2013.

În cursul anului 2014, lucrătorii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au emise 150 de ordonanţe. Dintre acestea, 144 sunt ordonanţe de interzicere a activităţii, comparativ cu 130 de asemenea documente emise în anul precedent. De asemenea, inspectorii sanitari veterinari au emis 15 ordonanţe de suspendare a activităţii a unor agenţi economici, cu una în minus faţă de anul 2013. Pe parcursul anului recent încheiat, pentru încălcarea legislaţiei în domeniul sanitar veterinar şi al siguranţei alimentare controlorii DSVSA au procedat la sancţionarea contravenţională a 108 de agenţi economici şi persoane fizice, înregistrându-se cu 29 mai mulţi sancţionaţi decât în anul anterior. Valoarea sancţiunilor aplicate  este de 132.760 de lei, respectiv cu 70.600 de lei mai mult decât în anul 2013, reprezentând aproape o dublarea a totalului amenzilor date. Potrivit directorului Leon Postolache,  diferenţa se explică prin creşterea numărului de controale desfăşurate în raport cu anul 2013, dar şi „prin încadrarea, conform legislaţiei, a faptelor săvârşite”. În cadrul Planului de supraveghere şi control, în anul 2014 inspectorii specializaţi au efectuat 1.225 de acţiuni de control, cu 22 de inspecţii mai multe în comparaţie cu anul 2013. Astfel, 25 controale au vizat unităţile de fabricare a sucurilor naturale; 210 s-au desfăşurat în brutării, covrigării şi gogoşerii, iar 205 de verificări au avut ca ţintă laboratoarele de cofetărie şi patiserie. Inspectorii sanitari veterinari au făcut, de asemenea, 440 de descinderi în unităţi de vânzare cu amănuntul, inclusiv în supermarketuri, hipermarketuri, în pieţe agroalimentare şi magazinele specializate de tipul  cramelor, punctelor de comercializare a produselor naturiste, iar 119 controale s-au oprit asupra depozitelor alimentare. Totodată, 40 de verificări au fost întreprinse în unităţi de morărit; 28 controale s-au desfăşurat în unităţi de fabricare a băuturilor răcoritoare nealcoolice şi în unităţile de producere a apelor minerale şi de alte ape îmbuteliate. Alte 10 controale s-au concentrat asupra  unităţilor de prelucrare şi ambalare a ceaiului; 5 au fost organizate la unităţi de fabricare a condimentelor, iar 4 în unităţi de fabricare a biscuiţilor şi a napolitanelor.

 

Inspectorii fiscali suceveni, 62 de sesizări penale, pentru un prejudiciu de peste 114 milioane de lei 

Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava desfăşoară, cu caracter cu caracter permanent, acţiuni de control operative în vederea realizării încasărilor la bugetul general consolidat. Un raport al instituţiei sucevene, privind inspecţia fiscală, evidenţiază că, în perioada ianuarie-decembrie 2014 s-au întocmit 62 de sesizări penale pentru un prejudiciu care totalizează 114,3 milioane de  lei. Potrivit aceleiaşi informări, pe parcursul anului 2014, au fost instituite 58 decizii de măsuri asigurătorii, pentru suma de 109,3 milioane de lei. Pe de altă parte, în intervalul la care facem referire, în urma activităţii inspectorilor fiscali, la 69 de agenţi economici pierderea s-a diminuat cu un total de 9,9 milioane de lei. Conform sursei citate, valoarea indicatorilor menţionaţi s-au înscris pe un trend ascendent. Astfel, în intervalul ianuarie-decembrie 2013, lucrătorii specializaţi ai Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Suceava au formulat 51 sesizări penale, în cazul acestora  pentru prejudiciul fiind calculat la 46,3 milioane de lei. Valoarea celor 55 decizii de măsuri asigurătorii instituite sa ridicat la 61,1 milioane de lei, în timp ce pentru 51 de agenţi economici pierderea a fost redusă cu un total de 11,9 milioane de lei.

