Ioan Cătălin Nechifor:

Judeţul Suceava are 129 de proiecte de dezvoltare locală

·        În anul 2014, totalul contractat  a fost de 63,24 de milioane de lei, iar până pe 31 decembrie s-a decontat suma de 45,73 milioane de lei, adică 75% din valoarea aferentă contractelor.

Din septembrie şi până la finele anului 2014, în judeţul Suceava au fost semnate 129 de proiecte de dezvoltare prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală(PNDL), derulat de Guvernul României, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor. Obiectivele PNDL sunt, potrivit lui Nechifor, dezvoltarea satului românesc, investiţiile fiind făcute în infrastructura de alimentare apă, cea de canalizare, precum şi în infrastructura rutieră locală. Tot pentru dezvoltarea acestor din urmă facilităţi, unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Suceava au aplicat pe axa privind regenerarea urbană a oraşelor şi municipiilor, iar Consiliul Judeţean a beneficiat de finanţare pentru continuarea intervenţiilor de modernizare a drumurilor judeţene. „Este vorba inclusiv despre investiţii noi, care au fost propuse de unităţi administrativ-teritoriale şi care s-au încadrat în aceleaşi sub-domenii finanţate prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale”, a arătat şeful executivului  judeţean. În anul 2014, totalul contractat în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală a fost de 63,24 de milioane de lei (circa 15 milioane de euro), iar până pe 31 decembrie s-a decontat suma de 45,73 milioane de lei, adică aproximativ 75% din valoarea aferentă contractelor. „Aproape toate localităţile care au semnat contractul au primit sumele de rigoare, la nivelul Ministerului existând, la cest moment, încă 6 proiecte”, explică preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor. Dintre acestea din urmă face parte şi municipiul Fălticeni, care va beneficia de o alocare menită să întregească - pe lângă banii disponibilizaţi de le bugetul local -, nevoia de finanţare pentru strada „Sucevei”, arteră de ieşire înspre capitala de judeţ.  

Judeţul Suceava, reprezentat la târgurile de turism din Viena şi Stuttgart

Consiliul Judeţean Suceava  a demarat acţiunile de promovare turistică, în prima şedinţă din 2015 a deliberativului fiind promovată o hotărâre prin care judeţul va fi reprezentat la târgurile de turism din Viena (Austria) şi Stuttgatt (Germnania).

„Sunt târguri la care participăm anual, cu rezultate importante, deoarece din totalul turiştilor care vin în Suceava pentru petrece timpul liber, vacanţe, foarte mulţi sunt din zonele  respective”, subliniat Ioan Cătălin Nechifor, şeful administraţiei sucevene. Consiliul Judeţean se mândreşte cu faptul că, din acest punct de vedere, în 2014 s-a înregistrat „un record multianual”, judeţul Suceava fiind reprezentat la peste 10 manifestări interne şi externe de profil. Dintre acestea din urmă remarcate au fost cele de la Berlin, Viena, precum şi cele din Franţa, Polonia şi Republica Moldova, judeţul având standuri şi la târgurile din Bucureşti şi Constanţa. Conform preşedintelui CJ, calendarul prezenţelor internaţionale la expoziţii şi târguri cu tematică turistică va continua pe parcursului întregului an 2015. „Este pentru prima dată când depăşim numărul de 10 prezenţe şi este important pentru că aceasta s-a reflectat şi în dinamica de sosiri ale turiştilor. Aceste lucru vrem să îl continuăm şi în perioada următoare, alături de cei care ne sunt parteneri şi, în primul rând, prin organizarea Centrului naţional de promovare a turismului, care funcţionează în Suceava şi care coordonează această activitate”, reliefează preşedintele Consiliului Judeţean. 

Ion Cătălin Nechifor a declarat că o situaţie a numărului de turişti veniţi în judeţul Suceava va fi cunoscută după apariţia datelor statistice pe 2014, însă a avansat că, potrivit estimărilor provizorii, anul trecut s-a consemnat o creştere cu 8% a vizitatorilor. Aceasta în condiţiile în care media naţională a fost de doar 6%.  Cheltuielile cu deplasarea la cele două târguri va costa 10.000 de lei, anul trecut manifestarea de la Viena având  150.000  de vizitatori, iar cea din Stuttgart, 241.000.   

Consiliul Judeţean îşi acoperă deficitul de peste 22 de milioane de lei

Consilierii județeni au aprobat, ieri, în prima şedinţă ordinară din acest an, acoperirea definitivă - din excedentul bugetului propriu pe anul 2013 - a deficitului secțiunii de dezvoltare pe anul trecut, în sumă de 22,6 de milioane de lei. Potrivit legii, operațiunile de închidere a exercițiului bugetelor locale pe anul 2014 se efectuează în primele 5 zile lucrătoare din ianuarie 2015, iar consiliile locale care înregistrează deficit au obligația de a aproba acoperirea definitivă din excedentul bugetului local până la data de 9 ianuarie 2015. Conform directorului executiv al Direcției economice a Consiliului Județean, Rodica Floriştean, deficitul secțiunii de dezvoltare este cauzat de plățile efectuate din excedentul anului precedent.

Creştere de peste 9 la sută a veniturilor bugetului sucevean, în 2014  

·        „Faptul că avem un plus faţă de 2013, eu zic că este o bilă albă”, a precizat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.

·        La impozitul pe teren, intrările au fost de 18,90 de milioane de lei, consemnându-se o scădere de 3%.