În anul 2014, cu număr mediu de 43 de inspectori activi, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava a operat un total de 1.372 de acţiuni de control, dintre care 90 de inspecţii fiscale generale, 912 de inspecţii fiscale parţiale, 205 de controale inopinate, 56 de controale încrucişate şi 109 de cercetări la faţa locului.      

ITRSV înfiinţează un „SMURD silvic”  

·        Sistemul de intervenţie rapidă după modelul SMURD va avea ca rezultat stoparea tăierilor ilegale de arbori, crede Daniel Constantin Coroamă, şeful ITRSV Suceava.

În 2015, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava se va ocupa cu prioritate de identificarea proprietarilor de pădure pentru care nu sunt asigurate paza şi serviciile silvice, aplicând prevederile legale, avertizează şeful instituţiei, Daniel Constantin Coroamă. Anul trecut, evidenţiază Coroamă, „s-a desfăşurat o activitate de impulsionare a predării în pază”, prin aplicarea de sancţiuni contravenţionale  celor care refuză asigurarea serviciilor silvice.  Inspectorul şef sucevean susţine că preluarea în pază a acestor suprafeţe, va garanta, în mare măsură, integritatea şi paza pădurilor proprietate a persoanelor fizice, în 2014 fiind astfel asigurate 2.482 de hectare. Pe de altă parte, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare îşi propune o intensificare a acţiunilor de control, măsuri care, corelate cu adoptarea unor noi iniţiative legislative - cum ar fi proiectul de înfiinţare a unui sistem de intervenţie rapidă, după modelul SMURD -, vor avea ca rezultat stoparea tăierilor ilegale de arbori. În 2014, inspectorii silvici suceveni au făcut aproape 1.400 de controale, pe circa 17% din suprafaţa împădurită a judeţului, prilej cu care s-a constatat punerea abuzivă la pământ a circa 2.800 de metru cubi de masă lemnoasă. Cu un an înainte, lucrătorii ITRSV au descoperit, prin inspecţii de fond, tăierea ilegală a 7.100 de metri cubi, volumul doborât diminuându-se cu circa 35%. În 2014, inspectorii  Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava  au dat 1.539 de amenzi, în valoarea de 3,27 de milioane de lei, indicatori în ascensiune faţă de anul anterior, când, ca urmare a descinderilor, cele 1.269 de sancţiuni contravenţionale au însumat 2,34 de milioane de lei.        

Trei luni de creştere a ratei şomajului

·        „Aceasta este în creştere de la debutul sezonului rece, ca urmare a sistării temporare a activităţilor din construcţii, silvicultură şi alimentaţie publică”, reliefează Anca Capverde, purtător de cuvânt al AJOFM.

Rata şomajului,  înregistrată la sfârşitul lunii decembrie 2014 în judeţul Suceava, a fost de 6,58%, în scădere cu 0,3 procente faţă de valoarea cu care debutat acelaşi an, informează purtătorul de cuvânt al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Anca Capverde. Însă, potrivit oficialului AJOFM, ultimele 3 luni ale anului precedent au fost marcate de creşteri consecutive ale valorii acestui indicator. Tendinţa în ascensiune este motivată, de către responsabilul instituţiei judeţene, prin aceea că a venit frigul, iar multe dintre firmele cu activitatea sezonieră  şi-au lăsat lucrătorii la „vatră”. „Rata şomajului este în creştere constantă de la debutul sezonului rece, adică din octombrie, lună ce marchează începerea perioadei de sistare temporară a activităţilor din domeniul construcţiilor, silvicultură şi alimentaţie publică”, reliefează Anca Capverde.

La finele anului 2014, în  baza de date a Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistraţi 16.440 de şomeri, Conform distribuirii acestora, cei mai mulţi, 5.518, sunt din zona Suceava, iar cei mai puţini, adică 721, sunt arondaţi municipiului Vatra Dornei. Din zona Rădăuţi sunt luaţi în evidenţă 3.310 şomeri, din Gura Humorului 1.929, iar din zona Cîmpulung Moldovenesc provin 1.201 de şomeri din baza de date  a Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.       