În 2014, execuţia bugetară pe anul 2014 a fost una favorabilă, a declarat, într-o conferinţă de presă, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu. Potrivit şefului administraţiei locale,  „execuţia a fost de 220,65 milioane de lei,  ceea ce reprezintă o creştere cu 9,11% faţă de anul 2013”. Astfel, veniturile fiscale s-au situat la un nivel de 189,39 de milioane de lei, cu un salt de 12,2%, în comparaţie cu perioada de referinţă. Veniturile proprii  ale administraţiei locale au fost de 108,18 milioane de lei, cu un spor de 3,9% comparativ cu anul anterior. În ceea ce priveşte impozitele şi taxele pe proprietate, acestea au însumat 25,39 de milioane de lei, cu o creştere de 5,5% în raport cu execuţia bugetară anului 2013.  La impozitul pe clădiri, încasările au atins plafonul de 20,40 de milioane de lei, fiind mai mari cu 10,1%, faţă de anul precedent. La impozitul pe teren, intrările în casieria Primăriei au fost de 18,90 de milioane de lei, la acest capitol consemnându-se o scădere de 3%. În cazul taxelor pe mijloacele de transport, aportul contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice la bugetul local s-a ridicat la 6,91  milioane de lei, cu 2,04% în plus raportat la 2013. 

„Faptul că avem un plus faţă de 2013, eu zic că este o bilă albă”, a precizat primarul municipiului Suceava, Ion Lungu.   

Mai mulţi suceveni au fost puşi să plătească pentru confortul pe care nu-l aveau

·        Aceştia au reclamat că, deşi nu au acces la toate utilităţile, plătesc la bugetul local tot atât de mulţi bani ca şi cei care se bucură de toate facilităţile.

·        În urma demersurilor repetate făcute la autorităţile locale, strada pe care locuiesc a fost trecută din zona „A”, în zona „C” de impozitare.  

Proprietarii de pe o arteră din Suceava vor plăti impozite pe terenuri mai mici, zona respectivă, în care aceştia îşi au locuinţele şi gospodăriile, fiind trecută într-o clasă inferioară de impozitare. În acest sens, a fost necesară modificarea unei hotărâri a Consiliului Local, act normativ care priveşte zonarea intravilanului şi extravilanului municipiului Suceava. Demersul a avut la bază cererilor înaintate de mai multe persoane care locuiesc pe strada „Brădetului”. De altfel, în nenumărate rânduri, riveranii cu pricina şi-au exprimat nemulţumirea faţă de încadrarea în zona „A” de impozitare, din moment ce nu dispun de toate dotările tehnico-edilitare şi ţinând cont că străzile învecinate, cu facilităţi similare, sunt plasate în zona „C”.   Potrivit normelor legale în vigoare, „în cazul în care la nivelul unităţii administrativ-teritoriale se impun modificări ale delimitării zonelor, consiliile locale pot adopta hotărâri în acest sens”.  Delimitarea zonelor şi stabilirea numărului acestora se fac în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de prezenţa reţelelor edilitare, precum şi de alte elemente specifice unităţilor administrativ-teritoriale. Totodată, în calcul sunt luate documentele de amenajare a teritoriului şi cele de urbanism, registrele agricole şi evidenţele specifice cadastrului imobiliar-edilitar. Reamintim că, în luna mai 2014, primarul Ion Lungu, promitea că municipiul reşedinţă va avea o  nouă delimitare a zonelor de impozitare. Edilul-şef spunea că procedura survine unor reclamaţii ale sucevenilor care au constat că, deşi nu au acces la toate utilităţile, plătesc la bugetul local tot atât de mulţi bani ca şi cei care se bucură de toate facilităţile. În acest sens, şeful municipalităţii a dispus constituirea unei comisii care va proceda la clasarea ori, după caz, declasarea unor străzi, astfel încât impunerea să fie una echitabilă. De precizat este că, la sfârşitul anului 2011, Ion Lungu declara că renunţă la zonarea pe clase de impozitare, iniţiativă anunţată anterior. Această atitudinea a fost justificată prin aceea că multe investiţii în reţelele de utilităţi erau în curs de executare. Municipiul Suceava are 4 zone de impozitare a terenurilor, respectiv A, B, C şi D, mărimea impozitului pe metrul pătrat fiind stabilită, printre altele, în funcţie de distanţa faţă de centrul oraşului şi de utilităţile de care dispune zona respectivă.

Iluminatul ornamental de Sărbători va fi stins la jumătatea lui ianuarie

·        Factura pentru energia electrică consumată  de instalaţiile luminoase va scoate de la bugetul local câteva sute de mii de lei.

În municipiul Suceava, iluminatul ornamental pentru Sărbătorile de iarnă va funcţiona până pe 15 ianuarie, a anunţat primarul Ion Lungu. Şeful municipalităţii spune că cei trei pomi de Crăciun, cât şi instalaţiile luminose, aprinse pe 1 decembrie, vor fi ridicate după ce vor fi marca sărbătorile şi creştinii pe stil vechi. Lungu s-a arătat mulţumit felul în care a arătat oraşul, menţionând că, de altfel, un control al Curţii de Conturi a apreciat iluminatul ornamental cu „mai multe note de 10”. „Trebuie să lăsăm să se bucure de Crăciun şi Revelion şi cei care sărbătoresc pe stil vechi. Şi în anul 2015, vom prinde în bugetul local o sumă de bani pentru a achiziţiona noi ornamente pentru Sărbători, astfel încât să le putem distribui pe cât mai multe străzi” a reliefat edilul-şef.

 În 2014, pentru crearea unei atmosfere cât mai adecvate evenimentelor de sfârşit an, de la bugetul local a fost alocată suma de 200.000 de lei, adică 2 miliarde de lei vechi.

În 2012, iluminatul ornamental a fost  oprit înainte de Crăciunul şi Revelionul de stil vechi, primarul Ion Lungu apreciind că factura pentru energia electrică consumată de Sărbători va scoate de la bugetul local câteva sute de mii de lei.

Hartă a riscurilor şi capacităţilor de intervenţie în situaţii  de urgenţă

·        Procedura va avea la bază studierea istoricului evenimentelor periculoase din ultimii 25 de ani, luaţi în calcul fiind şi agenţii economici potenţiali generatori de riscuri.

O şedinţă extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a avut loc ieri, la convocarea lui Florin Sinescu, preşedintele acestei structuri şi prefect al judeţului Suceava a avut loc. Întâlnirea a avut drept scop identificarea potenţialelor riscuri generatoare de situaţii de urgenţă şi a capacităţilor existente, în vederea întocmirii Registrului de riscuri şi capacităţi de la nivel naţional în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă. Pe durata discuţiilor s-a stabilit că, în sensul celor amintite, judeţul Suceava va fi cartat pe zone, din punct de vedere al tipurilor de risc generatoare de situaţii de urgenţă. Potrivit prefectului Sinescu, procedura va avea la bază istoricul evenimentelor pe ultimii 25 de ani, respectiv cele cu referire la inundaţii, avalanşe, alunecări de teren, incendii de pădure, explozii şi intervenţii majore  de căutare-salvare persoane. De asemenea, în calcul vor fi luaţi principalii agenţi economici potenţiali generatori de riscuri, pe domenii de activitate, dar şi alte riscuri producătoare de situaţii de urgenţă, cum ar fi cele de natură chimică şi accidentele cu consecinţe deosebit de grave. Totodată, va fi elaborat Registrul de capacităţilor, detaliat pe municipii, oraşe, comune şi sate, cuprinzând toate resursele de care acestea dispun. „Este importantă realizarea acestei hărţi pentru intervenţia în situaţii de urgenţă şi, în mod special, inventariarea capacităţilor din judeţul nostru, cu poziţionarea lor faţă de zonele de risc. Trebuie să ştim la ce putem apela în caz de nevoie, indiferent că în cauză sunt structuri de stat sau agenţi economici privaţi. Astfel, intervenţiile vor putea fi făcute în timp de reacţie mai scurt, iar consecinţele producerii unui posibil dezastru vor putea fi restrânse. Pe baza acestor informaţii se vor elabora inclusiv procedurile operaţionale de intervenţie standard”, a precizat Florin Sinescu, prefectul judeţului Suceava.

Distribuirea ajutoare alimentare de la UE se va încheia pe 15 ianuarie

·        În prezent se lucrează la lista suplimentară, pe care vor fi înscrise persoanele îndreptăţite, dar care nu au primit cupoanele împărţite prin intermediul Poştei.

În municipiul Suceava, aproximativ 60% dintre beneficiari şi-au ridicat deja pachetele cu ajutoare în produse alimentare din stocurile de intervenţie ale Uniunii Europene. Distribuirea decurs fără incidente, iar în condiţiile în care aprovizionarea fost făcută, distribuirea către persoanele care au primit cupoane se va încheia săptămâna viitoare. „Avem aduse ajutoarele pentru toţi cei care sunt cuprinşi pe lisat iniţială, respectiv pentru 6.234 de persoane. Avem programate câte 450 de persoane pe zi şi sperăm ca în jurul datei de 15 ianuarie să putem finaliza acţiunea. Faţă de ceea ce am văzut în alte părţi, a fost ordine. Oamenii nu au dat năvală, buluc, dar am fost ajutaţi şi de cei de la jandarmi şi Poliţia Locală”, a reliefat Lungu. În posesia produselor au intrat aproape 4.000 de persoane, fiecare îndreptăţit primind câte 2 pachete. Edilul-şef a precizat că la această dată se lucrează la lista suplimentară, pe care vor fi înscrise persoanele îndreptăţite, dar care nu au primit cupoanele împărţite prin intermediul Poştei. „Aceasta urmează a fi avizată de către Prefectură, iar pachetele vor fi înmânate pe bază de tabel, fără a se mai distribui cupoane”, a declarat şeful executivului local, Ion Lungu. Fiecare pachet conţine 4 litri de ulei, 4 kg de zahăr, 6 kg de făină, 6 kg de mălai, 2 pungi de paste făinoase, 8 conserve de carne de porc, 6 conserve de carne de vită şi 10 cutii de conservă de pate de ficat. Conform H.G. nr. 799, din 19 septembrie 2014 primesc ajutoare familiile şi persoanele singure beneficiare de venit minim garantat; familiile beneficiare de alocaţie complementară; şomerii cu o indemnizaţie de până la 400 de lei; pensionarii cu o pensie sub 400 de lei; beneficiarii indemnizaţiei sociale pentru pensionari, al căror venit se află sub 400 de lei pe lună; persoanele cu handicap grav, adulţi şi copii; persoanele beneficiare ale prevederilor legilor speciale.

Criza a dus la dublarea datoriile populaţiei şi agenţilor economici către bugetul local  

·        În intervalul 2009-2014, acestea au crescut de la 33 de milioane de lei la peste 7 milioane de lei,  cauza constând în capacitatea redusă de plată.   