Reîmpădurirea, blocată în pădurile particulare

·        Cauza o constituie lipsa resurselor financiare la persoanele fizice, ITRSV purtând discuţii cu Direcţia Silvică în vederea ieftinirii celor 3 milioane de puieţi în excedent.

Odată ce fenomenul tăierilor îşi diminuează amploarea, obiectivul principal al Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava devine reîmpădurirea suprafeţelor neregenerate, se arată într-o informare a instituţiei. Astfel, demarată a fost o acţiune masivă de identificare a terenurilor despădurite, urmată de somarea deţinătorilor acestora, în vederea regenerării. Conform statisticilor ITRSV, la finele lui 2013, suprafaţă de regenerat era de 6.352 de hectare, respectiv 0,02% din fondul forestier sucevean. Din total, 1.729 de hectare sunt aferente pădurilor statului, administrate prin ocoale silvice de stat, 601 de hectare aparţin primăriilor, iar 4.022 de hectare sunt deţinute de persoane fizice sau juridice, cu sau fără servicii silvice asigurate. „Dacă în pădurile deţinute de primării şi administrate prin ocoale silvice de stat situaţia regenerării este relativ uşor de asigurat, datorită colectării fondului de conservare, în pădurile aparţinând persoanelor fizice lipsa resurselor financiare destinate regenerării blochează aproape total acţiunea de reîmpădurire”, precizează Daniel Constantin Coroamă, şeful ITRSV Suceava. În acest moment, cel mai mare producător de puieţi, având asigurate suprafeţe în pepiniere, este Direcţia Silvică Suceava, cu un excedent de circa 3 milioane de bucăţi, numai în acest an. „S-au purtat discuţii intre ITRSV Suceava şi Direcţia Silvică Suceava, pentru a se găsi soluţii de ieftinire a puieţilor în acest an, în scopul impulsionării proprietarilor persoane fizice să planteze suprafeţele neregenerate”, explică inspectorului şef Daniel Constantin Coroamă. ITRSV a monitorizat, în anul 2014, împădurirea a 1.625 de hectare, din care 913 de hectare în fond forestier de stat, 366 de hectare în pădurile aparţinând primăriilor şi 596 de hectare în suprafeţe proprietate a persoanelor fizice şi juridice.

Sucevenii pot lucra în agricultura daneză

·        Selecţia are loc în Botoșani, în ultima decadă a acestei luni.

Agricultura reprezintă o alternativă de angajare cu contract, oferind oportunităţi de muncă şi dezvoltare în Danemarca, anunţă Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Suceava. Potrivit directorului executiv Mirela Adomnicăi,  angajatorii danezi oferă peste 100 de locuri vacante în domeniul agricol, pe diferite nivele de salarizare, în funcţie de abilităţi şi cunoştinţe de limbă engleză. Pentru cei mai neiniţiaţi, cu minime cunoştinţe de engleză, se oferă 50 de locuri vacante la cules de mazăre sau căpşuni, iar pentru cei care au competenţe lingvistice şi profesionale, sunt disponibile variante de a ocupa funcţii calificate. Mirela Adomnicăi informează că detaliile ofertelor şi modul de aplicare se găsesc pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau pot fi solicitate de la consilierul EURES al AJOFM. Amatorii pot depune curicullum vitae pe adresele angajatorilor, menţionate pe site-ul de mai sus, până pe 16 februarie 2015. Selecţiile vor avea loc în Botoșani, în ultima decadă a lunii februarie. 