În 2014, Primăria Suceava şi-a redus din datoriile pe care la avea către furnizorii de servicii, bunuri şi lucrări, a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, primarul Ion Lungu. Potrivit şefului administraţiei locale, comparativ cu  finele anului 2013, debitele sunt mai mici cu 11,75 de milioane de lei, însă, din păcate, aceeaşi tendinţă de diminuare nu se înregistrează şi la sumele pe care Primăria le are de încasat de la contribuabili. Astfel, atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice au cumulat către bugetul local obligaţii de peste 70 de milioane de lei.  Edilul-şef spune că, din nefericire, începând din 2009, odată cu accentuarea crizei economice, puterea de plată s-a diminuat în mod continuu, ceea ce a dus creşterea creanţelor pe care administraţia locală le are. „Dacă în 2009 aveam de încasat 3,3 milioane de lei, la sfârşitul lui 2014 aveam de recuperat peste 7 milioane de lei. Cu toate eforturile făcute de către Primărie, prin acele echipe de executare silită şi popriri pe conturi, rezultă un singur lucru: de când a venit criza economică puterea de plată a populaţiei şi agenţilor economici a scăzut”, a subliniat ocupantul fotoliului din Areni, Ion Lungu, accentuând că în intervalul 2009-2014 datoriile  contribuabililor către bugetul local s-au dublat. Din totalul de recuperat 1,1 milioane de lei reprezintă contravaloarea amenzilor istorice, aplicate chiar şi cu 10-15 ani în urmă.  O situaţie specială o reprezintă societăţile mijlocii şi mari, care au declanşat şi se află în procedura insolvenţei, pentru recuperarea creanţelor cu pricina, municipalitatea înscriindu-se la masa credală şi aşteptând deciziile administratorilor sau lichidatorilor judiciari, după caz. Conform şefului executivului local, Ion Lungu, firmele aflate în procedură de insolvenţă sau de faliment ar cumula debite în jur de 25 de milioane de lei. 

Echilibristică pentru asigurarea căldurii în apartamentele sucevenilor

·        Primarul Ion Lungu recunoaşte că în ceea ce priveşte stocurile de combustibil „se merge ca pe sârmă”, Bioenergy ameninţându-i pe suceveni vor avea în calorifere agent termic la 40% din parametrii normali.

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, recunoaşte că problema asigurării continuităţii încălzirii locuitorilor branşaţi la sistemul centralizat de termoficare este una reală. Edilul-şef sucevean a luat poziţie faţă de declaraţia lui Vasile Ilie, directorul general al Bioenergy, administratorul centralei termice pe biomasă din Lunca Sucevei, care i-a ameninţat pe suceveni că, de săptămâna viitoare, ar putea avea în calorifere  agent termic la  40% din parametrii normali. Ilie şi-a justificat atitudinea prin aceea că transportatorul Termica nu şi-a onorat obligaţiile financiare către Bioenergy, ceea ce făcut ca stocurile de masă lemnoasă să se diminueze în mod dramatic.  

„Este o problemă reală, mergem ca pe sârmă în ceea ce priveşte stocurile de masă lemnoasă, care este unul destul de subţire”, a accentuat ieri, primarul Ion Lungu, pe fondul  „războiului al declaraţiilor” dintre cel două societăţi.  Şeful administraţiei municipale a precizat că avut discuţii atât cu directorul general al Bioenergy, Vasile Ilie, cât şi cu cel al Termica, Ovidiu Dumitrescu, în urma acestora Primăria angajându-se că va mai orienta sume cu titlul de subvenţie către cel două firme. „Noi suntem cu plata la zi, iar ceea ce face reprezintă un avans la plata subvenţiei. Chiar zilele acestea m intenţionat să mai achităm o sumă, însă încă nu erau închise conturile la Trezorerie, pentru a putea face plăţi”,  a subliniat Lungu. Primarul Ion a apreciat faptul că, în decembrie, Termica a virat către producătorul de energie termică în jur de jumătate din încasările de 1,9 milioane de lei de la populaţie. În acelaşi timp, Primăria a orienta către Bioenergy suma de 1,3 milioane de lei. În noiembrie, Bioenergy a redus la 70% parametrii de livrare a energiei termice, intenţionând ca, de miercurea viitoare, să procedeze la o diminuare de încă 30%.   

Sucevenii nu mai stau la cozi pentru a-şi plăti dările

·        Anul acesta, încasările Primăriei din taxe şi impozite sunt la jumătatea celor din perioada similară a anului 2014.

Conducerea Primăriei municipiului Suceava este dezamăgită de numărul mic al contribuabililor care, în noul an, s-au prezentat la ghişee pentru a-şi achita impozitele şi taxele locale. Primarul Ion Lungu a precizat remarcat că, dacă în anii anteriori cozile erau impresionate, acum  acestea lipsesc cu desăvârşire. „O spun cu un pic de amărăciune, dacă în alţi ani nu se putea respira de oameni, din păcate acum este cam gol pe la casierii”, a declarat edilul-şef.  Astfel, în primele două zile de la deschiderea anului fiscal 2015 s-au încasat numai 250.000 de lei. Aceasta comparativ cu anii anteriori, în care plăţile făcute de contribuabili, atât în cash, cât şi cu cardul, au fost duble.  „Sperăm ca după Sărbători să vină mai mulţi oameni”, a subliniat primarul Ion Lungu.

 Reamintim că în baza Legii nr. 571/2003 privind Codul  fiscal, valabilă rămâne acordarea de facilităţi fiscale, respectiv a unei reduceri cu 10% pentru achitarea integrală a impozitelor pe teren şi clădiri, până la 31 martie 2014, atât de către persoanele fizice, cât şi de către cele juridice. Acelaşi bonus este acordat şi

în cazul impozitului pe mijloacele de transport cu tracțiune mecanică și a impozitului pentru autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată egală  sau mai mare de mare de 12 tone. Din categoria veniturilor proprii ale bugetului local fac parte impozitul şi taxa pe clădiri, impozitul şi taxa pe teren, impozitul pe mijloacele de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hotelieră, taxele speciale, alte taxe locale, amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale, taxele timbru etc.

Opt mii de suceveni au reclamat că nu au primit cupoane pentru ajutoare europene în produse alimentare  

·        Aceştia au fost înscrişi pe liste suplimentare după ce s-a prezentat la primării cu documentele care le-au atestat apartenenţa la categoriile beneficiare.

Livrarea ajutoarelor alimentare pentru persoanele cele mai defavorizate a fost finalizată pentru 28 de unităţi administrativ-teritoriale, a făcut public, ieri, Florin Sinescu, prefectul judeţului Suceava. Astfel, transporturile au sosit în integralitate în Baia, Bogdăneşti, Boroaia, Brodina, Broşteni, Cîmpulung Moldovenesc, Crucea, Dorna Candrenilor, Dorna Arini, Frumosu, Fundu Moldovei, Gura Humorului, Hînţeşti, Iacobeni, Mălini, Moldoviţa, Păltinoasa, Panaci, Poiana Stampei, Pojorîta, Rîşca, Sadova, Şaru Dornei, Vama, Vatra Dornei, Vatra Moldoviţei, Zamostea şi Zvoriştea. Pe de altă parte, unele tiruri cu pachete  sunt pe cale de a sosi în Suceava şi Arbore. 

Potrivit prefectului Sinescu, până acum în judeţul Suceava au fost recepţionate 75.618 pachete cu produse alimentare, orientate înspre 37.809 beneficiari, ceea ce reprezentă 26,8% din totalul alocat de 281.848 de pachete. De menţionat este faptul că procesul de distribuire efectivă a pachetelor cu alimente către persoanele care au primit cupoane este în diferite stadii de derulare. Astfel, acţiunea este deja încheiată sau aproape de finalizare în Arbore, Bogdăneşti, Boroaia, Brodina, Broşteni, Crucea, Frumosu, Hănţeşti, Iacobeni, Mălini, Moldoviţa, Panaci, Poiana Stampei, Pojorîta, Rîşca, Sadova, Vatra Moldoviţei şi Zvoriştea. 

Distribuirea fost făcută în proporţie de 90%  în Baia, Dorna Candrenilor şi Fundu Moldovei; între 70 şi 80 %, în Dorna Arini şi Vama; între 50 şi 60 % în Suceava, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Şaru Dornei, şi Zamostea, în timp ce în Gura Humorului a ajuns la doar în 30 %. În comuna Păltinoasa, distribuirea ajutoarelor alimentare către beneficiarii finali se va face începând de joi. Conform precizărilor furnizorului, societatea comercială Libro Events, în cursul acestei săptămâni, în funcţie de condiţiile meteorologice, urmează să înceapă livrarea ajutoarelor alimentare pentru alte 28 de unităţi teritorial-administrative.  „Persoanele care nu au primit cupoane şi nici nu figurează pe lista de distribuţie a cupoanelor, dar apreciază că au calitatea de beneficiar,  pot prezenta la primărie documentele care atestă apartenenţa la categoriile beneficiare. După verificarea documentelor şi confirmarea calităţii de beneficiar, primăria îi poate înscrie pe lista suplimentară Până în prezent s-au înscris deja pe listele suplimentare aproximativ 8.000 de persoane”, a precizat Florin Sinescu prefectul judeţului Suceava. 

Locuri neacoperite în taximetrie

Conducătorii auto suceveni nu sunt atraşi prea mult de activitatea de taximetrie. Potrivit unei situaţii a Primăriei municipiului Suceava,  periodic rămân neacoperite locuri libere în transportul de persoane, bunuri sau mărfuri în regimul amintit, operatorii respectivi renunţând la autorizaţii sau, pur şi simplu, abandonând ocupaţia pe care au avut-o. În cazul altora, autorizaţia a fost retrasă de  către autorităţile locale, pe motiv că timp mai mult de 6 luni deţinătorii acestora nu au mai ieşit la muncă. „Din cauza faptului că o serie de transportatori au renunţat la autorizaţiile pentru transportul în regim taxi, eliberate anterior, că alţii nu au mai prelungit autorizaţiile deţinute ori acestea din urmă au fost retrase deoarece transportatorii au întrerupt nejustificat activitatea pe o perioadă mai mare de 6 luni, au rămas disponibile 17 autorizaţii taxi”, iterează lucrătorii compartimentului de specialitate al Primăriei. Dată fiind această situaţie, municipalitatea suceveană a organizat o nouă procedură de atribuire. Potrivit legii, atribuirea unei autorizaţii taxi pentru realizarea serviciului de transport persoane se face prin hotărâre a Consiliului Local, cu acordul asociaţiilor profesionale reprezentative, potrivit criteriilor de departajare şi punctajelor acordate. În lista de aşteptare deschisă la Primărie se poate înscrie, o singură dată, orice transportator autorizat. Dosarele depuse de solicitanţi sunt analizate de o comisie special constituită în acest sens. În municipiul Suceava, numărul maxim de autorizaţii pentru transportul în regim taxi este de 400, stabilit prin Hotărârea Consiliului Local nr. 66/2008 privind aprobarea reglementărilor referitoare la organizarea şi desfăşurarea transportului de persoane, mărfuri sau bunuri în regim taxi.       

Casieriile pentru plata dărilor, deschise încă din primele zile lucrătoare ale noului an 

·        Şi de data aceasta, primarul Ion Lungu, a fost primul contribuabil al Sucevei. 

Contribuabilii din municipiul Suceava sunt aşteptaţi deja la ghişeele Pimăriei, pentru a-şi plăti a obligaţiile către bugetul local. Aceasta spre deosebire de anii anteriori, când persoanele fizice şi persoanele juridice puteau să-şi facă datoria chiar şi după data de 10 ianuarie, pe motiv că trebuiau deschise noile poziţii fiscale. Ca de obicei, de 3 mandate de când este la cârma destinelor urbei reşedinţă de judeţ, cel dintâi plătitor la dărilor a fost primarul Ion Lungu. Edilului-şef sucevean i-a fost eliberată chitanţa cu nr. 1/2015, după ce acesta a achitat 318,9 lei, reprezentând impozite pe clădiri, autoturism şi taxă de salubritate, beneficiind, astfel, de o deducere de 22,10 lei.              De altfel, de bonus au parte toţi contribuabilii persoane fizice și persoane juridice care își achită, până la 31 martie, obligațiile datorate pentru întregul an fiscal 2015. Aceasta deoarece consilierii locali au aprobat acordarea unei reduceri de 10% pentru efectuarea cu anticipație a plății  impozitului și taxei pe clădiri,  impozitului și taxei pe teren, impozitului pe mijloacele de transport cu tracțiune mecanică și a impozitelor pentru autovehiculele de transport marfă cu masa totală autorizată egală  sau mai mare de mare de 12 tone.