APIA Suceava dă adeverinţe pentru accesarea de credite destinate bunăstării păsărilor 

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Suceava eliberează adeverinţe fermierilor care intenţioneaz

ă să acceseze credite de la băncile cu care APIA a încheiat convenţii, în vederea finanţării activităţilor curente. Directorul executiv Iacob Caciur informează că în cauză sunt beneficiarii Măsurii 2.1.5 „Plăţi privind bunăstarea animalelor, pachetul b, păsări”. „Potrivit convenţiilor, la solicitarea fermierului, APIA va elibera o adeverinţă prin care se confirmă faptul că, în perioada 16 octombrie-15 noiembrie 2014, solicitantul a depus cerere de plată pentru Măsura amintită, solicitare aferentă sesiunii întâi a celui de al treilea an de angajament. În acelaşi timp, este precizată şi suma care reprezintă 30% din valoarea cererii de plată”, reliefează şeful instituţiei sucevene, subliniind că creditele acordate de bănci fermierilor sunt garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural şi Fondul de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii. În conformitate cu Ordinul nr. 703 din iulie 2013 al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, privind condiţiile în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiare bancare şi nebancare, pe deoparte şi APIA, de cealaltă parte, în vederea finanţării activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor, respectivele bănci trebuie să respecte nivelurile costurilor aferente acordării de credite beneficiarilor în cauză, astfel încât dobânda să nu poată depăşi ROBOR 6M+4%, iar comisioanele de rigoare să fie de maxim 1%. Totodată, potrivit aceluiaşi act normativ, băncile sunt obligate să facă dovada că au acordat credite beneficiarilor Axei I-„Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier,”, Axei III-„Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” şi Axei IV -„Leader”  din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013. 

Sesiune de prezentări ştiinţifice şi artistice, de Ziua zonelor umede

·        „Se doreşte desfăşurarea unei campanii de  încurajare a acţiunilor care  conduc  la  reducerea  presiunilor asupra acestor zone”, a subliniat Vasile Oşean, şeful APM.

·        Cele mai cunoscute sunt acumulările de la Rogojeşti şi Bucecea, de pe Siret, precum cele de Fălticeni, de pe râul Şomuzu Mare.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Suceava organizează, luni, ora 12.00, o sesiune de prezentări ştiinţifice şi artistice, evenimentul fiind dedicat Zilei mondiale a zonelor umede, aniversată, în fiecare an, pe 2 februarie. Cu acelaşi prilej, specialiştii Agenţiei pentru Protecţia Mediului vor prezenta care sunt semnificaţia şi importanţa acestei zile, cât şi aspecte referitoare la zonele umede din judeţul Suceava şi care sunt declarate arii naturale protejate. La acţiune sunt invitaţi reprezentanţi ai unor unităţi şcolare din localităţi pe teritoriul cărora se află zone umede protejate, respectiv cele din Poiana Stampei, Șaru Dornei, Zamostea, Hînțești, Grămești, Zvoriștea, ai Şcolii gimnaziale „Petru Mușat” Siret şi Clubului copiilor Fălticeni. De asemenea, participă reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de mediu, precum Grupul ecologic de colaborare „GEC Bucovina”, Asociaţia „Eudemos”, „Asociaţia pentru Botoșani”, cât şi cei ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, Parcului Naţional Călimani şi Direcţiei Silvice Suceava. Vasile Oşean, director executiv al APM, declară că reprezentanţii şcolilor vor prezenta, cu imagini, desene, colaje şi eseuri, zona umedă din localitatea de unde provin. Manifestarea are loc în contextul Zilei zonelor umede „eveniment gândit ca un prilej de sensibilizare a populaţiei şi factorilor de decizie în legătură cu importanţa ecologică, economică şi socială a zonelor umede”. Tema pentru acest an este „Zonele umede pentru viitorul nostru!”. „Prin alegerea acestei teme se doreşte desfăşurarea unei campanii de  încurajare a acţiunilor care  conduc  la  reducerea  presiunilor asupra acestor zone”, a subliniat Vasile Oşean, şeful APM. Zonele umede cele mai cunoscute din judeţul Suceava sunt acumulările de la Rogojeşti şi Bucecea, de pe Siret, precum şi acumulările Moara şi Fălticeni, de pe râul Şomuzu Mare.