Având în vedere faptul că, majoritatea contribuabililor, atât persoane juridice,  cât și persoane fizice, întâmpină dificultăți economico-financiare, autorităţile sucevene au decis ca, în anul fiscal 2015, impozitele și taxele locale să fie menţinute la nivelul lui 2014. 

Aproape 114.000 de suceveni au contracte individuale de muncă

Numărul contractelor de muncă ale lucrătorilor suceveni din sectorul privat se apropie de 114.000. Aşa se arată într-o informare a Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava, din care rezultă că majoritare rămân contratele cu termen nedeterminat  de valabilitate. Astfel - se evidenţiază în analiza ITM -, ca urmare a interogării registrului general de evidenţă a salariaţilor s-a constatat faptul că la  începutul lunii decembrie în scriptele specializate figurează ca fiind înregistrate 113.740 contracte individuale de muncă active. Din acestea,  105.555 sunt perfectate pe durată nedeterminată, în timp ce 8.185 sunt încheiate pe o perioadă determinată. Pe de altă parte, de menţionat   este faptul că doar în luna noiembrie, în îndeplinirea atribuţiilor pe care le au, inspectorii de muncă suceveni au efectuat 384 de controale. Cele e mai multe verificări, respectiv 300, au vizat domeniul relaţiilor de muncă, în timp ce restul de 84 s-au axat pe domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Potrivit inspectorului şef, Romeo Butnariu, în urma deficienţelor constatate, s-au aplicat 154 de sancţiuni contravenţionale, valoare acestora însumând 276.900 lei. Doar în ceea ce priveşte  abaterile de la legislaţia privind relaţiile de muncă, lucrătorii de specialitate ai ITM au dat amenzi de 246.000 de lei. Controlorii au constata că nu mai puţin de 149 de persoane desfăşurau muncă nedeclarată.  Dintre acestea, la 10 firme lucrau 15 persoane fără forme legale de angajare, fiecare dintre angajatorii fiind sancţionaţi cu câte 10.000 de lei. În cazul altor 9 persoane, contractele individuale de muncă nu au fost transmise în registrul general de evidenţă a salariaţilor, până cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii, iar în pentru 128 de persoane, contractele s-au trimis, totuşi, înspre REVISAL, însă după expirarea termenului legal. Pe latura de sănătate şi securitate în muncă, inspectorii ITM Suceava au aplicat 66 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 30.500 de lei.    

Zece  salvatori montani voluntari

·        Aceştia vor participa la activităţile de prevenire a accidentelor turistice şi de salvare în munţi.

Deliberativul judeţean sucevean a aprobat un contract cadru de voluntariat pentru salvatorii montani atestaţi, proiectul de hotărâre fiind iniţiat de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constantin Rădulescu. Executivul intenţionează să încheie 10 contracte de voluntariat cu persoane special atestate de Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România, acestea desfăşurându-şi activitatea în cadrul Serviciului public „Salvamont” al Direcţiei de managementul proiectelor. Obiectul contractului îl constituie participarea voluntarilor la activităţile de prevenire a accidentelor turistice şi de salvare în munţi. Contractele vor intra în vigoare la data semnării, fiind valabil până pe 31 decembrie 2015, cu posibilitate de prelungire, în condiţiile legii.  Iniţiativa este urmare a apariţiei Legii nr. 78/ 2014, prin care se reglementează activitatea de voluntariat din România, act normativ care abrogă Legea voluntariatului nr. 195/2001. Demersul este de natură să asigure „buna funcţionare a activităţii de prevenire a accidentelor montane şi a celei de salvare montană, în masivele muntoase de pe raza judeţului Suceava”.  În conformitate cu iniţiativa legislativă care va fi supusă aprobării plenului deliberativului judeţean, contractele vor fi parafate pentru 96 de zile din anul 2015, norma de hrană pentru salvatorii montani voluntari fiind de 40 de lei pe zi şi persoană. De asemenea, persoanele specializate semnatare ale contractulelor vor primi echipamente adecvate  de protecţie şi de lucru.   

Deficit de 7 medici şi 8 asistente medicale, în cabinetele şcolare din Suceava

Autorităţile sucevene au prelungit contractul pentru asigurarea fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor de personal aferente medicilor, stomatologilor, asistenţilor medicali, precum şi a cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare din cabinetele de pe lângă unităţile şcolare. Contractul este valabil până la 31 decembrie 2014, prelungirea intervenind pentru o perioadă de 3 luni, respectiv până la semnarea contractului de finanţare pe anul 2015,cu suma reapsrtizată din bugetul Ministerului Sănătăţii. „La momentul respectiv, Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia de Sănătate Publică, ne va comunica şi suma necesară pentru asigurarea acestor cheltuieli de funcţionare a cabinetelor de medicină şcolară”, a subliniat primarul Ion Lungu. Începând cu 1 iulie 2009, la Primăria municipiului Suceava a fost înfiinţat Compartimentul de medicină şcolară, structurat în Biroul de medicină şcolară generală şi Biroul de medicină şcolară dentară. Acestea funcţionează în subordinea Serviciului de autoritate tutelară, din cadrul Direcţiei de Asistenţă Socială, cuprinzând 11 cabinete de medicină generală şi 8 cabinete de medicină dentară. În cabinetele de pe lângă unităţile şcolare sunt prevăzute 60 de posturi, dintre care 48 pe latura de medicină şcolară generală, iar 12 în domeniul medicinii dentare. Pe raza municipiului Suceava funcţionează 40 de unităţi de învăţământ preşcolar, gimnazial şi liceal, la care sunt înscrişi 21.452 de preşcolari şi elevi. La aceştia se adaugă 9.000 de studenţi ai Universităţii „Ştefan cel Mare”, datele fiind valabile pentru anul 2014-2015. Conform ultimelor reglementări legale în vigoare, privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor, şi elevilor, norma de personal s-a modificat. Aşa se face că, în municipiul Suceava, la numărul de copii şi tineri cuprinşi în sistemul sucevean de învăţământ, deficitul este de 7 medici şi 8 asistente medicale.              

Investiţii ale Ministerului Sănătăţii, blocate din cauză că  autorităţile sucevene refuză să dea în administrarea Ambulanţei  terenul pe care instituţia funcţionează

·        „Am înţeles că Serviciul Judeţean de Ambulanţă este prins într-o poziţie de investiţii la Ministerul Sănătăţii, dar nu poate construi, pentru că nu are clarificată situaţia terenului”, declară primarul Ion Lungu.

·         Amânarea luării unei decizii privind darea în administrare  fost cauzată de suspiciunile privind viitoarea destinaţie pe care o parte din suprafaţa cu pricina ar putea să capete.

Din cauză că nu este lămurit regimul juridic al terenului pe care sediul instituţiei este ridicat, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Suceava nu poate să facă investiţiile din banii alocaţi de Ministerul Sănătăţii. Deşi conducerea acestei instituţii s-a adresat Consiliului Local Suceava, solicitând darea în administrarea către Serviciul de Ambulanţă Judeţean a unei parcele de teren de 3.880 de metri pătraţi, proprietate a municipiului Suceava, aleşii urbei au semnat să ia o hotărâre care să deblocheze situaţia.       

Într-o adresă semnată de directorul Daniel Martiniuc, ajunsă pe masa autorităţilor sucevene, se arată că, în urma verificărilor efectuate, Corpul de control al Ministerului Sănătăţii a cerut SAJ să facă „demersuri pentru modificarea datelor înscrise în cartea funciară nr. 35.543, în sensul în care statul român să deţină dreptul de proprietate atât asupra clădirilor sediului administrativ din Suceava, cât şi a terenului aferente acestuia, iar Serviciul Judeţean de Ambulanţă să figureze doar cu dreptul de administrare a acestuia”.  Atitudinea este luată după ce, în 2014, suprafaţa pe care este amenajat şi funcţionează sediul din Suceava al SAJ a fost trecut, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 15 din 29 mai, în domeniul privat al municipiului Suceava. Poziţia conducerii SAJ survine şi deciziei Curţii de Conturi cu privire la prinderea în contabilitatea instituţiei sucevene a terenului menţionat. Astfel, Consiliul Local ar trebui să cuprindă suprafaţa cu pricina în inventarul bunurilor din domeniul public al municipiului, iar în urma intabulării, aceasta să fie dată în folosinţă Staţiei centrale a Serviciului Judeţean de Ambulanţă, din strada „Scurtă” nr. 3, din Suceava.    

Primarul Ion Lungu s-a exprimat în favoarea „legalizării” solicitării celor de la Ambulanţă, mai ales în contextul în care Salvarea ocupă şi funcţionează pe terenul cu pricina încă din anii 60.  În conformitatea cu prevederile Încheierii nr. 29.647 a Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, terenul în suprafaţă de 3.880 de metri pătraţi face parte din domeniul privat al municipiului Suceava. Pe de altă parte clădirile aferente sunt proprietatea SAJ, Lungu considerând „legală şi oportună” darea în administrare pentru o a perioadă de 10 ani. „Am înţeles că Serviciul Judeţean de Ambulanţă este prins într-o poziţie de investiţii la Ministerul Sănătăţii şi nu poate construi, pentru că nu are clarificată situaţia terenului. Cel mai simplu este să la aprobăm cererea, astfel încât să poată construi, deoarece bugetul Primăriei este limitat şi nu putem acorda prea multe fonduri”, a reliefat Ion Lungu, adăugând că este vorba despre „Salvare” şi nu despre un bussines şi că în toată ţara s-au făcut demersuri similare.     

·        „Vorbim despre un serviciu de utilitate publică, care nu cere bani nimănui”, a pus în vedere directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă.

Alesul PSD, Marius Tiberiu Brădăţan, directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Sfântul Ion cel Nou” Suceava  s-a declarat de partea celor de la Ambulanţă, accentuând că solicitarea acestora trebuie aprobată, atât timp cât, în urma investiţiei, făcute pacienţii se vor bucura de condiţii mai bune.    „Vorbim despre un serviciu de utilitate publică, care nu cere bani nimănui, dar care deserveşte toată populaţia judeţului Suceava”, a specificat dr.  Marius Tiberiu Brădăţan.

Amânarea fost cauzată de suspiciunile privind viitoarea destinaţie pe care o parte din teren ar putea să capete,  viceprimarul liberal Ovidiu Doroftei îndoindu-se de „oportunitatea ca o suprafaţă de teren, care nu este afectată într-un mod direct de clădiri, să ajungă în administrarea vreunuia sau alteia din instituţiile publice”.  Adjunctul executivului local a reamintit că aleşii au respins o solicitare similară a Direcţie Judeţene de Statistică, ulterior dovedindu-se că o parte din terenul solicitat a fi luat în administrare „era într-o curte în care funcţiona şi Statistica”. „Tare mie teamă că acest lucru se poate întâmpla şi la Serviciul de Ambulanţă Judeţean. De aceea, trebuie să avem nişte date mai clare”,  a punctat Ovidiu Doroftei.

Primarul Sucevei, Ion Lungu a retras proiectul de pe ordinea de zi, urmând ca directorul SAJ, Daniel Martiniuc, să fie invitat la prima întrunire a deliberativului, astfel încât să-şi susţină punctul de vedere. 

De remarcat este faptul că Prefectura s-a adresat atât autorităţilor din reşedinţa de judeţ, dar şi celorlalte unităţi administrativ-teritoriale, cerându-le acestora să sprijine demersurile întreprinse în vederea clarificării regimului juridic al clădirilor şi terenurilor din localităţile în care funcţionează staţii de ambulanţă, însă „până l această dată, nu au fost luate măsuri concrete care să conducă la rezolvarea situaţiei”.  

Cluster agricol în zona montană a judeţului Suceava

·        Lucrurile trebuie făcute în mod ştiinţific, în caz contrar nu vom mai avea mari şanse pe o piaţă concurenţială, este de părere preşedintele CJ, Ioan Cătălin Nechifor.

În judeţul Suceava vor fi puse bazele unui cluster agricol, adică ale unei structuri asociative din care vor face parte asociaţii şi producători individuali, Consiliul Judeţean, instituţiile publice de profil şi primăriile Dorna Candreni, Coşna, Poiana Stampei şi Vatra Dornei. Anunţul este făcut de preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, după o vizită făcută, în luna decembrie, împreună cu consilieri judeţeni şi producători din zona de munte, în Bergland, Austria, la o asociaţie de crescători de animale cu peste 5.000 de fermieri asociaţi. Nechifor spune că, pe durata a 3 zile, sucevenilor li s-au prezentat atât ferme moderne, cât şi ferme clasice, facilităţi de agroturism, precum şi unităţi de ameliorare zootehnică şi genetică, de care cu toţii au rămas puternic impresionaţi. 

„Chiar dacă România este foarte mult în urmă faţă de un asemenea sistem performant, decizia celor care au participat este să facem funcţional - chiar dacă cu eforturi importante -, un sistem similar şi în judeţul nostru. Aceasta pentru că Suceava rămâne, în continuare, judeţul cu cea bine dezvoltată componentă legată de zootehnie, mai ales de zootehnia din zona montană”, subliniază Nechifor, recunoscând că demersul nu este deloc simplu.  Potrivit şeful CJ Suceava, noua structură ar putea accesa fonduri europene disponibile în exerciţiul 2014-2020, astfel încât să construiască un sistem similar  celui vizitat în Austria. Nechifor susţine că fermierii din zona montană aderă din ce în ce mai mult la ideea asocierii şi beneficiile acesteia, conştientizând  că doar numai în acest fel pot fi un actor puternic în relaţiile cu statul, cât şi o forţă pe piaţă. În opinia preşedintelui Consiliului Judeţean, proiectul ar avea şansele devină unul regional, prin atragerea judeţelor Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş şi Mureş. „Agricultura, mai ales cea din zona montană, nu se mai poate practica doar în mod tradiţional, în familie, ci lucrurile trebuie făcute mai aplicat, în mod ştiinţific, cu şcoală în spate, cu certificare. Pentru că, altfel, nu vom mai avea mari şanse pe o piaţă concurenţială”, a explicat Ioan Cătălin Nechifor.  

Preşedintele CJ Suceava, Ion Cătălin Nechifor:

2014 a fost un an dificil, cu foarte multe provocări

·        În deliberativ, s-a trecut dincolo de doctrină şi de interese politice, reuşindu-se ca, „în aproape majoritatea absolută” a proiectelor de hotărâre, să se voteze în unanimitate, susţine şeful administraţiei publice judeţene.

Activitatea din anul care este la final a fost una importantă, a apreciat, într-o, conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor, declarându-se, în mare măsură, satisfăcut de modul în care au mers lucrurile, motiv pentru care a adus mulţumiri lucrătorilor din aparatul propriu.  „A fost un an dificil, cu foarte multe provocări, însă an ajuns la final şi, într-o mare măsură, sunt mulţumit de activitatea noastră”, relevă diriguitorul administraţiei publice judeţene, accentuând că ritmul preocupărilor şi realizărilor nu va fi slăbit nici în 2015. Şeful administraţiei judeţene şi-a propus ca în luna ianuarie a noului an, după ce vor fi centralizate şi cunoscute datele din toate domeniile de activitate, să prezinte tot ceea ce s-a făcut, în turism, agricultură şi industrie, inclusiv prin prisma instituţiilor din finanţarea Consiliului Judeţean Suceava. „Aşteptăm datele statistice pe luna decembrie, astfel încât să avem întreg anul 2014 sub analiză, să putem trage şi concluzii”, precizează preşedintele CJ, accentuând că în multe dintre domenii s-au înregistrat creşteri şi exemplificând cu turismul judeţean, cu un salt anual de 8 procente.

În ceea ce priveşte deliberativul judeţean, Nechifor este de părere că, deşi la masa de şedinţe s-au regăsit PDL, PNL, PC, PPDD şi PSD, s-a trecut dincolo de doctrină şi de interese politice, reuşindu-se ca, „în aproape majoritatea absolută” a proiectelor de hotărâre, să se voteze în unanimitate.  „Au fost foarte multe şedinţe, iar majoritatea s-a încheiat cu voturi în unanimitate, cea ce înseamnă că, la nivel de funcţionare, Consiliul Judeţean Suceava, chiar dacă este format din partide politice, îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu interesele judeţului”, a iterat şeful executivului judeţean sucevean, Ion Cătălin Nechifor, mulţumind, de asemenea, tuturor membrilor legislativului judeţean.